1ra-1014/2022 — art. 191 alin. 5 CP

1ra-1014/2022 — art. 191 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1014/2022

1-18097654-01-1ra-13072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către directorul

Administrației Naționale a Penitenciarelor, comisar-șef de justiție Falca Anatolie, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 04 februarie 2021 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2022, în cauza penală

în privința lui

Bălan Sergiu XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 28.11.2018 − 04.02.2021;

Instanța de apel: 25.02.2021 − 14.02.2022;

Instanța de recurs: 13.07.2022 − 07.12.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Sergiu XXXXX a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191

alin. (5) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

A fost respinsă acțiunea civilă depusă de Administrației Naționale a Penitenciarelor

împotriva lui Bălan Sergiu privind încasarea prejudiciului material.

1.1. De către organul de urmărire penală, lui Bălan Sergiu i s-a înaintat învinuirea

pentru faptul că în perioada 2013-2017, în baza contractului nr. 1 din 01.01.2013 și nr. 1 din

20.05.2015, activând în funcția de administrator al Întreprinderii de Stat „Rusca” cu sediul

în Lăpușna, r-nul Hîncești, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu mai multe

persoane, fiind responsabil în conformitate cu statutul Î.S. „Rusca” și contractele de

1

angajare, de administrare a activității economico-financiare a întreprinderii și fiind obligat

în virtutea funcției să reducă cheltuielile întreprinderii și să sporească rentabilitatea de

producție, folosindu-se intenționat de situația de serviciu în scopul delapidării mijloacelor

bănești a Î.S. „Rusca” încredințate în administrare, intenționat a evitat procurarea

mărfurilor, bunurilor pentru necesitățile ÎS „Rusca” la un preț mai mic, direct de la

producătorii și /sau furnizorii primari și prin intermediul întreprinderilor SRL „Arpac-

Plastic” și SRL „GITISI” care de facto erau gestionate de către Bălan Sergiu, a achiziționat de

la diferiți agenți economici, diferite bunuri, mărfuri care ar fi necesare Î.S. „Rusca” și pe care

ulterior le livra Î.S. „Rusca” însă la un preț majorat, astfel mărind artificial prețul bunurilor

achiziționate, întru a însuși și ulterior a beneficia personal de mijloace financiare obținute

din diferența de preț.

Urmând aceeași intenție infracțională pe parcursul aceleiași perioade, Bălan Sergiu,

prin înțelegere prealabilă cu mai multe persoane, tot prin intermediul întreprinderilor SRL

„Arpac-Plastic” și SRL „GITISI”, intenționat evitând comercializarea de către Î.S. „Rusca” la

un preț mai mare, a diferitor bunuri, produse, direct agenților economici solicitanți, a

organiza și a asigurat achiziționarea acestor mărfuri, de către întreprinderile SRL „Arpac-

Plastic” și SRL „GITISI” care de fapt erau gestionate de el, la un preț micșorat după care tot

el asigura întocmirea actelor necesare întru organizarea comercializării bunurilor respective,

însă la un preț majorat, inclusiv tot el organizarea și efectua livrarea mărfurilor direct de la

Î.S. „Rusca” către alți agenți economici, cât și autorităților publice, iar urmare a acestor

tranzacții, Bălan Sergiu beneficia de mijloace bănești obținute din diferența de preț, creată

fictiv întru însușirea acestor mijloace financiare de la Î.S. „Rusca”.

Anume în perioada menționată, Bălan Sergiu urmând scopul de a însuși de la Î.S.

„Rusca” și ulterior a beneficia de mijloace bănești obținute a efectuat în mod respectiv mai

multe tranzacții prin intermediul SRL „Arpac-Plastic” și anume:

- a procurat de la Î.S. „Rusca” conform facturi fiscale seria /numărul JB2074127 din

13.06.2013 „Husa pentru vesta de protecție 1” 100 unități, cu prețul unitar de 175 lei, care

ulterior au fost comercializate către Î.S. Servicii Pază a MAI, conform facturii fiscale

seria/numărul WI0036101 din 13.06.2013 cu preț unitar de 535 lei;

- a procurat de la Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul JB2074128 din

17.06.2013 „Husa pentru vesta de protecție 1” 36 unități, cu prețul unitar de 175 lei, care

ulterior a fost comercializat: către BC „Moldindconbank” SA - 30 unități, conform facturilor

fiscale seria/numărul WI0036102 din 17.06.2013 și WI0036104 din 24.06.2013 cu prețul unitar

de 755 lei, către SRL „GITISI” 6 unități, conform facturii fiscale seria/numărul WI0036107

din 18.06.2013 cu prețul unitar de 150 lei, după care conform facturii fiscale seria/numărul

BV7967888 din 12.07.2013 aceste 6 unități sunt comercializate către SRL „Alfin-Protect” cu

preț unitar de 533,33 lei;

- a procurat de la SRL „Instal Optim” conform facturii fiscale seria/numărul

WB0575919 din 16.06.2014 programul informațional „SAPR Grația” la prețul de 43 800 lei,

2

care ulterior a fost comercializată către Î.S. „Rusca” conform facturi fiscale seria/numărul

WI0036118 din 17.06.2014 la suma de 45 300 lei;

- a procurat de la SRL „Vulcan Service” conform facturii fiscale seria/numărul

DV8189410 din 26.11.2014 „compresor W 0-9/8 la prețul de 7 158,33 lei care ulterior a fost

comercializat către Î.S. „Rusca” conform facturi fiscale seria/numărul JV1512003 din

14.12.2016 la suma de 14 366,67 lei;

- a procurat de la SA „Universcom” conform facturii fiscale seria/numărul

AAA5930918 din 25.05.2017 „Bocani” (de vară) în număr de 595 bucăți cu prețul unitar de

