1ra-1265/2022 — art. 264/1 alin. 4 CP

1ra-1265/2022 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1265/2022

1-21009459-01-1ra-17082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 mai 2022, declarat de avocatul Andrei Crasnostan, în numele

inculpatului

Roșca Nicolae XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 21.01.2021 - 29.04.2021,

instanța de apel: 27.05.2021 - 17.05.2022,

instanța de recurs: 17.08.2022 - 23.11.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Roșca

Nicolae a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 6 luni închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 1 an, cu obligarea prestării a 60 ore

de muncă neremunerată în folosul comunității.

17.15, inculpatul Roșca Nicolae, conducând automobilul „Renault Megane Scenic”,

n.î. XXXXXX , fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport prin

sentința Judecătoriei Strășeni din 31.05.2019, pe XXXXXX, XXXXXX, fiind

stopat de către colaboratorii de poliție și, fiind suspectat că a condus mijlocul de

transport în stare de ebrietate alcoolică, la solicitarea colaboratorilor de poliție să fie

supus testării alcoolscopice și examinării medicale pentru constatarea faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, s-a împotrivit și s-a eschivat

de a fi supus testării alcoolscopice și examinării medicale în vederea stabilirii stării

de ebrietate și a naturii.

1

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut necondiționat săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu, solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, și i-a încadrat acțiunile în baza art. 2641 alin. (4) Cod

penal, ca refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport

de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui

examen medical, săvârșite de către o persoană care este privată de dreptul de a

conduce mijloace de transport.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune ușoară, care se pedepsește cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 ore sau cu închisoare de până

la 1 an, că beneficiază de reducerea pedepsei în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, nu au fost stabilite circumstanțe agravante, cea atenuantă fiind

căința sinceră, că anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare și de mai

multe ori a încălcat regulile de circulație rutieră, care, deși nu constituie antecedente

penale, caracterizează persoana inculpatului, având importanță la stabilirea

pedepsei.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat la 6 luni închisoare, cu executare.

Apelantul a invocat că pedeapsa stabilită este ilegală.

Or, deși inculpatul a recunoscut vina, anterior a fost condamnat la 12.04.2014

în baza art. 2641 alin. (1) CP la 140 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 3 ani, apoi la 31.05.2019 în baza art. 2641 alin. (1) CP la 134 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de conducere a

mijloacelor de transport, la fel, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de un an prin sentința Judecătoriei Chișinău din 21.07.2020.

Mai mult, deși a fost privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, în

anul 2019 a fost sancționat contravențional de trei ori pentru conducerea mijloacelor

de transport fără permis de conducere, deci, nu și-a făcut concluziile necesare, nu a

pornit pe calea corectării, este un izvor de pericol real și atingerea scopului pedepsei,

de corectare și reeducare nu este posibil fără izolarea de societate.

2022, apelul a fost admis, casată sentința în partea aplicării prevederilor art. 90 Cod

penal, și pronunțată o nouă hotărâre.

Roșca Nicolae, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

2641 alin. (4) Cod penal, urmează să execute pedeapsa stabilită de 6 luni închisoare

în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că inculpatul a comis o infracțiune ușoară, care se

sancționează cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore,

sau cu închisoare de până la 1 an, fiind stabilite noi limite, în temeiul art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, cu care trebuie să opereze instanța de judecată la

stabilirea pedepsei, de la 134 ore la 160 de ore de muncă neremunerată în folosul

comunității sau cu închisoare de la 3 luni până la 8 luni, că anterior a fost judecat

2

pentru infracțiuni similare, săvârșind numeroase încălcări ale regulilor de circulație

rutieră, și anume, prin sentința Judecătoriei Strășeni din 31.05.2019, a fost

condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la 150 ore muncă neremunerată în

folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, că a

fost sancționat contravențional pentru comiterea a 34 de contravenții.

Totodată, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău din 03.07.2020, a fost

sancționat pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (2) Cod

contravențional, la amendă în mărime de 24 unități convenționale, cu aplicarea a 6

puncte de penalizare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe

un termen de 1 an, termenul privării fiind calculat începând cu 18.06.2020, în care a

fost inclus termenul de suspendare provizorie a permisului de conducere, începând

cu 18.06.2020 până la 03.07.2020. Astfel, se atestă predispunerea inculpatului la

săvârșirea infracțiunilor din categoria dată.

La stabilirea pedepsei, se va ține cont de circumstanțele cauzei, personalitatea

inculpatului, de faptul că a urcat la volan fără permis de conducere și, fiind suspectat

de conducerea mijlocului de transport, a refuzat, s-a împotrivit/eschivat de la testarea

alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a

naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical,

la scurt timp după ce a fost condamnat pentru o infracțiune similară de conducere a

mijlocului de transport în stare de ebrietate.

