1ra-517/22 — art. 328 al.1 CP

1ra-517/22 — art. 328 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-517/2022

1-18084948-01-1ra-04042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

decembrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Boldișor Alexandru ……………………..

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 07.11.2018 – 02.03.2021;

Instanța de apel: 12.04.2021 – 14.12.2021;

Instanța de recurs: 04.04.2022 – 22.06.2022.

A C O N S T A T A T :

Boldișor Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale, adică în sumă de

35 000 (treizeci și cinci mii) lei, cu privarea de a ocupa funcții în domeniul

reglementării proprietății funciare pe un termen de la 3 ani.

S-a încasat de la Boldișor Alexandru în buget de stat cheltuielile de

judecată în sumă de 1 820 (o mie opt sute douăzeci) lei.

Cerințele procurorului privind încasarea de la Boldișor Alexandru în

buget de stat a cheltuielilor de judecată în sumă de 22 224, 25 lei, s-au respins

ca neîntemeiate.

fond a reținut că, Boldișor Alexandru, activând în baza dispoziției nr. 40-p din

12 iunie 2012, a Primarului satului Xxxxxxxx, Moiseev Nicolae, în calitate de

specialist pentru reglementarea regimului proprietății funciare în cadrul

primăriei satului Xxxxxxxx, r-nul Ștefan-Vodă, fiind în conformitate cu

prevederile art. 123 Cod penal persoană publică, având în virtutea acestei

funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative,

fiind obligat să nu comită acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de

1

serviciu, acționând contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f), g) din

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-

XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte

Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și

libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de

serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege,

având obligația să desfășoare activitatea exclusiv în baza și pentru executarea

legii, în conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, a comis

infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

în baza Deciziei Primăriei satului Xxxxxxxx, r-nul Ștefan-Vodă nr. 13 din

01.03.1992, deținătorului Coceban Gheorghe, i s-a repartizat în proprietatea

privată pământul cu o suprafață totală de 0,195 ha, cu numărul cadastral

xxxxxxxxxxxx, fiindu-i eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren la 19.03.2000. În baza Deciziei Primăriei satului Xxxxxxxx, r-nul

Ștefan-Vodă nr. 53 din 01.03.2000, deținătorului Coceban Daria, i s-a repartizat

în proprietatea privată pământul cu o suprafață totală de 0,5021 ha, cu

numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, fiindu-i eliberat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren la 19.03.2001.

La 09.06.2017, soții Coceban Gheorghe și Coceban Daria s-au adresat la

Oficiul Cadastral Teritorial Ștefan-Vodă, pentru a înregistra terenurile cu

numerele cadastrale xxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxx, în baza titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, unde solicitarea de

înregistrare fiindu-le respinsă.

Totodată, fiindu-le comunicat, că terenurile nominalizate, aparțin cu

drept de proprietate cetățeanului Tigai Ion locuitor al s. Xxxxxxxx, r-nul

Ștefan-Vodă, care le-ar fi cumpărat de la Topor Serghei, locuitor al s.

Xxxxxxxx, r-nul Ștefan-Vodă, în anii 2014 și 2015, respectiv.

Astfel, Boldișor Alexandru, ignorându-și obligațiunile de serviciu

stipulate inclusiv în capitolul „Atribuțiile de serviciu” pct. 3 și 4 a Fișei de

post, contrasemnate de Boldișor Alexandru la 06.06.2012 și aprobate de către

Primarul s. Xxxxxxxx, Moiseev Nicolae, la 10.06.2012, fiind responsabil

inclusiv de prezentarea înregistrării și eliberarea documentelor deținătorilor

de teren, pregătirea documentelor necesare pentru deținătorii de teren,

identificarea deținătorilor de teren conform art. 11 Cod Funciar și fiind

responsabil de executarea atribuțiilor sale de serviciu în strictă conformitate

cu legislația în vigoare și de calitatea materialelor elaborate, circumstanțe care

sunt stipulate în capitolul „Responsabilitățile” a Fișei de post al specialistului

pentru reglementarea regimului proprietății funciare în cadrul primăriei, fiind

numit în funcția respectivă prin Dispoziția primarului s. Xxxxxxxx nr. 40-p

din 12.06.2012, depășind atribuțiile sale de serviciu, în perioada anilor 2014-

2

2015, data și circumstanțele concrete nefiind stabilite, a întocmit, contrasemnat

