1ra-804/2022 — art.213 CP

1ra-804/2022 — art.213 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-804/2022

1-18064196-01-1ra-26052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători– Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Rusu Serghei în

numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de

Apel Bălți din 25 ianuarie 2022, în cauza penală în privința inculpatei

Bordian Tatiana XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.11.2018– 15.01.2020;

Instanța de apel: 06.02.2020 – 25.01.2022;

Instanța de recurs: 26.05.2022– 06.12.2022.

a c o n s t a t a t:

Valerii, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.213 lit. b) Cod penal la 1 an și 6

luni închisoare cu privarea dreptului de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul

medicinii pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani;

Bordian Tatiana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.213 lit. b)

Cod penal, la 1 an închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita

activități în domeniul medicinii pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Mutelica Mariana în privința inculpatului Crivoi

Valerii, privind repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu încasarea de la

inculpat a sumei de 20 000 lei în beneficiul acesteia.

Acțiunea civilă înaintată de Mutelica Mariana în privința inculpatei Bordian

Tatiana, privind repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu încasarea de la

inculpată a sumei de 20 000 lei în beneficiul acesteia.

În rest, pretenția în vederea recuperării prejudiciului moral prin încasarea unei

sume mai mari, s-a respins ca fiind nefondată.

Plângerile avocatului Dogotari Ian privind anularea ordonanțelor procurorului din

17 aprilie 2018, 30 aprilie 2018, 14 mai 2018 și despre înlăturarea încălcărilor

procesuale, s-au respins ca fiind nefondate.

S-a încasat de la Bordian Tatiana XXXXX în folosul statului cheltuielile judiciare

pentru efectuarea expertizelor în sumă de 8 960.

S-a încasat de la Crivoi Valerii XXXXX în folosul statului cheltuielile judiciare

pentru efectuarea expertizelor în sumă de 8 960.

1

Bordian Tatiana, activând în calitate de medici obstetricieni-ginecologi la Centrul

Prenatal al ÎMSP Spitalul raional Soroca „A. Prisacari”, având obligația de a efectua

investigațiile și tratamentul bolnavilor folosind metodele cele mai înalte a medicinii, să

aplice noi metode și mijloace diagnostice, să asigure acordarea ajutorului medical efectiv

și să îmbunătățească calitatea tratamentului bolnavilor, Crivoi Valerii fiind responsabil de

supravegherea metodică pe parcursul sarcinii a lui Mutelica Mariana și de procesul de

travaliu, nu a îndreptat-o la examinarea ultra-sonografică, iar împreună cu medicul

obstetrician-ginecolog Bordian Tatiana, la data de 29 iunie 2016, fiind în sala de naștere,

nu au determinat poziția căpșorului fătului în timpul nașterii, nu a determinat că bazinul

lui Mutelica Mariana e anatomic strâmtat, nu au determinat hipoxia intrauterină, nu au

determinat abaterile de la evoluția normală a nașterii și nu au finisat nașterea prin

operație cezariană și resuscitarea completă a nou-născutului, dar au aplicat vacuum-

extracția la nașterea copilului, Mutelica XXXXX, ultimului fiindu-i provocată trauma

craniu-cerebrală manifestată prin hematom al osului parietal cu modificări de organizare

și encefalopatie toxică acută, edem și tumefiere cerebrală severă.

Ca rezultat al încălcării din neglijență de către medici a regulilor și metodelor de

acordare a asistenței medicale, nou-născutul Mutelica XXXXX a decedat pe data de 11

august 2016.

Moartea sugarului a survenit în rezultatul sindromului convulsiv ca complicație a

encefalopatiei hipoxice acute, edemul și tumefierea cerebrală severă provocate de trauma

cerebrală închisă ce a apărut în timpul nașterii prin comprimarea îndelungată a căpșorului

fătului în regiunea suturilor craniene.

Astfel, se distinge că, trauma cerebrală a produs niște fenomene la nivelul

creierului sub formă de encefalomalocie, edem și tumefiere cerebrală severă, pe fundalul

acestora a apărut sindromul convulsiv și decesul sugarului.

Patologia depistată la copilul Mutelica XXXXX nu ar fi cauzat decesul dacă la

naștere s-ar fi determinat hipoxia intrauterină și nașterea ar fi fost prin operația cezariană

și resuscitarea completă în staționar pe un timp mai îndelungat.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanță a reținut în drept că, fapta inculpaților întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.213 lit. b) Cod penal – încălcarea din neglijență de către

medic a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale, ce a cauzat decesul

pacientului.

