1ra-1277/22 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1277/22 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1277/22

1-20087095-01-1ra-22082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Buliga Dumitru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2022, în cauza penală în

privința lui

Plamadeala Veaceslav xxxxx, născut la

xxxxx, originar din xxxxx și domiciliat în

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.07.2020 – 13.05.2021;

Instanța de apel: 04.06.2021 – 31.05.2022;

Instanța de recurs: 22.08.2022 – 21.11.2022.

A C O N S T A T A T

a fost admisă parțial cererea avocatului Buliga Dumitru în numele inculpatului

Plamadeala Veaceslav, privind încetarea procesului penal nr. 2019011876.

A fost încetat procesul penal în privința lui Plamadeala Veaceslav, în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că există alte circumstanțe care exclud

sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

potrivit rechizitoriului, Plamadeala Veaceslav la data de 18 noiembrie 2019,

aproximativ ora 14:30, în timp ce se afla pe bd. Ștefan cel Mare, 83, mun.

Chișinău, în mod intenționat, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea

publică, fără motiv, deplasându-se cu automobilul de model „Mercedes 300D”,

cu n/î xxxxx, a intrat pe teritoriul Primăriei mun. Chișinău și intenționat, a

tamponat anexa la intrarea în clădirea Direcției Generale Arhitectură Urbanism

și Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău din bd. Ștefan cel Mare, 83, mun.

Chișinău, deteriorând-o, după care, coborând din automobil striga în adresa

colaboratorilor Primăriei, acțiuni prin care tulbura ordinea publică, exprimată

1

prin manifestări brutale care denotă o vădită lipsă de cuviință, bun simț și de

respect față de societate.

Acțiunile lui Plamadeala Veaceslav, au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

amenințarea cu aplicarea violenței, precum și acțiunile care, prin conținutul lor,

se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie constatat că Plamadeala Veaceslav a

săvârșit o faptă prejudiciabilă prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, în stare

de iresponsabilitate, cu absolvirea acestuia de răspundere penală și aplicarea

măsurii de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o

instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

În motivarea apelului a indicat, că nu este de acord cu argumentele primei

instanțe potrivit cărora Plamadeala Veaceslav a fost pus sub învinuire , în afara

termenului de trei luni, contrar prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3), alin. (3)

Cod de procedură penală, or, potrivit Hotărârii Parlamentului Republicii

Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea stării de urgență, având

în vedere declararea de către Organizația Mondială a Sănătății a pandemiei de

coronavirus (COVID 19), la 11 martie 2020, s-a dispus insitituirea de către

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, a codului roșu la nivel

național în legătură cu situația epidemiologică prin infecția cu COVID 19.

Prin urmare, a menționat că potrivit art. 1 al Hotărârii Parlementului

Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020, s-a declarat stare de urgență pe

întreg teritoriul Repiblicii Moldova, pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020,

iar prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Repuiblicii Moldova

nr. 1 din 18 martie 2020, în pct. 1 din Anexă, compartimentul termene de

procedură, s-a stabilit că pe durata stării de urgență, termenele de prescripție

și termenele de decădere de orice fel, nu încep să curgă, iar dacă au început să

curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență, instituite potrivit Hotărârii

Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

La fel, a mai indicat că potrivit pct. 10 subpct. 7 din Anexă,

compartimentul cauze penale, s-a stabilit că pe durata stării de urgență, în

cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este

suspendat potrivit prezentei hotărâri, prescripția răspunderii penale se

suspendă.

Astfel, partea acuzării a precizat că ordonanța de punere sub învinuire a

fost adusă la cunoștința învinuitului Plamadeala Veaceslav, în termen legal, iar

instanța de judecată nu a luat în considerație acest aspect.

