1ra-336/22 — art.217 alin.2 CP

1ra-336/22 — art.217 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-336/22

1-19155792-01-1ra-07032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte– Diaconu Iurie,

Judecători–Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Boico Victor și Plămădeală Ghenadie,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, în

cauza penală în privința lui

Boreț Vladimir XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.10.2020– 10.12.2019;

Instanța de apel: 26.06.2020 – 09.12.2021;

Instanța de recurs: 07.03.2022– 22.11.2022.

a c o n s t a t a t :

2019, Boreț Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217

alin.(2) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, echivalentul

a 35 000 lei.

S-a respins cerința procurorului cu privire la confiscarea specială a

mijloacelor financiare în sumă de 150 euro și 200 dolari SUA și a telefonului

mobil de model ,,Iphone X”, de culoare neagră, care aparțin inculpatului și ridicate

de la acesta ca fiind neîntemeiată și lipsit de suport juridic.

S-a admis parțial cerința procurorului privind încasarea de la inculpat a

cheltuielilor judiciare.

S-a dispus încasarea de la Boreț Vladimir în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în sumă de 2 800 lei.

În rest, cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

penală, inculpatul Boreț Vladimir a fost învinuit în aceea că, acționând în scop de

profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod

conștient survenirea lor, neavând autorizația corespunzătoare, împreună și de

comun acord cu alte persoane, inclusiv neidentificate de către organul de urmărire

penală, au organizat procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și

punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și analogilor

acestora în proporții mari cu scop de înstrăinare.

Prin urmare, Boreț Vladimir, conform înțelegerii prealabile cu alte persoane,

1

într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a dobândit

pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop

de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe stupefiante, psihotrope și

analogi ai acestora în proporții mari, și anume marijuana și cocaină, pe care le-a

păstrat cu scop de înstrăinare până pe 13 iulie 2019.

Astfel, pe 13 iulie 2019, ora 21:05, fiind efectuată percheziția la domiciliul

lui Boreț Vladimir, pe adresa XXXXX, a fost depistată și ridicată o substanță de

culoare albă cu aspect de bulgări, care conform Concluziei nr.34/12/-1-R-3208 din

12 august 2019, reprezintă substanță stupefiantă cocaină în cantitate de 0,53 g.

La fel, pe suprafața farfuriei de culoare roșie, bancnotele cu nominalul de un

dolar SUA și de 50 Euro, a cardurilor discount de culoare neagră cu inscripția

„HUNGRY…” și de culoare albastră-verde cu inscripția „PLANETA ZOO …”,

depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de cocaină, care se

atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Masa vegetală de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare într-o pipă

de culoare cafenie cu capac din metal, depistată și ridicată în același circumstanțe,

reprezintă marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, în

cantitate de 0,05 g (masă uscată), iar depunerile de pe suprafața interioară a pipei

de culoare neagră și cea de culoare cafenie, depistate și ridicate în aceleași

circumstanțe, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante, în cantitate de 0,21 g (0,14g +0,07g).

Cantitatea substanței stupefiante păstrate cu scop de înstrăinare de către

Boreț Vladimir, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie

2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

reprezintă proporții mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive a infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal - păstrarea

(stupefiantelor) drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă recunoașterea lui Boreț

Vladimir culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f)

Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare într-un

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în

domeniul farmaceuticii și gestionării drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora pe un termen de 5 ani, cu luarea sub strajă din sala de judecată. Includerea

în termenul pedepsei stabilite lui Boreț Vladimir, perioada aflării acestuia în arest

preventiv.

Telefonul mobil de model ,,Iphone X”, de culoare neagră care aparține

inculpatului și mijloacele bănești în sumă de 150 euro și 200 dolari SUA, de

confiscat în folosul statului.

Cheltuieli de judecată în mărime de 4 480 lei, pentru rapoartele de constatare

tehnico-științifice, a fi încasate din contul inculpatului.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, hotărârea instanței de fond este

neîntemeiată, deoarece nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum

și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, urmând să fie casată.

