1ra-1238/2022 — art. 217-1 alin. 4 lit. d, 248 al. 5 lit. d CP

1ra-1238/2022 — art. 217-1 alin. 4 lit. d, 248 al. 5 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1238/2022

1-16213531-01-1ra-15082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ghenadie Plămădeală,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2022, declarate de avocata Olesea Doronceanu, în numele

inculpatului

Ivasiv Vitalii XXXX.

instanța de fond: 29.11.2016 – 08.02.2017,

instanța de apel: 16.08.2017 – 28.05.2018,

instanța de recurs: 04.06.2019 –03.03.2020,

instanța de apel: 20.05.2020 – 18.04.2022,

instanța de recurs: 15.08.2022 –16.11.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de

circulația drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani, și art.

248 alin. (5) lit. d) Cod penal la 5 ani închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-

a fost stabilită pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația

drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar de tip închis, din 06.09.2016.

directă și având scopul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor cu

1

scop de înstrăinare, la data de 06.09.2016, orele 07:40, deplasându-se cu automobilul

„Mercedes”, n/î K AD 882, prin tăinuire de la controlul vamal în geanta personală a

introdus pe teritoriul Republicii Moldova prin punctul de trecere a frontierei vamale

Palanca-Maiaki- Udobnoe Auto, droguri și anume amfetamina cu cantitatea de 100,47

gr, care conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții

deosebit de mari.

Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, ca contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală

a Republicii Moldova a drogurilor, tăinuindu-le de la controlul vamal, în proporții

deosebit de mari.

Tot el, acționând cu intenție directă, având scopul punerii în circulație ilegală a

drogurilor cu scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite la moment de organul de

urmărire penală, a obținut din regiunea Odessa, Ucraina pentru realizare droguri și

anume amfetamina în cantitate de 100,47 grame, care, conform Hotărârii Guvernului

nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari, după care a transportat-o

și a păstrat-o la sine pentru realizare lui Vasilache Iulian până la data de 06.09.2016

când, aflându-se pe teritoriul gării auto nord situată pe str. Calea Moșilor 2/1 mun.

Chișinău, în urma percheziției corporale, au fost ridicate de la el 2 pachețele de

polietilenă, în interiorul cărora se afla amfetamina cu cantitatea de 50,79 gr și,

respectiv, 49, 42 gr și un pachețel de polietilenă în care se afla amfetamina cu cantitatea

de 0, 26 gr.

Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca, circulația ilegală a drogurilor, prin păstrare,

procurare și transportare în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții deosebit de mari.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelanta a invocat că probele puse la baza condamnării au fost apreciate

incomplet și eronat, în realitate în ansamblul lor fiind nepertinente, neconcludente și

fără a corobora între ele, circumstanțe care contravin prevederilor art. 101 CPP. Probele

prezentate instanței nu demonstrează vinovăția lui Ivasiv Vitalii în comiterea faptelor

incriminate, mai mult ca atât, nu s-a demonstrat însăși faptul infracțiunii de

contrabandă. Iar învinuirea înaintată lui Ivasiv V. este bazată doar pe presupunerea

faptului că acesta a transportat peste hotarele R. Moldova substanțe narcotice și că el

deținea substanțele cu scop de a le pune în circulație nefiind argumentate prin probe,

pe care instanța urma să le verifice și aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității.

Totodată, nici în actul de învinuire, nici în sentință nu s-au regăsit careva probe

ce ar fi confirmat că Ivasiv V., la data de 06.09.2016 a introdus pe teritoriul R. Moldova

droguri cu scop de înstrăinare.

Respectiv, în ședința de judecată inculpatul vina în comiterea infracțiunilor

incriminate nu a recunoscut-o, explicând instanței de judecată că la data de 06.09.2016,

a trecut controlul vamal Ucraina-Moldova și la control nu s-a depistat careva substanțe

narcotice. De asemenea el în Gara de Nord a ajuns aproximativ la orele 07.00-08.00,

fiind reținut la orele 10-10.30, în acest timp s-a alia în sala cu aparate de joc, de pe

2

teritoriul Gării. Aceste jocuri se află în încăperi, în acea încăpere se mai aflau 4-5

persoane. Susține că drogurile anexate la prezenta cauză nu sunt ale sale și nu poate

comunica ale cui pot fi. Pe Vasilache Iulian nu îl cunoaște. Nu are contracte de telefonie

pe numerele de telefon: XXX, XXX, XXX și nu se folosește de ele. În momentul

reținerii procurorul Filimon Ivan era la locul reținerii. Documentele de la percheziție i-

au fost înmânate, a cerut să-i fie traduse, dar nu i le-au tradus. Nu avea asupra sa nici

un fel de substanțe narcotice la momentul reținerii.

Iar martorul Ciubotaru Pavel a declarat că personal nu a văzut careva fapte în

care este învinuit Ivasiv V., el doar a interceptat convorbirile duse la nr. de telefon

XXX și XXX, XXX. Pe care au fost descifrate de el personal. Astfel declarațiile

martorului Ciubotaru Pavel sunt doar niște presupuneri și nu pot fi puse la baza unei

sentințe.

La fel, martorul Bădilă Ion de asemenea a declarat că el efectuând o urmărire

vizuală în timp ce Ivasiv V. se deplasa cu autocarul împreună cu mai multe persoane,

confirmând că Ivasiv V. nu s-a aliat permanent în văzul lui, având contact cu alte

persoane.

Prin urmare, declarațiile lui Ivasiv V., instanța de fond le-a apreciat critic, iar

declarațiile martorilor care de fapt sunt niște presupuneri, instanța le-a apreciat ca fiind

veridice.

Nici unul dintre așa numiții „cumpărători” nu au fost identificați de către organul

de urmărire penală, nu au fost interogați în general asupra circumstanțelor infracțiunii

și, în special referitor la semnul calificativ al infracțiunii de circulație ilegală a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, imputat inculpatului.

Necătând la faptul că nu a fost probat că numărul de telefon XXX a aparținut lui

Ivasiv V., prezentarea descifrărilor convorbirilor telefonice, instanța de fond fără temei

le-a admis ca probe de învinuire pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Or, din conținutul

lor nu se poate constata că inculpatul ar fi purtat convorbiri telefonice cu careva

persoane cărora urmează să le vândă substanța narcotică.

Infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal este o infracțiune

formală și se consideră consumată din momentul primirii substanței narcotice de către

o altă persoană. Prin înstrăinare, se are în vedere trecerea în stăpânirea altei persoane a

substanțelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, prin

vânzare, schimb, donare.

La caz, de către învinuire nu au fost prezentate careva probe pertinente și

concludente care să confirme faptul că inculpatul Ivasiv V. a avut scop de înstrăinare

a substanțelor narcotice, căror persoane au fost vândute acestea și venitul obținut în

urma săvârșirii acestor fapte.

apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Ivasiv Vitalii a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la

art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Ivasiv Vitalii a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

3

activitate ce ține de circulația drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un

termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare, i-a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) și 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal nu a fost

demonstrată, nu a fost probată prin probele prezentate, care analizate prin prisma

veridicității, pertinenței, utilității și concludenței lor, nicidecum nu demonstrează vina

inculpatului în cele incriminate.

declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și menținerea sentinței.

Recurentul a invocat că, făcând o analiză a probelor, se denotă soluția corectă a

calificării faptelor efectuată de către organul de urmărire penală și corect constatată de

către instanța de fond.

Totodată, instanța de apel, la dispunerea soluției cu privire la calificarea faptelor

incriminate a ținut cont predominant de versiunea înaintată de către el și s-a bazat în

exclusivitate de declarațiile inculpatului, fără cel puțin a le contrapune cu totalitatea

celorlalte probe și a sesiza lipsa veridicității acestor declarații și faptul că sunt

combătute prin cumul total al probelor cercetate.

martie 2020, recursul ordinar a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că instanța de apel, la adoptarea soluției de achitare a

inculpatului pe art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal precum și recalificarea acțiunilor lui

de la art. 2171 alin. (4) lit. d) la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, contrar prevederilor

art. 101, 414 Cod procedură penală, fără verificarea probelor, cercetate în instanța de

fond, selectiv a dat apreciere probelor, acordând credibilitate declarațiilor inculpatului

și stării de fapt relatate de acesta.

În această consecutivitate, instanța de apel a reținut ca fiind veridice declarațiile

inculpatului și circumstanțele relatate de către acesta și a ignorat faptul că inculpatul a

dat declarații contradictorii pe tot parcursul procesului penal.