În concluzie, partea acuzării a indicat că soluția primei instanțe privind

încetarea procesului penal în privința lui Plamadeala Veaceslav, în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau

2

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, este

una lipsită de temei.

a fost admis apelul, casată sentința primei instanțe, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care s-a constatat săvârșirea de către Plamadeala Veaceslav, a faptei

prejudiciabile prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, în stare de

iresponsabilitate, cu absolvirea acestuia de răspundere penală și aplicarea

măsurii de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o

instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că atât

din declarațiile participanților la proces, precum și din materialele cauzei

penale, rezultă că la moment inculpatul Plamadeala Veaceslav este internat în

instituția medicală IMSP SCP Spitalul Clinic de Psihiatrie, fapt confirmat prin

procesul-verbal de audiere a acestuia din data de 22 mai 2020 (f.d.126), în care

se indică locul efectuării audierii, și anume – IMSP SCP Spitalul Clinic de

Psihiatrie, precum și prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din

30 decembrie 2019, prin care Plamadeala Veaceslav a fost recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), 287 alin. (1), 3201

Cod penal, fiindu-i aplicată măsura cu caracter medical sub formă de internare

în instituția psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

Astfel, reținând prevederile art. 143 alin. (1) pct. 3) și 6) Cod de

procedură penală, art. 23 alin. (1), 99, 100 alin. (2), 101 alin. (1) Cod penal,

art. 498 alin. (1), (2) pct. 1)-5), 499 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel a menționat că cauza penală nr. 2019011876, în privința lui

Plamadeala Veaceslav, a fost expediată în instanța de judecată conform

ordonanței privind aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical,

pentru a fi constatată săvârșirea faptei social periculoase prevăzută de art. 287

alin. (1) Cod penal, pentru aplicarea măsurii de constrângere cu caracter

medical, cu supraveghere obișnuită, în cadrul Instituției Medico-Sanitare

Publice Spitalul Clinic de Psihiatrie.

În acest context, instanța de apel a constatat că prima instanță examinând

cauza penală a admis o eroare de drept material și procesual penal, încetând

procesul penal nr. 2019011876, de învinuire a lui Plamadeala Veaceslav în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, până a se

expune asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului, din motiv că există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală.

Prin urmare, instanța de apel a precizat că din analiza prevederilor

art. 499 alin. (1) Cod de procedură penală, coroborat cu art. 285 Cod de

procedură penală, se deduce că legislatorul nu a stabilit drept temei pentru

încetarea procesului penal de aplicare a măsurilor de constrângere cu caracter

medical – alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi

3

penale și tragerea la răspundere penală. Or, procesul penal de aplicare a

măsurilor de constrângere cu caracter medical, nu poate fi încetat din acest

motiv, deoarece persoana în privința căreia se solicită aplicarea măsurilor de

constrângere cu caracter medical, nu este trasă la răspundere penală și este

absolvită de ea, în temeiul art. 23 Cod penal, din motivul săvârșirii faptei

prejudicialele în stare de iresponsabilitate.

Instanța de apel a stabilit că prima instanță la judecarea cauzei penale a

reținut prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care nu

sunt aplicabile speței. Or, judecarea cauzei urma să aibă loc potrivit normelor

stipulate în Partea specială, titlul II, capitolele I-III ale Codului de procedură

penală, ce reglementează condițiile generale ale judecării cauzei, punerea pe rol

și judecarea lor în primă instanță, cu respectarea reglementărilor procedurii

speciale care prevăd procedura aplicării măsurilor de constrângere cu caracter

medical, stipulate în art. 488-503 Cod de procedură penală.

Fapta social periculoasă incriminată lui Plamadeala Veaceslav, a fost

calificată de organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Așadar, instanța de apel a constatat că Plamadeala Veaceslav, la data de

18 noiembrie 2019, aproximativ ora 14:30, în timp ce se afla pe bd. Ștefan cel

Mare, 83, mun. Chișinău, în mod intenționat, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, fără motiv, deplasându-se cu automobilul de model

„Mercedes 300D”, cu n/î xxxxx, a intrat pe teritoriul Primăriei mun. Chișinău și

intenționat, a tamponat anexa la intrarea în clădirea Direcției Generale

Arhitectură Urbanism și Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău, din

bd. Ștefan cel Mare, 83, mun. Chișinău, deteriorând-o, după care coborând din

automobil striga în adresa colaboratorilor Primăriei, acțiuni prin care tulbura

ordinea publică, exprimată prin manifestări brutale care denotă o vădită lipsă

de cuviință, bun simț și de respect față de societate.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a conchis că în speță,

a fost dovedită săvârșirea de către inculpatul Plamadeala Veaceslav, a faptei

prejudiciabile, prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile reprezentantului

legal al inculpatului Plamadeala Igor; declarațiile martorului Burlac Iurie;

declarațiile martorului Boldescu Alexandru; declarațiile martorului

Nagorneac Constantin; procesul-verbal de examinare a obiectului din 10 iunie

2020 (f.d.30); raportul de expertiză judiciară nr. 202035A0160 din 05 iunie 2020;

(f.d.105-112).