Mariana, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

respingerii plângerilor împotriva actelor procurorului și ale inacțiunii acestuia, precum și

în partea ce ține de latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

- să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată și încasat în mod solidar de la

inculpați în beneficiul succesorului părții vătămate Mutelica Mariana suma de 1 000 000

lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune;

-să fie admise plângerile sale privind anularea ordonanțelor procurorului din 17

aprilie 2018, 30 aprilie 2018, 14 mai 2018 și cea declarată împotriva inacțiunilor

procurorului de caz.

În rest, să fie menținută sentința primei instanței.

În motivarea apelului avocatul a indicat faptul că, nu este de acord cu sentința

instanței de fond inclusiv și în partea respingerii plângerilor înaintate împotriva:

- ordonanței procurorului din 30 aprilie 2018, prin care a fost dispusă scoaterea

integrală de sub urmărire penale a lui Costin Olga în baza art.213 lit. b) Cod penal, pe

motiv că în acțiunile acesteia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii;

2

- ordonanței procurorului din 17 aprilie 2018, prin care a fost dispusă scoaterea

integrală de sub urmărirea penală a lui Babără Tatiana în baza art.213 lit. b) Cod penal,

pe motiv că în acțiunile acesteia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii;

- ordonanței procurorului din 14 mai 2018 prin care a fost dispusă scoaterea

integrală de sub urmărire penală a lui Albu Silvia, învinuită în baza art.213 lit. b) Cod

penal pe motiv că în acțiunile acesteia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii;

- inacțiunilor procurorului, care a analizat superficial cazul și nu a acordat calitate

procesuală în prezenta cauză penală medicilor chemați din mun. Bălți, care au acționat

neglijent și reieșind din pct. 6.8, pct. 9.11 și pct. 10 ale raportului de expertiză, se atestă

legătura cauzală cu decesul nou-născutului Mutelica XXXXX, acțiunile acestora căzând

sub incidența infracțiunii prevăzute la art.213 lit. b) Cod penal.

Avocatul a considerat că instanța de fond nu și-a motivat soluția de respingere a

acestor plângeri.

Totodată, concluzia procurorului la emiterea acestor ordonanțe a considerat-o ca

fiind una pripită, contradictorie și părtinitoare, ce intră în contradicție cu circumstanțele și

împrejurările cazului.

La caz s-a constatat că, anume medicul neonatolog Costin a fost cea care a

investigat imediat după naștere și până la externare pe nou-născutul Mutelica XXXXX,

ea a prescris tratament cu unguentul ,,Traumagel”, de nenumărate ori la adresările

pacientei a refuzat trimiterea copilului la Centrul Mamei și Copilului, invocând că nu este

necesar.

Totodată, medicul Barbă, a fost cea care a primit pe 10 august 2016, pe Mutelica

Mariana cu copilul Mutelica XXXXX în secția reanimare.

Tot ea, împreună cu medicul Albu au stabilit tratament nou-născutului, refuzând

transportarea copilului la Centrul Mamei și Copilului în mun. Chișinău în seara de 10

august 2016.

Prin urmare, a atestat avocatul că, circumstanțele stabilite la caz, sunt în colaborare

cu concluziile experților expuse în pct. 6.8, pct. 7, pct. 9.11 pct. 10 din Raportul de

expertiză judiciară nr. XXXXX (vol. I f.d.138-142), potrivit căruia se atestă legătura

cauzală directă între acțiunile neglijente ale medicului neonatolog Costin, medicilor

Babără și Albu, cu decesul lui Mutelica XXXXX, de aceia acțiunile acestora cad sub

incidența infracțiunii prevăzute la art.213 lit. b) Cod penal, însă organul de urmărire

penală a ignorat prevederile art.254 alin.(1) Cod de procedură penală și nu a elucidat pe

deplin circumstanțele cauzei.

Referitor la cuantumul prejudiciului moral încasat de către prima instanță, avocatul

a considerat că este unul absolut eronat, care nu corespunde cu circumstanțele cauzei și

cu suferințele reale care i-au fost cauzate succesorului părții vătămate.

3.1. Avocatul Rusu Serghei, în numele inculpatei Bordian Tatiana a declarat

apel prin care a solicitat admiterea acestuia și casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpata Bordian Tatiana să fie achitată pe motivul lipsei componenței de infracțiune în

acțiunile acesteia.

În motivarea apelului avocatul a indicat faptul că, dosarul în privința inculpatei

este un dosar clasic pornit la comandă (de către colaboratorii procuraturii) și nu poate fi

privit ca altceva decât o manifestare a justiției selective, îndreptată spre răzbunarea

orgoliilor personale ale unor foști angajați ai Centrului Perinatal al ÎMSP Spitalul raional

Soroca ’’A.Prisacari”, iar din păcate decesul nou-născutului Mutelica XXXXX a fost

utilizat drept prilej pentru a răzbuna orgoliul personal.