2

A constatat procurorul că, în baza declarațiilor inculpatului, instanța de fond,

la calificarea acțiunilor acestuia drept păstrare a drogurilor în scop de consum nu a

ținut cont de faptul că, acesta a negat vehement că ar fi consumator de droguri.

Totodată, în cadrul cercetării judecătorești de către Boreț Vladimir, nu a fost

prezentată nici-o autorizație/licență care i-ar permite realizarea acțiunilor

menționate supra. Din această cauză a concluzionat procurorul că, ele au avut un

caracter ilegal.

De asemenea, circumstanța agravantă (semn calificativ) prevăzută la art.2171

alin.(3) lit. b) Cod penal, este demonstrată prin aceleași probe, din care rezultă că,

persoanele activau concertat, în urma unei înțelegeri prealabile, urmărind un scop.

Prin urmare, procurorul este de părere că, instanța de fond a adoptat o

concluzie eronată, fără a fi examinate în ansamblu probele administrate pe

parcursul cercetării judecătorești.

Sub acest aspect, a mai precizat procurorul că, acțiunile inculpatului

întrunesc toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate și că partea

acuzării a prezentat suficiente probe concludente și pertinente care dovedesc cu

certitudine vinovăția inculpatului Boreț Vladimir în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, în special scopul de înstrăinare

urmărit de inculpat.

Cât privește aplicarea confiscării speciale, procurorul a opinat că, au fost

prezentate destule probe ca inculpatul a utilizat pentru săvârșirea infracțiunii ce i se

incriminează telefonul mobil de model ,,Iphone X”, care îi aparține.

2021, apelul declarat de procuror împotriva sentinței a fost admis, din alte motive,

inclusiv din oficiu, în conformitate cu art.409 Cod de procedură penală, casată

parțial această sentință, în latura penală și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Boreț Vladimir, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.217 alin.(2) Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

În rest, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, inculpatul a fost

învinuit de faptul că a acționat în scop de profit, prin participație cu alte persoane,

însă procurorul nu a prezentat nici o probă, nici un înscris din care ar rezulta că

inculpatul ar fi acționat în scop de profit, prin participație, acuzarea nu a indicat în

actul de învinuire cu cine ar fi comis eventual inculpatul infracțiunea, nu a

prezentat careva acte din care ar rezulta că ar exista o altă cauză penală în privința

altor persoane eventual identificate sau în curs de identificare.

Instanța de apel a mai reiterat că, probele acuzării nu au demonstrat existența

scopului de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora,

săvârșit de inculpat în comun cu mai multe persoane în proporții mari, dar

demonstrează indubitabil doar săvârșirea acțiunii de păstrare a drogurilor

(stupefiantelor), săvârșite în proporții mari - fără scop de înstrăinare.

Cu privire la argumentele părții acuzării, referitor la condamnarea

inculpatului în temeiul art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, instanța de apel a

relevat că, versiunea respectivă nu are acoperire probatorie, se combate complet

prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză.

3

Instanța de apel consideră că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, este confirmată prin cumulul de probe

cercetate, enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între

declarațiile martorului și probele scrise care ar trezi dubii nu sunt reținute.

Examinând cauza, instanța de apel a constatat că, procesul penal în baza

art.217 alin.(2) Cod penal urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului

prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal

conform art.391 alin.(1) pct.6 Cod de procedură penală, deoarece a expirat

termenul de prescripție de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, de tragere

la răspundere penală, infracțiunea fiind comisă la data de 13 iulie 2019.

Referitor la cerința procurorului cu privire la confiscarea specială a

mijloacelor financiare în sumă de 150 euro și 200 dolari SUA și a telefonului

mobil de model „Iphone X”, care aparține lui Boreț Vladimir, ridicate de la acesta,

instanța de apel a considerat că, instanța de fond în mod corect a considerat necesar

de a o respinge ca fiind neîntemeiată și lipsită de suport juridic.

penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cerințelor sale procurorul invocă temeiuri similare cu cele

indicate în cererea de apel, precizând că, în cazul în care instanța de apel nu este de

acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia de menținere

a soluției instanței de fond cu privire la calificarea acțiunilor inculpaților, urma să

dezvăluie această concluzie, expunând punctul său de vedere asupra fiecărei probe

aduse în sprijinul învinuirii și asupra fiecărui motiv invocat de apelant.