În concluzie, instanța de apel a precizat că din ansamblul de probe

examinate în ședința de judecată, cu certitudine s-a constatat că

Plamadeala Veaceslav, a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 287

alin. (1) Cod penal.

Or, faptul tamponării anexei la intrarea în clădirea Direcției Generale

Arhitectură Urbanism și Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău din

bd. Ștefan cel Mare, 83, mun. Chișinău, de către Plamadeala Veaceslav, se

4

demonstrează prin procesul-verbal de cercetare la fața locului, din

18 noiembrie 2019, prin care a fost cercetat locul săvârșirii infracțiunii,

amplasat pe str. Ștefan cel Mare, nr. 83, mun. Chișinău. În cadrul efectuării

cercetării la fața locului, fiind ridicat, mijlocul de transport de model „Mercedes

300 D”, cu n/î xxxxx, de culoare roșie (f.d.23-29); precum și prin procesul-

verbal de examinare a obiectului din 10 iunie 2020, obiectul cercetării fiind

automobilul de model „Mercedes 300 D”, cu n/î xxxxx, de culoare roșie (f.d.30),

în coroborare cu declarațiile martorului Burlac Iurie, potrivit cărora acesta i-a

încredințat automobilul lui Plamadeala Veaceslav având înțelegerea ca ultimul

să-l procure la suma de 1 700 euro, iar Plamadeala Veaceslav lăsându-i arvuna

de 100 euro și plecând cu automobilul.

Instanța de apel a menționat că potrivit raportului de expertiză judiciară

nr. 202035A0160 din 05 iunie 2020, expertul judiciar psihiatru a constatat că:

„Plamadeala Veaceslav suferă de maladie psihică cronică: Tulburare delirantă

persistentă. Plamadeala Veaceslav în momentul săvârșirii infracțiunii, suferea

de maladie psihică cronică: „Tulburare delirantă persistentă”. Conform stării

psihice sus-numitul la momentul săvârșirii infracțiunii, nu avea capacitatea de

a-și dea seama de acțiunile sale și nu le putea dirija, deci a acționat fără

discernământ. În caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția

cet. Plamadeala Veaceslav, expertul judiciar psihiatru pledează ca ultimul să fie

recunoscut iresponsabil. Actualmente cet. Plamadeala Veaceslav, în stare de

boală psihică, este lipsit complet de atitudinea critică față de starea sa a

sănătății și comportament, prezintă pericol pentru societate, deci, expertul

judiciar psihiatru pledează pentru aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter

medical, în sens că Plamadeala Veaceslav să fie îndreptat la tratament prin

constrângere într-o instituție psihiatrică cu supravegherea obișnuită (din cadrul

IMSP SCP).

Astfel, instanța de apel a conchis că din ansamblul de probe examinate în

ședința de judecată în instanța de apel, cu certitudine s-a constatat faptul că

Plamadeala Veaceslav a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 287

alin. (1) Cod penal, în stare de iresponsabilitate.

Prin urmare, reținând prevederile art. 499 Cod de procedură penală,

art. 99, 100 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reiterat faptul că întrucât prin

raportul de expertiză judiciară nr. 202035A0160 din 05 iunie 2020, efectuat de

către expertul judiciar din cadrul Centrului de Medicină Legală, s-a constatat că

Plamadeala Veaceslav suferă de „Tulburare delirantă persistentă”, din care

motiv inculpatul a fost recunoscut iresponsabil de fapta се i se incriminează și

este necesară aplicarea măsurilor cu caracter medical pentru tratament prin

constrângere în instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită, se impune

dispunerea măsurii respective în privința acestuia.

alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel

cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei

5

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, ori cu menținerea

sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel abuziv a

încălcat dreptul la apărare al inculpatului Plamadeala Veaceslav, care este un

drept fundamental prevăzut de art. 6 CEDO, deoarece instanța a ignorat cererea

de amânare depusă de apărătorul inculpatului, Buliga Dumitru, desemnând un

apărător care acordă asistență juridică garantată de stat.