Avocatul a invocat că, plângerea inițială viza anume medicii de la secția de

pediatrie, ulterior fiind gestionat dosarul în așa mod încât să fie atrasă și Bordian Tatiana

3

în calitate de bănuită și învinuită.

De asemenea, a constatat că, instanța de judecată de la bun început s-a manifestat

în defavoarea inculpatei, fapt care se confirmă prin respingerea cererilor și demersurilor

părții apărării însoțită de ignorarea totală a drepturilor procesuale ale inculpatei, ignorarea

vădită și premeditată a drepturilor ei la un proces echitabil, garantate de art.6 din

Convenția CtEDO, care privite în ansamblu nu pot fi caracterizate altfel decât procedurile

care se cataloghează ca o încălcare gravă față de principiile de bază ale unui proces

judiciar echitabil, conduse cu desconsiderarea totală a drepturilor părții apărării, care

prezintă o încălcare fundamentală a dreptului inculpatei la un proces echitabil.

Mai mult ca atât, judecătorul nu a găsit de cuviință măcar să reflecte cererile

depuse în sentință, sau să motiveze respingerea acestora.

Raportând prevederile legale la circumstanțele confirmate în instanța de judecată,

se atestă că, pe 29 iunie 2016, Bordian Tatiana nu a efectuat în privința pacientei

Mutelica Mariana nici o intervenție medicală sau act medical, care ar servi drept ipoteză

pentru organul de urmărire penală de a atribui în obligațiile acesteia- ,,determinarea

poziției căpșorului fătului în timpul nașterii, neîndreptării lui Mutelica Mariana la

examinarea ultra sonografică, nedeterminării faptului că bazinul ultimei era anatomic

strâmt și nu a determinat hipoxia intrauterină, nu a determinat abaterile de la evoluția

normală a nașterii și nu a finalizat la 29 iunie 2016 nașterea prin cezariană și resuscitarea

completă a nou născutului, dar a aplicat vacuum-extracția la nașterea copilului Mutelica

XXXXX”.

Astfel a considerat avocatul precum că, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele

componenței de infracțiune prevăzute de art.213 lit. b) Cod penal.

Or, instanța urma să motiveze fiecare probă cercetată nemijlocit prezentată de

către partea acuzării cât și de către partea apărării din punct de vedere al admisibilității

cât și a colaborării între ele printr-o analiză detaliată conform art.art.100, 101 Cod de

procedură penală, limitându-se doar la fraze generic, aproximative, incorecte, la fel ca și

cele conținute în Rapoartele de expertiză.

Mai mult ca atât, în instanța de judecată nu au fost audiate persoanele care inițial

figurau în procesul penal, iar ulterior au fost scoase de sub urmărire penală.

De asemenea, instanța de judecată a apreciat unilateral și părtinitor declarațiile

martorilor Babără Igor, șef în Secția maternitate a Spitalului raional Soroca și Carauș

Iurie, șef al Centrului prenatal din Institutul Mamei și Copilului.

Într-o altă ordine de idei, a invocat avocatul precum că, în raportul de expertiză

efectuat la Centrul de medicină-legală se scrie cert că, copilul a decedat în urma

insuficienței cardio-respiratorii din motivul sindromului convulsiv ca complicație a

encefalopatiei hipoxice acute cu encefalopatie, edem și tumefiere cerebrală acută cauzat

de cefalohematom la naștere.

Din punct de vedere medical, cefalohematomul nu este traumă cerebrală, este un

revărsat de sânge sub periostal (piele) și hematomul care a fost de 3 cm.

Pe 2,5 cm. constatat de medicul neonatolog în fișa nou-născutului, este un

hematom de grad ușor ce nu provoacă complicații pentru copil, în special dacă se

vorbește de encefalopatia hipoxică, edemul fiind cauza de deces.

Cu atât mai mult că, după 43 de zile de la naștere cefalohematomul este în

resorbție, conform literaturii de specialitate.

Encefalopatia acută la nou-născut, apare în urma unei asfixii severe la naștere sau

la un copil cu cefalohematom masiv și ca regulă însoțit de un traumatism craniu-cerebral.

Din documentația de la naștere a rezultat că, semne de asfixie severă la copil nu au

fost. Copilul s-a născut după nota ,,Apgar” de 7-8, ce este considerată ca o notă normală,

respectiv, această stare a copilului și cefalohematomul nu au necesitat tratament și nici

4

resuscitare din partea celor care au asistat naștere.

Prin urmare, la momentul când pacienta a intrat la maternitate, nu a avut planul

efectuat de la sector, situația cu care s-a prezentat la naștere, medicii obstetricieni au avut

tot temeiul pentru a conduce nașterea pe cale naturală și nu prin cezariană.

La fel, conform art.213 Cod penal, examinarea pretinsei infracțiuni urma să

determine cert care anume ,,reguli și metode de acordare a asistenței medicale au fost

încălcate de inculpați”.