Astfel, instanța de apel nu а îndeplinit prevederile legii, dar și explicațiile

Plenului Curții Supreme de Justiție de la pct.14 al Hotărârii nr.22 din 12 decembrie

2005 ,,Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordin de аре1", fapt care

atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

Prin urmare, procurorul contestă decizia instanței de apel în partea ce ține de

menținerea soluției instanței de fond privitor la recalificarea acțiunilor inculpatului

cât și în partea ce ține de soluționarea chestiunii privitor la confiscarea specială.

La fel, procurorul consideră nefondată decizia instanței de apel și în partea

ce ține de menținerea soluției privitor la recalificarea acțiunilor inculpatului.

Mai mult, acuzatorul de stat atenționează că, activitatea infracțională în

particular, ca și întreaga omenire în general, este în permanentă dezvoltare. Astfel,

modul și metodele săvârșirii infracțiunilor evoluează, infractorii folosindu-se de

toate mijloacele tehnice disponibile la ora actuală.

Acest caz nu este o excepție, or, discuțiile deschise erau purtate prin

intermediul aplicației ,,Telegram”, fapt probat în rezultatul examinării telefonului

mobil ce-i aparține lui Boreț Vladimir, de model ,,Iphone X”, în care se atestă

discuții cu persoane neidentificate - privind procurarea și distribuirea ulterioară a

drogurilor de tip „cocaină” altor persoane terțe neidentificate de organul de

urmărire penală, prin intermediul aplicației menționate supra.

La fel, conchide procurorul că, circumstanța agravantă prevăzută la art.2171

alin.(3) lit. b) Cod penal este demonstrată prin aceleași probe, din care rezultă că,

persoanele activau concertat, în urma unei înțelegeri prealabile, urmărind un scop.

Deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere

4

a fiecărui argument a unei părți, acestea nu sunt scutite de obligația de a examina

în modul corespunzător principalele motive invocate și de a le da un răspuns.

Instanța de apel a menținut soluția instanței de fond cu privire la calificarea

faptei inculpatului printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale

descrise în apelul procurorului, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or, instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, decizia instanței

de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ceea ce echivalează ca

temei de casare prevăzut în art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală.

consideră că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din textul recursului declarat rezultă că, recurentul invocă temeiurile

prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și 12) faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate de

procuror și temeiurilor de casare nominalizate de acesta, Colegiul penal lărgit

constată că, criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare

în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

Colegiul penal lărgit atestă că, în speță, instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și

specificul întocmirii hotărârilor judecătorești.

Verificând criticele expuse de procuror, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată că, acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al

doilea grad de jurisdicție nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată în raport cu

cumulul de probe administrat la caz.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost

formulate concluzii fără o analiză esențială a probelor, care în opinia părții acuzării

confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de 2171 alin.(3)

lit. b), f) Cod penal– ,,Circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora în scop de înstrăinare săvârșite de două sau mai multe persoane în

5

proporții mari”.

Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele ierarhic

inferioare, atunci când au constatat lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor

constitutive ale infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării

faptelor în baza altei norme penale, urmau să-și argumenteze soluția prin prisma

tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atrage atenția în mod special la faptul că, în

partea constatatoare a sentinței (f.d.56 vol. II), instanța de fond nu a constatat fapta

comisă de inculpat și anume din fraza - ,,Boreț Vladimir XXXXX este pus sub

învinuire că... ”, însă, la emiterea deciziei, instanța de apel nu a ținut cont și nu s-a

expus la acest aspect în niciun mod.

În acest sens, se are în vedere că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța

de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate inculpaților, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod

de procedură penală, fiecare probă - din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de acesta se

încadrează în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, după cum pledează

procurorul, sau urmează a fi reținută o altă calificare în sarcina inculpatului, ce la

caz nu se regăsește, decizia atacată nu cuprinde toate motivele invocate în apel și

nici cele pe care se întemeiază soluția.