Așadar, indică că apărătorul inculpatului Buliga Dumitru, deși a solicitat

amânarea procesului de judecată, totuși instanța de apel a dispus examinarea

cauzei în lipsa acestuia, solicitând desemnarea unui avocat de la asistență

juridică garantată de stat, și în aceeași ședință a judecat apelul procurorului

fără ca avocatul desemnat, să studieze materialele cauzei și fară ca acesta să-i

asigure o apărare efectivă, în contextul în care în speță se impunea prezentarea

unor probe suplimentare care demonstrează lipsa necesității aplicării

măsurilor de constrângere cu caracter medical, or, inculpatul anterior a fost

plasat prin constrângere la tratament în Spitalul de Psihiatrie, însă ulterior în

baza demersului comisiei și încheierii irevocabile a instanței de judecată, acesta

a fost externat.

În acest context, reiterează partea apărării că Plamadeala Veaceslav nu a

beneficiat de un drept la apărare în sensul art. 6 § 3 lit. c) CEDO, or, instanța de

apel solicitându-i lui Plamadeala Veaceslav în aceeași ședință de judecată, un

apărător din oficiu și continuând examinarea cauzei, nu a ținut cont de

eficacitatea unei apărări.

De asemenea, susține că instanța de apel nu a verificat fiecare probă

separat, sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenței și

veridicității, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Consideră că instanța de apel eronat a conchis că procesul penal în

privința lui Plamadeala Veaceslav nu poate fi încetat din motiv că persoana în

privința căreia se solicită aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter

medical, nu este trasă la răspundere penală și este absolvită de aceasta, în

temeiul art. 23 Cod penal, pentru săvârșirea faptei prejudicialele în stare de

iresponsabilitate, or, în cadrul unui proces penal în care o persoană este

învinuită de săvârșirea unei infracțiuni, totalitatea probelor vor fi cercetate sub

aspect complet și obiectiv pentru a demonstra vinovăția persoanei în

săvârșirea infracțiunii incriminate.

Starea de iresponsabilitate și aplicarea măsurilor de constrângere cu

caracter medical, nu poate fi invocată pentru a menține o persoană în calitate

de învinuit, în contextul în care aceasta, deși se liberează de răspundere penală,

totuși pedeapsa se aplică, prin sentință, unei persoane învinuite în săvârșirea

unei infracțiuni.

Totodată, precizează că în speță, la data de 09 februarie 2022, prin

încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), a fost admis demersul

directorului general IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, Furtună Victor și în

6

consecință a fost încetată măsura de constrângere cu caracter medical, cu

supraveghere obișnuită aplicată în privința lui Plamadeala Veaceslav, cu

eliberarea imediată a acestuia, din motiv că persoana nu prezintă pericol social,

ține legătura strânsă cu rudele sale și este așteptat acasă. La momentul dat

starea pacientului este stabilă, cu ameliorare, se încadrează în acțiuni de

resocializare, iar pericol social nu prezintă.

Mai mult, invocă că Plamadeala Veaceslav a fost internat în IMSP Spitalul

Clinic de Psihiatrie, la tratament prin constrângere, începând cu data de

05 februarie 2020 până la 09 februarie 2022, în baza sentinței Judecătoriei

Chișinău (sediul Ciocana) din 30 decembrie 2019, prin care s-a aplicat în

privința lui Plamadeala Veaceslav, măsura cu caracter medical sub formă de

internare în instituția psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

În acest context, evidențiază că aceste circumstanțe nu au putut fi

invocate în instanța de apel, din motiv că instanța a dispus desemnarea unui

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, însă care nu a reușit să

ia cunoștință cu materialele cauzei, iar în consecință probele nu au fost supuse

unei cercetări complete și obiective.

Prin urmare, menționează partea apărării că măsura de constrângere cu

caracter medical – internarea într-o instituție psihiatrică, aplicată în privința lui

Plamadeala Veaceslav, nu va contribui la realizarea scopul prevăzut de legea

penală, or, persoana în privința căreia a fost aplicată această măsură, a fost

supusă deja unui astfel de tratament forțat, care s-a soldat cu resocializarea

acestuia, precum și dispariția pericolului social, astfel că decade necesitatea

reinternării forțate a acestuia, la tratament, în baza Raportului de expertiză

judiciară la care face trimitere instanța de apel, or, acesta s-a consumat în fapt

și nu este valabil la data examinării cauzei de către instanța de apel.