Deși anterior inculpatului i-a fost acordată șansa de a se corecta și reeduca cu

aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, acesta

nu și-a făcut concluziile de rigoare, săvârșind o infracțiune similară.

Astfel, inculpatului i s-a acordat șansa de a-și corija conduita și a demonstra

că cele comise constituie un incident în biografia acestuia, însă aceste împrejurări au

fost ignorate, el săvârșind o infracțiune cu intenție, care atentează la relațiile sociale

cu privire la siguranța traficului rutier și care reflectă o tendință ascendentă în

societate.

Prin urmare, reieșind din personalitatea și comportamentul inculpatului,

instanța de fond corect i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

6 luni, însă pripit a ajuns la concluzia că aceasta urmează a fi suspendată condiționat.

Deci, scopul legii penale va putea fi atins doar prin stabilirea în privința

inculpatului a sancțiunii sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu

executare, or, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din

partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății

în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție.

În împrejurările stabilite, doar o pedeapsă privativă de libertate va fi

echitabilă, va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, contribuind la reeducarea inculpatului, la

formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de

conviețuire sociale, principiile morale, atingerii scopului pedepsei penale, inclusiv

față de relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier.

în care solicită casarea deciziei menționate și menținerea sentinței instanței de fond.

3

Recurentul invocă că în privința inculpatului nu au fost identificate

circumstanțe agravante și, cu toate că acesta a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 31.05.2019 în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la 150 ore

muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport, acest fapt nu constituie recidivă, potrivit art. 34 Cod penal,

antecedentele penale fiind stinse, conform art. 111 alin. (1) lit. e) Cod penal.

Însă, instanța de apel, anume în aceste împrejurări, a considerat că inculpatul

urmează să execute pedeapsa reală cu închisoare, fără a fi identificată o normă de

drept care în mod direct ar impune o asemenea concluzie.

Totodată, inculpatul, la momentul refuzului testării alcoolscopice –

01.12.2020, nu deținea permis de conducere nu datorită sentinței Judecătoriei

Strășeni din 31.05.2019, dar în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău din 03.07.2020

prin care a fost sancționat în temeiul art. 242 alin. (2) Cod contravențional, pentru

acumularea a 15 puncte de penalizare, care atrage privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de la 6 luni la 1 an.

În pofida împrejurărilor aparent nefavorabile personalității inculpatului,

urmează a fi reținut că acesta și-a recunoscut vina, s-a căit sincer și regretă cele

întâmplate, circumstanțe care au fost corect calificate de instanța de fond ca fiind

atenuante.

Mai mult, inculpatul este o persoană încadrată pozitiv în societate și nu are

nimic comun cu activitatea criminală, nu se află la evidența medicului narcolog și

psihiatru, are un loc permanent de trai, este încadrat în câmpul muncii, nu a fost

implicat în conflicte la locul de trai, are familie și doi copii minori la întreținere,

având un mod de viață decent.

La moment, izolarea inculpatului de familia sa și privarea lui de posibilitatea

de a munci și a fi remunerat va afecta material interesele acestuia și ale familiei sale,

având în vedere că împreună cu soția au contractat două credite, împrejurări în care

familia acestuia va intra în incapacitate de plată, existând riscul ca creditorii să

înceapă urmărirea forțată a unicului bun imobil - casa în care locuiește familia.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penal.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii atacate, inclusiv

cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța

4

de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând

corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul

și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În cazul

alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu

închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii

și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o

altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din

numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește

numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu

închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. Inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare.

În consecutivitatea enunțată, instanța de apel just a concluzionat că în cazul în

care inculpatul a recunoscut vina și s-a căit, solicitând examinarea cauzei în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a comis o infracțiune

ușoară, dar anterior a mai fost condamnat și sancționat de mai multe ori pentru

infracțiuni și încălcări similare, însă nu s-a corectat și a continuat comiterea faptelor

infracționale, pedeapsa aplicată anterior dovedindu-se a fi ineficientă, chiar și în

prezența circumstanțelor atenuante invocate de recurent, o pedeapsă mai blândă

decât cea aplicată de instanța de apel, ar reprezenta o soluție inechitabilă, inadecvată

și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana

inculpatului și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale,

corectării ultimului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și

a altor persoane, caracterul excepțional al pedepsei cu închisoare fiind clar

argumentat de către instanța de judecată.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei

aplicate inculpatului.

5

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens

decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect

de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

(pct. 4. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care

au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,

cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse

individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul Penal,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Andrei Crasnostan,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, în

privința inculpatului Roșca Nicolae XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 28 decembrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

6