412,50 lei și „Bocani” (de iarnă) în număr de 585 bucăți, cu prețul unitar de 482 lei, în sumă

totală de 527 407,50 lei, care ulterior au fost comercializați către ÎS „Rusca” conform facturii

fiscale seria/numărul JV0868573 din 25.05.2017 și anume „Bocani” (de vară) în număr de 595

bucăți, cu prețul unitar de 437 lei și „Bocani” (de iarnă) în număr de 585 bucăți, cu prețul

unitar de 567 lei, în sumă totală de 591 710 lei;

- a procurat de la SA „Universcom” conform facturii fiscale seria/numărul

AAB7118091 din 17.10.2017 „plapume semiluna 130*205” în număr de 850 unități, cu prețul

unitar de 266,67 lei, în sumă totală de 226 666,67 lei, care au fost comercializate către SRL

„GITISI” conform facturii fiscale seria/numărul JV0868577 din 17.10.2017 cu prețul unitar de

292,82 lei, în sumă totală de 248 900 lei, după care au fost comercializate către SRL „Daxen

Com” conform facturii fiscale seria/numărul FB6228640 din 17.10.2017 cu prețul unitar de

300 lei, în sumă totală de 255 000 lei, după care la aceiași dată fiind comercializată către Î.S.

„Rusca” conform facturii seria/numărul JJ3190906 din 17.10.2017 cu prețul unitar de 306,66

lei, în sumă totală de 260 666,67 lei;

- a procurat de la SA „Universcom” conform facturii fiscale seria/numărul

AAB7118252 din 1.12.2017 „Bocani cu carimbi înalți din iufti mod.4” în număr de 250 bucăți,

cu prețul unitar de 412,50 lei și 250 bucăți cu prețul unitar de 482 lei, în sumă totală de 223

625 lei, care ulterior au fost comercializate către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale

seria/numărul JV0868578 din 12.12.2017 la prețul total de 248 500 lei;

Pe parcursul aceleiași perioade, Bălan Sergiu urmărind același scop infracțional a

efectuat în modul respectiv mai multe tranzacții și prin intermediul SRL „GITISI” și anume:

- a procurat de la SA „Daxen-Com” conform facturilor fiscale seria/numărul

DV9411653 din 01.04.2015 „Centuri din piele” în număr de 283 bucăți, cu prețul unitar de

73,33 lei, în sumă totală de 20 753,33 lei, care conform actelor ar fi fost comercializate către

SRL „Arpac-Plastic” conform facturilor fiscale seria/numărul FB6228616 din 02.04.2015 cu

prețul unitar de 88,34 lei, în sumă totală de 25 000 lei, iar ulterior fiind comercializate de

către SRL „Arpac-Plastic” către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul

DV8265751 din 07.04.2015 cu prețul unitar de 113,33 lei, în sumă totală de 31 072,39 lei;

- a procurat de la SRL „Arpac-Plastic” conform facturii fiscale seria/numărul

JV0868562 din 03.12.2015 „Butoniera SEWTWX DB2-B736-3TR” o unitate cu prețul de

28683,33 lei, care ulterior a fost comercializată către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale

seria/numărul FB6228619 din 04.12.2015 cu prețul de 31 166,67 lei; a procurat de la SRL

3

„Blana de Aur-Com” conform facturilor fiscale seria/numărul LB0232095 din 14.12.2016

„blana artificială art. nr. 39” cu prețul unitar de 31167 lei, care ulterior a fost comercializată

către Î.S. „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul FB6228635 din 23.12.2016 în

cantitate de 140 metri, cu prețul unitar de 95,22 lei;

- a procurat de la SRL „Vargus-Grup” conform facturii fiscale seria/numărul

LV3046527 din 30.05.2017 „00000062 Material din bumbac” cu prețul unitar de 91,67 lei, care

ulterior a fost comercializată către ÎS „Rusca” conform facturii fiscale seria/numărul

FB6228639 din 31.05.2017, în cantitate de 740 metri, cu prețul unitar de 115 lei.

Urmare a acțiunilor ilegale expuse, Î.S. „Rusca” i-a fost cauzat un prejudiciu material

nejustificat în mărime totală de 225 969,84 lei, mijloace bănești care au fost însușite și de care

a beneficiat Bălan Sergiu.

Astfel, organul de urmărire penală a încadrat juridic acțiunile inculpatului Bălan

Sergiu în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi delapidarea averii străine,

adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită

de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari.

Ulterior, în conformitate cu dispozițiile art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală,

acuzatorul de stat a intervenit cu ordonanța de modificare a învinuirii fiind emisă la

14.05.2019 în privința inculpatului Bălan Sergiu prin care a invocat circumstanțe similare

celor reținute în rechizitoriu și expuse în dispozitivul rechizitoriului, încadrând juridic

acțiunile lui Bălan Sergiu în dispoziția art. 191 alin. (5) Cod penal după indicii calificativi

delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au

fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, săvârșită

de mai multe persoane cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari.

- procurorul, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei

noi hotărâri prin care Bălan Sergiu să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare

pe un termen de 10 (zece) ani, cu executare în penitenciar de tip închis. În baza art. 65 Cod

penal în privința inculpatului Bălan Sergiu să fie aplicată pedeapsa complementară −

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituții de stat pe un termen de 5 (cinci)

ani, precum și să fie admisă acțiunea civilă înaintată de către Administrația Națională a

Penitenciarelor și a încasa de la Bălan Sergiu în beneficiul instituției menționate supra,

prejudiciul material cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii în sumă de 225 969,84 lei.

În motivarea cererii de apel s-a menționat că instanța a pus la baza sentinței de

achitare declarațiile inculpatului Bălan Sergiu, ajungând la concluzia că la materialele cauzei

penale lipsesc careva probe directe, or cel puțin indirecte din care să rezulte că Bălan Sergiu

a gestionat și administrat nemijlocit SRL „Arpac-Plastic” și SRL „GITISI”, or acesta a deschis

conturile bancare și ștampilele agenților economici și ștampilele facsimile a

administratorilor societăților economice se aflau la cel din urmă.

