1ra-1482/2022 — Art. 145 alin. 1 CP

Prima instanță: 30.07.2021-17.03.2022;

Instanța de apel: 16.05.2022-29.06.2022;

Instanța de recurs: 07.10.2022-06.12.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 17 martie 2022, Abakarov Fuad a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. S-a dispus încasarea din contul lui Abakarov Fuad în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 50 644 de lei. A fost dispusă încasarea sumei de 500 000 lei din contul lui Abakarov Fuad în beneficiu succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida cu titlu de prejudiciu moral și 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. A fost dispusă expulzarea lui Abakarov Fuad de pe teritoriul Republicii Moldova după executarea pedepsei. 1.2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Abakarov Fuad, la 15 iunie 2021, aproximativ la ora 13:00, în timp ce se afla la locul de muncă, la primul etaj al blocului în construcție de pe xxxxx, în rezultatul unor relații ostile spontan apărute cu Arpentin Vladimir, acționând cu intenție directă cu scopul omorului acestuia, dându-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, i-a aplicat lui Arpentin Vladimir două lovituri cu un cuțit pliant în regiunea inimii. 1 Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202103C0986 din 30 iunie 2021 i- a cauzat plăgi înțepat tăiate a toracelui, penetrante în cavitatea pleurală stingă cu lezarea țesuturilor moi a toracelui, mușchilor intercostali, cartilajului coastei III și coastei IV stânga, pleurei parietale, pulmonului stâng, pericardului cordului, plagă tăiată a umărului drept, leziuni corporale care au fost produse intra vital cu nu mai mult de 0-30 minute înainte de deces, se află în legătură cauzală directă cu survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Acțiunile inculpatului Abakarov Fuad, au fost calificate în baza art.145 alin.(1) Cod penal - omorul intenționat, adică omorul unei persoane. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către avocatul Bordeniuc Iurii în interesele inculpatului Abakarov Fuad, solicitând: admitere apelului și casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu emiterea unei decizii prin care Abakarov Fuad, să fie achitat deoarece fapta nu a fost săvârșită de către acesta. 2.1 În motivarea apelului avocatul a indicat că, instanța judecătorească nu a respectat cerința legii cu privire la cercetarea multilaterală, completă și obiectiva a circumstanței infracțiunii săvârșite, în special privind clarificarea intenției celui vinovat, iar sentința contestată este bazată doar pe probe care nu au fost cercetate direct, multilateral, complet și obiectiv în cadrul ședinței judiciare. La examinarea cauzei date nici la urmărirea penală nici în instanța de fond de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate careva probe pertinente, concludente și utile atât dovezi directe și indirecte prin care se confirmă vinovăția lui inculpatul Abakarov Fuad în săvârșirea infracțiunii imputate. Cauza penală în care se învinuiește Abakarov Fuad la momentul recunoașterii ca bănuit și punerii sub învinuirea era de competența Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și nici de cum Inspectoratului de Poliție Centru mun. Chișinău și Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Centru. Rapoartele de expertiză au fost efectuate cu încălcarea procedurii de efectuare a expertizei, încălcări care atrag nulitatea actului procedural. Hotărârea contestată în partea admiterii acțiunii civile nu conține circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la admiterea acțiunii, alte chestiuni ce au fost soluționate în cadrul judecării pricinii, legea materială și procedurală aplicate în cadrul judecării pricinii, argumentele instanței de respingere a probelor prezentate de condamnat. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2022 a fost admis apelul, casată sentința în partea prejudiciului moral, și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care s-a dispus încasarea de la Abakarov Fuad în beneficiul succesorului părții vătămate suma de 100000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, celelalte prevederi ale sentinței au fost menținute. 