În sensul normei incriminate, regulile și metodele de acordare a asistenței

medicale trebuie să fie exact și cert stabilite în actele normative, legi, acte subordonate

legii, în caz contrar, dacă se face trimiteri la niște recomandări abstracte sau sfaturi ale

persoanelor ,,cu mai multă experiență”, publicații științifice, denotă lipsa de

previzibilitate și variabilitate, încălcându-se în acest mod principiul legalității în cadrul

procesului penal.

A mai menționat avocatul precum că, la materialele cauzei penale sunt anexate

două Rapoarte de expertize nr. XXXXX și nr. XXXXX, răspunsurile oferite de experți

fiind contradictorii, conțin informații eronate, vagi și abstracte care nu pot sta la baza

examinării unei cauze penale cu eventuala luare în considerație la emiterea unei sentințe

penale.

3.2. Inculpatul Crivoi Valeriu a declarat apel, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea sentinței cu rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care acesta să fie achitat și casarea Încheierii

Judecătoriei Soroca din 24 aprilie 2019 cu dispunerea efectuării expertizei solicitate de

partea apărării.

În motivarea apelului inculpatul a indicat faptul că, nu cunoaște pe ce se bazează

învinuirea sa, acuzațiile aduse nu și-au găsit confirmare pe parcursul examinării cauzei,

cercetarea la etapa preliminară a fost efectuată superficial și cu încălcarea unui șir de

norme procesual penale, care au lipsit partea apărării de posibilitatea de a participa la un

șir de acțiuni de urmărire penală și a se apăra efectiv de învinuirea adusă.

2022, au fost admise apelurile declarate, casată integral sentința, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

S-a încetat procesul penal în privința inculpatului Crivoi Valeriu acuzat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.213 lit. b) Cod penal, în legătură cu decesul

inculpatului în temeiul art.391 alin.(1) pct. 2) Cod procedură penală.

Acțiunea civilă înaintată împotriva inculpatului privind încasarea prejudiciului

moral și cheltuielilor judiciare s-au încetat în legătură cu decesul acestuia.

S-a încetat procesul penal în privința inculpatei Bordian Tatiana pe art.213 lit. b)

Cod penal, în legătură cu intervenirea prescripției de tragere la răspundere penală cu

eliberarea acesteia de pedeapsa penală în temeiul art.389 alin.(9) pct. 3) Cod de

procedură penală.

Acțiunea civilă s-a admis parțial și s-a încasat de la Bordian Tatiana în folosul lui

Mutelica Mariana suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a păstrat dispoziția sentinței privind încasarea cheltuielilor de judecată de la

Bordian Tatiana.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit cert vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, rezultând din

probele prezentate în prima instanță.

Cu toate acestea, acțiunile infracționale ale inculpatei Bordian Tatiana încadrate în

baza art.213 lit. b) CP au fost săvârșite la 29 iunie 2016, de la comiterea lor a trecut mai

mult de 5 ani, fapt ce determină instanța de apel de a înceta procesul în privința acesteia,

5

în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Referitor la argumentele din apelul avocatului Dogotari Ian în interesele

succesorului părții vătămate Mutelica Mariana cu privire la cuantumul prejudiciului

moral încasat de instanța de fond în beneficiul ultimii, instanța de apel a considerat

necesar a le admite parțial, ținând cont de faptul că, aceasta, în urma acțiunilor

prejudiciabile ale lui Bordian Tatiana, a avut un disconfort psihologic și anume i-au

cauzat suferința mamei în cazul decesul pruncului său.

Ca urmare a stresului provocat de circumstanțele cauzei, aceasta s-a tratat o

perioadă îndelungată, a avut nevoie de consiliere psihologică, instanța de apel apreciind

prejudiciul moral cauzat în suma de 100 000 lei.

Referitor la cerințele din apel privind plângerile înaintate de avocatul Dogotari Ian,

împotriva ordonanțelor procurorului de scoatere a medicilor Albu, Babără și Costin de

sub urmărire penală, precum și împotriva inacțiunilor procurorului în privința medicilor

de la Bălți care au acționat neglijent în privința nou-născutului Mutelica XXXXX

instanța de apel le-a respins, deoarece potrivit ordonanțelor de scoatere integrală de sub

urmărire penală în privința acestor persoane, s-au constatat lipsa elementelor respectivei

infracțiuni, fapt demonstrat și prin ansamblu de probe acumulate în cadrul urmăririi

penale și concluzia raportului judiciar nr. 290 din 26 octombrie 2017.