Astfel, la faza urmării penale, inculpatul a recunoscut faptul păstrării

substanțelor narcotice ridicate cu scop de consum personal, fapt confirmat prin

procesul procesul-verbal de audiere a bănuitului din 06.09.2016, ulterior în instanța de

fond inculpatul vina în comiterea infracțiunilor încriminate nu a recunoscut-o,

invocând că “… la data de 06.09.2019 a părăsit teritoriul țării, deplasându-se după

marfă în Ucraina, deoarece se ocupă cu încălțămintea, având clienții săi în Ucraina. Nu

are contract, care ar dovedi că se ocupă cu încălțămintea, dar are facturi precum că a

cumpărat marfa. Aceste facturi se află în magazine în Ucraina, Turcia”, iar în instanța

de apel și-a schimbat în totalitate poziția, invocând că substanțele narcotice ce au fost

depistate asupra sa îi aparțin și le deține pentru consum propriu.

În continuare, instanța de apel pripit și generic a stabilit că „...acuzarea nu a

dovedit prin nici o probă și în nici un mod, că substanța depistată în urma perchiziției

la Ivasiv V. a fost introdusă pe teritoriul Republicii Moldova prin careva din metodele

specifice contrabandei....Ivasiv Vitalii nu a fost reținut cu droguri la frontiera vamală a

4

țării, sau în imediata apropiere, sau ar fi fost supravegheat instantaneu pe tot parcursul

de timp de la intrarea pe teritoriul țării și până la reținere…” astfel, cele invocate sunt

combătute de probele scrise, legal administrate de către organul de urmărire penală,

precum și prin declarațiile martorilor Ciubotaru Pavel și Bădilă Ion, care confirmă

faptul că inculpatul Ivasiv V. a fost documentat în prezenta cauză penală anume

reieșind din faptul că el era una din persoanele care distribuiau substanțe narcotice și a

plecat peste hotare anume în scopul de a obține acele substanțe narcotice, care au fost

depistate asupra sa și care anume prin contrabandă au fost introduse pe teritoriul

Republicii Moldova.

Mai mult, potrivit declarațiilor martorilor Cibotaru Pavel și Bădilă Ion,

inculpatul s-a aflat sub urmărire vizuală din momentul intrării pe teritoriul vamal al

țării și până la momentul reținerii acestuia, pe parcursul traseului de la punctul de

control și trecere a frontierei de stat Palanca - Maiaki - Udobnoie și până la reținerea

sa nu a comunicat cu alte persoane, nu a primit și transmis careva pachete sau obiecte.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Cibotaru Pavel și

Bădilă Ion, precum și probele scrise și anume procesele verbale de consemnare a

măsurii speciale de investigație - înregistrarea convorbirilor telefonice, procesul-verbal

de percheziție corporală din 06.09.2016, raportul de expertiză nr. XXX din 12.09.2016,

concluzionând că materialul probator prezentat de procuror nu confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii de contrabandă, însă nu a verificat minuțios și

obiectiv fiecare probă separat, sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții

și veridicității, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării acestora.

Totodată, instanța de apel a constatat neclar și divergent, în descriptivul deciziei

adoptate, precum că „ … din probele prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate

de instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, rezultă cert că nu se constată

vinovăția lui Ivasiv V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) Cod

penal, deoarece nu s-a demonstrat existenta faptei infracțiunii, iar instanța de fond a

dat o apreciere eronată circumstanțelor cauzei pe acest capăt de învinuire, ajungând

greșit la concluzia despre necesitatea condamnării inculpatului.” Apoi, indică neclar

că, „...organul de urmărire penală urmează ca acțiunile legate de transportarea ilegală

a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora peste frontiera vamală a

Republicii Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni

prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă

și, după caz, de art. 217 sau de art. 2171 Cod penal.

Prin urmare, în cazul în care obiectul material al infracțiunii de contrabandă îl

constituie drogurile, calificarea urmează a fi efectuată în baza art. 248 alin. (2), Cod

penal, indiferent de proporții și nu în baza alin. (5) al aceluiași articol.

Prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute

de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probatoriului prezentat de partea

acuzării.

În continuare, este neîntemeiată concluzia instanței de apel cu privire la

recalificarea acțiunilor inculpatului de la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în cele ale

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pe motivul că nu a fost confirmat scopul de

înstrăinare a substanțelor narcotice depistate la Ivasiv V.

5

În acest context, aspecte ale învinuirii, care nu au fost tratate corespunzător și

minuțios de către instanța de apel, și anume delimitarea dintre art. 217 și 2171 Cod

penal.

Astfel, potrivit rechizitoriului, Ivasiv V. a fost învinuit de aceea că: acționând cu

intenție directă, având scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor cu scop de

înstrăinare, în circumstanțe nestabilite la moment de organul de urmărire penală, a

obținut din regiunea Ucraina pentru realizare droguri și anume amfetamina în cantitate

de 100,47 gr., care, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie

proporții deosebit de mari, după care a transportat-o și a păstrat-o la sine pentru

realizare lui Vasilache Iulian, până la 06.09.2016, când, aflându-se pe teritoriul gării

auto nord situată pe str. Calea Moșilor 2/1 mun. Chișinău, în urma perchiziției

corporale, au fost ridicate de la el 2 pachețele de polietilenă, în interiorul cărora se afla

amfetamina cu cantitatea de 50,79 gr și respectiv - 49,42 gr și un pachețel de polietilenă

în care se afla amfetamina cu cantitatea de 0,26 gr. Pe baza stării de fapt expuse mai

sus, acțiunile inculpatului au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor, păstrare, procurare

și transportare în scop de înstrăinare, săvârșita în proporții deosebit de mari.

Reieșind din baza factologică expusă supra și având în vedere că procurorul nu

a probat dincolo de orice echivoc scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice urmărit

de inculpat, acțiunile lui Ivasiv V. au fost recalificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal.

Delimitarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și cea de

la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, constă în scopul urmărit de făptuitor.

În principal, deosebirea dintre infracțiunile prevăzute la art. 217 și 2171 Cod

penal se referă la lipsa sau la prezența scopului de înstrăinare. Lipsa scopului de

înstrăinare în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 217 Cod penal denotă dorința

făptuitorului de a întrebuința substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora

pentru consum propriu ori alte asemenea dorințe. Indicarea unui scop în conținutul

incriminării se justifică atunci când, pentru caracterizarea infracțiunii și a

periculozității sociale a infractorului, este important rezultatul spre care acesta tinde,

iată de ce este firesc ca urmărirea de către subiectul infracțiunii specificate la art. 2171

Cod penal a scopului de înstrăinare să imprime acestor infracțiuni un pericol social mai

sporit, în comparație cu infracțiunea prevăzută la art. 217 Cod penal.

În această ordine de idei, pentru delimitarea infracțiunilor de mai sus trebuie

avute în vedere circumstanțele în care a acționat inculpatul, acțiunile premergătoare

acestora și toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta infracțională.

Prin urmare, pentru a reține în sarcina inculpatului componența de infracțiune

prevăzută la art. 2171 Cod penal trebuie să fie demonstrată intenția înstrăinării

substanțelor narcotice urmărită de inculpat.

În cauza diferită judecății, scopul înstrăinării urmărit de inculpat, în opinia

procurorului, se confirmă reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei, făcând

trimitere la declarațiile depuse de inculpat în cadrul urmăririi penale, unde acesta a

declarat că a confirmat că substanțele narcotice îi aparțin și le deține cu scop de consum

propriu.

Mai mult, potrivit declarațiilor martorilor Cibotaru Pavel și Badilă Ion se

6

confirmă faptul că inculpatul urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor

cu scop de înstrăinare, a obținut din regiunea Odessa - Ucraina pentru realizare, droguri

și anume amphetamină în cantitate de 100,47 grame, care constituie proporții deosebit

de mari, după care a transportat-o la sine, pentru realizarea lui Vasilachi Iulian, până la

data de 06.09.2016.

Din conținutul procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigații 04.09.2016, se constată că în urma interceptării convorbirilor telefonice a

lui Ivasiv Vitalie, utilizator al cartelei SIM: XXX, ultimul duce convorbiri camuflate

cu consumatorii de droguri, înstrăinându-le la prețul de la 200 la 500 lei pentru un gram

de amphetamină.