și a eliberat, fără verificarea coinciderii datelor cu Registrul cadastral al

deținătorilor de terenuri cu Registrul înregistrării a deciziilor primăriei din

anii 2000 și 2001, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastrale xxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxx (în pofida faptului că aceste

terenuri au fost deja transferate legal în proprietatea privată familiei Coceban)

cetățeanului Topor Serghei, indicând data eliberării 30.08.2001, adică pe când

nu deținea funcția respectivă în Primăria s. Xxxxxxxx.

Ca urmare, titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastrale xxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxx, au fost înregistrate la

Serviciul cadastral Teritorial Ștefan-Vodă, în baza cărora Topor Serghei a fost

trecut în Registrul bunurilor imobile ca proprietar al terenurilor date, ulterior

fiind înstrăinate cetățeanului Tigai Ion, care la momentul actual este

proprietar al acestora.

Continuând acțiunile sale ilegale, aflând și înțelegând că poate fi tras la

răspundere penală pentru cele săvârșite, cu scopul evitării pedepsei și

aplanării conflictului, adică reducerii urmărilor nefaste ca rezultat al

acțiunilor sale, Boldișor Alexandru, a încercat să camufleze și să aplaneze

conflictul cu familia Coceban, adică acționând în scopul recuperării

prejudiciului cauzat, optând pentru același procedeu ilegal, depășind

atribuțiile sale de serviciu, în anul 2017, data și circumstanțele concrete

nefiind stabilire de către organul de urmărire penală, a întocmit, contrasemnat

și a eliberat, fără verificarea coinciderii datelor cu Registrul cadastral al

deținătorilor de terenuri și cu Registrul înregistrării a deciziilor primăriei din

anii 2000 și 2001, soților Coceban alte două titluri de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastrale xxxxxxxxxxxx (cu o suprafață de

0,3293 ha, înregistrat în Registrul Cadastral al Deținătorilor de terenuri sub

nr.2073, din 01.02.2005) și xxxxxxxxxxxx (cu o suprafață de 0,5006 ha

înregistrat în Registrul Cadastral al Deținătorilor de terenuri, sub nr.1973 din

25.08.2001), referindu-se la deciziile primăriei: nr. 13 din 01.03.1992 și nr. 53

din 03.11.2000, respectiv (deși „de facto” Decizia primăriei nr. 53 a fost

adoptată la 01.03.2000, conform titlului inițial al deținătorului Coceban Daria),

indicând în rubrica „eliberat la...” anii 2005 și 2001, adică perioada de timp

când ultimul nu a activat în funcția respectivă.

În așa mod, a fost stabilită suma totală a prejudiciilor cauzate de

acțiunile ilegale ale Boldișor Alexandru este de 7392 lei, care reprezintă o

daună considerabilă.

Astfel, instanța de judecată a constatat că prin acțiunile sale

intenționate, Boldișor Alexandru a comis o infracțiune prevăzută la art. 328

alin. (1) Cod penal, conform indicilor – depășirea atribuțiilor de serviciu,

manifestată în mod vădit, a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate de

lege cauzând daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale

3

persoanelor fizice.

Cotovici Eugeniu cu inculpatul Boldișor Alexandru au declarat apel, prin care

au solicitat casarea sentinței din 02.03.2021 în privința lui Boldișor Alexandru,

rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Boldișor Alexandru să fie achitat.

