1ra-1014/2022 — Art. 191 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04 februarie 2021, Bălan Sergiu XXXXX a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost respinsă acțiunea civilă depusă de Administrației Naționale a Penitenciarelor împotriva lui Bălan Sergiu privind încasarea prejudiciului material. 1.1. De către organul de urmărire penală, lui Bălan Sergiu i s-a înaintat învinuirea pentru faptul că în perioada 2013-2017, în baza contractului nr. 1 din 01.01.2013 și nr. 1 din 20.05.2015, activând în funcția de administrator al Întreprinderii de Stat „Rusca” cu sediul în Lăpușna, r-nul Hîncești, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu mai multe persoane, fiind responsabil în conformitate cu statutul Î.S. „Rusca” și contractele de 1 angajare, de administrare a activității economico-financiare a întreprinderii și fiind obligat în virtutea funcției să reducă cheltuielile întreprinderii și să sporească rentabilitatea de producție, folosindu-se intenționat de situația de serviciu în scopul delapidării mijloacelor bănești a Î.S. „Rusca” încredințate în administrare, intenționat a evitat procurarea mărfurilor, bunurilor pentru necesitățile ÎS „Rusca” la un preț mai mic, direct de la producătorii și /sau furnizorii primari și prin intermediul întreprinderilor SRL „Arpac- Plastic” și SRL „GITISI” care de facto erau gestionate de către Bălan Sergiu, a achiziționat de la diferiți agenți economici, diferite bunuri, mărfuri care ar fi necesare Î.S. „Rusca” și pe care ulterior le livra Î.S. „Rusca” însă la un preț majorat, astfel mărind artificial prețul bunurilor achiziționate, întru a însuși și ulterior a beneficia personal de mijloace financiare obținute din diferența de preț. Urmând aceeași intenție infracțională pe parcursul aceleiași perioade, Bălan Sergiu, prin înțelegere prealabilă cu mai multe persoane, tot prin intermediul întreprinderilor SRL „Arpac-Plastic” și SRL „GITISI”, intenționat evitând comercializarea de către Î.S. „Rusca” la un preț mai mare, a diferitor bunuri, produse, direct agenților economici solicitanți, a organiza și a asigurat achiziționarea acestor mărfuri, de către întreprinderile SRL „Arpac- Plastic” și SRL „GITISI” care de fapt erau gestionate de el, la un preț micșorat după care tot el asigura întocmirea actelor necesare întru organizarea comercializării bunurilor respective, însă la un preț majorat, inclusiv tot el organizarea și efectua livrarea mărfurilor direct de la Î.S. „Rusca” către alți agenți economici, cât și autorităților publice, iar urmare a acestor tranzacții, Bălan Sergiu beneficia de mijloace bănești obținute din diferența de preț, creată fictiv întru însușirea acestor mijloace financiare de la Î.S. „Rusca”. Anume în perioada menționată, Bălan Sergiu urmând scopul de a însuși de la Î.S. „Rusca” și ulterior a beneficia de mijloace bănești obținute a efectuat în mod respectiv mai multe tranzacții prin intermediul SRL „Arpac-Plastic” și anume: - a procurat de la Î.S. „Rusca” conform facturi fiscale seria /numărul JB2074127 din 13.06.2013 „Husa pentru vesta de protecție 1” 100 unități, cu prețul unitar de 175 lei, care ulterior au fost comercializate către Î.S. Servicii Pază a MAI, conform facturii fiscale seria/numărul WI0036101 din 13.06.2013 cu preț unitar de 535 lei; - a procurat de la Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul JB2074128 din 17.06.2013 „Husa pentru vesta de protecție 1” 36 unități, cu prețul unitar de 175 lei, care ulterior a fost comercializat: către BC „Moldindconbank” SA - 30 unități, conform facturilor fiscale seria/numărul WI0036102 din 17.06.2013 și WI0036104 din 24.06.2013 cu prețul unitar de 755 lei, către SRL „GITISI” 6 unități, conform facturii fiscale seria/numărul WI0036107 din 18.06.2013 cu prețul unitar de 150 lei, după care conform facturii fiscale seria/numărul BV7967888 din 12.07.2013 aceste 6 unități sunt comercializate către SRL „Alfin-Protect” cu preț unitar de 533,33 lei; - a procurat de la SRL „Instal Optim” conform facturii fiscale seria/numărul WB0575919 din 16.06.2014 programul informațional „SAPR Grația” la prețul de 43 800 lei, 2 care ulterior a fost comercializată către Î.S. „Rusca” conform facturi fiscale seria/numărul WI0036118 din 17.06.2014 la suma de 45 300 lei; - a procurat de la SRL „Vulcan Service” conform facturii fiscale seria/numărul DV8189410 din 26.11.2014 „compresor W 0-9/8 la prețul de 7 158,33 lei care ulterior a fost comercializat către Î.S. „Rusca” conform facturi fiscale seria/numărul JV1512003 din 14.12.2016 la suma de 14 366,67 lei; - a procurat de la SA „Universcom” conform facturii fiscale seria/numărul AAA5930918 din 25.05.2017 „Bocani” (de vară) în număr de 595 bucăți cu prețul unitar de 412,50 lei și „Bocani” (de iarnă) în număr de 585 bucăți, cu prețul unitar de 482 lei, în sumă totală de 527 407,50 lei, care ulterior au fost comercializați către ÎS „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul JV0868573 din 25.05.2017 și anume „Bocani” (de vară) în număr de 595 bucăți, cu prețul unitar de 437 lei și „Bocani” (de iarnă) în număr de 585 bucăți, cu prețul unitar de 567 lei, în sumă totală de 