3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Abakarov Fuad, a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 2 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Însă instanța de fond neîntemeiat a apreciat prejudiciul moral cauzat succesorului părții vătămate, din care considerente, sentința în această parte urmează a fi casată. Necătând la faptul că, inculpatul Abakarov Fuad, vina n-a recunoscut-o, instanța de apel a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat referitor la vinovăția acestuia în comiterea infracțiuni imputate. Prima instanță s-a bazat pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și anume: - declarațiile succesorului, părții vătămate Arpentin Vladimir, Jalbă Zinaida; - declarațiile martorilor Buzu Mihail, Zavatin Ștefan, Popa Eugeniu, Păvălache Ion, Prațiuc Pavel, Statan Ion, Caceanovschi Sergiu; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15 iunie 2021 (vol.I, f.d. 13-55); - procesul-verbal de confruntare din 25 iunie 2021, între martorul Stratan Ion și Abakarov Fuad (vol. II, f.d. 46-47); - procesul-verbal de confruntare din 25 iunie 2021, între martorul Zavatin Ștefan și Abakarov Fuad (vol. II, f.d.48-49); - raportul de expertiză judiciară nr. 202103C0986 din 30 iunie 2021, potrivit căruia, pe corpul victimei, Arpentin Vladimir au fost constatate, vătămare corporale grave, periculoasă pentru viață (vol. I, f.d. 7376); - raportul de expertiză judiciară nr. 202102P1602 din 29 iunie 2021, potrivit căruia la examinarea medico-legală a lui Abakarov Fuad s-au depistat leziuni care califică ca vătămare neînsemnate (vol.I, f.d. 82-83); - raportul de expertiză judiciară nr. 20210500191 din 30 iunie 2021, potrivit căruia, pe lama cuțitului ridicat la 15 iunie 2021 a fost depistat sânge uman, ce nu exclude provenirea lui, în cazul dat de la Arpentin Vladimir. Provenirea acestui sânge de la Abakarov Fuad se exclude (vol.I, f.d. 93-96); - raportul de expertiză judiciară nr. 202135A0370 din 24 iunie 2021, potrivit căruia, în momentul comiterii infracțiunii, Abakarov Fuad avea capacitatea de a-și dea seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu discernământ (vol.I, f.d. 122-125); - raport de expertiză judiciară nr. 2021050019 din 15 iulie 2021 (vol.I, f.d. 137145); - procesul-verbal de ridicare din 15 iunie 2021 (vol.I, f.d. 131). Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că, ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Abakarov Fuad în comiterea infracțiuni imputate și care combat argumentele declarate de către apărător. Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către inculpat, prin care nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiuni imputate, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală și se combat prin probele analizate și apreciate mai sus, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a constatat cu certitudine că Abakarov Fuad, a comis infracțiunea imputată lui, și că au fost corect calificate de către prima instanță prin prisma art.145 alin.(1) Cod penal omorul intenționat, adică omorul unei persoane. Instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de avocatul inculpatului în cererea de apel, cât și în cadrul examinării în ordinea de apel, au fost combătute prin sentința primei instanțe, cât și prin probele indicate mai sus. 3 Instanța de apel a reținut că, din probele administrate de acuzatorul de stat s-a stabilit că între inculpatul Abakarov Fuad la 15 iunie 2021, aproximativ la ora 13:00, în timp ce se afla la locul de muncă, la primul etaj al blocului în construcție de pe xxxxx, în rezultatul unor relații ostile spontan apărute cu Arpentin Vladimir, acționând cu intenție directă cu scopul omorului acestuia, dându-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, i-a aplicat lui Arpentin Vladimir două lovituri cu un cuțit pliant în regiunea inimii. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202103C0986 din 30 iunie 2021 i-a cauzat plăgi înțepat tăiate a toracelui, penetrante în cavitatea pleurală stingă cu lezarea țesuturilor moi a toracelui, mușchilor intercostali, cartilajului coastei III și coastei IV stânga, pleurei parietale, pulmonului stâng, pericardului cordului, plagă tăiată a umărului drept, leziuni corporale care au fost produse intra vital cu nu mai mult de 0-30 minute înainte de deces, se află în legătură cauzală directă cu survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Referitor la argumentul apărării precum că, la administrarea probelor de către acuzatorul de stat a avut loc cu încălcarea normelor legale și care nu confirmă faptul că inculpatul Abakarov Fuad a comis infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(1) Cod penal, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or în cadrul examinării cauzei penale atît în instanța de fond cât și în instanța de apel s-a constatat cu certitudine că, anume inculpatul Abakarov Fuad, a comis infracțiunea prevăzută de art.145 alin.