În concluzie, susține partea apărării că la examinarea cauzei în instanța

de apel, inculpatului Plamadeala Veaceslav nu i-a fost acordat dreptul la o

apărare efectivă, iar instanța a reținut probe care nu au fost verificate în ședința

de judecată. Instanța de apel a adoptat o decizie care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În opinia procurorului, instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate de recurent, iar decizia contestată conține motive

clare și legale pe care se întemeiază soluția.

cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a

fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

7

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat în speță, acesta se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură

penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, atunci

când: 4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum

și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era

obligatorie potrivit legii; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal lărgit constată că acestea și-au găsit confirmare în

speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

din considerentele ce urmează.

Așadar, verificând materialele cauzei penale prin prisma argumentelor

formulate de recurent, Colegiul penal lărgit reține, că potrivit ordonanței

privind aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical din 26 iunie

2020, a fost dispusă expedierea cauzei penale în privința lui

Plamadeala Veaceslav, care a săvârșit fapta social periculoasă prevăzută de

art. 287 alin. (1) Cod penal, în instanța de judecată, pentru aplicarea măsurii de

constrângere cu caracter medical, cu supraveghere obișnuită, în cadrul

8

Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic de Psihiatrie.

Prin sentința primei instanțe, a fost admisă parțial cererea avocatului

Buliga Dumitru în numele inculpatului privind încetarea procesului penal

nr. 2019011876, fiind dispusă încetarea procesului penal în privința lui

Plamadeala Veaceslav în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, din motiv că există

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală.

Judecând apelul procurorului, instanța de apel a casat sentința primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care, a constatat săvârșirea de către Plamadeala Veaceslav a faptei

prejudiciabile prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, în stare de

iresponsabilitate, cu absolvirea acestuia de răspundere penală, fiindu-i aplicată

măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o

instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită.

Cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că

aprecierea juridică a acțiunilor persoanei iresponsabile se poate baza doar pe

date ce caracterizează pericolul social al faptei prejudiciabile, prevăzute de

legea penală, ce a fost comisă. Concomitent, nu se iau în considerație

circumstanțele ce nu au o legătură directă cu fapta cercetată (antecedentele

penale, aplicarea în trecut a măsurilor de constrângere cu caracter medical

etc.).

În caz de constatare, ca fiind dovedit, că persoana a comis în stare de

iresponsabilitate o faptă prejudiciabilă prevăzută de legea penală sau după

comiterea faptei prejudiciabile s-a îmbolnăvit de o boală psihică, în partea

descriptivă a sentinței urmează să fie dispuse constatările instanței cu privire la

circumstanțele faptelor săvârșite în baza probelor verificate și examinate, că

aceste fapte au fost săvârșite de către această persoană, să fie dată aprecierea

juridică acțiunilor comise de făptuitor și să fie aduse motivele hotărârii adoptate.

De asemenea, Colegiul penal lărgit precizează că potrivit art. 497 alin. (1),

(2) Cod de procedură penală, judecarea cauzelor trimise instanței în baza

art. 495 se face în ședință de judecată, potrivit dispozițiilor din Partea specială

titl. II cap. I și III, cu participarea obligatorie a procurorului și apărătorului.

La ședința de judecată trebuie să fie verificate probele care dovedesc că persoana

în cauză a săvârșit sau nu fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală,

ascultate concluziile experților asupra stării psihice a inculpatului și controlate

alte circumstanțe care au importanță esențială pentru soluționarea chestiunii

privind aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical.