591 710 lei; - a procurat de la SA „Universcom” conform facturii fiscale seria/numărul AAB7118091 din 17.10.2017 „plapume semiluna 130*205” în număr de 850 unități, cu prețul unitar de 266,67 lei, în sumă totală de 226 666,67 lei, care au fost comercializate către SRL „GITISI” conform facturii fiscale seria/numărul JV0868577 din 17.10.2017 cu prețul unitar de 292,82 lei, în sumă totală de 248 900 lei, după care au fost comercializate către SRL „Daxen Com” conform facturii fiscale seria/numărul FB6228640 din 17.10.2017 cu prețul unitar de 300 lei, în sumă totală de 255 000 lei, după care la aceiași dată fiind comercializată către Î.S. „Rusca” conform facturii seria/numărul JJ3190906 din 17.10.2017 cu prețul unitar de 306,66 lei, în sumă totală de 260 666,67 lei; - a procurat de la SA „Universcom” conform facturii fiscale seria/numărul AAB7118252 din 1.12.2017 „Bocani cu carimbi înalți din iufti mod.4” în număr de 250 bucăți, cu prețul unitar de 412,50 lei și 250 bucăți cu prețul unitar de 482 lei, în sumă totală de 223 625 lei, care ulterior au fost comercializate către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul JV0868578 din 12.12.2017 la prețul total de 248 500 lei; Pe parcursul aceleiași perioade, Bălan Sergiu urmărind același scop infracțional a efectuat în modul respectiv mai multe tranzacții și prin intermediul SRL „GITISI” și anume: - a procurat de la SA „Daxen-Com” conform facturilor fiscale seria/numărul DV9411653 din 01.04.2015 „Centuri din piele” în număr de 283 bucăți, cu prețul unitar de 73,33 lei, în sumă totală de 20 753,33 lei, care conform actelor ar fi fost comercializate către SRL „Arpac-Plastic” conform facturilor fiscale seria/numărul FB6228616 din 02.04.2015 cu prețul unitar de 88,34 lei, în sumă totală de 25 000 lei, iar ulterior fiind comercializate de către SRL „Arpac-Plastic” către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul DV8265751 din 07.04.2015 cu prețul unitar de 113,33 lei, în sumă totală de 31 072,39 lei; - a procurat de la SRL „Arpac-Plastic” conform facturii fiscale seria/numărul JV0868562 din 03.12.2015 „Butoniera SEWTWX DB2-B736-3TR” o unitate cu prețul de 28683,33 lei, care ulterior a fost comercializată către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul FB6228619 din 04.12.2015 cu prețul de 31 166,67 lei; a procurat de la SRL 3 „Blana de Aur-Com” conform facturilor fiscale seria/numărul LB0232095 din 14.12.2016 „blana artificială art. nr. 39” cu prețul unitar de 31167 lei, care ulterior a fost comercializată către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul FB6228635 din 23.12.2016 în cantitate de 140 metri, cu prețul unitar de 95,22 lei; - a procurat de la SRL „Vargus-Grup” conform facturii fiscale seria/numărul LV3046527 din 30.05.2017 „00000062 Material din bumbac” cu prețul unitar de 91,67 lei, care ulterior a fost comercializată către ÎS „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul FB6228639 din 31.05.2017, în cantitate de 740 metri, cu prețul unitar de 115 lei. Urmare a acțiunilor ilegale expuse, Î.S. „Rusca” i-a fost cauzat un prejudiciu material nejustificat în mărime totală de 225 969,84 lei, mijloace bănești care au fost însușite și de care a beneficiat Bălan Sergiu. Astfel, organul de urmărire penală a încadrat juridic acțiunile inculpatului Bălan Sergiu în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. Ulterior, în conformitate cu dispozițiile art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, acuzatorul de stat a intervenit cu ordonanța de modificare a învinuirii fiind emisă la 14.05.2019 în privința inculpatului Bălan Sergiu prin care a invocat circumstanțe similare celor reținute în rechizitoriu și expuse în dispozitivul rechizitoriului, încadrând juridic acțiunile lui Bălan Sergiu în dispoziția art. 191 alin. (5) Cod penal după indicii calificativi delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, săvârșită de mai multe persoane cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apel: - procurorul, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Bălan Sergiu să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. În baza art. 65 Cod penal în privința inculpatului Bălan Sergiu să fie aplicată pedeapsa complementară − privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituții de stat pe un termen de 5 (cinci) ani, precum și să fie admisă acțiunea civilă înaintată de către Administrația Națională a Penitenciarelor și a încasa de la Bălan Sergiu în beneficiul instituției menționate supra, prejudiciul material cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii în sumă de 225 969,84 lei. În motivarea cererii de apel s-a menționat că instanța a pus la baza sentinței de achitare declarațiile inculpatului Bălan Sergiu, ajungând la concluzia că la materialele cauzei penale lipsesc careva probe directe, or cel puțin indirecte din care să rezulte că Bălan Sergiu a gestionat și administrat nemijlocit SRL „Arpac-Plastic” și SRL „GITISI”, or acesta a deschis conturile bancare și ștampilele agenților economici și ștampilele facsimile a administratorilor societăților economice se aflau la cel din urmă. 4 În acest sens, s-a