Având la bază raționamentele expuse, instanța de apel, la examinarea cauzei nu

a cercetat probele prezentate de către partea acuzării sub toate aspectele, nu le-a

verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat

corespunzător soluția adoptată.

Pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza

minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere a acestora

contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate

părțile la proces.

Astfel, la etapa examinării apelului instanța a admis mai multe erori de drept

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, respectiv decizia instanței urmează a fi

casată integral, cu remiterea cauzei la rejudecare.

2022, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată nouă hotărâre.

Ivasiv Vitalii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

248 alin. (2) Cod penal, cu eliberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului

de prescripție pentru atragere la răspundere penală.

Ivasiv Vitalii a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 7

ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate ce ține de circulația drogurilor, substanțelor chimice și

farmaceutice pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, din data

reținerii, cu includerea perioadei reținerii și aflării în stare de arest preventiv de la

06.09.2016 până la 08.02.2017 și perioadei executate a pedepsei de la 08.02.2017 până

la data de 28 mai 2018.

Instanța de apel a constatat că pe marginea apelului înaintat de apărător, având

în vedere constatările indicate de Curtea Supremă de Justiție în decizia din data de 03

martie 2020 din care considerent, prezenta cauză a fost transmită la rejudecare, în

continuare Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău va ține cont de faptul că, anterior,

instanța de apel la adoptarea soluției de achitare a inculpatului Ivasiv Vitalii de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal precum și

recalificare a acțiunilor lui Ivasiv V. de la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal, contrar prevederilor art. 101, 414 Cod procedură penală, fără

verificarea probelor, cercetate în instanța de fond, selectiv a dat apreciere probelor,

acordând credibilitate declarațiilor inculpatului și stării de fapt relatate de acesta.

7

Or, s-au reținut ca fiind veridice declarațiile inculpatului și circumstanțele

relatate de către acesta și a ignorat faptul că inculpatul Ivasiv V. a dat declarații

contradictorii pe tot parcursul procesului penal. Iar, la faza urmării penale, inculpatul

a recunoscut faptul păstrării substanțelor narcotice ridicate cu scop de consum personal,

fapt confirmat prin procesul procesul-verbal de audiere a bănuitului din 06.09.2016 (f.

d. 113).

În instanța de fond, inculpatul vina în comiterea infracțiunilor incriminate nu a

recunoscut-o, invocând că “… la data de 06.09.2019 a părăsit teritoriul țării,

deplasându-se după marfă în Ucraina, deoarece se ocupă cu încălțămintea, având

clienții săi în Ucraina. Nu are contract, care ar dovedi că se ocupă cu încălțămintea, dar

are facturi precum că a cumpărat marfa. Aceste facturi se află în magazine în Ucraina,

Turcia”, totodată în instanța de apel și-a schimbat în totalitate poziția, invocând că

substanțele narcotice ce au fost depistate asupra sa îi aparțin și le deține pentru consum

propriu.

De asemenea, instanța de apel pripit a stabilit că „...acuzarea nu a dovedit prin

nici o probă și în nici un mod, că substanța depistată în urma perchiziției la Ivasiv V. a

fost introdusă pe teritoriul R. Moldova prin careva din metodele specifice

contrabandei....Ivasiv V. nu a fost reținut cu droguri la frontiera vamală a țării, sau în

imediata apropiere, sau ar fi fost supravegheat instantaneu pe tot parcursul de timp de

la intrarea pe teritoriul țării și până la reținere…” astfel, cele invocate sunt combătute

de probele scrise, legal administrate de către organul de urmărire penală, precum și prin

declarațiile martorilor Ciubotaru Pavel și Bădilă Ion, care confirmă faptul că inculpatul

Ivasiv Vitalii a fost documentat în prezenta cauză penală anume reieșind din faptul că

el era una din persoanele care distribuiau substanțe narcotice și a plecat peste hotare

anume în scopul de a obține acele substanțe narcotice, care au fost depistate asupra sa

și care anume prin contrabandă au fost introduse pe teritoriul R. Moldova.

În același context, potrivit declarațiilor martorilor Cibotaru Pavel și Bădilă Ion,

inculpatul s-a aflat sub urmărire vizuală din momentul intrării pe teritoriul vamal al

țării și până la momentul reținerii acestuia, pe parcursul traseului de la punctul de

control și trecere a frontierei de stat Palanca - Maiaki - Udobnoie și până la reținerea

sa nu a comunicat cu alte persoane, nu a primit și transmis careva pachete sau obiecte.

Așadar, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Cibotaru Pavel și

Bădilă Ion, precum și probele scrise și anume procesele verbale de consemnare a

măsurii speciale de investigație - înregistrarea convorbirilor telefonice, procesul-verbal

de percheziție corporală din 06.09.2016, raportul de expertiză nr. XXX din 12.09.2016,

concluzionând că materialul probator prezentat de procuror nu confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii de contrabandă, însă nu a verificat minuțios și

obiectiv fiecare probă separat, sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții

și veridicității, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării acestora. Mai mult

decât atât, anterior, instanța de apel a constatat neclar și divergent, în descriptivul

deciziei adoptate, precum că „ … din probele prezentate de către acuzatorul de stat,

cercetate de instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, rezultă cert că nu se

constată vinovăția lui Ivasiv V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5)

Cod penal, deoarece nu s-a demonstrat existenta faptei infracțiunii, iar instanța de fond

8

a dat o apreciere eronată circumstanțelor cauzei pe acest capăt de învinuire, ajungând

greșit la concluzia despre necesitatea condamnării inculpatului.”

Apoi, indică neclar că, „...organul de urmărire penală urmează ca acțiunile legate

de transportarea ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora peste

frontiera vamală a R. Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de

infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a

fost comisă și, după caz, de art. 217 sau de art. 2171 Cod penal.

Prin urmare, în cazul în care obiectul material al infracțiunii de contrabandă îl

constituie drogurile, calificarea urmează a fi efectuată în baza art. 248 alin. (2) Cod

penal, indiferent de proporții, și nu în baza alin. (5) al aceluiași articol.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară probatoriului prezentat

de partea acuzării.

Din considerentele menționate supra, este neîntemeiată concluzia instanței de

apel cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului de la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, în cele ale art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pe motivul că nu a fost confirmat

scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice depistate la Ivasiv V.

Astfel, cu referire la învinuirea adusă inculpatului Ivasiv V., instanța de fond a

reținut o stare de fapt și respectiv a dat o încadrare juridică greșită acțiunilor

inculpatului fapt ce impune casarea totală a sentinței contestate.

Respectiv, instanța de apel fiind învestită cu dreptul unei noi judecări în fapt și

în drept, reține următoarea stare de fapt.

Ivasiv Vitalii, acționând cu intenție directă și având scopul introducerii pe

teritoriul Republicii Moldova a drogurilor cu scop de înstrăinare, la data de 06.09.2016,

orele 07:40, deplasându-se cu automobilul de model „Mercedes”, cu n/î K AD 882,

prin tăinuire de la controlul vamal, în geanta personală a introdus pe teritoriul R.

Moldova prin punctul de trecere a frontierei vamale Palanca-Maiaki-Udobnoe Auto,

droguri și anume amphetamină cu cantitatea de 100,47 gr, care conform Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari.

Tot el, acționând cu intenție directă, având scopul punerii în circulație ilegală a

drogurilor cu scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite la moment de organul de

urmărire penală, a obținut din regiunea Ucraina pentru realizare droguri și anume

amfetamina în cantitate de 100,47 gr., care, conform Hotărârii Guvernului nr.79 din

23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari, după care a transportat-o și a păstrat-

o la sine pentru realizare lui Vasilache Iulian, până la 06.09.2016, când, aflându-se pe

teritoriul gării auto nord situată pe str. Calea Moșilor 2/1 mun. Chișinău, în urma

perchiziției corporale, au fost ridicate de la el 2 pachețele de polietilenă, în interiorul

cărora se afla amfetamina cu cantitatea de 50,79 gr și respectiv - 49,42 gr și un pachețel

de polietilenă în care se afla amfetamina cu cantitatea de 0,26 gr.