3.1 În motivarea apelului au invocat, cu referire la învinuirea înaintată

de organul de urmărire penală prin actul de învinuire, că în esență

incriminează condamnatului comiterea infracțiunii imputate în două capete

de acuzare, printr-o acțiune continue, și anume: 1) depășind atribuțiile sale de

serviciu, în perioada anilor 2014-2015, data și circumstanțele concrete nefiind

stabilite, a întocmit, contrasemnat și a eliberat, fără verificarea coinciderii

datelor cu Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu Registrul

înregistrării a deciziilor primăriei din anii 2000 și 2001, titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastrale xxxxxxxxxxxx

și xxxxxxxxxxxx (în pofida faptului că aceste terenuri au fost deja transferate

legal în proprietatea privată familiei Coceban) cetățeanului Topor Serghei,

indicând data eliberării 30.08.2001, adică pe când nu deținea funcția

respectivă în Primăria s. Xxxxxxxx; și al 2)-lea capăt de acuzare: în anul 2017,

data și circumstanțele concrete nefiind stabilire de către organul de urmărire

penală, a întocmit, contrasemnat și a eliberat, fără verificarea coinciderii

datelor cu Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri și cu Registrul

înregistrării a deciziilor primăriei din anii 2000 și 2001, soților Coceban alte

două titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr.

cadastrale xxxxxxxxxxxx (cu o suprafață de 0,3293 ha, înregistrat în Registrul

Cadastral al Deținătorilor de terenuri sub nr. 2073, din 01.02.2005) și

xxxxxxxxxxxx (cu o suprafață de 0,5006 ha înregistrat în Registrul Cadastral al

Deținătorilor de terenuri, sub nr.1973 din 25.08.2001), referindu-se la deciziile

primăriei: nr.13 din 01.03.1992 și nr.53 din 03.11.2000 respectiv (deși „de facto”

Decizia primăriei nr. 53 a fost adoptată la 01.03.2000 conform titlului inițial al

deținătorului Coceban Daria), indicând în rubrica „eliberat la...” anii 2005 și

2001, adică perioada de timp când ultimul nu a activat în funcția respectivă.

Respectiv consideră că pentru fiecare capăt de acuzare, urmează separat a fi

analizată întrunirea componenței infracțiunei...

Menționează că răspunderea penală, în interiorul termenului de

prescripție, poate surveni doar în cazul în care acțiunile comise cu depășirea

atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice sau juridice. Pentru primul capăt de acuzare, în cazul în

care admitem cauzarea prejudiciului persoanelor fizice, atunci organul de

urmărire penală, a recunoscut în calitate de părți vătămate pe soții Coceban

(necătînd la faptul că acestora le-a fost eliberate titluri de autentificare a

4

drepturilor deținătorilor de teren, acest drept nu a fost înregistrat în registru

bunurilor imobile, nici în registru de evidență a deținătorilor de teren a

primăriei s. Xxxxxxxx, conform deciziilor emise), cu constatarea de către OUP

a datei comiterii pretinsei infracțiuni pe perioada anului 2014-2015. Respectiv

data limită urmează a fi considerată 31.12.2015. În conformitate cu prevederile

art. 60 alin. (l), lit. b) Cod procedură penală, prescripția pentru a tragere la

răspundere penală a expirat la 31.12.2020, iar cu includerea suspendării

acestor termene pe perioada 17 martie 2020 - 15 mai 2020 (perioada stării

excepționale), prescripția tragerii la răspundere penală a expirat în acest capăt

de acuzare la data de 01.03.2021.

Cu referirea la al doilea capăt de acuzare, menționează că componența

infracțiunii încriminate nu este întrunită, deoarece eliberarea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorilor de teren pe numele soților Coceban a

fost efectuată prin decizia consiliului local Xxxxxxxx din 28.09.2017. Deci, o

acțiune efectuată la decizia administrației publice locale, în interesul direct a

soților Coceban, fără cauzarea cărorva prejudicii altor interese, ori, OUP nu a

recunoscut în capătul dat nici o parte vătămată.