Deși aceste prevederi sunt obligatorii, instanța de recurs constată că

instanța de apel nu a ținut cont de ele, nu a cercetat fondul cauzei, nu s-a expus

asupra probelor administrate în speță, referindu-se superficial asupra acestora,

fără a le descrie și a le aprecia.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit subliniază, că în cazul în care

instanța de apel a casat sentința primei instanțe, adoptând o nouă hotărâre prin

9

care a constatat săvârșirea de către Plamadeala Veaceslav a faptei

prejudiciabile prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, în stare de

iresponsabilitate, absolvindu-l pe inculpat de răspundere penală și aplicându-i

măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o

instituție psihiatrică cu supraveghere obișnuită, aceasta urma să-și expună

punctul său de vedere asupra fiecărei probe în sprijinul soluției adoptate, fapt

care în speță nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general

a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul

administrat pe cauză.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată din 31 mai 2022, instanța de apel a dispus cercetarea

probelor administrate în speță, examinând inclusiv și procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 18 noiembrie 2019, însă acesta nu se regăsește și în

decizie.

Mai mult, deși această probă nu se regăsește în descriptivul deciziei,

instanța de apel a reținut-o în argumentarea soluției adoptate, concluzionând

că „….. faptul tamponării anexei la intrarea în clădirea Direcției Generale

Arhitectură Urbanism și Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău din bd. Ștefan

cel Mare, 83, mun. Chișinău, de către Plamadeala Veaceslav, se atestă prin

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 noiembrie 2019, prin care a

fost cercetat locul săvârșirii infracțiunii…..”, fapt ce atestă că instanța de apel nu

a apreciat prin coroborare toate probele cercetate în cadrul ședinței de

judecată.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din

care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor

procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză

logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu

numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestor și legătura lor

cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță

pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele

mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depusă de către organele de urmărire penală, de instanțele

judecătorești, cât și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată

în urma acestei activități.

Instanțelor de judecată le revine sarcina de a aprecia probele în baza legii.

Exigențele dreptului la un proces echitabil impun ca aprecierea probelor să nu

fie arbitrară sau nerezonabilă în mod evident. În caz contrar, se încalcă articolul

6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea De Tommaso v.

Italia [MC], 23 februarie 2017, § 170, și Hodžić v. Croația, 4 aprilie 2019, § 58;

Makeyan și alții v. Armenia, 5 decembrie 2019, § 47).

10

De asemenea, în opinia instanței de recurs sunt plauzibile și argumentele

părții apărării invocate în cererea de recurs potrivit cărora inculpatul

Plamadeala Veaceslav nu a beneficiat de un drept la apărare în sensul art. 6 § 3

lit. c) CEDO.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că potrivit materialelor

cauzei, interesele inculpatului Plamadeala Veaceslav sunt reprezentate de către

avocatul ales prin contract, Buliga Dumitru (f.d.115, vol.I), care a participat atât

la desfășurarea urmăririi penale, precum și în cadrul primei instanțe.

Totodată, analizând procesul-verbal al ședinței instanței de apel din

31 mai 2022 (f.d.14-17, vol.II), se atestă că în numele inculpatului

Plamadeala Veaceslav, din motive neclare, a participat avocatul desemnat de

către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență

Juridică Garantată de Stat, Cazacu Dumitru, fapt confirmat prin mandatul

anexat la dosar, datat cu aceeași zi – 31 mai 2022 (f.d.12, vol.II), iar în privința

avocatului Buliga Dumitru, care este un apărător ales, lipsește citarea legală.

Deși la f.d. 3-4, vol.II, sunt anexate două extrase din aplicația „viber”, care

redau înștiințarea unor participanți la procesul de judecată, din acestea nu

rezultă cu claritate persoanele care au fost citate pentru ședința de judecată

stabilită la 31 mai 2022, ora 10:30.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în mod pripit a

dispus examinarea cauzei cu prezența avocatului Cazacu Dumitru, care a fost

desemnat de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național

pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, în aceeași zi, fără citarea legală a

avocatului Buliga Dumitru, care este un apărător ales prin contract, or, instanța

de apel urma să clarifice toate circumstanțele referitor la neprezentarea

ultimului în ședința de judecată.

În acest sens, instanța de recurs menționează că asigurarea dreptului la

apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei cu

respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea

apărătorului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților

inculpatului prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate

aspectele și multilaterală a cauzei.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta

speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi

corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să-și argumenteze clar concluziile în decizia

adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și

motivată, să țină cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

11

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit.

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Buliga Dumitru în

numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 31 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Plamadeala Veaceslav xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 23 ianuarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

12