arătat că instanța de judecată superficial a examinat sau nu a examinat în general și nu a luat în considerație declarațiile martorului Bruchis (Chinzerschii) Natalia, care a deținut funcția de administrator al întreprinderii „GITISI” SRL pe perioada anului 2013. Totodată, nu au fost apreciate nici declarațiile martorului Zamos Olga, care a deținut funcția de contabil al întreprinderii „GITISI” SRL în perioada anilor 2013-2016 și a declarat instanței că pe parcursul activității la „GITISI” SRL a înțeles că Bălan Sergiu avea atribuții la întreprindere și era ruda cu Chinzerschii Natalia. Astfel că, prin probele nominalizate se demonstrează cu certitudine că inculpatul Bălan Sergiu, era persoana care gestiona de facto activitatea economico-financiară a întreprinderii „GITISI” SRL pe parcursul anilor 2013-2017, constatându-se că anume Bălan Sergiu a identificat întreprinderea pe care a înregistrat-o pe numele martorului Chinzerschii Natalia, fiindu-i modificată chiar și denumirea. Ulterior acesta organiza și dirija procese economice la această întreprindere precum și procesele financiare, iar în consecință, beneficiind de mijloacele bănești obținute de către „GITISI” SRL în rezultatul activității economice efectuate cu Î.S. „Rusca”. Faptul că fondatorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, nu aloca careva mijloace bănești către Î.S. „Rusca” și că aceasta era la autogestiune, apelantul a ținut să afirme că acest fapt nu are relevanță la calificarea infracțiunii, or, într- un final, mijloacele bănești aparțineau întreprinderii de stat pe care inculpatul urma să-i gestioneze și să-i utilizeze conform necesităților Î.S. „Rusca”, dar nu să-i însușească prin intermediul agenților economici „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic” SRL. Totodată, acuzatorul de stat a apreciat ca fiind eronată „cerința” primei instanțe precum că partea vătămată a fost în imposibilitate să expună probatoriul din care rezultă prejudicierea întreprinderii, precum și să prezinte careva rapoarte din care să se ateste care sunt bunurile întreprinderii, valoarea acestora, ce bunuri se află la bilanțul întreprinderii și care au fost înstrăinate oficial sau fictiv, excluse în circumstanțe incerte din evidența întreprinderii, ce sume de bănești se aflau la începutul și sfârșitul anilor pe contul întreprinderii, or acest rol îi revine organului de urmărire penală, de a depista, administra și examina probele care confirmă existența unei infracțiuni și persoanele care se fac culpabile de comiterea acesteia, precum și stabilirea sumei prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar în cazul imposibilității stabilirii cuantumului prejudiciului, ordonarea unui control sau expertize în acest sens. Administrația Națională a Penitenciarelor nu are rol de organ de urmărire penală și nu intră în obligația sa să prezinte instanței de judecată careva probe întru confirmarea prejudiciului care i-a fost adus și pe care la stabilit organul de urmărire penală în rezultatul efectuării acțiunilor de urmărire penale, rolul Administrației Naționale a Penetenciarelor prin reprezentantul său s-a rezumat la audierea acestuia în calitate de parte vătămată, fiind una din probele administrate de către procuror, și solicitarea înaintată de către Administrația Națională a Penitenciarelor privind recuperarea prejudiciului cauzat instituiției de stat în rezultatul unor acțiuni infracționale, materializat printr-o cerere de 5 chemare în judecată, fapt care a și fost realizat. În acest caz, suma prejudiciului cauzat prin infracțiune a fost calculat de însăși procurorul care a efectuat urmărirea penală, nefiind necesară antrenarea unor instituții de control. Prin urmare, acest argument al instanței este unul absolut neîntemeiat și lipsit de careva raționamente juridice. Reieșind din totalitatea probelor administrate, livrarea acestor bunuri, care nu ar corespunde cerințelor solicitate de către Î.S. „Rusca”, către „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic” SRL se făcea intenționat, pentru efectuarea unor pseudo îmbunătățiri, ca în consecință, întreprinderile „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic” SRL să aibă profit din comercializarea acestor bunuri către Î.S. „Rusca” și în consecință, acest profit să fie însușit de către inculpatul Bălan Sergiu. La fel, instanța nu a coroborat declarațiile martorului Barașianț Xenia cu însăși declarațiile martorului Petcoglo Alexandr, care era administratorul „Arpac- Plastic” SRL și cu declarațiile martorului Anghel Galina, care deținea funcția de contabil la întreprinderea menționată. În aceste circumstanțe acuzarea, pune la îndoială declarațiile martorului Barașianț Axenia depuse în instanța de judecată, iar cele depuse la etapa urmăririi penală le consideră a fi veridice și în acest context solicită instanței de apel să aprecieze critic declarțiile făcute de către Barașianța Xenia în cadrul cercetării judecătorești, or acestea nu coroborează cu celelalte probe cercetate în cadrul ședinței de judecată; - directorul-interimar, comisar principal de justiție Vladimir Cojocaru, care a solicitat casarea sentinței, din