(1) Cod penal, iar careva încălcări de procedură la colectarea probelor nu au fost stabilite. Instanța de apel a respins argumentul invocat de apărare precum că, rapoartele de expertiză medico-legală sunt neclare, or potrivit acestor rapoarte de expertiză medico-legală s-a constat cu certitudine că, moartea lui Arpentin Vladimir a survenit în urma leziunilor corporale. Astfel, toate argumentele invocate de apărare sunt neîntemeiate și au scopul de a duce la o interpretare greșită a împrejurărilor materiale ale unui fapt. La fel, ce ține de argumentul invocat de apărare referitor la faptul că urmărirea penală a fost pornită cu încălcarea competenței, instanța de apel l-a considerat ca fiind neîntemeiat, or instanța de fond întemeiat a constatat că, infracțiunea face parte din categoria celor deosebit de grave și nu contravine prevederilor art. 270 Cod de procedură penală, or, infracțiunea dată a fost comisă de o singură persoană și nu de un grup criminal, prin urmare urmărirea penală și exercitarea controlului urmăriri penale în cauza penală în speță este de competența organului de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru mun. Chișinău și Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Centru. Referitor la pedeapsă, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiuni săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele 4 cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art.16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Abakarov Fuad, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave. Circumstanțe atenuante sau agravante conform prevederilor art.76 și 77 Cod penal, nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a conchis că inculpatului Abakarov Fuad, trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și a considerat că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă doar cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare. Instanța de fond a admis integral acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Jalbă Zinaida și a încasat de la Abakarov Fuad, în beneficiul lui părții vătămate Jalbă Zinaida prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în mărime de 500 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 10000 lei. Cu referire la pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată, instanța de fond a constatat just că, a fost prezentat suportul probatoriu în dovedirea cuantumului cheltuielilor de judecată suportate de succesorul părții vătămate Jalbă Zinaida în sumă de 10000 lei. Sub aspectul prejudiciului moral încasat de către prima instanță, instanța de apel a considerat că, suma de 500 000 lei solicitată de succesorul părții vătămate Jalbă Zinaida este neproporțională cu suferințele cauzate și exagerată în raport cu circumstanțele cauzei. Prima instanță, la aprecierea cuantumului prejudiciului moral cauzat succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida prin infracțiune, a dat o apreciere exagerată cuantumului sumei solicitate, ținând cont totodată și de faptul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține cont atît de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială inculpatului. Prin urmare, instanța de apel a considerat că, suma de 100 000 lei este una echitabilă pentru recuperarea prejudiciului moral, pentru suferințele psihice suportate de succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida, respingând în rest pretențiile înaintate, ca fiind nefondate.

Decizia instanței de apel este atacată, cu recurs ordinar de către inculpatul Abakarov Fuad, de către avocatul acestuia Pahopol Natalia și de către avocatul Podlisnic Dorin în numele succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida. 4.1 Inculpatul Abakarov Fuad neindicând careva temei prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, invocând că, nu există nici o probă care ar dovedi vinovăția sa în comiterea infracțiunii. 4.2 Avocatul Pahopol Natalia în numele inculpatului Abakarov Fuad indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea achitării persoanei. În motivarea recursului avocatul indică că: - instanța de apel nu a cercetat probele direct, multilateral, complet și obiectiv, nu a luat în considerație cumulul circumstanțelor infracțiunii săvârșite, nu a ținut cont 5 de anturajul, modul, arma utilizată la săvârșirea infracțiunii, comportarea anterioară a părții vătămate, vinovatului și relațiile dintre ei; - cauza la momentul punerii lui Abakarov Fuad era de competența PCCOCS și nu de Inspectoratul de Poliție Centru mun. Chișinău și Procuratura mun. Chișinău oficiul Centru. 