4

În acest sens, s-a arătat că instanța de judecată superficial a examinat sau nu a

examinat în general și nu a luat în considerație declarațiile martorului Bruchis (Chinzerschii)

Natalia, care a deținut funcția de administrator al întreprinderii „GITISI” SRL pe perioada

anului 2013.

Totodată, nu au fost apreciate nici declarațiile martorului Zamos Olga, care a deținut

funcția de contabil al întreprinderii „GITISI” SRL în perioada anilor 2013-2016 și a declarat

instanței că pe parcursul activității la „GITISI” SRL a înțeles că Bălan Sergiu avea atribuții la

întreprindere și era ruda cu Chinzerschii Natalia.

Astfel că, prin probele nominalizate se demonstrează cu certitudine că inculpatul

Bălan Sergiu, era persoana care gestiona de facto activitatea economico-financiară a

întreprinderii „GITISI” SRL pe parcursul anilor 2013-2017, constatându-se că anume Bălan

Sergiu a identificat întreprinderea pe care a înregistrat-o pe numele martorului Chinzerschii

Natalia, fiindu-i modificată chiar și denumirea. Ulterior acesta organiza și dirija procese

economice la această întreprindere precum și procesele financiare, iar în consecință,

beneficiind de mijloacele bănești obținute de către „GITISI” SRL în rezultatul activității

economice efectuate cu Î.S. „Rusca”.

Faptul că fondatorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, nu aloca careva

mijloace bănești către Î.S. „Rusca” și că aceasta era la autogestiune, apelantul a ținut să

afirme că acest fapt nu are relevanță la calificarea infracțiunii, or, într- un final, mijloacele

bănești aparțineau întreprinderii de stat pe care inculpatul urma să-i gestioneze și să-i

utilizeze conform necesităților Î.S. „Rusca”, dar nu să-i însușească prin intermediul agenților

economici „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic” SRL.

Totodată, acuzatorul de stat a apreciat ca fiind eronată „cerința” primei instanțe

precum că partea vătămată a fost în imposibilitate să expună probatoriul din care rezultă

prejudicierea întreprinderii, precum și să prezinte careva rapoarte din care să se ateste care

sunt bunurile întreprinderii, valoarea acestora, ce bunuri se află la bilanțul întreprinderii și

care au fost înstrăinate oficial sau fictiv, excluse în circumstanțe incerte din evidența

întreprinderii, ce sume de bănești se aflau la începutul și sfârșitul anilor pe contul

întreprinderii, or acest rol îi revine organului de urmărire penală, de a depista, administra

și examina probele care confirmă existența unei infracțiuni și persoanele care se fac culpabile

de comiterea acesteia, precum și stabilirea sumei prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar în

cazul imposibilității stabilirii cuantumului prejudiciului, ordonarea unui control sau

expertize în acest sens. Administrația Națională a Penitenciarelor nu are rol de organ de

urmărire penală și nu intră în obligația sa să prezinte instanței de judecată careva probe întru

confirmarea prejudiciului care i-a fost adus și pe care la stabilit organul de urmărire penală

în rezultatul efectuării acțiunilor de urmărire penale, rolul Administrației Naționale a

Penetenciarelor prin reprezentantul său s-a rezumat la audierea acestuia în calitate de parte

vătămată, fiind una din probele administrate de către procuror, și solicitarea înaintată de

către Administrația Națională a Penitenciarelor privind recuperarea prejudiciului cauzat

instituiției de stat în rezultatul unor acțiuni infracționale, materializat printr-o cerere de

5

chemare în judecată, fapt care a și fost realizat. În acest caz, suma prejudiciului cauzat prin

infracțiune a fost calculat de însăși procurorul care a efectuat urmărirea penală, nefiind

necesară antrenarea unor instituții de control. Prin urmare, acest argument al instanței este

unul absolut neîntemeiat și lipsit de careva raționamente juridice.

Reieșind din totalitatea probelor administrate, livrarea acestor bunuri, care nu ar

corespunde cerințelor solicitate de către Î.S. „Rusca”, către „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic”

SRL se făcea intenționat, pentru efectuarea unor pseudo îmbunătățiri, ca în consecință,

întreprinderile „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic” SRL să aibă profit din comercializarea

acestor bunuri către Î.S. „Rusca” și în consecință, acest profit să fie însușit de către inculpatul

Bălan Sergiu.

La fel, instanța nu a coroborat declarațiile martorului Barașianț Xenia cu însăși

declarațiile martorului Petcoglo Alexandr, care era administratorul „Arpac- Plastic” SRL și

cu declarațiile martorului Anghel Galina, care deținea funcția de contabil la întreprinderea

menționată. În aceste circumstanțe acuzarea, pune la îndoială declarațiile martorului

Barașianț Axenia depuse în instanța de judecată, iar cele depuse la etapa urmăririi penală le

consideră a fi veridice și în acest context solicită instanței de apel să aprecieze critic

declarțiile făcute de către Barașianța Xenia în cadrul cercetării judecătorești, or acestea nu

coroborează cu celelalte probe cercetate în cadrul ședinței de judecată;

- directorul-interimar, comisar principal de justiție Vladimir Cojocaru, care a

solicitat casarea sentinței, din motivul ilegalității ei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bălan Sergiu să fie recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii incriminate, inclusiv cu admiterea acțiunii civile depuse la caz. În

motivarea cererii de apel s-a invocat că sentința de achitare în cauza inculpatului Bălan

Sergiu este neîntemeiată, nu corespunde circumstanțelor faptei expuse și urmează a fi

anulată drept ilegală.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a conchis că prima instanță

nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței de achitare în

privința lui Bălan Sergiu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod

penal, cu atât mai mult că prima instanță în sentința adoptată corect și justificat și-a motivat

soluția, luând în considerație probele administrate de către organul de urmărire penală și

cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art.