În ședința de judecată a instanței de fond, inculpatul Ivasiv V. fiind audiat, vina

în comiterea infracțiunilor incriminate nu a recunoscut-o, explicând instanței de

judecată că la data de 06.09.2016 a părăsit teritoriul, deplasându-se după marfa în

Ucraina, deoarece se ocupă cu încălțămintea, având clienții săi. Nu are contract care ar

dovedi că se ocupă cu încălțămintea, dar are facturi precum că a cumpărat marfa. Are

9

posibilitate să prezinte facturile instanței în decurs de o săptămână. Susține că nu i s-a

dat posibilitate să-și demonstreze nevinovăția, deoarece se află în pușcărie. La data de

06.09.2016 a trecut controlul vamal Ucraina-Moldova. În Gara de Nord a ajuns

aproximativ la ora 7-8. A fost reținut la orele 10:00-10:30, în acest timp se afla în sala

cu aparate de joc, de pe teritoriul Gării. Aceste jocuri se află în încăperi. În acea

încăpere se mai aflau 4-5 persoane. Pe Vasilache Iulian nu îl cunoaște. Nu are contracte

de telefonie pe un telefon: XXX, XXX, XXX și nu se folosește de ele. În momentul

reținerii procurorul Filimon Ivan era la locul reținerii. Documentele de la percheziție i-

au fost înmânate, a cerut să-i fie traduse, dar nu i le-au tradus. Nu avea asupra sa nici

un fel de substanțe narcotice la momentul reținerii.

Inculpatul Ivasiv V. fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel,

a declarat că nu recunoaște contrabanda, dar recunoaște faptul păstrării substanțelor

narcotice. Nu este de acord cu sentința primei instanțe. A solicitat admiterea apelului

avocatului. Reținerea a avut loc la gara de nord. De la persoana respectivă a cumpărat

amfetamină, iar amfetamina era sub formă de praf, fiind două pachete învelite în lipici.

A procurat undeva 100 gr, în sumă de 2000 $. A relatat faptul că această cantitate îi

ajunge aproximativ 2 luni. Din anul 2014 este consumator de droguri, dar nu le

consumă din 2016. Când a traversat din Ucraina în Moldova nu avea droguri la mine.

Frontiera a traversat-o cu autobuzul. Când a trecut frontiera a fost percheziționat, dar

nu au găsit nimic la el. Vindea încălțăminte și furnituri pentru confecționarea

încălțămintei. La Chișinău, în gară a ajuns în anul 2016, luna lui septembrie, orele 6:00.

Din timpul când a ajuns în gară până când l-a reținut poliția a trecut aproape 3 sau 4

ore. Substanțele narcotice găsite la el, le-a luat de la un om în acea zi, era dimineață,

până la reținerea sa. Substanțele respective au fost procurate cu scopul întrebuințării

pentru el. La moment oficial nu lucrează, este căsătorit și are un copil de 11 ani.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat instanța de apel o apreciază ca o metodă

de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură

penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale.

În cadrul cercetării judecătorești, au fost administrate, cercetate și verificate

următoarele materiale probatorii, care demonstrează vinovăția lui Ivasiv V. și în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 248 alin. (2) Cod penal, după cum urmează:

declarațiile martorului Ciubotaru Pavel, date în ședința de judecată a instanței de

fond, verificate prin citire în ședința instanței de apel, potrivit cărora activează în

calitate de ofițer de investigație nr. 4 antidrog la Inspectoratul de Investigație. La

sfârșitul lunii august 2016, împreună cu colegii de serviciu a purces la documentarea

unei grupări criminale implicate în comercializarea drogurilor. În vizor a apărut

Vasilachi Iulian, locuitor al or. Durlești, mun. Chișinău. În urma unor măsuri speciale

de investigație a fost posibil de stabilit nr. de telefon, cercul de cunoștințe și modul de

viață al lui Vasilachi Iulian. În urma interceptării s-a stabilit că ultimul comercializează

amfetamină în locuri de agrement anume, cluburi de noapte, la prețul de 500-600 lei

per gram de amfetamină. În urma prelungirii activității de investigație, în urma

documentării, s-a stabilit că drogurile sunt preluate spre realizare de la Ivasiv, acestea

10

s-a stabilit în urma interceptărilor lui Vasilachi. Discuțiile erau cifrate, însă au fost

subînțelese. Ulterior au fost interceptate convorbirile telefonice a lui Ivasiv. S-a stabilit

că ultima circula des în Turcia și Ucraina. În august cetățeanul Vasilachi Iulian a dorit

să procure o cantitate mai mare de droguri pentru a fi realizată pe piața neagră. El l-a

telefonat pe Vasilache și i-a dat comandă de o cantitate mai mare de droguri și anume

a dorit să procure la moment 100 pastile extasy. Ivasiv i-a promis că poate să-i ofere

așa cantitate de droguri și o să revină cu informație adăugătoare. Aflându-se în Turcia,

Ivasiv l-a contactat pe Vasilache Iulian, i-a comunicat că se află în Turcia și dorește să

cunoască de care anume pastile să-i aducă și de ce sumă. Vasilachi i-a dat comandă lui

Ivasiv 100 pastile extasy, însă din discuții Ivasiv i-a comunicat lui Vasilachi că nu are

bani să procure și are nevoie de un transfer de bani de la Vasilache în Turcia. În urma

înțelegerii între cei doi, Vasilache i-a transferat suma de 50 dolari în schimbul a 100

pastile extasy, pe care Ivasiv trebuia să le aducă din Turcia. Revenind în luna

septembrie, Ivasiv l-a apelat pe Vasilachi și i-a spus că e gata să se întâlnească și e gata

să transmită drogurile solicitate de Vasilachi, care i-a comunicat că la moment dispune

de 2200-2300 euro și e gata să procure adăugător și 200-300 gr de amfetamină. Ivasiv

i-a comunicat că e gata să se întâlnească la orele 01-02 noaptea, însă îl va telefona

referitor la locul întâlnirii. La data de 05.09, Ivasiv pleacă în Ucraina, traversează

frontiera de stat, anume în ziua când s-a înțeles cu Vasilachi să se întâlnească să

transmită drogurile. La data de 06.09 seara Ivasiv a traversat frontiera și tot pe data de

06 a revenit în țară. Aflându-se la vamă în jurul orei 01-02 noaptea, Ivasiv i-a

comunicat lui Vasilachi că se reține la drum pentru că a fost o reținere la vamă și că

totul e bine și că dimineața îl va telefona și se vor întâlni. Ajungând în țară, Ivasiv l-a

telefonat pe Vasilachi, însă ultimul nu i-a ridicat receptorul și Ivasiv a hotărât să aștepte

până o să revină cu un apel adăugător. Aflându-se la Gara de Nord, colegii de secție au

luat decizia de a-l reține până la întâlnire. În urma percheziției la Ivasiv a fost depistate

amfetamina de 100 gr, conform raportului de expertiză. Din înțelegerea între Ivasiv și

Vasilachi, Ivasiv trebuia să-i aducă a 200-300 gr amfetamină, însă din cauză că

persoanele de la care ultimul lua drogurile nu aveau la moment cantitatea aceasta și i-

au dat numai 100 gr. Ulterior persoana a fost reținută și escortată la Procuratură;

declarațiile martorului Bădilă Ion, date în ședința instanței de fond, verificate

prin citire în ședința instanței de apel, potrivit cărora activează în calitate de ofițer

principal al Direcției Antidrog în cadrul Inspectoratului General de Investigație. A

declarat că în cadrul direcției antidrog au intrat în vizor mai multe persoane, precum că

comercializează și consumă substanțe narcotice de tip amfetamină, cât și a pastilelor

extasy. În cadrul cauzei penale a fost posibil de stabilit din acest grup pe Vasilachi

Iulian, care din măsurile speciale efectuate și anume interceptarea convorbirilor

telefonice, urmăririle vizuale a fost stabilit că cetățeanul Vasilachi Iulian realiza

droguri consumatorilor pe întreg teritoriul municipiului. Prelungind măsurile speciale,

a fost posibil de stabilit faptul că Vasilachi procura drogurile de la cetățeanul Ivasiv.

Astfel în baza interceptărilor și analiza amplă a fost stabilit faptul că Ivasiv traversa

frontiera de stat, și anume Turcia și Ucraina. Prin august 2016 Ivasiv, aflându-se în

Turcia, a primit un transfer de pe numele lui Vasilachi în sumă de 500 dolari pentru ca

Ivasiv, în schimbul acestor bani, urma să-i aducă pastile extasy. Astfel, la începutul

lunii septembrie, Ivasiv vine din Turcia și se deplasează în Ucraina pentru a procura

11

droguri. Astfel declară martorul, de către dânsul și alți ofițeri de investigație, s-au

deplasat la trecerea frontierei de stat Palanca, unde la intrarea în frontiera de stat, i-a

permis să intre pe teritoriul R. Moldova cetățeanului Ivasiv, efectuând o astfel de

urmărire vizuală, care ulterior trebuia să se întâlnească cu Vasilachi pentru a-i transmite

drogurile. Ulterior, Ivasiv, ajungând pe teritoriul Gării de Nord, mun. Chișinău, ultimul

stând să aștepte și telefona pe persoană pentru a-i transmite drogurile. Astfel, văzând

că Vasilachi nu răspunde la apel și luând în considerare faptul că Ivasiv dorea să plece,

organul de urmărire penală împreună cu ofițerii de investigație au hotărât să-1 rețină.