motivul ilegalității ei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bălan Sergiu să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii incriminate, inclusiv cu admiterea acțiunii civile depuse la caz. În motivarea cererii de apel s-a invocat că sentința de achitare în cauza inculpatului Bălan Sergiu este neîntemeiată, nu corespunde circumstanțelor faptei expuse și urmează a fi anulată drept ilegală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2022 apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței de achitare în privința lui Bălan Sergiu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, cu atât mai mult că prima instanță în sentința adoptată corect și justificat și-a motivat soluția, luând în considerație probele administrate de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Cu referire la componența de infracțiune, instanța de apel a ținut să noteze că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, este un obiect juridic multiplu, or printr-o singură acțiune se aduce atingere mai multor valori sociale; obiectul 6 juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile; obiectul juridic secundar al delapidării averii străine îl constituie relațiile sociale cu privire la executarea corectă a atribuțiilor de administrare în privința bunurilor încredințate. Obiectul material a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal îl constituie bunurile care au o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor. Există și o calitate specială care este caracteristică numai pentru obiectul material al delapidării averii străine: este vorba de bunurile încredințate de către o altă persoană în administrarea făptuitorului. Deși bunurile încredințate în administrarea făptuitorului sunt străine pentru acesta, regimul juridic al acestor bunuri se distinge de regimul juridic al bunurilor care sunt luate de către făptuitor în cazul altor infracțiuni săvârșite prin sustragere. Încredințarea bunurilor în sarcina făptuitorului este un act cu semnificație juridică de manifestare a voinței persoanei, care creează în sarcina făptuitorului dreptul de a deține bunurile respective, precum și atribuția de a le administra; făptuitorului îi revine răspunderea pentru respectarea regimului de utilizare a bunurilor încredințate, precum și pentru asigurarea integrității lor; nu se face în scopul de a transmite dreptul de proprietate asupra bunurilor către cel care le dobândește. La caz, latura obiectivă a infracțiunii de delapidare a averii străine, constă din: - fapta prejudiciabilă, adică acțiunea de însușire ilegală; - urmările prejudiciabile, adică prejudiciul patrimonial efectiv; - legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. În situația dedusă examinării, procesul transmiterii a bunurilor din proprietatea publică reclamă o fundamentare rezonabilă, la fel ca și procesul de administrare a acestor bunuri, or în cazurile de luare a bunurilor încredințate făptuitorului se profită nu atât de încrederea ce i s-a acordat, cât mai ales de atribuțiile ce i s-a acordat. Prin urmare, fapta incriminată la art. 191 alin. (5) Cod penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune ilegal de bunurile altuia la propria sa dorință. Totodată, latura subiectivă a delapidării averii străine se exprimă, în primul rând, în vinovăție sub formă de intenție directă, la calificare fiind obligatorie stabilirea scopului special - cel de cupiditate. Subiectul infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. În afară de calitățile generale, subiectul delapidării averii străine trebuie să aibă calitatea specială de administrator. În împrejurările descrise, se atestă că ambele condiții sunt întrunite în speță și anume, vârsta cât și calitatea specială. În sensul prevăzut de art. 191 alin. (5) Cod penal, prin administrator se înțelege persoana care fără a avea contact direct cu bunurile aparținând altei persoane, are dreptul de a da dispoziții cu privire la păstrarea, prelucrarea, vânzarea (livrarea), transportarea sau folosirea de bunuri; vine în contact direct cu bunurile altei persoane, datorită atribuțiilor sale legate de păstrarea, prelucrarea, vânzarea (livrarea), transportarea sau folosirea bunurilor. 7 Astfel, potrivit rechizitoriului, acuzatorul de stat a reținut în acțiunile inculpatului precum că acesta a însușit în mod ilegal bunurile altei persoane juridice care i-au fost încredințate. La caz, prin însușire legiuitorul are în vedere a pune stăpânire pe ceva, a lua în stăpânire, a-și apropia. Iar, prin bunuri legislatorul are în vedere toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective și drepturile patrimoniale. Bunurile sunt acele lucruri in privința cărora se pot constitui drepturi si obligații patrimoniale si care pot constitui o valoare economica. Totodată, din rechizitoriu, acuzarea a reținut că infracțiunea imputată inculpatului a fost comisă de mai multe persoane de unde rezultă că în viziunea acuzării, Bălan Sergiu a comis infracțiunea imputată cu cel puțin cu încă o persoană fără a fi precizat în rechizitoriu cu cine anume, or dacă în privința presupuselor persoane cauza penală a fost