Suplimentar la argumentele invocate, Boldișor Alexandru, în explicarea

exercitării atribuțiilor sale de serviciu în coraport cu eliberarea titlurilor de

autentificare a drepturilor deținătorului de teren, aflate în litigiu, comunică

următoarele: „Am fost angajat la primăria s. Xxxxxxxx din 12 iunie 2012 în

calitate de specialist în reglementarea regimului funciar. La începutul anului

2014 am semnat împreună cu primarul și secretarul consiliului sătesc

Xxxxxxxx titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numerele

cadastrale xxxxxxxxxxxx cu suprafața de 0.5021 ha și xxxxxxxxxxxx cu

suprafața de 0.195 ha, pe numele cet. Topor Serghei. Înainte de a semna aceste

titluri am verificat în baza Registrului de evidență a bunurilor imobile și am

depistat că la multe terenuri nu erau înregistrate drepturile de proprietate.

Atribuirea cotelor de teren conform art. 12 Cod Funciar, a fost o competență a

Comisiei funciare din s. Xxxxxxxx, care a activat până la numirea mea în

funcție, adică pe perioada demarării Programului „Pământ„.

În procesul de înregistrare masivă a terenurilor pe localitate s-au comis

mai multe erori, adică înregistrarea în Registru de evidență nu a fost dusă

până la sfârșit, terenurile sus menționate nu erau înregistrate în Registru.

Pentru a clarifica această situație, primăria a inițiat procedura de corectare a

erorilor comise, fapt confirmat prin Decizia Consiliului sătesc Xxxxxxxx nr.

5/2 din 08.08.2017, prin care s-au adresat la Agenția Relații Funciare și

cadastru pentru corectarea erorilor comise la 47 persoane, deținători de

terenuri agricole și terenuri pentru construcții din intravilan. Terenurile din

blocul acesta 8537312 în număr de 106 parcele erau atribuite bugetarilor câte

0.50 ha fiecăruia conform Deciziei nr. 53 din 03.11.2000, care din pricină

necunoscută nu era de regăsit nici la Cancelaria de Stat sector Căușeni, nici la

5

arhiva raională, nici la Primărie. La momentul acela din 106 parcele amplasate

în acest câmp pe 26 parcele nu erau înregistrate dreptul de proprietate asupra

lor în Registrul de evidență a bunurilor imobile. Dreptul de proprietate se

confirmă prin înregistrarea individuală a fiecărui proprietar de titluri. Altă

informație despre deținătorii de terenuri neînregistrați nu a avut, căci cet.

Coceban Gheorghe și Coceban Daria nu au achitat impozitul funciar cuvenit,

fapt confirmat de dânșii, altfel se poate de spus că dânșii dețineau terenurile

date ilegal. Atribuirea cet. Coceban Daria a titlului de proprietate pe terenul

cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, trezește unele dubii.

În anul 2017 cet. Coceban Gheorghe și Coceban Daria au apelat la OCT

Ștefan-Vodă ca să li se înregistreze dreptul de proprietate asupra terenurilor

date, dar au fost informați că aceste terenuri au fost înregistrate în anul 2014

pe altă persoană. Cet. Coceban Gheorghe și Coceban Daria s-au adresat la el și

la primarul satului să le lămurească situația dată. La primărie a fost invitat

fostul inginer cadastral până în anul 2012, dl Ghidirim Anatolie care a dat

lămurire că o parte din terenuri erau deținute individual de către proprietari

care achitau impozitul funciar corespunzător, iar o parte de terenuri erau date

în arendă agenților economici conform contractelor de arendă. Existau mai

multe erori de suprapunere a terenurilor.

În urma verificării tuturor deținătorilor de teren s-a depistat un teren cu

nr. cadastral xxxxxxxxxxxx care la momentul verificării nu a fost atribuit

nimănui și nici nu era înregistrat în Registru de evidență a bunurilor imobile.

După spusele dl Ghidirim Anatol reiese, că la momentul atribuirii terenurilor

în proprietate conform Deciziei nr. 53 din 03.11.2000 s-a comis o eroare, adică

o suprapunere a terenurilor date.

Cet. Coceban Daria și Coceban Gheorghe li s-au perfectat alte titluri pe

teren cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxx, fapt confirmat prin

Decizia Consiliului sătesc Xxxxxxxx nr. 6/5 din 28 septembrie 2017.