Ulterior în cadrul percheziției corporale și anume în rucsacul pe care îl avea Ivasiv a

fost depistată o substanță solidă sub formă de praf de culoare albă, care conform

raportului de expertiză s-a stabilit că e o substanță psihotropă - amfetamină;

procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

09.09.2016, precum că în urma interceptării convorbirilor telefonice a lui Ivasiv V.,

utilizator al cartelei SIM: XXX, ultimul duce convorbiri camuflate cu consumatorii de

droguri, înstrăinându-le la prețul de la 200 la 500 lei pentru un gram de amphetamină;

procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

18.09.2016, precum că în urma interceptării convorbirilor telefonice a lui Vasilache

Iulian, utilizator al cartelei SIM: XXX, ultimul duce convorbiri camuflate cu

consumatorii de droguri, înstrăinându-le la prețul de 600 lei pentru un gram de

amphetamină și 200 lei pentru o pastilă extasy;

procesul verbal de percheziție corporală din 06.09.2016, prin care s-a constatat

cert că de la cet. Ivasiv Vitalii, născut la 16.02.1986 au fost ridicate 2 șervețele albe

uscate în fiecare aflându-se câte un pachet de polietilenă iar în interiorul lor se află o

substanță sub formă de praf de culoare roz-portocalie; un pachețel de polietilenă de tip

zip-lok în interiorul căruia se află o substanță sub formă de praf de culoare roz-

portocalie; un telefon mobil de model „Iphone 5C” de culoare albastră cu ecran de

culoare neagră în care este cuplată cartela SIM cu nr.XXX; un telefon mobil de model

„Samsung" de culoare neagră; 3 cartele SIM, un card bancar de la SA

„Moldindconbank”, un permis de ședere în Turcia, o foaie albă cu inscripția unei adrese

electronice și o foaie albă cu inscripția unui număr de telefon;

raportul de expertiză nr. XXX din 12.09.2016, prin care s-a constat cert că

substanța de culoare roz, prezentată la examinare într-un pachețel de polietilenă de tip

zip-lok și două ambalaje confecționate din bandă adezivă de tip scotch, ridicate în urma

efectuării percheziției corporale de la Ivasiv V., născut la 16.02.1986, reprezintă

amfetamină, care se atribuie la substanțe psihotrope cu cantitatea de 100,47 gr

(50,79+49,42+0,26 gr);

procesul-verbal de examinare a telefonului mobil de model „Iphone 5C”, ridicat

la 06.09.2016 de la Ivasiv Vitalii prin care s-a constatat că în interiorul telefonului

mobil se află cartela SIM cu nr. XXX.

Referitor la capătul de învinuire a inculpatului în săvârșirea infracțiunii de

contrabandă, instanța de fond a dat o încadrare juridică greșită acțiunilor inculpatului

Ivasiv V., calificând acțiunile acestuia în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal.

Instanța de apel constată că prima instanță nu a aplicat corect prevederile art. 101

alin. (1) Cod de procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor.

12

La fel, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le

minuțios, le dă o apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, care în ansamblu lor confirmă dovedită vinovăția inculpatului Ivasiv

Vitalii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, ca trecerea

peste frontiera vamală a R. Moldova a substanțelor narcotice, prin tăinuirea de la

controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite.

Așa dar, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 248 Cod penal îl

formează relațiile sociale cu privire la securitatea vamală a R. Moldova. Obiectul

material (imaterial) al infracțiunilor specificate la art. 248 alin. (2) Cod penal îl

reprezintă în mod alternativ: a) substanțe narcotice; b) substanțe psihotrope; c)

substanțe cu efecte puternice; d) substanțe toxice; e) substanțe otrăvitoare; f) substanțe

radiologice; g) substanțe explozive; h) deșeuri nocive; i) produse cu destinație dublă.

La calificare nu contează nici valoarea exprimată în bani a acestora, nici cantitatea

(proporțiile, numărul) lor.

Astfel, în conformitate cu alin. (1), art. 134 Cod penal, prin substanțe narcotice

sau psihotropă se înțelege substanță de origine naturală sau sintetică și preparatul

conținând o astfel de substanță, care provoacă dereglări psihice și dependență fizic la

consumul lor abuziv.

Latura obiectivă a infracțiunilor specificate la alin. (1)-(3) art. 248 Cod penal,

include următoarele trei semne: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de

trecere a entităților, ce reprezintă obiectul material (imaterial) al acestor infracțiuni,

peste frontiera vamală a R. Moldova; 2) locul săvârșirii infracțiunii - frontiera vamală

a R. Moldova; 3) metodele de săvârșire a infracțiunii: a) eludarea controlului vamal; b)

tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în

acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare

vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte

documente de trecere a frontierei.

Reieșind din prevederile art. 1, pct. 5 Cod vamal, prin trecerea frontierei vamale

a RM, se înțelege introducerea pe / scoaterea de pe teritoriul vamal al RM de mărfuri,

obiecte, alte valori etc., inclusiv prin expedieri poștale internaționale, prin conducte sau

prin linii de transport electric.

Raportând circumstanțele menționate, în speță s-a dovedit existența laturii

obiective a infracțiunii de trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a substanțelor

narcotice, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el de către Ivasiv Vitalii.

Astfel, inculpatul Ivasiv Vitalii acționând cu intenție directă și având scopul

introducerii pe teritoriul R. Moldova a drogurilor cu scop de înstrăinare, la data de

06.09.2016, orele 07:40, deplasându-se cu automobilul de model „Mercedes” cu n/î K

AD 882, prin tăinuire de la controlul vamal în geanta personală a introdus pe teritoriul

R. Moldova prin punctul de trecere a frontierei vamale Palanca-Maiaki- Udobnoe

Auto, droguri și anume amfetamina cu cantitatea de 100,47 gr, care conform Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții deosebit de mari.

La dosar sunt administrate suficiente probe, care coroborând între ele, în cumul

confirmă pe deplin vina inculpatului, iar utilitatea și veridicitatea acestora nu trezește

13

îndoieli instanței de apel, coroborând inclusiv cu declarațiile martorilor nominalizați și

prin materialele dosarului care mai sus destul de amănunțit au fost menționate.

În context vinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor

Cibotaru Pavel și Bădilă Ion, potrivit cărora inculpatul s-a aflat sub urmărire vizuală

din momentul intrării pe teritoriul vamal al țării și până la momentul reținerii acestuia,

pe parcursul traseului de la punctul de control și trecere a frontierei de stat Palanca -

Maiaki - Udobnoie și până la reținerea sa nu a comunicat cu alte persoane, nu a primit

și transmis careva pachete sau obiecte.

Tot prin declarațiile martorilor Ciubotaru Pavel și Bădilă Ion, se confirmă faptul

că inculpatul a fost documentat în prezenta cauză penală anume reieșind din faptul că

el era una din persoanele care distribuiau substanțe narcotice și a plecat peste hotare

anume în scopul de a obține acele substanțe narcotice, care au fost depistate asupra sa

și care anume prin contrabandă au fost introduse pe teritoriul R. Moldova.

Respectiv, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este

confirmată pe deplin prin cumulul de probe cercetate, enumerate supra, ce coroborează

între ele.

Latura subiectivă a infracțiunii examinate se caracterizează prin intenție directă.

De cele mai dese ori, motivul infracțiunilor specificate la art. 248 Cod penal

constă în interesul material.

La acest capitol, a fost realizată de Ivasiv V. și latura subiectivă a infracțiunii

incriminate, acesta urmărind scopul introducerii substanțelor narcotice pe teritoriul R.

Moldova cu realizarea lor ulterioară către alte persoane, adică urmărind și un interes

material.

Subiectul infracțiunilor prevăzute la art. 248 CP RM este: 1) persoana fizică

responsabilă care la momentul comiterii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani; 2)

persoana juridică (cu excepția autorității publice), astfel, că inculpatul Ivasiv V. cade

sub incidența acestei noțiuni.