100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând

la concluzia corectă că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Cu referire la componența de infracțiune, instanța de apel a ținut să noteze că obiectul

juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, este un obiect juridic

multiplu, or printr-o singură acțiune se aduce atingere mai multor valori sociale; obiectul

6

juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile;

obiectul juridic secundar al delapidării averii străine îl constituie relațiile sociale cu privire

la executarea corectă a atribuțiilor de administrare în privința bunurilor încredințate.

Obiectul material a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal îl constituie bunurile

care au o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială și

cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor. Există și o calitate specială

care este caracteristică numai pentru obiectul material al delapidării averii străine: este

vorba de bunurile încredințate de către o altă persoană în administrarea făptuitorului.

Deși bunurile încredințate în administrarea făptuitorului sunt străine pentru acesta,

regimul juridic al acestor bunuri se distinge de regimul juridic al bunurilor care sunt luate

de către făptuitor în cazul altor infracțiuni săvârșite prin sustragere.

Încredințarea bunurilor în sarcina făptuitorului este un act cu semnificație juridică de

manifestare a voinței persoanei, care creează în sarcina făptuitorului dreptul de a deține

bunurile respective, precum și atribuția de a le administra; făptuitorului îi revine

răspunderea pentru respectarea regimului de utilizare a bunurilor încredințate, precum și

pentru asigurarea integrității lor; nu se face în scopul de a transmite dreptul de proprietate

asupra bunurilor către cel care le dobândește.

La caz, latura obiectivă a infracțiunii de delapidare a averii străine, constă din: - fapta

prejudiciabilă, adică acțiunea de însușire ilegală; - urmările prejudiciabile, adică prejudiciul

patrimonial efectiv; - legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

În situația dedusă examinării, procesul transmiterii a bunurilor din proprietatea

publică reclamă o fundamentare rezonabilă, la fel ca și procesul de administrare a acestor

bunuri, or în cazurile de luare a bunurilor încredințate făptuitorului se profită nu atât de

încrederea ce i s-a acordat, cât mai ales de atribuțiile ce i s-a acordat. Prin urmare, fapta

incriminată la art. 191 alin. (5) Cod penal este o infracțiune materială și se consideră

consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a

dispune ilegal de bunurile altuia la propria sa dorință.

Totodată, latura subiectivă a delapidării averii străine se exprimă, în primul rând, în

vinovăție sub formă de intenție directă, la calificare fiind obligatorie stabilirea scopului

special - cel de cupiditate. Subiectul infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal este

persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani.

În afară de calitățile generale, subiectul delapidării averii străine trebuie să aibă calitatea

specială de administrator. În împrejurările descrise, se atestă că ambele condiții sunt

întrunite în speță și anume, vârsta cât și calitatea specială.

În sensul prevăzut de art. 191 alin. (5) Cod penal, prin administrator se înțelege

persoana care fără a avea contact direct cu bunurile aparținând altei persoane, are dreptul

de a da dispoziții cu privire la păstrarea, prelucrarea, vânzarea (livrarea), transportarea sau

folosirea de bunuri; vine în contact direct cu bunurile altei persoane, datorită atribuțiilor sale

legate de păstrarea, prelucrarea, vânzarea (livrarea), transportarea sau folosirea bunurilor.

7

Astfel, potrivit rechizitoriului, acuzatorul de stat a reținut în acțiunile inculpatului

precum că acesta a însușit în mod ilegal bunurile altei persoane juridice care i-au fost

încredințate.

La caz, prin însușire legiuitorul are în vedere a pune stăpânire pe ceva, a lua în

stăpânire, a-și apropia. Iar, prin bunuri legislatorul are în vedere toate lucrurile susceptibile

apropierii individuale sau colective și drepturile patrimoniale. Bunurile sunt acele lucruri in

privința cărora se pot constitui drepturi si obligații patrimoniale si care pot constitui o

valoare economica.

Totodată, din rechizitoriu, acuzarea a reținut că infracțiunea imputată inculpatului a

fost comisă de mai multe persoane de unde rezultă că în viziunea acuzării, Bălan Sergiu a

comis infracțiunea imputată cu cel puțin cu încă o persoană fără a fi precizat în rechizitoriu

cu cine anume, or dacă în privința presupuselor persoane cauza penală a fost disjunsă.

În continuare, instanța de apel a reiterat că acuzarea a încadrat acțiunile lui Bălan

Sergiu în dispoziția art. 191 alin. (5) Cod penal, și anume delapidarea averii străine în

proporții deosebit de mari. Astfel, potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, legiuitorul a stabilit

că se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera

vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care

depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de

Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei prejudiciabile.

În circumstanțele reținute supra, pornind de la depozițiile depuse de inculpat atât în

cadrul urmării penale, cât și în ședința de judecată, se reține că Bălan Sergiu a pledat

nevinovat în săvârșirea infracțiunii imputate, cauza penală fiind examinată în procedură

generală.

Pornind de la probatoriul anexat la cauza penală, instanța a reținut că începând cu

01.01.2013, Bălan Sergiu a fost numit de către Fondatorul Î.S. „Rusca” în persoana

Directorului General Interimar a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în funcție de

administrator a Întreprinderii de Stat „Rusca”, fiind încheiat astfel între părți contractul nr.

1 din 01.01.2013 în care sunt prevăzute drepturile și obligațiile părților contractante (Vol. III,

f.d. 21-30). Or, inculpatul faptul dat l-a confirmat în ședința de judecată, afirmație susținută

atât de acuzare, reprezentantul părții vătămate, cât și de martorii acuzării și cei ai apărării.

La fel, din declarațiile inculpatului reiese că după investirea sa în funcție, ultimul a

depus eforturi enorme pentru a dezvolta și ridica nivelul producției întreprinderii în

vederea acumulării veniturilor având în vedere că Î.S. „Rusca” nu a fost finanțată, aceasta

se afla la autogestiune, concretizând că la momentul investirii în funcția de administrator

condițiile de muncă nu erau satisfăcătoare, încăperea nu dispunea de căldură. Tot atunci la

întreprinderea dată activau doar 23 de deținute. Or, acesta a mai menționat că după ce a fost

numit în funcție de administrator au fost deschise mai multe locuri de muncă pentru

condamnate cât și persoane civile, au fost create condiții de muncă și a crescut

productivitatea întreprinderii, obținând un calificativ foarte bun în raport cu anii precedenți.