disjunsă. În continuare, instanța de apel a reiterat că acuzarea a încadrat acțiunile lui Bălan Sergiu în dispoziția art. 191 alin. (5) Cod penal, și anume delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. Astfel, potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, legiuitorul a stabilit că se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei prejudiciabile. În circumstanțele reținute supra, pornind de la depozițiile depuse de inculpat atât în cadrul urmării penale, cât și în ședința de judecată, se reține că Bălan Sergiu a pledat nevinovat în săvârșirea infracțiunii imputate, cauza penală fiind examinată în procedură generală. Pornind de la probatoriul anexat la cauza penală, instanța a reținut că începând cu 01.01.2013, Bălan Sergiu a fost numit de către Fondatorul Î.S. „Rusca” în persoana Directorului General Interimar a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în funcție de administrator a Întreprinderii de Stat „Rusca”, fiind încheiat astfel între părți contractul nr. 1 din 01.01.2013 în care sunt prevăzute drepturile și obligațiile părților contractante (Vol. III, f.d. 21-30). Or, inculpatul faptul dat l-a confirmat în ședința de judecată, afirmație susținută atât de acuzare, reprezentantul părții vătămate, cât și de martorii acuzării și cei ai apărării. La fel, din declarațiile inculpatului reiese că după investirea sa în funcție, ultimul a depus eforturi enorme pentru a dezvolta și ridica nivelul producției întreprinderii în vederea acumulării veniturilor având în vedere că Î.S. „Rusca” nu a fost finanțată, aceasta se afla la autogestiune, concretizând că la momentul investirii în funcția de administrator condițiile de muncă nu erau satisfăcătoare, încăperea nu dispunea de căldură. Tot atunci la întreprinderea dată activau doar 23 de deținute. Or, acesta a mai menționat că după ce a fost numit în funcție de administrator au fost deschise mai multe locuri de muncă pentru condamnate cât și persoane civile, au fost create condiții de muncă și a crescut productivitatea întreprinderii, obținând un calificativ foarte bun în raport cu anii precedenți. 8 Cele relatate de inculpat sunt susținute atât de reprezentantul părții vătămate, Munteanu Ecaterina care a concretizat, că întreprinderea dată face dări de seamă cu toate că DIP nu efectua careva transferuri pe contul acesteia și nici nu au fost înregistrate careva neclarități, or dacă se depistau acestea erau clarificate imediat. Tot reprezentantul părții vătămate a mai conchis că trimestrial întreprinderea face dări de seamă față de fondator privind activitatea economică a întreprinderii. A mai confirmat reprezentantul părții vătămate cele expuse de inculpat și anume că întreprinderea se afla la autogestiune, iar fondatorul nu a vărsat pe contul întreprinderii careva sume bănești. Inculpatul a mai declarat cum s-a ajuns la achiziționarea programului la care se face referire în rechizitoriu și anume că a fost procurat la un preț cu mult mai redus și ulterior o altă societate comercială a operat modificări pentru a fi funcționabil, în vederea efectuării lucrărilor de cusut. Totodată, urmează de reținut că Bălan Sergiu nu neagă faptul că a conlucrat cu SRL „Arpac- Plastic” și SRL „GITISI” și că-i cunoaște pe administratorii societăților comerciale în vederea realizării unor lucrări cît și de îmbunătățire a acestora. În același sens din declarațiile inculpatului se reține că toate operațiunile realizate sunt reflectate în contabilitatea întreprinderii. Verificând facturile ridicate și examinate de organul de urmărire penală, cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a stabilit că toate operațiunile cu agenții economici au fost contabilizate. În cazul dat, instanța a mai reținut din depozițiile inculpatului că au avut loc mai multe verificări inclusiv de la Inspecția Muncii, de la Serviciul Fiscal de Stat, precum și dările de seamă și rapoartele trimestriale fondatorului și anume Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în prezent Administrația Națională a Penitenciarelor) însă nu au fost depistate careva nereguli în activitatea întreprinderii pe perioada administrării acesteia de către Bălan Sergiu. Totodată, acesta nu neagă că a acordat anumite sfaturi administratorilor și a conlucrat cu aceștia, însă în acest sens, nu a gestionat societățile comerciale în cauză, concretizând că nu a dispus personal de ștampila facsimile. În acest context, instanța de apel a remarcat că cele expuse de inculpat nu au fost combătute prin probe concludente, utile și pertinente de acuzatorul de stat. Or, la materialele cauzei penale lipsesc careva probe directe, or cel puțin indirecte din care să rezulte că Bălan Sergiu a gestionat și administrat nemijlocit SRL „Arpac-Plastic și SRL„GITISI” și că a deschis conturile bancare și stampilele agenților economici și ștampilele facsimile a administratorilor societăților economice se aflau la acesta. Verificând procesele-verbale de ridicare și cercetare a obiectelor/documentelor din 25.05.2018, s-a conchis că acestea au fost ridicate nemijloct de la Anghel Galina, care activa în calitate de contabil la „Arpac Plastic” SRL, ștampila întreprinderii respective și facsimilul semnăturii administratorului „Arpac Plastic” SRL - Petcoglo Alexandr (Vol.I, f.d.62-63). În același context, acuzarea nu a indicat care au fost motivele lipsei întreprinderii unor acțiuni de ridicare atât de la contabilul, cât și de la administratorului SRL „GITISI” a ștampilelor precum și a celei facsimil, or refuzul acestora de a fi predate. 