Consideră că învinuirea înaintată de deposedare a cet. Coceban Daria și

Coceban Gheorghe nu are nici un temei, deoarece cet. Coceban Daria și

Coceban Gheorghe după înregistrarea titlurilor noi de autentificare a

drepturilor deținătorilor de teren la Agenția Servicii Publice raionul Ștefan-

Vodă, trebuie să devină proprietarii terenurilor date.

La pronunțarea sentinței nu s-a constatat nici o probă care să

demonstreze vinovăția directă a inculpatului, iar sentința se bazează pe probe

declarative și indirecte. Funcția sa era de execuție, adică îndeplinea

dispozițiile primarului și deciziile Consiliului local, nu putea lua și semna de

sine stătător alte acte eliberate de Administrația Publică Locală.

Aduce la cunoștință o decizie a Consiliului Sătesc Xxxxxxxx care nu a

figurat în procesul cercetărilor și la emiterea sentinței în cauză cu nr. 5/4.3 din

20 aprilie 2007, unde se vede clar, că cererea cet. Coceban Gheorghe în

privința atribuirii terenului dat de 0.50 ha în arendă cu scoaterea la licitație, a

6

fost amânată pe următoarea dată, care nu a mai avut loc, iar pe terenul dat

ulterior a fost emis un titlu.

2021 a fost respins ca nefondat apelul comun al inculpatului Boldișor

Alexandru și avocatului Eugeniu Cotovici, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 02 martie 2021.

4.1 Instanța de apel urmare a examinării probatoriului administrat și a

argumentelor invocate a reținut ca dovedită indubitabil vinovăția inculpatului

Boldișor Alexandr, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod

penal, individualizată prin „depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată în

mod vădit, a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate de lege cauzând

daune în proporții considerabile (total 7392 lei) intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice”.

S-a statuat că prin declarațiile inculpatului, părților vătămate Coceban

Daria și Coceban Gheorghe cât și a martorilor audiați în cadrul ședinței de

judecată și materialul probatoriu prezentat în instanța de judecată, cu

certitudine s-a constatat săvârșirea infracțiunii imputate.

S-a apreciat declarațiile părților vătămate drept credibile, fiind date sub

jurământ și confirmate prin totalitatea probelor examinate în instanța de

judecată.

Colegiul a reținut că părțile vătămate Coceban Gheorghe și Coceban

Daria dețineau terenuri în baza deciziei primăriei emise în anul 2001. Ulterior,

deja, s-a stabilit că aceste terenuri au fost înregistrate având ca proprietar pe

Topor Serghei, care l-a rândul său a încheiat contract de vânzare-cumpărare

cu Tigai Ion. Astfel, părțile vătămate au fost prejudiciate, fiindu-le înstrăinate

terenurile.

Faptul că inculpatul, Boldișor Alexandru a declarat că posibil au fost

admise unele erori la înregistrarea masivă a terenurilor, instanța le apreciază

critic, ca fiind făcute cu scop de autoapărare.

Instanța de apel a apreciat drept neîntemeiate alegațiile părții apărării

precum că inculpatul a respins învinuirea pe parcursul examinării cauzei,

făcând declarații constante că nu a săvârșit fapta imputată, or vina acestuia

este dovedită prin probatoriul anexat la materialele cauzei și cercetat în cadrul

ședinței de judecată. Ad contrario, Colegiul nu a putut reține argumentul

părții apărării precum că fapta inculpatului Boldișor Alexandru nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal, or

componența infracțiunii a fost descrisă și argumentată.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că, la

stabilirea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 7, 75

Cod penal și că severitatea pedepsei aplicate inculpatului este justificată de

modalitatea în care acesta a conceput și derulat activitatea infracțională,

gravitatea faptei comise, care dovedesc perseverența infracțională ridicată

7

întru atingerea scopului urmărit. Din considerentele nominalizate, instanța de

apel a apreciat că pedeapsa principală stabilită și individualizată de către

instanța de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, fiind în

limitele prevăzute la sancțiunea normei penale în baza căreia Boldișor

Alexandru, a fost condamnat.