8

Cele relatate de inculpat sunt susținute atât de reprezentantul părții vătămate,

Munteanu Ecaterina care a concretizat, că întreprinderea dată face dări de seamă cu toate că

DIP nu efectua careva transferuri pe contul acesteia și nici nu au fost înregistrate careva

neclarități, or dacă se depistau acestea erau clarificate imediat. Tot reprezentantul părții

vătămate a mai conchis că trimestrial întreprinderea face dări de seamă față de fondator

privind activitatea economică a întreprinderii. A mai confirmat reprezentantul părții

vătămate cele expuse de inculpat și anume că întreprinderea se afla la autogestiune, iar

fondatorul nu a vărsat pe contul întreprinderii careva sume bănești. Inculpatul a mai

declarat cum s-a ajuns la achiziționarea programului la care se face referire în rechizitoriu și

anume că a fost procurat la un preț cu mult mai redus și ulterior o altă societate comercială

a operat modificări pentru a fi funcționabil, în vederea efectuării lucrărilor de cusut.

Totodată, urmează de reținut că Bălan Sergiu nu neagă faptul că a conlucrat cu SRL „Arpac-

Plastic” și SRL „GITISI” și că-i cunoaște pe administratorii societăților comerciale în vederea

realizării unor lucrări cît și de îmbunătățire a acestora. În același sens din declarațiile

inculpatului se reține că toate operațiunile realizate sunt reflectate în contabilitatea

întreprinderii.

Verificând facturile ridicate și examinate de organul de urmărire penală, cercetate în

cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a stabilit că toate operațiunile cu agenții

economici au fost contabilizate. În cazul dat, instanța a mai reținut din depozițiile

inculpatului că au avut loc mai multe verificări inclusiv de la Inspecția Muncii, de la

Serviciul Fiscal de Stat, precum și dările de seamă și rapoartele trimestriale fondatorului și

anume Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în prezent Administrația Națională a

Penitenciarelor) însă nu au fost depistate careva nereguli în activitatea întreprinderii pe

perioada administrării acesteia de către Bălan Sergiu. Totodată, acesta nu neagă că a acordat

anumite sfaturi administratorilor și a conlucrat cu aceștia, însă în acest sens, nu a gestionat

societățile comerciale în cauză, concretizând că nu a dispus personal de ștampila facsimile.

În acest context, instanța de apel a remarcat că cele expuse de inculpat nu au fost

combătute prin probe concludente, utile și pertinente de acuzatorul de stat. Or, la

materialele cauzei penale lipsesc careva probe directe, or cel puțin indirecte din care să

rezulte că Bălan Sergiu a gestionat și administrat nemijlocit SRL „Arpac-Plastic și

SRL„GITISI” și că a deschis conturile bancare și stampilele agenților economici și ștampilele

facsimile a administratorilor societăților economice se aflau la acesta.

Verificând procesele-verbale de ridicare și cercetare a obiectelor/documentelor din

25.05.2018, s-a conchis că acestea au fost ridicate nemijloct de la Anghel Galina, care activa

în calitate de contabil la „Arpac Plastic” SRL, ștampila întreprinderii respective și facsimilul

semnăturii administratorului „Arpac Plastic” SRL - Petcoglo Alexandr (Vol.I, f.d.62-63). În

același context, acuzarea nu a indicat care au fost motivele lipsei întreprinderii unor acțiuni

de ridicare atât de la contabilul, cât și de la administratorului SRL „GITISI” a ștampilelor

precum și a celei facsimil, or refuzul acestora de a fi predate.

9

Tot aici, instanța a mai reținut și cele comunicate de reprezentantul părții vătămate,

Munteanu Ecaterina, care a susținut că Î.S. „Rusca” a fost prejudiciată prin acțiuni ilegale,

totuși a fost în imposibilitate să expune probatoriul din care rezultă prejudicierea

întreprinderii, sau mai bine zis de ce bunuri a fost deposedată Î.S. „Rusca” ce a dus la

cauzarea prejudiciului în cuantum de 225 969 lei, limitându-se doar la suma expusă în

rechizitoriu. Din declarațiile reprezentantului părții vătămate se certifică că acesta în

realitate nu are cunoștință cu ce sume operează întreprinderea care au fost profiturile

întreprinderii, datoriile acesteia, or rulajul veniturilor anuale obținute pe parcursul anilor

2013-2018 confirmă recepționarea dărilor de seamă de la Î.S. „Rusca”. Reprezentantul în

cauză nu a prezentat un raport din care să se ateste care sunt bunurile întreprinderii,

valoarea acestora, ce bunuri se află la bilanțul întreprinderii și care au fost înstrăinate oficial

sau, fictive, excluse în circumstanțe incerte din evidența întreprinderii, ce sume de bănești

se aflau la începutul și sfârșitul anilor pe contul întreprinderii sau cum a menționat

reprezentantul părții vătămate că pe marginea activității atât a administratorului cât și a

întreprinderii în cauză nu au fost înregistrate careva obiecții sau neclarități, concretizând că

întreprinderea conform statutului se află la autogestiune.

În împrejurările expuse, reprezentantul părții vătămate se axează pe unele

presupuneri de deposedare a întreprinderii de unele bunuri prin delapidarea averii străine

de către administratorul Bălan Sergiu prin sustragerea unor bunuri, însă în același context

nu precizează cum și în ce mod a fost prejudiciată.

Deși acuzarea a făcut referire la declarațiile reprezentantului părții vătămate, totuși

din depozițiile acesteia nu rezultă careva circumstanțe care să vină în susținerea infracțiunii

imputate inculpatului, din contra din depozițiile date se certifică cele expuse de inculpat și

confirmate de unii martori, iar asupra depozițiilor acestora instanța de apel s-a expus în

continuare.