Cât privește inculpatul Crivoi Valeriu, instanța de apel, a constatat că acesta, pe 26

mai 2020 a decedat, fapt confirmat prin actul de deces nr. 126 din 03 iunie 2020, eliberat

de SCC Soroca.

art.427 alin. (1) pct. 6), 8), 16) Cod de procedură penală, declară recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi soluții prin

care inculpata Bordian Tatiana să fie achitată precum și să fie respinsă acțiunea civilă.

Subsidiar, în cazurile în care instanța de recurs va considera că erorile judiciare nu

pot fi reparate de către aceasta, solicită admiterea recursului ordinar, casarea deciziei

instanței de apel și dispunere rejudecării cauzei de aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În motivarea cerințelor sale consideră decizia instanței de apel ca fiind

neîntemeiată atât sub aspectul încadrării juridice, în partea încetării procesului penal prin

prisma art.389 alin.(9) pct. 3) Cod de procedură penală, cât și în partea admiterii parțiale

a acțiunii civile în privința inculpatei.

Astfel, consideră avocatul că decizia instanței de apel este ilegală, arbitrară,

nemotivată și neîntemeiată, fiind afectată de vicii fundamentale și fiind bazată pe erori

grave de fapt și de drept.

În acest sens, nu a fost constatat nici un motiv de neprezentare motivată a

succesorului părții vătămate, instanța urmând a dispune amendarea acesteia și aducerea

silită în instanța de judecată.

Mai mult, instanța de apel nu a audiat în cadrul judecării cauzei nici un martor

audiat în prima instanță, încălcând astfel prevederile art.414 alin.(6) Cod de procedură

penală.

Într-o altă ordine de idei, avocatul susține că, în cererea sa de apel au fost indicate

un șir de temeiuri în baza cărora urma să fie dispusă achitarea inculpatei.

Cu toate acestea, instanța de apel la fila 20 a Deciziei Curții de apel Bălți din 25

ianuarie 2022, încercând să combată doar unele argumente, a invocat doar dispozițiile

Hotărârii Curții Constituționale nr.44 din 14 mai 2018 ce se referă la faptul că instanța și

organul de urmărire penală nu dispune de cunoștințe speciale la aprecierea care din actele

normative încălcate completează dispozițiile prevederilor art.213 Cod penal, asemenea

concluzii urmând a fi date de specialiști în domeniu, în cazul dat, nici după concluziile

6

medicilor și expertize nu a fost stabilit ce a fost încălcat de către Bordian Tatiana.

Totodată, instanța de apel nu s-a expus nici referitor la termenul de exercitare a

urmăririi penale, or, ultima ordonanță de prelungire a termenului de urmărire penală este

din 07 septembrie 2018 (f.d.32, vol. I), termenul de urmărire penală fiind prelungit până

la 11 octombrie 2018, omite însă procurorul să prelungească ulterior termenul de

urmărire penală, or, abia la 02 noiembrie 2018 (în afara termenului de urmărire penală)

este întocmit rechizitoriul (f.d.121-128 vol. I).

Într-un alt context, apărarea consideră că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, deoarece, instanța de apel prin decizia sa, nu a determinat

existența în acțiunile inculpatei, realizarea laturii obiective, or, ipoteza normei art.213

Cod penal, denotă ca în elementul laturii obiective a prezentei acțiuni să persiste

conceptul de „intervenție” medicală ca și act medical, noțiune care este prevăzută în art.2

din Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului.

Într-o altă ordine de idei, avocatul stipulează că, instanța a admis o eroare gravă de

fapt și de drept care a afectat soluția.

Deși în instanța de apel apărarea a scos în evidență erorile fundamentale care duc

la încetarea procesului penal sau cel puțin la declararea inadmisibilă a Ordonanței de

punere sub învinuire și a Rechizitoriului, a fost reflectat instanței analiza factologică a

acțiunilor de urmărire penală din momentul depunerii sesizării până la punerea sub

învinuire, instanța de judecată nu doar că nu a audiat martorii prezenți în prima instanță,

dar nici măcar nu a dat citire și nu a cercetat declarațiile martorilor: Babără Igor, șef în

Secția maternitate a Spitalului raional Soroca și Cărăuș Iurie, șef al Centrului Perinatal

din Institutul Mamei și Copilului.

O altă eroare gravă care a afectat soluția, o reprezintă admisibilitatea și punerea la

soluția instanței a Rapoartelor de expertiză, în privința cărora de către apărare au fost

ridicate obiecții prin prisma prevederilor art.art.93, 94 alin.(l) pct. 2), 8) și 9) și alin.(3)

Cod de procedură penală, care sunt nule și nu trebuiau admise ca probe.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat, menționând

că acesta urmează a fi respins, susținând decizia instanței de apel.

constată că, acesta urmează a fi admis, casată total decizia instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei penale, din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din textul recursului declarat, rezultă că recurentul critică decizia instanței de apel

sub aspectul temeiurilor de casare prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 16) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, decizia atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 16)

norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Verificând aceste critici expuse de recurent, Colegiul penal lărgit constată că,

7

instanța de apel, judecând cauza nu a examinat-o sub toate aspectele, complet și obiectiv,

adoptând o soluție pripită.