În circumstanțele descrise, instanța de apel, dând o apreciere obiectivă

ansamblului de probe prezentate de acuzatorul de stat, constată în mod întemeiat că a

fost dovedită indubitabil comiterea infracțiunii de trecerea peste frontiera vamală a R.

Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le controlul vamal, astfel încât verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a primei instanțe, constată că sunt temeiuri de

implicare a instanței de apel în sentința primei instanțe în vederea casării acesteia, or,

instanța de judecată nu a încadrat corect acțiunile inculpatului Ivasiv Vitalii.

Așadar, probele enunțate mai sus arată clar și fără echivoc, că acțiunile

inculpatului sunt specifice anume faptei prevăzute la art. 248 alin. (2) Cod penal, și

nicidecum faptei prevăzute la art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal.

Or, concluzia abordată de către instanța de fond, este axată în cea mai mare parte

pe o opinie subiectivă și pripită, astfel că instanța de apel va încadra acțiunile lui Ivasiv

V., conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod

penal, ca trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a substanțelor narcotice,

psihotrope, cu efecte puternice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în

locuri special pregătite.

Potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a R. Moldova, Cu privire

la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația

14

drogurilor, etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor nr. 2 din

26.12.2011, acțiunile legate de transportarea ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analoagelor acestora peste frontiera vamală a R. Moldova urmează a fi calificate în

baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal,

indiferent de proporțiile în care a fost comisă și, după caz, de art. 217 sau de art. 2171

Cod penal.

Această interpretare vine de la regula fixată la alin. (2) din art. 3 Cod penal,

potrivit căruia interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale este interzisă.

Prin urmare, în cazul în care obiectul material al infracțiunii de contrabandă îl

constituie drogurile, calificarea urmează a fi efectuată în baza art. 248 alin. (2) Cod

penal, indiferent de proporții, și nu în baza alin. (5) al aceluiași articol.

Totodată, prin Legea nr. 257 din 16.12.2020, intrată în vigoare la 01.01.2021,

art. 248 Cod penal a fost expus într-o nouă redacție, astfel că răspunderea penală pentru

introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul R. Moldova, atât prin locuri stabilite

pentru control vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal,

prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea

frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin

nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, a drogurilor,

precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanțelor toxice și nocive,

a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a

componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor

militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive a fost expusă la alin. (6)

art. 248 Cod penal.

Totuși, sancțiunea prevăzută la alin. (6) art. 248 Cod penal este mai aspră în

raport cu sancțiunea prevăzută la alin. (2) art. 248 Cod penal în redacția existentă la

momentul săvârșirii infracțiunii de către Ivasiv Vitalii, respectiv, prin prisma art. 10

Cod penal, instanța de apel consideră necesar de a încadra acțiunile acestuia anume în

baza art. 248 alin. (2) Cod penal în redacția de până la modificările operate prin Legea

nr. 257 din 16.12.2020.

Reieșind din raționamentele practicii judiciare legate de calificarea

infracțiunilor, instanța constată că pentru a putea dispune reîncadrarea acțiunilor

inculpatului, este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții: 1) învinuirea pentru

acestea nu se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale cauzei de

învinuirea înaintată definitiv; 2) nu se agravează situația inculpatului; 3) nu se lezează

dreptul lui la apărare.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Ivasiv Vitalii de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la materialele cauzei au fost

administrate, cercetate și verificate următoarele materiale probatorii, care

demonstrează vinovăția lui Ivasiv V. în săvârșirea infracțiunii incriminate, după cum

urmează:

procesul verbal de percheziție corporală din 06.09.2016, prin care s-a constatat

cert că de la Ivasiv V., născut la 16.02.1986 au fost ridicate 2 șervețele albe uscate în

fiecare aflându-se câte un pachet de polietilenă iar în interiorul lor se află o substanță

sub formă de praf de culoare roz-portocalie; un pachețel de polietilenă de tip zip-lok în

interiorul căruia se află o substanță sub formă de praf de culoare roz-portocalie; un

15

telefon mobil de model „Iphone 5C” de culoare albastră cu ecran de culoare neagră în

care este cuplată cartela SIM cu nr. XXX; un telefon mobil de model „Samsung” de

culoare neagră; 3 cartele SIM, un card bancar de la SA „Moldinkombank”, un permis

de ședere în Turcia, o foaie albă cu inscripția unei adrese electronice și o foaie albă cu

inscripția unui număr de telefon;

raportul de expertiză nr. XXX din 12.09.2016, prin care s-a constat cert că

substanța de culoare roz, prezentată la examinare într-un pachețel de polietilenă de tip

zip-lok și două ambalaje confecționate din bandă adezivă de tip scotch, ridicate în urma

efectuării percheziției corporale de la Ivasiv V., născut la 16.02.1986, reprezintă

amfetamină, care se atribuie la substanțe psihotrope cu cantitatea de 100,47 gr

(50,79+49,42+0,26 gr);

care coroborează cu declarațiile martorului Ciubotaru Pavel, expuse în prezenta

Decizie mai sus și care a declarat că în urma percheziției la Ivasiv V. a fost depistate

amfetamina de 100 gr, conform raportului de expertiză.

Ulterior, persoana a fost reținută și escortată la Procuratură (f. d. 91-92, Vol. II);

și cu declarațiile martorului Bădilă Ion expuse supra care a declarat că organul de

urmărire penală împreună cu ofițerii de investigație au hotărât să-1 rețină. Ulterior în

cadrul percheziției corporale și anume în rucsacul pe care îl avea Ivasiv a fost depistată

o substanță solidă sub formă de praf de culoare albă, care conform raportului de

expertiză s-a stabilit că e o substanță psihotropă - amfetamină.

Cu referire la elementele constitutive ale infracțiunii reglementată la art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, instanța de apel notează că obiectul juridic special al acestei

infracțiunii îl formează relațiile sociale cu privire la circulația legală de substanțe

narcotice, psihotrope, apărate împotriva producerii, preparării, experimentării,

extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării,

distribuirii sau alte operațiuni ilegale cu substanțele narcotice, psihotrope sau cu

analoagele lor, săvârșite în proporții deosebit de mari și în scop de înstrăinare.

Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal

îl constituie substanțele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, fiind caracterizat

prin proporțiile deosebit de mari. În acord cu alin. (4) și (5) art. 1341 Cod penal,

proporțiile mari sau deosebit de mari atât ale plantelor care conțin substanțe narcotice

sau psihotrope, cât și ale substanțelor narcotice sau psihotrope sunt determinate printr-

o hotărâre a Guvernului.

Pe această cale, se face trimitere la Hotărârea Guvernului R. Moldova privind

aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, nr. 79 din 23.01.2006.

Respectiv, obiectului material al infracțiunii în prezenta speță îl reprezintă

drogurile (substanța de culoare roz - amphetamina) în proporții deosebit de mari cu

cantitatea de 100,47 gr.

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunii specificate la art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal are următoarea structură: fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile

inculpatului, de punere în circulație /egală a drogurilor prin păstrare (deținerea în mod

ascuns a drogurilor în geanta inculpatului), procurare obținerea în posesie a drogurilor

în urma tranzacției) și transportare (deplasarea dintr-un loc în altul a drogurilor din

momentul traversării frontierei R. Moldova), în scop de înstrăinare, în proporții

16

deosebit de mari de 100,47 gr contrar Legii cu privire la circulația substanțelor

narcotice, psihotrope și a precursorilor nr. 382-XIV din 06.05.1999.

Prin circumstanțele în care a acționat inculpatul, acțiunile premergătoare

acestora și toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta infracțională se va reține în

sarcina inculpatului componența de infracțiune prevăzută la art. 2171 Cod penal fiind

demonstrată intenția înstrăinării substanțelor narcotice urmărită de inculpat.

Respectiv, scopul înstrăinării urmărit de inculpat, se confirmă reieșind din

circumstanțele de fapt ale cauzei.

În acest sens fiind relevante declarațiile depuse de martorii Cibotaru Pavel și

Badilă Ion, care confirmă faptul că inculpatul urmărind scopul punerii în circulație

ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, a obținut din regiunea Odessa - Ucraina

pentru realizare, droguri și anume amphetamină în cantitate de 100,47 gr, care

constituie proporții deosebit de mari, după care a transportat-o la sine, pentru realizarea

lui Vasilachi Iulian, până la data de 06.09.2016.