S-a constatat că instanța de fond a aplicat inculpatului Boldișor

Alexandru, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod

penal, pedeapsa sub formă de amendă în cuantum de 700 (șapte sute) unități

convenționale, adică în sumă de 35 000 (treizeci și cinci mii) lei, cu privarea de

a ocupa funcții în domeniul reglementării proprietății funciare pe un termen

de la 3 ani. Totodată acțiunile inculpatului Boldișor Alexandru, cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod

penal, infracțiune care în conformitate cu art. 16 Cod penal se califică ca

infracțiune mai puțin gravă, care se sancționează cu amendă în mărime de la

650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele

cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Careva circumstanțe

agravante sau atenuante la aplicarea pedepsei nu au fost stabilite.

La fel, instanța de judecată la stabilirea pedepsei a ținut cont de faptul

că Boldișor Alexandru anterior a fost condamnat, antecedentul penal fiind

stins (vol. I f.d.121), nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog

(vol. I f.d.122, f.d.125), inculpatul la locul de trai se caracterizează exclusiv

pozitiv (vol. I f.d.28).

Instanța de apel nu a reținut argumentele apelanților referitoare la

liberarea de răspundere penală a inculpatului Boldișor Alexandru în legătură

cu expirarea termenului de prescripție, or, infracțiunea incriminată prevăzută

la art. 328 alin. (1) Cod penal, care face parte din categoria infracțiunilor mai

puțin grave, a fost consumată în anul 2017, nefiind stabilită data comiterii,

astfel, că termenul de prescripție care pentru asemenea categorie de

infracțiuni este de 5 ani, încă nu a expirat.

Părțile vătămate Coceban Gheorghe și Coceban Daria pretind că în

urma acțiunilor inculpatului, li-a fost cauzat prejudiciu material, care constă

din costul loturilor de teren, pentru care au fost emise titluri de autentificare

pe numele lui Topor Serghei. Astfel, părțile vătămate pretind că, prejudiciul

cauzat este de 2 070 lei și 5 322 lei. Colegiul penal a reținut că în cadrul

ședinței a fost demonstrat în afara oricărui dubiu că, inculpatul Boldișor

Alexandru, în lipsa cererilor depuse către Coceban Gheorghe și Coceban

Daria, a întocmit alte titluri de autentificare a dreptului asupra terenului,

pentru a recupera prejudiciul cauzat părților vătămate. Așa dar, părților

8

vătămate, în temeiul titlurilor de proprietate, eliberate de către primăria

Xxxxxxxx, r-l Ștefan Vodă, le-au fost atribuite loturile de teren cu nr.

cadastrale xxxxxxxxxxxx (cu o suprafață de 0,3293 ha, înregistrat în Registrul

Cadastral al Deținătorilor de terenuri sub nr.2073, din 01.02.2005) și

xxxxxxxxxxxx (cu o suprafață de 0,5006 ha înregistrat în Registrul Cadastral al

Deținătorilor de terenuri, sub nr.1973 din 25.08.2001). Respectiv, la moment

părțile vătămate dețin în proprietate alte terenuri amplasate în s. Xxxxxxxx, r-

nul Ștefan Vodă. Prin urmare, deoarece părțile vătămate au redobândit

dreptul de proprietate asupra altor terenuri, în locul terenurilor de care au

fost deposedați, Colegiul a reiterat că instanța de fond în mod corect a ajuns la

concluzia că, prejudiciul material care le-a fost cauzat inițial, a fost reparat,

astfel a fost adusă satisfacție echitabilă persoanei vătămate. În așa mod, în

scopul evitării compensării duble a prejudiciului material din contul

inculpatului, în mod corect s-a respins acțiunea civilă ca fiind neîntemeiată.