În cele din urmă, de instanța de apel au fost formulate unele concluzii nefondate,

fiind încălcată obligația acesteia de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din

setul garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de

drept prescrisă în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În primul rând, instanța de apel, încălcând procedura de judecare a apelului, a

admis examinarea cauzei în ordine de apel în lipsa succesorului părții vătămate.

În această ordine de idei, au fost încălcate prevederile art.323 alin.(2) Cod de

procedură penală, potrivit cărora ,, Judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de

apel se desfășoară cu participarea părții vătămate sau a reprezentantului ei, cu

excepțiile prevăzute de prezentul cod”.

În al doilea rând, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un

caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și

legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei

hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității

efectuării actului de justiție.

Potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de

apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței

de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

În al treilea rând, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuie să se

pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmite instanței de apel sunt următoarele:

dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția

materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă

probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima

instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect

calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept

procesual penal, administrativ ori civil a fost corect aplicate.

În al patrulea rând, Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim aspect faptul că,

principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau

nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate

acesteia prin rechizitoriu.

Atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o

acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat.

Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi

apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile

legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a

fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că, aceasta nu cuprinde relevarea

unor considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza

înaintării învinuirii inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.213 lit. b) Cod

8

penal, ținând cont de toate probele administrate la caz, inclusiv la etapa cercetării

judecătorești.

Astfel, analizând decizia instanței de apel și prin prisma temeiului de casare

prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit a

identificat erori admise de către instanța de apel, care au dus la condamnarea inculpatei,

evidențiind în acest sens următoarele raționamente.

Potrivit art.art.52, 113 alin.(1) și (2) Cod penal, se consideră componentă a

infracțiunii totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce

califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă.

Componenta infracțiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii

potrivit unui articol concret din prezentul cod. Se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de

către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători.

Din prevederile legale raportate la circumstanțele de fapt, confirmate în instanța de

judecată, atestăm că, pe 29 iunie 2016, Bordian Tatiana nu a efectuat în privința pacientei

Mutelica Mariana vreo intervenție medicală sau un alt act medical, care ar servi drept

ipoteză pentru organul de urmărire penală de a atribui în obligațiile acesteia comiterea

unei infracțiuni, ci doar a aplicat vacuum- extracția la nașterea copilului Mutelica

XXXXX.

În această ordine de idei se atestă că, în acțiunile inculpaților lipsesc elementele

componenței de infracțiune prevăzute de art.231 lit. b) Cod penal, pretinsa infracțiune

urma să determine cert care anume ,,reguli și metode de acordare a asistenței medicale”

au fost încălcate de către inculpați.

Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, pentru ca acțiunile inculpatei Bordian

Tatiana să fie pasibile încadrării în componența de infracțiune prevăzută de art.213 lit. b)

Cod penal, în acțiunile acesteia urma a fi dovedită prezența tuturor elementelor

constitutive și în special reieșind din specificul cauzei, partea acuzării urma să

demonstreze prezența laturii obiective și subiective a infracțiunii.

Cu toate acestea, procurorul, atât în cadrul instanței de fond, cât și în cadrul

instanței de apel nu a demonstrat prezența acestora, motiv din care Colegiul penal lărgit

consideră necesar de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea

contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări

corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei

proceduri.

Sub aspectul invocării de către avocatul Rusu Serghei a temeiului de recurs

prevăzut de pct. 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

contată că, la caz se întrevede temeiul potrivit căruia calificarea acțiunilor contravine unei

hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul penal lărgit reiterează că, printre garanțiile unui proces echitabil,

reglementat de art.6 din Convenție, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie

judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial.

Cu toate acestea, Colegiul penal lărgit notează că, deși avocatul invocă și acest

temeiul în recurs, în conținutul cererii nu expune nici o argumentare în susținerea

respectivului, iar instanța de recurs nu este competentă să-l completeze din oficiu.

Așadar, procedura de judecare a apelului a fost viciată, cu atât mai mult că potrivit

jurisprudenței CEDO, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât

9

dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a

examina efectiv mijloacele, argumentele și elementele de probă sau cel puțin de a le

aprecia (cauza Achina vs. Romania).