Într-o altă ordine de idei, în urma lecturării deciziei, se reține că, prin soluția

sa, instanța de apel și-a motivat soluția apreciind probele unilateral și fără a se

expune asupra motivelor invocate.

În această consecvență este necesar de remarcat că, în cazul infracțiunii

prevăzute la art.2171 alin.(3) Cod penal, obiectul juridic special îl constituie

relațiile sociale cu privire la neadmiterea circulației ilegale de droguri,

etnobotanice sau analogi ai acestora, săvârșite în proporții mari și în scop de

înstrăinare iar obiectul material îl reprezintă drogurile sau analogii acestora, fiind

caracterizate prin proporții mari.

În speță, obiectul material al infracțiunii, îl reprezintă substanța stupefiantă

de tip ,,cocaină” în cantitate de 0,53 g și substanța stupefiantă rășină de ,,canabis”,

în cantitate de 0,21 g (0,14g+0,07g), ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui

Boreț Vladimir și identificată în baza raportului de expertiză judiciară nr.3208 din

12 august 2019.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în următoarele modalități normative cu

caracter alternativ: 1) producerea ilegală; 2) prepararea ilegală; 3) experimentarea

ilegală; 4) extragerea ilegală; 5) prelucrarea ilegală; 6) transformarea ilegală; 7)

procurarea ilegală; 8) păstrarea ilegală; 9) expedierea ilegală; 10) transportarea

ilegală; 11) distribuirea ilegală; 12) înstrăinarea ilegală; 13) alte operațiuni ilegale.

Acțiunile săvârșite de către inculpat, au fost probate prin: procesul-verbal de

percheziție la domiciliul acestuia din 13 iulie 2019, în cadrul căruia au fost

depistate și ridicate substanțele stupefiante; procesul-verbal de consemnare a

măsurilor speciale de investigații din 29.08.2019; stenogramele interceptărilor

6

convorbirilor telefonice efectuate de pe nr.078837888 utilizat de către inculpat,

prin care se confirmă că ultimul purta discuții frecvente cu persoane neidentificate

în privința procurării, transportării, substanțelor stupefiante.

De asemenea, se atenționează că, calificarea prevăzută la art.2171 alin.(3) lit.

b) Cod penal, este demonstrată prin aceleași probe din care rezultă că, persoanele

activau concertat, în urma unei înțelegeri prealabile și urmărind același scop.

În cadrul cercetării judecătorești, nu a fost prezentată vreo autorizație sau

licență care i-ar permite inculpatului realizarea acțiunilor menționate supra și din

această cauză se poate cu certitudine concluziona că, ele au avut un caracter ilegal.

Infracțiunea specificată la art.2171 Cod penal este formală. Aceasta se

consideră consumată din momentul realizării producerii, preparării, experimentării,

extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării,

distribuirii, înstrăinării sau altor operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai

acestora, săvârșite în proporții mari.

Latura subiectivă a infracțiunilor prevăzute la art.2171 Cod penal se

caracterizează prin intenție directă.

Totodată, motivul infracțiunii se exprimă, în principal, în interesul material.

În concluzie, procurorul conchide că, din cumulul de probe acumulate și din

totalitatea circumstanțelor stabilite, se atestă cu certitudine că inculpatul a comis

infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art.436 Cod de procedură penală, privitor la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în

măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, în cadrul

unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea

transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia. Aceasta

reprezintă un element de transparență a procesului de înfăptuire a justiției, inerent

oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces

logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale

incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a

unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivare.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit ține să atragă atenția supra faptului că,

motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă,

întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de

jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante,

o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor

de apărare au fost riguros analizate.

6.1. Cât privește cerința procurorului cu privire la aplicarea confiscării speciale,

Colegiul penal lărgit opinează că, odată cu remiterea cauzei la rejudecare, instanța

de apel urmează să se expună și pe marginea acestui aspect.

7

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, în cauza penală în privința inculpatului

Boreț Vladimir XXXXX, dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 ianuarie 2023.

Președinte /semnătura/ Diaconu Iurie

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

8