4.2 Avocatul Podlisnic Dorin în numele succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței. În motivarea recursului avocatul indică că: - instanța de apel, eronat a apreciat existența unui prejudiciu moral atît de mic, or, pierderea unei persoane, rude de gradul I și tragedia prin care trece orice familie, în cazul dat părinții în etate a persoanei ucise, precum și sora acestuia Jalbă Zinaida, este incomensurabilă, or tratarea acestei situații ca fiind una ordinară este inechitabilă. În cazul dat, instanța de apel, a avut grija doar de forța punitivă a normei penale sub aspect de pedeapsă, nu și de satisfacția echitabilă pentru partea vătămată, având în vedere că ultimii au suportat și cheltuieli pentru înmormântare, doar că la acel moment, fiind în situația tragică de atunci nu au mai păstrat bonuri de plată, dar este un lucru cunoscut pentru toți că o ceremonie funerară costă destul de mult, în special raportată la situația economică la zi, când preturile sânt în continuă creștere. Efectiv, suma stabilită de Curtea de Apel este infimă și nu asigură o satisfacție echitabilă. Drept concluzie, instanța de fond, corect a admis acțiunea civilă și corect a apreciat raportul dintre prejudiciu, pagubă și suferințe.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul, a depus referință pledând pentru inadmisibilitatea acestuia invocând că, judecând cauza, instanța de apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a constatat vinovăția și a menținut condamnarea lui Abakarov Fuad în baza infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) Cod penal. Concomitent, mai urmează a reține că instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor. Lecturând conținutul cererii de apel, în coraport cu decizia instanței de apel, se constată că această instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate. Cu referire la ingerință recurentului Podlisnic Dorin, privind dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral încasat de către instanța de apel de la inculpatul Abakarov Fuad în beneficiul succesorului părții vătămate, Jalbă Zinaida, în sumă de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, acuzarea consideră că, este unul justificat. Or, acest prejudiciul moral s-a încasat în conformitate cu prevederile art.1998 alin.(1), 2036 alin.(1) și 2037 alin.(1) Cod civil. Totodată, acuzarea mai reține că la aprecierea cuantumului prejudiciului moral vizat, instanța de apel a ținut cont de circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea 6 suferințelor psihice suportate de către succesorul părții vătămate, Jalbă Zinaida, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, starea materială a inculpatului, și care va avea efect cât compensatoriu pentru succesorul părții vătămate, atât și în scopul reeducării și corijării inculpatului.

Judecând recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, recursul ordinar declarat de către inculpatul Abakarov Fuad, și avocatul acestuia Pahopol Natalia urmează a fi respinse, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Podlisnic Dorin în numele succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală. Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs. 6.1 Referitor la argumentele recursului declarat de către inculpatul Abakarov Fuad și avocatul acestuia Pahopol Natalia. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal. Analizînd recursul declarat de către inculpatul Abakarov Fuad, Colegiul penal lărgit constată că, acesta nu a făcut trimitere la un careva temei concret prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, însă ultimul contestă decizia instanței de apel sub aspectul nevinovăției acestuia, argumente asupra cărora instanța de apel s-a expus în hotărârea adoptată care este una legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, corect constatând asupra vinovăției lui Abakarov Fuad în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 145 alin.(1) Cod penal omorul unei persoane. Avocatul acestuia Pahopol Natalia în recurs declarat a invocat ca temei de casare a decizie instanței de apel pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal lărgit menționează că, pentru constatarea acestui temei de recurs, trebuie să se țină seama de modul în care faptele au fost stabilite de către instanțele de fond și dacă aceste fapte s-au încadrat în norma penală corectă, iar dacă aceste fapte s-au încadrat într-o 7 altă normă penală, înseamnă că faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, în prezenta speță instanța de recurs relevă, că acest temei de casare nu este incident, deoarece Abakarov Fuad a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin.(1) Cod penal conform învinuirii înaintate prin rechizitoriului. Astfel, atît prima instanță cât și instanța de apel au încadrat corect acțiunile lui Abakarov Fuad în baza art. 145 alin.(1) Cod penal fiind prezente în acțiunile acestuia toate elementele componenței de infracțiune. Reieșind din concluziile expuse de către instanțele de fond în motivarea soluției privind constatarea vinovăției lui Abakarov Fuad în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 145 alin.