Cu toate că martorul Petcoglo Alexandr a pretins că a transmis inculpatului anumite

sume de bani după ce le ridica de la bancă, organul de urmărire penală nu a verificat

declarația dată având în vedere că Bălan Sergiu nu a recunoscut acest fapt. Totodată organul

de urmărire penală nu a stabilit ce sumă de bani totală i-a transmis și care a fost destinația

acestora (împrumut, recompensă, salariu, etc.) circumstanță care urma a fi verificată și

elucidată de urmărirea penală.

În circumstanțele expuse, declarațiile martorului Petcoglo Alexandr date în prezenta

cauză penală, corespund cu cele date în cauza penală anterioară reținută supra și anume că

a transmis împuternicirile lui Bălan Sergiu, în vederea administrării societății având în

acesta deplină încredere.

Prin urmare, verificând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal,

se conchide că prin transmiterea unor împuterniciri sau încredințarea unei terțe persoane de

a reprezenta interesele societății comerciale nu constituie componența de infracțiune privind

delapidarea averii străine. Sau latura obiectivă a normei art. 191 alin. (5) Cod penal constă

în acțiuni de însușire ilegală, adică sustragerea, urmările prejudiciabile sub forma

10

prejudiciului patrimonial, legătura de cauzalitate și proporțiile deosebit de mari, or, reieșind

din probatoriul administrat acuzarea nu a probat realizarea de către Bălan Sergiu a laturii

obiective prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

Or, verificând dispozițiile martorului Petcoglo Alexandr prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, s-a conchis că deși acesta s-a expus unele acțiuni care au avut loc dintre

el și inculpat, însă în esență din declarațiile martorului nu rezultă realizarea de către inculpat

a laturii obiective, cât și intenția inculpatului de a delapida Î.S. „Rusca”.

Elocvente în acest context se mai atestă a fi depozițiile martorului Anghel Galina care

a dus contabilitatea SRL „Arpac-plastic” care era administrată de Alexandru. Astfel, ultima

a menționat că anume administratorul i-a confirmat că are încredere în Bălan Sergiu și din

această cauză ștampila se afla la ambii. Martorul în cauză nu neagă că a văzut amprenta de

ștampilă facsimil pe documente, însă nu ține minte dacă anume Bălan Sergiu aplica aceste

ștampile. Sergiu Bălan îi prezenta doar extrasele făcute la EximBank o singură dată lunar.

La Moldinconbak se efectuau tranzacțiile de impozite prin programul Client Bank. Din

contul Eximbank au fost realizate extrageri în numerar ca cheltuieli gospodărești însă nu

cunoaște cine efectua extragerile. Ultima doar presupune că reieșind din actele și facturile

prezentate de Bălan Sergiu, acesta se ocupa de realizarea tranzacțiilor dintre întreprinderi.

Totodată, din explicațiile acesteia s-a mai reținut că dările de seamă personal le perfecta, iar

semnătura era aplicată electronic online în care figura semnătura lui Petcoglo.

Prin urmare, raportând declarațiile martorului la dispoziția art. 101 Cod de procedură

penală, instanța a conchis că din acestea nu rezultă careva acțiuni ilegale realizate de Bălan

Sergiu ce ar duce la stabilirea vinovăției acestuia, inclusiv la delapidarea Î.S. „Rusca”, fiind

expuse în detaliu acțiunile fiecărei persoane.

Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că din actele cauzei penale

elucidate în procesul penal, nu rezultă prezența faptei prejudiciabile care constă în acțiuni

de însușire ilegală a bunurilor altei persoane, cauzarea urmărilor prejudiciabile Î.S. „Rusca”

sub forma prejudiciului patrimonial efectiv și nici legătura cauzală dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Or, atât din rechizitoriu sau din materialele cauzei

penale, acuzatorul de stat nu a demonstrat în nici un fel existența faptei prejudiciabile care

constă în acțiunea de însușire ilegală a bunurilor altei persoane și că această faptă a fost

comisă de inculpat.

Mai mult, la materialele cauzei penale nu au fost anexate cât și în cadrul ședinței de

judecată nu au fost prezentate probe ce ar confirma chiar și indirect că inculpatul a primit

neîntemeiat în proprietatea sa bunuri ce i-ar aparține Î.S. „Rusca”. Inclusiv din materialele

elucidate precum și depozițiile martorilor nu rezultă că Bălan Sergiu a fost membru al

comisiilor de licitație sau a participat la ședințele comisie, or prin anumite acțiuni ilegale a

influența comisia de licitație în vederea favorizării Î.S. „Rusca” or a SRL „Arpac-plastic” și

SRL „GITISI” sau cel din urmă a condus din umbră activitatea societăților comerciale în

vederea obținerii unor profituri.

11

Din contra din probele materiale, se certifică că anume toate actele, facturile,

tranzacțiile, achitarea impozitelor, etc., au fost realizate de fondatorii și administratorii

societăților comerciale fapt reținut din semnăturile aplicare de administratori societății și

nici într-un caz de Bălan Sergiu sau terțe persoane, cu toate că pe numele lui Bălan Sergiu a

fost perfectat de administratorul SRL „GITISI” o procură cu multiple împuterniciri. Or,

acuzarea și-a bazat învinuirea pe unele presupuneri și deducții lipsite de probe directe sau

indirecte care certifică cele expuse în rechizitoriu și anume că Bălan Sergiu a administrat, a

obținut profituri, a gestionat cu conturile și cu sursele financiare a SRL „Arpac-plastic” și

SRL „GITISI”.

de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeși instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În susținerea celor solicitate prin recursul declarat se menționează că, achitându-l pe

Bălan Sergiu, instanțele de fond s-au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în

considerație toate probele acuzării, care au fost reflectate și în apel, însă instanța de apel le-

a apreciat eronat, fiind respins probatoriul acuzării fără o motivare plauzibilă sau bazată pe

probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului. În așa mod, au fost încălcate

prevederile art. 101 alin. (l) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează

a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, se arată că instanțele de fond au pus la baza hotărârilor de achitare declarațiile

inculpatului Bălan Sergiu, ajungând la concluzia că la materialele cauzei penale lipsesc

careva probe directe, or cel puțin indirecte din care să rezulte că Bălan Sergiu a gestionat și

administrat nemijlocit SRL „Arpac-Plastic” și SRL „GITISI” sau că acesta a deschis conturile

bancare, ștampilele agenților economici și ștampilele facsimile a administratorilor

societăților economice se aflau la acesta.