9 Tot aici, instanța a mai reținut și cele comunicate de reprezentantul părții vătămate, Munteanu Ecaterina, care a susținut că Î.S. „Rusca” a fost prejudiciată prin acțiuni ilegale, totuși a fost în imposibilitate să expune probatoriul din care rezultă prejudicierea întreprinderii, sau mai bine zis de ce bunuri a fost deposedată Î.S. „Rusca” ce a dus la cauzarea prejudiciului în cuantum de 225 969 lei, limitându-se doar la suma expusă în rechizitoriu. Din declarațiile reprezentantului părții vătămate se certifică că acesta în realitate nu are cunoștință cu ce sume operează întreprinderea care au fost profiturile întreprinderii, datoriile acesteia, or rulajul veniturilor anuale obținute pe parcursul anilor 2013-2018 confirmă recepționarea dărilor de seamă de la Î.S. „Rusca”. Reprezentantul în cauză nu a prezentat un raport din care să se ateste care sunt bunurile întreprinderii, valoarea acestora, ce bunuri se află la bilanțul întreprinderii și care au fost înstrăinate oficial sau, fictive, excluse în circumstanțe incerte din evidența întreprinderii, ce sume de bănești se aflau la începutul și sfârșitul anilor pe contul întreprinderii sau cum a menționat reprezentantul părții vătămate că pe marginea activității atât a administratorului cât și a întreprinderii în cauză nu au fost înregistrate careva obiecții sau neclarități, concretizând că întreprinderea conform statutului se află la autogestiune. În împrejurările expuse, reprezentantul părții vătămate se axează pe unele presupuneri de deposedare a întreprinderii de unele bunuri prin delapidarea averii străine de către administratorul Bălan Sergiu prin sustragerea unor bunuri, însă în același context nu precizează cum și în ce mod a fost prejudiciată. Deși acuzarea a făcut referire la declarațiile reprezentantului părții vătămate, totuși din depozițiile acesteia nu rezultă careva circumstanțe care să vină în susținerea infracțiunii imputate inculpatului, din contra din depozițiile date se certifică cele expuse de inculpat și confirmate de unii martori, iar asupra depozițiilor acestora instanța de apel s-a expus în continuare. Cu toate că martorul Petcoglo Alexandr a pretins că a transmis inculpatului anumite sume de bani după ce le ridica de la bancă, organul de urmărire penală nu a verificat declarația dată având în vedere că Bălan Sergiu nu a recunoscut acest fapt. Totodată organul de urmărire penală nu a stabilit ce sumă de bani totală i-a transmis și care a fost destinația acestora (împrumut, recompensă, salariu, etc.) circumstanță care urma a fi verificată și elucidată de urmărirea penală. În circumstanțele expuse, declarațiile martorului Petcoglo Alexandr date în prezenta cauză penală, corespund cu cele date în cauza penală anterioară reținută supra și anume că a transmis împuternicirile lui Bălan Sergiu, în vederea administrării societății având în acesta deplină încredere. Prin urmare, verificând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, se conchide că prin transmiterea unor împuterniciri sau încredințarea unei terțe persoane de a reprezenta interesele societății comerciale nu constituie componența de infracțiune privind delapidarea averii străine. Sau latura obiectivă a normei art. 191 alin. (5) Cod penal constă în acțiuni de însușire ilegală, adică sustragerea, urmările prejudiciabile sub forma 10 prejudiciului patrimonial, legătura de cauzalitate și proporțiile deosebit de mari, or, reieșind din probatoriul administrat acuzarea nu a probat realizarea de către Bălan Sergiu a laturii obiective prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal. Or, verificând dispozițiile martorului Petcoglo Alexandr prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, s-a conchis că deși acesta s-a expus unele acțiuni care au avut loc dintre el și inculpat, însă în esență din declarațiile martorului nu rezultă realizarea de către inculpat a laturii obiective, cât și intenția inculpatului de a delapida Î.S. „Rusca”. Elocvente în acest context se mai atestă a fi depozițiile martorului Anghel Galina care a dus contabilitatea SRL „Arpac-plastic” care era administrată de Alexandru. Astfel, ultima a menționat că anume administratorul i-a confirmat că are încredere în Bălan Sergiu și din această cauză ștampila se afla la ambii. Martorul în cauză nu neagă că a văzut amprenta de ștampilă facsimil pe documente, însă nu ține minte dacă anume Bălan Sergiu aplica aceste ștampile. Sergiu Bălan îi prezenta doar extrasele făcute la EximBank o singură dată lunar. La Moldinconbak se efectuau tranzacțiile de impozite prin programul Client Bank. Din contul Eximbank au fost realizate extrageri în numerar ca cheltuieli gospodărești însă nu cunoaște cine efectua extragerile. Ultima doar presupune că reieșind din actele și facturile prezentate de Bălan Sergiu, acesta se ocupa de realizarea tranzacțiilor dintre întreprinderi. Totodată, din explicațiile acesteia s-a mai reținut că dările de seamă personal le perfecta, iar semnătura era aplicată electronic online în care figura semnătura lui Petcoglo. Prin urmare, raportând declarațiile martorului la dispoziția art. 101 Cod de procedură penală, instanța a conchis că din acestea nu rezultă careva acțiuni ilegale realizate de Bălan Sergiu ce ar duce la stabilirea vinovăției acestuia, inclusiv la delapidarea Î.S. „Rusca”, fiind expuse în detaliu acțiunile fiecărei persoane. Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că din actele cauzei penale elucidate în procesul penal, nu rezultă prezența faptei prejudiciabile care constă în acțiuni de însușire ilegală a bunurilor altei persoane, cauzarea urmărilor prejudiciabile Î.S. „Rusca” sub forma prejudiciului patrimonial efectiv și nici legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Or, atât din rechizitoriu sau din materialele cauzei penale, acuzatorul de stat nu a demonstrat în nici un fel existența faptei prejudiciabile care constă în acțiunea de însușire ilegală a bunurilor altei persoane și că această faptă a fost comisă de inculpat. Mai mult, la materialele cauzei penale nu au fost anexate cât și în cadrul ședinței de judecată nu au fost prezentate probe ce ar confirma chiar și indirect că inculpatul a primit neîntemeiat în proprietatea sa bunuri ce i-ar aparține Î.S. „Rusca”. Inclusiv din materialele elucidate precum și depozițiile martorilor nu rezultă că Bălan Sergiu a fost membru al comisiilor de licitație sau a participat la ședințele comisie, or prin anumite acțiuni ilegale a influența comisia de licitație în vederea favorizării Î.S. „Rusca” or a SRL „Arpac-plastic” și SRL „GITISI” sau cel din urmă a condus din umbră activitatea societăților comerciale în vederea obținerii unor profituri. 11 Din contra din probele materiale, se certifică că anume toate actele, facturile, tranzacțiile, achitarea impozitelor, etc., au fost realizate de fondatorii și administratorii societăților comerciale fapt reținut din semnăturile aplicare de administratori societății și nici într-un caz de Bălan Sergiu sau terțe persoane, cu toate că pe numele lui Bălan Sergiu a fost perfectat de administratorul SRL „GITISI” o procură cu multiple împuterniciri. Or, acuzarea și-a bazat învinuirea pe unele presupuneri și deducții lipsite de probe directe sau indirecte care certifică cele expuse în rechizitoriu și anume că Bălan Sergiu a administrat, a obținut profituri, a gestionat cu conturile și cu sursele financiare a SRL „Arpac-plastic” și

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. 13 Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală. Din cuprinsul recursului declarat de către procuror se reține că recurenta invocă ca temei de drept pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În argumentarea temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, autoarea recursului a indicat că, probele administrate de partea acuzării au fost selectiv cercetate și incorect apreciate prin coroborarea reciprocă. Aceeași poziție este susținută și de către Administrația Națională a Penitenciarelor în persoana directorului, comisar-șef de justiție Falca Anatolie. Așadar, Colegiul penal, analizând textul deciziei recurate constată că, instanța de apel în hotărârea sa, a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, întemeiat considerând că situația de fapt, împrejurările și circumstanțele cauzei ce nu confirmă vinovăția lui Bălan Sergiu au fost corect reținute de către instanța de apel, nefiind încălcate prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția. În asemenea circumstanțe, temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu este incident în prezenta cauză. Referitor la alegațiile procurorului precum că prin declarațiile martorului Anghel Galina s-a confirmat faptul că activitatea aconomico-financiară a înfreprinderii „Arpac- Plastic” SRL era gestionată de facto de către Bălan Sergiu, fiind ridicate și examinate facturi fiscale care confirmă că agentul economic menționat a avut tranzacții economice cu Î.S. „Rusca” și respectiv, profitul obținut de către „Arpac-Plastic” SRL în rezultatul unor relații comerciale ilegale cu Î.S. „Rusca”, erau mijloacele bănești pe care Petcoglo A. i le transmitea lui Bălan Sergiu, acestea fiind și obiectul delapidării, Colegiul penal ține să remarce că instanța de apel a reținut declarațiile martorului vizat, făcând o apreciere obiectă a acestora și stabilind că anume administratorul Petcoglo A. i-a confirmat că are încredere în Bălan Sergiu și din această cauză ștampila se afla la ambii. Martorul în cauză nu neagă că a văzut amprenta de ștampilă facsimil pe documente, însă nu ține minte dacă anume Bălan Sergiu aplica aceste ștampile. Sergiu Bălan îi prezenta doar extrasele făcute la EximBank o singură dată lunar. La Moldinconbank se efectuau tranzacțiile de impozite prin programul Client Bank. Din contul Eximbank au fost realizate extrageri în numerar ca cheltuieli gospodărești, însă nu cunoaște cine efectua extragerile. Ultima