(1) Cod penal, Colegiul penal lărgit constată că, instanțele de fond întemeiat au ajuns la această concluzie și anume că, Abakarov Fuad în rezultatul unor relații ostile spontan apărute cu Arpentin Vladimir, acționând cu intenție directă cu scopul omorului acestuia, dându-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, i-a aplicat lui Arpentin Vladimir două lovituri cu un cuțit pliant în regiunea inimii, fapt ce rezultă din totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată, și anume din declarațiile martorului Buzu Mihai care direct a indicat că, Abakarov Fuad a scos cuțitul și l-a înfipt de două ori în piept pe Arpentin Vladimir, din declarațiile martorului Zavatin Ștefan care direct a indicat că, Abakarov Fuad i-a aplicat două cuțite lui Arpentin Vladimir, acesta a căzut jos, iar Stratan Ion l-a imobilizat pe Abakarov Fuad, din declarațiile martorilor Popa Eugeniu, Stratan Ion, Parțiuc Pavel, Păvălache Ion care au fost prezenți la momentul comiterii infracțiunii, potrivit raportului de expertiză nr. 20210500191 din 30 iunie 2021, se atestă că, pe lama cuțitului ridicat la 15 iunie 2021 a fost depistat sânge uman, ce nu exclude provenirea lui, în cazul dat de la Arpentin Vladimir. Provenirea acestui sânge de la Abakarov Fuad se exclude (vol.I, f.d. 93-96), cât și din raport de expertiză judiciară nr. 2021050019 din 15 iulie 2021, potrivit căruia, la determinarea apartenenței de grup a sângelui uman, depistat în fragmentele examinate din petele de pe obiectele prezentate la examinare, au fost primite următoarele rezultate: în m/ob.1-6,8 (hanorac negru) și m/ob.9-11 (maiou negru), m/ob.23-26 (maiou albastru), m/ob.29,31,32 (maiou de culoare kaki), m/ob.33 (tampon de tifon), m/ob.34,35 (două fragmente de hârtie) și m/ob.36 (conținutul subunghial al degetelor mânii drepte a lui Abakarov Fuad a fost constatat antigenul „H/0/" , în m ob.33 și aglutininele alfa, beta. Deci, conform rezultatelor primite, sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa de sânge Oalfa, beta, ce nu exclude provenirea lui, în cazul dat, de la Arpentin Vladimir și nu putea proveni de la Abakarov Fuad; în m/ob.7 (hanorac negru), m/ob.12-17 (hanorac bordo), m/ob.18-22 (pantaloni sportivi), m/ob.27,28 (maiou albastru), m/ob.30 (maiou de culoare kaki) și m/ob.37 (conținutul subunghial al degetelor mânii stângi a lui AbakaroV Fuad) au fost constatați antigenii „A" și „H". În cazul dat, sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa de sânge Abeta, cu antigenul H/0/ asociat, ce nu exclude provenirea lui de la Abakarov Fuad cu sau fără adaos de sânge de la Arpentin Vladimir. Provenirea acestui numai de la Arpentin Vladimir se exclude (vol.I, f.d. 137145). 8 Astfel, în opinia Colegiului lărgit, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Abakarov Fuad, în săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 145 alin.(1) Cod penal, să fie întemeiată și legală, motiv din care urmează a fi respins argumentul avocatului precum că, „instanța de apel nu a cercetat probele direct, multilateral, complet și obiectiv, nu a luat în considerație cumulul circumstanțelor infracțiunii săvârșite”. Cu referire la argumentul apărării precum că, „cauza la momentul punerii lui Abakarov Fuad era de competența PCCOCS și nu de Inspectoratul de Poliție Centru mun. Chișinău și Procuratura mun. Chișinău oficiul Centru” Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel s-a expus asupra acestui argument și anume că, corect urmărirea penală a fost exercitată de către Inspectoratul de Poliție Centru mun. Chișinău și Procuratura mun. Chișinău oficiul Centru deoarece infracțiunea comisă de Abakarov Fuad face parte din categoria celor deosebit de grave și nu contravine prevederile art. 270 Cod de procedură penală, fiind, comisă de o singură persoană și nu de un grup criminal. Mai mult, în art. 2702 Cod de procedură penală este prevăzută competența Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale potrivit căruia infracțiune comisă de către Abakarov Fuad nu se încadrează în aceste prevederi. 6.2 Referitor la argumentele recursului declarat de către avocatul Podlisnic Dorin în numele succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată se remarcă că, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel în ce privește latura civilă, iar erorile admise în această parte nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Totodată, Colegiul penal lărgit examinând argumentele recursului declarat în raport cu textul deciziei contestate reține că, instanța de apel la judecarea cauzei în 9 apel în ce privește latura civilă, a admis erori ce nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Din materialele cauzei, Colegiul atestă faptul că, succesorul părții vătămate Jalbă Zinaida a înaintat acțiune civilă, prin care au solicitat încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în mărime de 10000 lei și prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei. Prima