În acest context, recurenta susține că prin probele administrate de către organul de

urmărire penală se demonstrează cu certitudine că inculpatul Bălan Sergiu, era persoana

care gestiona de facto activitatea economico-financiară a întreprinderii „Arpac-Plastic” SRL

pe parcursul anilor 2013-2017, constatându-se că anume Bălan Sergiu a vândut

întreprinderea „Arpac-Plastic” lui Petcoglo Alexandr, înregistrând-o pe numele acestuia,

însă în continuare organiza și dirija procese economice la această întreprindere precum și

procesele financiare, iar în consecință, beneficiind de mijloacele bănești obținute de către

„Arpac-Plastic” SRL în rezultatul activității economice efectuate cu Î.S. „Rusca”, activitate

care era gestionată de Bălan Sergiu.

Acuzarea a verificat și a stabilit toate circumstanțele comiterii infracțiunii de către

Bălan Sergiu, or prin audierea martorului Anghel Galina s-a confirmat faptul că activitatea

12

aconomico-financiară a înfreprinderii „Arpac-Plastic” SRL era gestionată de facto de către

Bălan Sergiu, fiind ridicate și examinate facturi fiscale care confirmă că agentul economic

menționat a avut tranzacții economice cu Î.S. „Rusca” și respectiv, profitul obținut de către

„Arpac-Plastic” SRL în rezultatul unor relații comerciale ilegale cu Î.S. „Rusca”, erau

mijloacele bănești pe care Petcoglo A. i le transmitea lui Bălan Sergiu, acestea fiind și obiectul

delapidării.

Cu referire la statutul acestor mijloace bănești, acuzarea menționează ca acești bani

au fost transmiși de către Petcoglo Alexandr lui Bălan Sergiu ca fiind mijloace financiare,

obținute de către „Arpac-Plastic” SRL, care era gestionată de facto de către Bălan Sergiu, în

rezultatul unor tranzacții economice ilegale cu Î.S. „Russca”, a cărei administrator la fel era

Bălan Sergiu și pe care ultimul le considera ca fiind bunurile (banii) sale.

La acest capitol, mai remarcă recurenta că anume inculpatul organiza ca mijloacele

financiare obținute drept urmare a efectuării intenționate a acestor tranzacții ilegale, să fie

ridicate de pe conturile bancare a întreprinderilor „Arpac-Plastic„ SRL și „GITISI„ SRL, iar

în final, fiind transmise lui și de asemenea pentru a putea beneficia de mijloacele bănești

acumulate, tot el a organizat deschiderea conturilor de card, pe care de fapt tot el le folosea

și prin intermediul cărora dânsul extrăgea mijloace financiare de pe conturile întreprinderii.

Prin urmare, se constată că în cazul dat, făptuitorul a folosit situația sa de serviciu, tocmai

pentru săvârșirea actului de luare ilegală și gratuită a bunurilor străine, încredințate în

administrarea lui, în scop de sustragere (cupiditate).

Partea acuzării concluzionează că, instanța de apel nu a clarificat circumstanțele

relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în

legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată;

- directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, comisar-șef de justiție

Falca Anatolie, care fără a invoca vreun temei din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, solicită casarea hoărârilor pronunțate pe caz, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Bălan Sergiu să fie recunoscut vinovat în comiterea faptei incriminate, cu

admiterea acțiunii civile înaintată în prezenta cauză penală, afirmând că soluțiile pronunțate

de către instanțele de fond sunt nefondate și neargumentate, or organul de urmărire penală

a administrat un probatoriu convingător care dovedește vinovăția inculpatului în comiterea

faptelor reținute prin actul de învinuire.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind

vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate.

13

Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură

penală.

Din cuprinsul recursului declarat de către procuror se reține că recurenta invocă ca

temei de drept pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În argumentarea temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, autoarea recursului a indicat că, probele administrate de partea acuzării

au fost selectiv cercetate și incorect apreciate prin coroborarea reciprocă. Aceeași poziție este

susținută și de către Administrația Națională a Penitenciarelor în persoana directorului,

comisar-șef de justiție Falca Anatolie.

Așadar, Colegiul penal, analizând textul deciziei recurate constată că, instanța de apel

în hotărârea sa, a analizat și verificat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, întemeiat considerând că situația de fapt, împrejurările și circumstanțele

cauzei ce nu confirmă vinovăția lui Bălan Sergiu au fost corect reținute de către instanța de

apel, nefiind încălcate prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

iar hotărârea adoptată cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția. În asemenea

circumstanțe, temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

nu este incident în prezenta cauză.

Referitor la alegațiile procurorului precum că prin declarațiile martorului Anghel

Galina s-a confirmat faptul că activitatea aconomico-financiară a înfreprinderii „Arpac-

Plastic” SRL era gestionată de facto de către Bălan Sergiu, fiind ridicate și examinate facturi

fiscale care confirmă că agentul economic menționat a avut tranzacții economice cu Î.S.