Mai mult decât atât, din conținutul procesului - verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigații 04.09.2016, se constată că în urma interceptării convorbirilor

telefonice a lui Ivasiv V., utilizator al cartelei SIM: XXX, ultimul duce convorbiri

camuflate cu consumatorii de droguri, înstrăinându-le la prețul de la 200 la 500 lei

pentru un gram de amphetamină. Prin art. II pct. 4 al Legii nr. 193 din 28.07.2016

pentru modificarea și completarea unor acte legislative în cuprinsul articolelor 217,

2172—2176 și 219, textul “substanțe narcotice, psihotrope sau analoagele lor

(acestora)” se substituie cu textul “droguri, etnobotanice sau analogii acestora”, textul

“substanțe narcotice sau psihotrope” se substituie cu textul “droguri sau etnobotanice”,

iar textul “substanțe narcotice, psihotrope” - cu textul “droguri, etnobotanice”, la

formele gramaticale corespunzătoare.

În context, vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.

(4) lit. d) Cod penal, a fost dovedită pe deplin atât prin declarațiile martorilor Cibotaru

Pavel și Bădilă Ion, cât și prin ansamblul probelor cercetate în cadrul ședinței de

judecată: procesele verbale de consemnare a măsurii speciale de investigație -

înregistrarea convorbirilor telefonice (Vol. I, 87 - 94, 139 - 149, 170 - 178), procesul-

verbal de percheziție corporală din 06.09.2016 prin care s-a constatat că de la Ivasiv V.

au fost ridicate 2 șervețele albe uscate în fiecare aflându-se câte un pachet de polietilenă

iar în interiorul lor se află o substanță sub formă de praf de culoare roz-portocalie; un

pachețel de polietilenă de tip zip-lok în interiorul căruia se află o substanță sub formă

de praf de culoare roz portocalie (f.d. 103 - 105), raportul expertiză nr. XXX din

12.09.2016 (f.d. 209 - 212).

Astfel, declarațiile martorilor Ciubotaru Pavel și Bădilă Ion, date în cadrul

ședinței de judecată a instanței de fond, urmează a fi apreciate drept veridice, care se

mai confirmă și se completează prin cumulul de probe cercetate multilateral și obiectiv.

Deci, prin totalitatea probelor s-a constatat cu certitudine că inculpatul, având

intenția directă, având scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor cu scop de

înstrăinare, a obținut din regiunea Odessa-Ucraina pentru realizare droguri și anume

amphetamină în cantitate de 100,47 gr, care constituie proporții deosebit de mari, după

care a transportat-o și a păstrat- o la sine pentru realizare lui Vasilachi Iulian până la

data de 06.09.2016.

17

De asemenea, conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 se consideră cantități

mari de amphetamine de la 0,002 gr - 1 gr.

Totodată potrivit pct. 5 (NOTE) a Hotărârii de Guvern menționată supra,

cantitățile deosebit de mari de substanțe narcotice, psihotrope și precursori, care au fost

depistate în circulație ilegală, se consideră cantități le ce depășesc cantitățile mari.

În lumina celor expuse, relevant este și Raportul de expertiză nr. XXX din

12.09.2016 prin care s-a constatat că substanța de culoare roz, ridicată în timpul

percheziției inculpatului din 06.09.2016 de pe teritoriul gării auto nord situată pe str.

Calea Moșilor 2/1 mun. Chișinău, reprezintă amphetamina cu cantitatea de 100,47 gr.

Așadar, vina inculpatului Ivasiv V. este dovedită, iar acțiunile acestuia vor fi

încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca punerea în circulație ilegală a

drogurilor în scop de înstrăinare, prin păstrare, procurare, transportare, săvârșită în

proporții deosebit de mari.

Latura subiectivă a infracțiunii respective, se caracterizează prin intenție.

Or, inculpatul Ivasiv V. a prevăzut și a urmărit atingerea adusă valorilor sociale

ocrotite de legea penală, acționând cu vinovăție sub forma intenției directe, cu scopul

punerii în circulație ilegală a drogurilor prin procurare și transportare, cu scop de

înstrăinare în vederea obținerii beneficiilor materiale.

Subiectul infracțiunii date, este persoana fizică responsabilă, care la momentul

săvârșirii faptei a atins vârsta de 16 ani.

În prezenta speță, subiect ai infracțiunii fiind Ivasiv V., vârsta și starea

psihologică a căruia se încadrează în calitatea de subiect al infracțiunii prevăzute la art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Cu privire la alegațiile inculpatului precum că drogurile depistate în geanta sa în

rezultatul percheziției corporale din data de 06.09.2016 de pe teritoriul Gării Auto din

mun. Chișinău, str. Calea Moșilor 2/1, le păstra pentru consum propriu, fiind apreciată

ca o poziție de apărare, or cumulul probelor analizate mai sus, demonstrează cu

certitudine faptul că acestea au fost introduse de către inculpat pe teritoriul R. Moldova

anume cu scop de înstrăinare.

Cât privește afirmațiile apărătorului precum că în prezenta cauză penală au fost

încălcate prevederile legale ce reglementează competența organului de urmărire

penală, încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale, urmărirea penală în cauza

penală XXX în privința lui Ivasiv Vitalii în temeiul art. 248 alin. (5) Cod penal a fost

dispusă prin Ordonanța privind începerea urmăririi penale din 08.09.2016 emisă de

procurorul în Procuratura of. Ciocana Filimon Ivan. Potrivit art. 271 alin. (1) și (2) Cod

de procedură penală organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul

prevăzut de art. 262 este obligat să-și verifice competența.

Dacă organul de urmărire penală constată că nu este competent a efectua

urmărirea penală, imediat, dar nu mai târziu de 3 zile, trimite cauza procurorului care

exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent.

Alin. (7) al aceluiași articol stabilește că Procurorul General și adjuncții lui pot

dispune, printr-o ordonanță motivată, efectuarea urmăririi penale de către orice organ

de urmărire penală în conformitate cu prevederile prezentului cod.

18

Din materialele cauzei rezultă că la data de 12.09.2016, procurorul sect. Ciocana,

mun. Chișinău, Ruslan Popov a solicitat Procurorului General interimar Eduard

Harunjen să dispună în continuare exercitarea urmării penale în cauza nr. XXX de către

procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău.

Prin Ordonanța Procurorului General interimar Eduard Harunjen din 12.09.2016

s-a dispus exercitarea în continuare a urmării penale în cauza nr. XXX de către

procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău. (vol. I, f.d. 161-164).

Astfel, careva încălcări de ordin procesul în acest aspect, instanța de apel nu a

constatat.

La fel, instanța de apel va respinge ca nefondate afirmațiile părții apărării precum

că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de Ivasiv V. a avut loc în cadrul unei

alte cauze penale, or potrivit art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală, judecătorul de

instrucție poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea datelor obținute în urma

efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta doar dacă

infracțiunea săvârșită este de același gen sau în privința infracțiunilor de terorism,

crimă organizată sau infracțiunilor ce atentează la securitatea statului, dar nu mai târziu

de 3 luni din momentul obținerii informației.

Astfel, prin încheierea judecătorului de instrucție din 08 august 2016 a fost

autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice de intrare și ieșire

purtate de Ivasiv V., în cadrul cauzei penale nr. 2XXX, iar prin încheierile judecătorului

de instrucție din 07 noiembrie 2016 a fost dispusă folosirea măsurilor speciale de

investigații și anume interceptarea și înregistrarea comunicărilor (convorbirilor

telefonice) de intrare și ieșire pe numărul SIM XXX și SIM XXX utilizate de Vasilache

Iulian și respectiv Ivasiv V. din cauza penală nr. XXX în cauza penală nr. XXX pornită

în privința lui Ivasiv V. în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod pena. (vol. I, f.d. 48-50; 60-

62 și vol. II, f.d. 3 și 7).

În continuare, cu privire la pedeapsa aplicabilă inculpatului pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, sancțiunea articolului dat în

redacția de până la modificările operate prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 stabilea în

calitate de sancțiuni amendă de la 200 la 600 unități convenționale sau închisoare de

până la 5 ani.

Respectiv, în acord cu art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea incriminată lui

Ivasiv Vitalii se atribuie la categoria infracțiunilor „mai puțin grave”.

În temeiul art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal „persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de 5 ani de la săvârșirea

unei infracțiuni mai puțin grave.

Alin. (2) aceeași norme indică că „prescripția curge din ziua săvârșirii

infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată”.