Drept consecință, decizia instanței de apel urmează a fi desființată ad integrum,

speței fiindu-i incident cazul prevăzut de art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală potrivit căruia, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea

hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs, or în cauza dată, instanța de apel nu și-a exercitat în deplină măsură

atribuțiile prevăzute de lege și aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs,

deoarece aceasta nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și de a se pronunța asupra

legalității sentinței primei instanțe, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor procesual-penale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să înlăture erorile constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei,

casează total decizia Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie

2022, în cauza penală în privința inculpatei Bordian Tatiana XXXXX, dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 ianuarie 2023.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

Dosarul nr. 1ra-804/2022

1-18064196-01-1ra-26052022

10

06 decembrie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorilor Timofti Vladimir și Cobzac Elena

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza

penală în privința lui Bordian Tatiana XXXXX.

decembrie 2022, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Rusu

Serghei în numele inculpatei, fiind casată total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 25 ianuarie 2022, în cauza penală în privința inculpatei Bordian

Tatiana, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

penală, dar cu privire la soluția adoptată, ne exprimăm dezacordul cu majoritatea

completului de judecată, deoarece considerăm că recursul ordinar declarat de către

avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei, urma a fi respins cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2022.

apel, prin care au fost admise apelurile declarate, cu pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Bordian Tatiana, privind nemotivarea

deciziei în partea ce ține de nevinovăția inculpatei, considerăm că motivele

reflectate în recurs și opinia subiectivă a recurentului asupra motivelor invocate nu

constituie în acest sens, temei de intervenire în decizia instanței de apel. Mai mult,

instanța de apel prin care a fost casată sentință cu pronunțarea unei noi hotărîri noi

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, și-a motivat soluția detaliat, iar

careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată, la caz

lipsesc. Totodată, considerăm că recursul nu este motivat, lipsesc argumente

plauzibile de casare a deciziei instanței de apel din 25 ianuarie 2022.

Soroca sediul Central, din 15 ianuarie 2022, Crivoi Valerii, a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.213 lit. b) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare

cu privarea dreptului de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul

medicinii pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani;

11

Bordian Tatiana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.213 lit.

b) Cod penal, la 1 an închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a

exercita activități în domeniul medicinii pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Mutelica Mariana în privința inculpatului Crivoi

Valerii, privind repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu încasarea de

la inculpat a sumei de 20 000 lei în beneficiul acesteia.

Acțiunea civilă înaintată de Mutelica Mariana în privința inculpatei Bordian

Tatiana, privind repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu încasarea de

la inculpată a sumei de 20 000 lei în beneficiul acesteia.

În rest, pretenția în vederea recuperării prejudiciului moral prin încasarea unei

sume mai mari, s-a respins ca fiind nefondată.

Plângerile avocatului Dogotari Ian privind anularea ordonanțelor procurorului

din 17 aprilie 2018, 30 aprilie 2018, 14 mai 2018 și despre înlăturarea încălcărilor

procesuale, s-au respins ca fiind nefondate.

S-a încasat de la Bordian Tatiana în folosul statului cheltuielile judiciare pentru

efectuarea expertizelor în sumă de 8 960.

S-a încasat de la Crivoi Valerii în folosul statului cheltuielile judiciare pentru

efectuarea expertizelor în sumă de 8 960.

succesorului părții vătămate, Mutelica Mariana, prin care a solicitat casarea

parțială a acesteia, în partea respingerii plângerilor împotriva actelor procurorului

și ale inacțiunii acestuia, precum și în partea ce ține de latura civilă și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: să fie

admisă integral acțiunea civilă înaintată și încasat în mod solidar de la inculpați în

beneficiul succesorului părții vătămate Mutelica Mariana suma de 1 000 000 lei

pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune; să fie admise

plângerile sale privind anularea ordonanțelor procurorului din 17 aprilie 2018, 30

aprilie 2018, 14 mai 2018 și cea declarată împotriva inacțiunilor procurorului de

caz. În rest, să fie menținută sentința primei instanței.

6.1. La fel, a declarat apel avocatul Rusu Serghei, în numele inculpatei Bordian

Tatiana, prin care a solicitat admiterea acestuia și casarea sentinței cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpata Bordian Tatiana să fie achitată pe motivul lipsei

componenței de infracțiune în acțiunile acesteia.

6.2. Inculpatul Crivoi Valeriu, la fel a declarat apel, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acesta să fie

achitat și casarea încheierii Judecătoriei Soroca din 24 aprilie 2019 cu dispunerea

efectuării expertizei solicitate de partea apărării.

12

fost admise apelurile declarate, casată integral sentința, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

S-a încetat procesul penal în privința inculpatului Crivoi Valeriu învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.213 lit. b) Cod penal, în legătură cu decesul

inculpatului în temeiul art.391 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală.

Acțiunea civilă înaintată împotriva inculpatului privind încasarea prejudiciului

moral și cheltuielilor judiciare s-a încetat în legătură cu decesul acestuia.