„Rusca” și respectiv, profitul obținut de către „Arpac-Plastic” SRL în rezultatul unor relații

comerciale ilegale cu Î.S. „Rusca”, erau mijloacele bănești pe care Petcoglo A. i le transmitea

lui Bălan Sergiu, acestea fiind și obiectul delapidării, Colegiul penal ține să remarce că

instanța de apel a reținut declarațiile martorului vizat, făcând o apreciere obiectă a acestora

și stabilind că anume administratorul Petcoglo A. i-a confirmat că are încredere în Bălan

Sergiu și din această cauză ștampila se afla la ambii. Martorul în cauză nu neagă că a văzut

amprenta de ștampilă facsimil pe documente, însă nu ține minte dacă anume Bălan Sergiu

aplica aceste ștampile. Sergiu Bălan îi prezenta doar extrasele făcute la EximBank o singură

dată lunar. La Moldinconbank se efectuau tranzacțiile de impozite prin programul Client

Bank. Din contul Eximbank au fost realizate extrageri în numerar ca cheltuieli gospodărești,

însă nu cunoaște cine efectua extragerile. Ultima doar presupune că reieșind din actele și

facturile prezentate de Bălan Sergiu, acesta se ocupa de realizarea tranzacțiilor dintre

întreprinderi. Totodată, din explicațiile acesteia s-a mai reținut că dările de seamă personal

le perfecta, iar semnătura era aplicată electronic online în care figura semnătura lui Petcoglo.

Cât privește critica prin care se afirmă că banii au fost transmiși de către Petcoglo

Alexandr lui Bălan Sergiu ca fiind mijloace financiare, obținute de către „Arpac-Plastic” SRL,

care era gestionată de facto de către Bălan Sergiu, în rezultatul unor tranzacții economice

14

ilegale cu Î.S. „Russca”, a cărei administrator la fel era Bălan Sergiu și pe care ultimul le

considera ca fiind bunurile (banii) sale, instanța de apel justificat a trasat concluzia că deși

Petcoglo A. a pretins că a transmis inculpatului anumite sume de bani după ce le ridica de

la bancă, organul de urmărire penală nu a verificat declarația dată având în vedere că Bălan

Sergiu nu a recunoscut acest fapt. Totodată organul de urmărire penală nu a stabilit ce sumă

de bani totală i-a transmis și care a fost destinația acestora (împrumut, recompensă, salariu,

etc.) circumstanță care urma a fi verificată și elucidată în cadrul urmăririi penale.

De asemenea, la materialele cauzei lipsesc probe materiale care să confirme nemijlocit

că Bălan Sergiu ar fi persoana care administra „GITISI” SRL și „Arpac-Plastic” SRL, iar

dispunerea unor acte de dispoziție relatate de unii martori audiați pe caz rezultă din procura

din 24.04.2013 întocmită pe numele acestuia, cu termenul de valabilitate pe o perioadă de 3

ani, din care se certifică că Directorul General a SRL „GITISI” Chinzerschi Natalia l-a

împuternicit pe Bălan Sergiu să reprezinte interesele societății față de persoanele fizice și

juridice, cu acordarea tuturor împuternicirilor de realizare în interesul societății comerciale,

inclusiv încheierea contractelor, a facturilor fiscale, ce ține de conturile bancare, etc.

Concomitent, instanța de recurs ține să sublinieze că în cazul delapidării averii

străine, fapta prejudiciabilă constă în acțiunea de sustragere.

Revenind la speța în cauză, este de menționat că în activitatea întreprinderii, pe

perioada administrării acesteia de către Bălan Sergiu au avut loc mai multe verificări,

inclusiv de la Inspecția Muncii și Serviciul Fiscal de Stat, fiind totodată întocmite dări de

seamă și rapoarte trimestriale fondatorului și anume, Departamentului Instituțiilor

Penitenciare (în prezent Administrația Națională a Penitenciarelor), fără a fi depistate

careva nereguli de ordin financiar.

Or, așa precum au statuat și instanțele de fond, atât din rechizitoriul sau din

materialele cauzei penale, acuzatorul de stat nu a demonstrat în nici un fel existența faptei

prejudiciabile, care constă anume în acțiunea de însușire ilegală a bunurilor altei

persoane și că această faptă a fost comisă de inculpat.

În continuare, Colegiul penal atestă că partea acuzării își întemeiază recursul pe

modalitatea de apreciere a probelor, insistând asupra versiunii privind vinovăția

inculpatului în comiterea delapidării averii străine și inaintând în acest sens propria

versiune a circumstanețelor de fapt, care ar constitui temei de drept pentru instanța de

recurs de a interveni în hotărârile pronunțate pe caz.

Însă, contrar celor susținute în recursurile de pe rol, Colegiul penal atestă că instanțele

de judecată ierarhic inferioare, au dat o apreciere cuvenită probelor cercetate, ce coroborează

între ele, astfel încât hotărârea atacată cuprinde temeiurile ce au dus la achitarea

inculpatului, învinuirea fiind formată din presupuneri, iar alte probe ce ar confirma

incontestabil fapta prejudiciabilă incriminată inculpatului prin actul de sesizare a instanței,

acuzarea nu a prezentat. Așa cum reiese în mod evident din lucrările dosarului, instanța de

apel a dat deplină eficiență probelor cercetate, evaluându-le în mod unitar și evidențiind

aspectele concordante, ce confirmă nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii ce i-a

15

fost imputată prin rechizitoriu, iar în asemenea condiții, instanțele de fond just și întemeiat

au adoptat soluția de achitare în privința lui Bălan Sergiu.

După cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel a descris conținutul acestor

probe în modul în care martorii au relatat informațiile cunoscute de ei coroborate cu probele

materiale administrate pe caz, care întemeiat au permis de a conchide asupra nevinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, făcând o

apreciere obiectivă și corectă a tuturor probelor.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal apreciază ca fiind juste concluziile

instanței de apel privind menținerea achitării lui Bălan Sergiu.

Din considerentele expuse, Colegiul penal concluzionează că recursurile declarate

sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către directorul Administrației Naționale a

Penitenciarelor, comisar-șef de justiție Falca Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Bălan Sergiu

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 26 ianuarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

16