Astfel, din momentul săvârșirii faptei de către Ivasiv Vitalii - 06.09.2016 și până

la data adoptării prezentei decizii au trecut mai mult de cinci ani. La fel, cursul

prescripției nu a fost suspendat.

Conform art. 389 alin. (4) Cod de procedură penală sentința de condamnare se

adoptă: 1) cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată; 2) cu stabilirea pedepsei

și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal și în

cazurile prevăzute în art. 89 alin. (2) lit. a), b), c), e), f), g) Cod penal; 3) fără stabilirea

19

pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 Cod

penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 Cod penal sau al expirării

termenului de prescripție.

Raportând normele de drept la circumstanțele de fapt a cauzei, Ivasiv V. a fost

recunoscut vinovat în baza art. 248 alin. (2) Cod penal, dar să fie liberat de pedeapsa

penală în temeiul art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală.

Printre garanțiile procesului echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția

Europeană, se enumeră faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil,

public și într-un termen rezonabil de către o instanță independentă și imparțială,

instituită de lege, ceea ce este subsecvent și pentru prezenta cauză, fiind, totodată,

respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituția R. Moldova, de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Codul penal și Codul de

procedură penală. Concomitent, este indubitabil că una din condițiile guvernante ale

adoptării hotărârii judecătorești legale este respectarea garanțiilor procesului echitabil,

iar una din cele mai importante garanții este respectarea principiului securității

raporturilor juridice. Curtea de la Strasbourg, în cazurile R. Moldova, a evidențiat că o

modalitate de încălcare a principiului securității raporturilor juridice, a fost ignorarea

de către instanțele naționale a termenului de prescripție.

În acest aspect, Curtea a menționat că rolul pe care îl au termenele de prescripție

este unul foarte important atunci când este interpretat în lumina preambulului

Convenției, preambul care declară preeminența dreptului ca fiind parte a patrimoniului

comun al Statelor contractante.

În consecință, reieșind din raționamentele expuse mai sus, a fost recunoscut

vinovat Ivasiv V. de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 248 alin. (2) Cod penal, cu

liberarea acestuia de pedeapsă penală pe motivul expirării termenului de prescripție

pentru tragerea la răspundere penală.

Privitor la individualizarea pedepsei penale pentru săvârșirea de către inculpatul

Ivasiv Vitalii a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, va ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă

prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

Cerința art. 75 alin. (1) Cod penal de a aplica o pedeapsă echitabilă constituie de

fapt o cerință a principiului echității în dreptul penal care obligă instanța să-i aplice

20

infractorului o pedeapsă legală și individualizată, capabilă de a restabili echitatea

socială și de a realiza celelalte scopuri ale pedepsei penale (art. 61 alin. (2) CP).

Sub imperiul normelor enunțate, corectarea și reeducarea condamnaților constă

în extirparea mobilurilor negative din conștiința lor, mobiluri care au determinat

săvârșirea infracțiunii. O pedeapsă inechitabilă poate fi doar un mijloc de reprimare

cauzând noi suferințe, corespunzător aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și

reeducare ci de generare a mobilurilor negative. Atingerea scopurilor pedepsei de

corectare și reeducare a infractorului, de prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni, atât

din partea condamnatului, cât și din parte altor persoane, se realizează strict prin

individualizarea ei.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de fond, în

conformitate cu art. 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite,

care, conform art. 16 Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave,

comise intenționat, motivul acestora, de caracterul și gradul pericolului social deosebit

al infracțiunilor comise, de persoana inculpatului - este căsătorit și are un copil minor

la întreținere, se află la evidența medicului narcolog din 2012, că circumstanțe

atenuante și agravante nu au fost stabilite, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovaților, de condițiile de viață ale familiei acestuia,

concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă doar prin aplicarea pedepsei

închisorii, cu executare, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității

sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

De asemenea, la stabilirea pedepsei s-a luat în calcul amploarea și pericolul

pentru sănătatea publică și conviețuirea sociale, pe care îl generează păstrarea,

consumul și înstrăinarea de droguri. Asemenea fapte în mod cert afectează relațiile din

societate menite să protejeze dreptul la sănătate al fiecărei persoane, inclusiv la un

mediu de conviețuire agreabil.

Prin urmare, modalitatea de executare a pedepsei trebuie să fie în măsură să

asigure reeducarea inculpatului și exercitarea unui control din partea statului ce vine să

prevină antrenarea viitoare în activități de același gen, raportat la fapta comisă, gradul

de pericol social sporit al acesteia, conduita bună a inculpatului anterior și pe parcursul

cercetărilor.

Așadar, Ivasiv Vitalii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și în baza acestei legii s-a stabilit

pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate ce ține de circulația drogurilor, substanțelor chimice și

farmaceutice pe un termen de 5 ani.

solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, pe motivul că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii. Să fie condamnat pe art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate ce ține de circulația drogurilor, substanțelor chimice și

21

farmaceutice pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe un termen de probațiune de 2 ani, conform art. 90 Cod penal.

Recurenta invocă că nu sunt de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din

18.04.2022 și, pentru a nu omite termenul legal de declarare a recursului prevăzut la

art. 422 Cod de procedură penală, au depus prezenta cerere de recurs nemotivat, iar

după recepționarea deciziei integrale, suplimentar vor depune cerere de recurs

motivată.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 (1) 6), 8) CPP.

5.1. La 20.10.2022, avocata Olesea Doronceanu declară recurs ordinar, în care

solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, pe motivul că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii. Să fie condamnat pe art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate ce ține de circulația drogurilor, substanțelor chimice și

farmaceutice pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe un termen de probațiune de 2 ani, conform art. 90 Cod penal.

Recurenta invocă că la 17.05.2022, în adresa Curții Supreme de Justiție a fost

depusă o cerere de recurs nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

18.04.2022, urmând ca după recepționarea deciziei Curții de Apel Chișinău integrale,

să depună o cererea de recurs motivată.

Până în prezent, nici ea, nici Ivasiv Vitalii nu am recepționat decizia Curții de

Apel Chișinău din 18.04.2022. Cu decizia motivată a Curții de Apel din 18.04.2022,

am făcut cunoștință la data de 10.10.2022, de pe portalul național al instanțelor de

judecată.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 (1) 6), 8) CPP.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424

alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele

temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală,

recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură

penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427

și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul din 19.05.2022, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității

hotărârilor contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că acest recurs nu întrunesc condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

22

ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce nu îndeplinește cerințele legale de conținut, recursul

ordinar din 19.05.2022, urmează a fi declarat inadmisibil.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-

o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În

corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se

consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în

termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează

participanților prezenți la ședința de judecată.

Conform jurisprudenței CtEDO, exigența de publicitate a deciziilor nu trebuie

neapărat să ia forma unei lecturi în voce a hotărârii în cazul când hotărârea este

publicată, înmânată sau expediată părților. De la data pronunțării hotărârii începe a

curge termenul de exercitare a căii de atac. Același fapt este prevăzut și de legislația

autohtonă (Hotărârea în cauza Sutter vs. Elveția).

Sub acest aspect se atestă că, conform procesului verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 18 aprilie 2022, în prezența

inculpatului și avocatei Olesea Doronceanu (f.d. 204-206, vol. III).

Totodată, decizia integrală a fost pronunțată la 07 iunie 2022, în lipsa lor, fiindu-

le expediată copia deciziei motivate (vol. III, f.d. 206, 239).

Astfel, hotărârea motivată a fost pronunțată în condițiile legii pe 07.06.2022, iar

termenul de declarare a apelului a expirat la sfârșitul zilei de 08 iulie 2022.

Însă, recursul ordinar motivat a fost depus și înregistrat la Curtea Supremă de

Justiție la 20 octombrie 2022, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d. 59-112, vol. IV,

pct. 5.1. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în

termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs

decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură

penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

23

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu

poate fi prelungit de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și

fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce este depus peste termen, recursul ordinar din 20 octombrie 2022,

urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar din 19 mai 2022, declarat de avocata Olesea

Doronceanu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

aprilie 2022, în privința inculpatului Ivasiv Vitalii XXXX, pe motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut.

Inadmisibilitatea recursului ordinar din 20 octombrie 2020, declarat de avocata

Olesea Doronceanu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 aprilie 2022, în privința inculpatului Ivasiv Vitalii XXXX, pe motiv că este declarat

peste termen.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 23 decembrie 2022.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ghenadie Plămădeală

24