instanță judecând prezenta cauză penală, prin sentință a dispus încasarea sumei de 500 000 lei din contul lui Abakarov Fuad în beneficiu succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida cu titlu de prejudiciu moral și 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Analizând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel a admis apelul, declarat de către avocatul Bordeniuc Iurii în interesele inculpatului Abakarov Fuad, a casat sentința în partea prejudiciului moral și a pronunțat, în această parte, o nouă hotărâre prin care s-a dispus încasarea de la Abakarov Fuad în beneficiul succesorului părții vătămate suma de 100000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral indicând că, suma de 500 000 lei solicitată de succesorul părții vătămate Jalbă Zinaida este neproporțională cu suferințele cauzate și exagerată în raport cu circumstanțele cauzei. Însă, în opinia Colegiului penal lărgit aceste concluzii ale instanței de apel nu sunt motivate suficient și contravin lucrărilor dosarului și prevederilor legale, astfel Colegiul penal consideră pripite concluziile instanței de apel, precum că suma de 100000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral este echitabilă în vederea reparării daunei în urma suferințelor psihice și fizice cauzate, succesorul părții vătămate Jalbă Zinaida, în urma infracțiunii comise de către inculpat. La acest capitol, instanța de recurs notează că, potrivit art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei. În corespundere cu art. 220 Cod de procedură penală și art. 2037 Cod civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare. În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența CtEDO, cauza Vanyo Todorov v. Bulgaria (din 21.7.2020), unde Curtea a stabilit posibilitatea obținerii de despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului moral care rezulta din decesul unei rude apropiate, din perspectiva obligațiilor pozitive în baza articolului 2. 10 Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal lărgit evidențiază că, în această speță instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei potrivit cărora în urma faptelor ilicite, prejudiciabile inculpatul a comis omorul intenționat a unei persoane, în rezultatul cărui fapt succesorului părții vătămate, i s-au cauzat suferințe fizice și psihice de care este responsabil inculpatul. Astfel, instanța de apel, neținând cont că, în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului, succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida i s-a cauzat prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice și fizice ca soră a persoanei decedate, a dispus încasarea din contul inculpatului Abakarov Fuad în folosul succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida suma de 100000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, fără a-și argumenta soluția. În urma celor expuse, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a ținut cont în care măsură compensarea sumei de 100000 lei, poate aduce satisfacție persoanei vătămate, în urma suferințelor psihice și fizice cauzate în urma acțiunilor inculpatului, astfel nu și-a motivat soluția conform prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel corect a constatat „existența prejudiciului moral, suferințele fizice și psihice, fapta ilicită - omorul comis de către Abakarov Fuad, există și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția lui Abakarov Fuad, în comiterea faptei ilicite care este stabilită în ședința de judecată”, însă, ținând cont de aceste circumstanțe nu a evaluat corect cuantumul prejudiciului moral cauzat succesorului părții vătămate în raport și cu suferințele psihice și fizice cauzate, în urma omorului fratelui acesteia. Totodată, instanța de apel urmează să stabilească mărimea compensației pentru prejudiciul moral în așa fel încât acesta să fie echitabil în raport cu suferințele psihice și fizice cauzate succesorului părții vătămate, în urma comiterii infracțiunii de către inculpatul Abakarov Fuad, dar și să nu ducă la o îmbogățire fără just temei a părții vătămate. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, la caz este incident temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. La rejudecarea cauzei în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii și cu expunerea motivată asupra cuantumului prejudiciului moral, să elucideze faptele 11 importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Abakarov Fuad și de către avocatul acestuia Pahopol Natalia. Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Podlisnic Dorin în numele succesorului părții vătămate Jalbă Zinaida, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2022, în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral în cauza penală privindu-l pe Abakarov Fuad, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest celelalte dispoziții ale deciziei privindu-l pe Abakarov Fuad se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 12 Dosarul nr. 1ra-1482/22 1-21114734-01-1ra-07102022 06 decembrie 2022 mun. Chișinău OPINIESEPARATĂ în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală (în cauza penală în privința lui Abakarov Fuad) 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 17 martie 2022, Abakarov Fuad a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, la 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost dispusă încasarea din contul lui Abakarov Fuad în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 50 644 (cincizeci mii, șase sute patruzeci și patru) lei, suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză. A fost dispusă încasarea din contul lui Abakarov Fuad în beneficiul succesorului părții vătămate, Jalbă Zinaida, suma de 500 000 (cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 10 000 (zece mii) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. 2. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2022, a fost admis apelul părții apărării, casată parțial sentința primei instanțe, în partea prejudiciului moral, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost dispusă încasarea din contul lui Abakarov Fuad în beneficiul succesorului părții vătămate, Jalbă Zinaida, suma de 100 000 (o sută mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute. 3. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 decembrie 2022, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Abakarov Fuad și de către avocatul Pahopol Natalia, în numele inculpatului, admis recursul ordinar declarat de către avocatul Podlisnic Dorin în numele succesorului părții vătămate, Jalbă Zinaida, casată parțial decizia instanței de apel, în latura civilă, în partea prejudiciului moral, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, dispozițiile deciziei instanței de apel, au fost menținute. 13 4. Am semnat potrivit legii decizia, însă nu susțin soluția adoptată și consider, că în speță urmau a fi admise recursurile ordinare declarate de către inculpatul Abakarov Fuad, de către avocatul Pahopol Natalia în numele inculpatului și de către avocatul Podlisnic Dorin în numele succesoului părții vătămate, Jalbă Zinaida, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează. 5. Analizând materialele dosarului în raport cu motivele reflectate în recursurile depuse, am constatat că hotărârile pronunțate de instanțele de fond nu sunt motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Sub acest aspect, evidențiez că chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. De asemenea, menționez că potrivit jurisprudenței naționale, practicii judiciare constante, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hotărârii primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a examinat și nu s-a pronunțat asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a răspunderii penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate. Totodată, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 14 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. În acest context precizez, că în speță instanțele de fond nu au ținut cont de prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și specificul întocmirii hotărârilor judecătorești. Astfel, cu referire la sentința primei instanțe, constat că deși aceasta în descriptivul sentinței a descris elementele calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, potrivit doctrinei juridice, totuși nu a motivat în hotărârea sa, constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpatul Abakarov Fuad și semnele componenței de infracțiune prevăzute la art. 145 alin. (1) Cod penal. De asemenea, precizez că instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de partea apărării, nu a elucidat pe deplin toate aspectele, asupra cărora nu s-a expus nici prima instanță. Mai mult, aceasta a trecut cu vederea motivele invocate în cererea de apel, și nu s-a expus asupra tuturor. Totodată, din conținutul deciziei recurate rezultă că, instanța de apel s-a limitat doar la enumerarea probelor în descriptivul deciziei, concluzionând printr-o frază generală că probele administrate dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, însă potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. Așadar, consider că motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în 15 motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respins. 6. În concluzie, exprim dezacordul cu colegii din completul de judecată pe marginea judecării cauzei în ordine de recurs. Judecător Toma Nadejda 16