Colegiul a considerat că instanța de fond în mod justificat a dispus

încasarea de la Boldișor Alexandru în bugetul de stat cheltuielilor de judecată

în sumă de 1 820 (o mie opt sute douăzeci) lei, suportate pentru întocmirea

raportului de expertiză grafoscopică nr. 160 din 13.08.2018, în mărime de 1820

lei, în rest cerința procurorului privind încasarea de la Boldișor Alexandru în

bugetul de stat a cheltuielilor de judecată în sumă de 22 224, 25 lei constituite

din salariul procurorului și consultantului, în mod justificat a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

inculpat, care invocând incidența pct. 11) a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală, solicită constatarea expirării termenului de prescripție din

momentul comiterii infracțiunii, cu pronunțarea unei soluții prin care în

privința lui Boldișor Alexandr, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal să fie aplicare prevederile art. 60 Cod

penal, în legătură cu intervenirea prescripție atragerii la răspundere penală.

5.1 În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat că infracțiunea de la

art. 328 alin. (1) Cod penal, săvârșită în anul 2017, nefiind stabilită data

concretă a comiterii acesteia, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, face parte din

categoria infracțiunilor mai puțin grave, pentru care termenul de prescripție,

care condiționează tragerea la răspunderea penală a inculpatului, este de 5

ani, și a expirat în anul 2022.

Remarcă că a achitat amenda stabilită prin sentință primei instanțe.

procurorul și părțile vătămate Coceban Daria și Coceban Gheorghe, au

prezentat referințe pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca inadmisibil.

9

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza

materialelor din dosar.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet

format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate

asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept

procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și/sau material.

Potrivit recursului ordinar declarat de către inculpat, se invocă temeiul

de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală și

anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când există o

cauză de înlăturare a răspunderii penale.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că asemenea erori de drept nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

10

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

În atare circumstanțe, având în vedere că autorul recursului nu contestă

starea de fapt stabilită de instanțele de fond și nici încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, Colegiul nu se va pronunța asupra acestor aspecte, dar

va analiza alegațiile recurentului în privința hotărârii instanței de apel

referitor la încetarea procesului penal în privința lui Boldișor Alexandr, în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Argumentul de bază invocat de inculpat este expirarea termenului de

prescripție de 5 ani prevăzut de art. 60 Cod penal, considerând că pentru

infracțiunea prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal, consumată în anul 2017,

termenul de prescripție a expirat în anul 2022.

În sensul dat Colegiul penal statuează, că acțiunile inculpatului Boldișor

Alexandr prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, în conformitate cu criteriile

enunțate la art. 16 alin. (3) Cod penal, se califică ca infracțiune „mai puțin

gravă”. Altfel, conform prevederilor art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, expiră

termenul în decurs de 5 ani.

Deși, la caz, recurentul supune disputei incidentul procedural legat de

suspendarea curgerii prescripției, urmează de notat că Legea penală în acest

aspect este suficient de clară și previzibilă, nelăsând loc de interpretări.

Potrivit art. 60 alin. (2) Cod penal, prescripția curge din ziua săvârșirii

infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de

judecată.

În corespundere cu art. 466 alin. (1) - (3) Cod de procedură penală,

hotărârea primei instanțe și a instanței de apel rămâne definitivă la data

pronunțării deciziei în apel.

Conform materialelor cauzei, fapta s-a consumat în anul 2017 iar decizia

instanței de apel a fost pronunțată la data de 14.12.2021.

Raportând normele menționate supra la cauza supusă recursului

ordinar, Colegiul constată că instanța de fond a emis sentința de condamnare

în termen prevăzut de art. 60 Cod penal - 5 ani (din 2017 până în 2021), fapt ce

duce la netemeinicia argumentului prin incidența expirării termenului de

prescripție de 5 ani.

La fel, Colegiul penal, în contextul celor relatate, reține că instanța de

apel a constatat că termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal nu a

expirat, dânsul fiind pasibil răspunderii penale.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în decizia Curții de

Apel contestate, or temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor

instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări

inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

11

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.

61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,

să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Boldișor Alexandru xxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 11 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

12