S-a încetat procesul penal în privința inculpatei Bordian Tatiana pe art.213 lit.

b) Cod penal, în legătură cu intervenirea prescripției de tragere la răspundere

penală cu eliberarea acesteia de pedeapsa penală în temeiul art.389 alin.(9) pct. 3)

Cod de procedură penală.

Acțiunea civilă s-a admis parțial și s-a încasat de la Bordian Tatiana în folosul

lui Mutelica Mariana suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a păstrat dispoziția sentinței privind încasarea cheltuielilor de judecată de la

Bordian Tatiana.

Rusu Serghei, în numele inculpatei Bordian Tatiana, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi soluții prin care

inculpata Bordian Tatiana să fie achitată precum și să fie respinsă acțiunea civilă.

Subsidiar, în cazurile în care instanța de recurs va considera că erorile judiciare nu

pot fi reparate de către aceasta, solicită admiterea recursului ordinar, casarea

deciziei instanței de apel și dispunere rejudecării cauzei de aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

stabilirii vinovăției inculpatei Bordian Tatiana, instanța de apel a considerat ca

fiind demonstrată cu certitudine vinovăția lui Bordian Tatiana în comiterea

indracțiunii prevăzute de art. 213 lit. b) Cod penal. Concluziile privind vinovăția

inculpatei, instanța de apel le-a întemeiat pe: declarațiile succesorului legal al părții

vătămate Mutelică Mariana (f. d. 170-176, vol. II); pe raportul de expertiză

medico-legală judiciară în comisie nr. XXXXX (f. d. 138-142, vol. I), cît și pe

probele care au fost date citire de către partea acuzării în ședința instanței de apel

enumerate la f. d. 46-47, vol. IV, decizia contestată, fiind bine argumentată la acest

capitol. La caz, s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate

lui Bordian Tatiana, inclusiv vinovăția acesteia, după cum rezultă din decizia

instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt motivându-și

concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe

parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile

art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

13

Considerăm că recursul declarat de avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei

nu este motivat, iar argumentele invocate nu sunt în măsură să răstoarne soluția

adoptată și nu constituie temei de implicare a instanței de recurs ordinar.

Totodată, menționăm că infracțiunea se confirmă prin raportul de expertiză

medico-legală judiciară în comisie nr. XXXXX din 26.10.2017, prin care s-a

constatat: că la copilul Mutelica XXXXX a fost depistat hematom intraosos

parietal pe dreapta cu modificări de organizare (cefalohematomul), care se

încadrează în termen de circa 1-2 luni pînă la deces, reprezintă un revărsat sanguin

subperiostal, care apare în timpul nașterii prin comprimarea îndelungată a

căpșorului fătului în regiunea suturii craniene. Cauza decesului copilului Mutelica

XXXXX a fost insuficiența cardio-respiratorie, encefalopatia hipoxică acută,

encefalomalacia, edemul și tumefierea cerebrală severă și ca rezultat al

cefalohematomului, care a apărut în timpul nașterii prin trecerea fătului prin căile

fiziologice de naștere a parturientei. Patologia depistată la copilul Mutelica

XXXXX nu ar fi cauzat decesul, dacă la naștere s-ar fi determinat hipoxia

intrauterină și nașterea ar fi fost finisată prin operația cezariană.

Prin urmare, din materialele cauzei penale rezultă cu certitudine că inculpata

Bordian Tatiana, împreună cu Crivoi Valerii, în privința căruia procesul penal s-a

încetat în legătură cu decesul inculpatului, a asistat nașterea cet. Mutelica Mariana

și ca rezultat al încălcării din neglijență de către inculpată a regulilor și metodelor

de acordare a asistenței medicale, nou-născutul Mutelica XXXXX a decedat pe

data de 11 august 2016, fapt ce vine în contradicție cu argumentul expus în decizia

instanței de recurs ordinar și anume că „Bordian Tatiana nu a efectuat în privința

pacientei Mutelica Mariana vreo intervenție medicală sau un alt act medical, care

ar servi drept ipoteză pentru organul de urmărire penală de a atribui în obligațiile

acesteia comiterea unei infracțiuni, ci doar a aplicat vacuum - extracția la

nașterea copilului Mutelica XXXXX”.

Astfel că, careva încălcări pe care le invocă recurentul nu se regăsesc în speța

dată, iar la caz nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi

drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de

casare prevăzute de lege, iar argumentele recurentului în ce privește nevinovăția

inculpatei sunt neîntemeiate, fără a fi indicate erori de drept concrete, ce ar servi

temei de implicare a instanței de recurs în soluția adoptată.

Pentru aceste motive am optat pentru respingerea ca inadmisibil a recursului

ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25

ianuarie 2022, în cauza penală privind-o pe Bordian Tatiana, cu menținerea

deciziei instanței de apel, ca fiind legală și întemeiată.

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

14