doar presupune că reieșind din actele și facturile prezentate de Bălan Sergiu, acesta se ocupa de realizarea tranzacțiilor dintre întreprinderi. Totodată, din explicațiile acesteia s-a mai reținut că dările de seamă personal le perfecta, iar semnătura era aplicată electronic online în care figura semnătura lui Petcoglo. Cât privește critica prin care se afirmă că banii au fost transmiși de către Petcoglo Alexandr lui Bălan Sergiu ca fiind mijloace financiare, obținute de către „Arpac-Plastic” SRL, care era gestionată de facto de către Bălan Sergiu, în rezultatul unor tranzacții economice 14 ilegale cu Î.S. „Russca”, a cărei administrator la fel era Bălan Sergiu și pe care ultimul le considera ca fiind bunurile (banii) sale, instanța de apel justificat a trasat concluzia că deși Petcoglo A. a pretins că a transmis inculpatului anumite sume de bani după ce le ridica de la bancă, organul de urmărire penală nu a verificat declarația dată având în vedere că Bălan Sergiu nu a recunoscut acest fapt. Totodată organul de urmărire penală nu a stabilit ce sumă de bani totală i-a transmis și care a fost destinația acestora (împrumut, recompensă, salariu, etc.) circumstanță care urma a fi verificată și elucidată în cadrul urmăririi penale. De asemenea, la materialele cauzei lipsesc probe materiale care să confirme nemijlocit că Bălan Sergiu ar fi persoana care administra „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic” SRL, iar dispunerea unor acte de dispoziție relatate de unii martori audiați pe caz rezultă din procura din 24.04.2013 întocmită pe numele acestuia, cu termenul de valabilitate pe o perioadă de 3 ani, din care se certifică că Directorul General a SRL „GITISI” Chinzerschi Natalia l-a împuternicit pe Bălan Sergiu să reprezinte interesele societății față de persoanele fizice și juridice, cu acordarea tuturor împuternicirilor de realizare în interesul societății comerciale, inclusiv încheierea contractelor, a facturilor fiscale, ce ține de conturile bancare, etc. Concomitent, instanța de recurs ține să sublinieze că în cazul delapidării averii străine, fapta prejudiciabilă constă în acțiunea de sustragere. Revenind la speța în cauză, este de menționat că în activitatea întreprinderii, pe perioada administrării acesteia de către Bălan Sergiu au avut loc mai multe verificări, inclusiv de la Inspecția Muncii și Serviciul Fiscal de Stat, fiind totodată întocmite dări de seamă și rapoarte trimestriale fondatorului și anume, Departamentului Instituțiilor Penitenciare (în prezent Administrația Națională a Penitenciarelor), fără a fi depistate careva nereguli de ordin financiar. Or, așa precum au statuat și instanțele de fond, atât din rechizitoriul sau din materialele cauzei penale, acuzatorul de stat nu a demonstrat în nici un fel existența faptei prejudiciabile, care constă anume în acțiunea de însușire ilegală a bunurilor altei persoane și că această faptă a fost comisă de inculpat. În continuare, Colegiul penal atestă că partea acuzării își întemeiază recursul pe modalitatea de apreciere a probelor, insistând asupra versiunii privind vinovăția inculpatului în comiterea delapidării averii străine și inaintând în acest sens propria versiune a circumstanețelor de fapt, care ar constitui temei de drept pentru instanța de recurs de a interveni în hotărârile pronunțate pe caz. Însă, contrar celor susținute în recursurile de pe rol, Colegiul penal atestă că instanțele de judecată ierarhic inferioare, au dat o apreciere cuvenită probelor cercetate, ce coroborează între ele, astfel încât hotărârea atacată cuprinde temeiurile ce au dus la achitarea inculpatului, învinuirea fiind formată din presupuneri, iar alte probe ce ar confirma incontestabil fapta prejudiciabilă incriminată inculpatului prin actul de sesizare a instanței, acuzarea nu a prezentat. Așa cum reiese în mod evident din lucrările dosarului, instanța de apel a dat deplină eficiență probelor cercetate, evaluându-le în mod unitar și evidențiind aspectele concordante, ce confirmă nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii ce i-a 15 fost imputată prin rechizitoriu, iar în asemenea condiții, instanțele de fond just și întemeiat au adoptat soluția de achitare în privința lui Bălan Sergiu. După cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel a descris conținutul acestor probe în modul în care martorii au relatat informațiile cunoscute de ei coroborate cu probele materiale administrate pe caz, care întemeiat au permis de a conchide asupra nevinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, făcând o apreciere obiectivă și corectă a tuturor probelor. Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal apreciază ca fiind juste concluziile instanței de apel privind menținerea achitării lui Bălan Sergiu. Din considerentele expuse, Colegiul penal concluzionează că recursurile declarate sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, comisar-șef de justiție Falca Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Bălan Sergiu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 26 ianuarie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Catan Liliana 16