1ra-569/22 — art.art.217/1 al.3 lit. b, f, 217 al.2 Cp

1ra-569/22 — art.art.217/1 al.3 lit. b, f, 217 al.2 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-569/2022

1-21122755-01-1ra-12042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și de către avocatul Anton Vasile

în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar penal al

Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui

Rîbaltovski Evgheni xxx, născut la xxx, originar

și domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.08.2021 - 29.10.2021;

Instanță de apel: 24.11.2021 - 26.01.2022;

Instanță de recurs: 12.04.2022 - 01.11.2022.

A C O N S T A T A T :

Evgheni a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de

a exercita activități legate de circulația legală a substanțelor narcotice și analoagelor pe

termen de 3 ani;

- art.217 alin.(2) Cod penal, la 6 luni închisoare.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, definitiv spre executare, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani 3 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități legate de circulația legală a substanțelor narcotice și analoagelor pe

termen de 3 ani.

S-a dispus de a încasa din contul inculpatului Rîbaltovski Evgheni în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în mărime de 15 680 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Evgheni acționând în mod intenționat, în coparticipare cu alte persoane nestabilite de

organul de urmărire penală, urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare și obținerii unor profituri

de pe urma activității în cauză, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într-o perioadă și timp

nestabilit au dobândit o cantitate nestabilită de substanțe ilegale, pe care ulterior pe

1

parcursul anului 2021, ilegal le realizau contra plată altor persoane în mun. Bălți.

Astfel, urmare a activității sale criminale s-a stabilit că Rîbaltovski Evgheni,

dobândind ilegal substanțe ilegale scoase din circuitul și având scopul realizării lor și

primirii unor profituri de pe urma activității date, la 15.04.2021, aproximativ pe la orele

16:32, aflându-se în curtea imobilului nr.27 din str. Pasajul Ungheni, mun. Bălți, ilegal a

înstrăinat contra sumei de 400 lei, unei persoane sub acoperire cu numele de legendă -

Sandu Serghei, un sul de hârtie cu substanță solidă fărâmițată de culoare albă, iar urmare

al achiziționării drogurilor de la Rîbaltovski Evgheni, martorul sub acoperire Sandu

Serghei le-a predat benevol colaboratorilor organelor de poliție.

Conform raportului de expertiză nr.34/12/2-R-341 din 29.07.2021, substanța

solidă mărunțită de culoare albă, ridicată de la Sandu Serghei la 15.04.2021, reprezintă

PVP, ce se atribuie la categoria substanțelor stupefiante (pirolidinovalerophenone) în

cantitate de 0,063 grame.

La fel, Rîbaltovski Evgheni, dobândind ilegal substanțe ilegale scoase din circuit

și având scopul realizării lor și primirii unor profituri de pe urma activității date, la

28.05.2021, aproximativ pe la orele 16:30, aflându-se în curtea imobilului nr. 115 din str.

31 August, mun. Bălți, ilegal a înstrăinat contra sumei de 300 lei, unui persoane sub

acoperire cu numele de legendă - Sandu Serghei, un pachețel polimeric de tip ”zip-lock”

cu substanță solidă fărâmițată de culoare albă, iar urmare al achiziționării drogurilor de

la Rîbaltovski Evgheni, martorul sub acoperire Sandu Serghei le-a predat benevol

colaboratorilor organelor de poliție.

Conform raportului de expertiză nr.34/12/2-R-470 din 29.07.2021, substanța

solidă mărunțită de culoare albă, ridicată de la Sandu Serghei la 28.05.2021, reprezintă

PVP, ce se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, (pirolidinovalerophenone), în

cantitate de 0,071 grame (proporții mari).

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului Rîbaltovski Evgheni întrunesc

elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal,

individualizată prin „circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora în scop de înstrăinare, manifestată în procurarea, păstrarea, expedierea

transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau analogi ai acestora,

săvârșite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor

acestora, comisă de două și mai multe persoane, în proporții mari".

La 02.07.2021 în perioada de timp 08:40-09:05, în cadrul percheziției efectuate la

domiciliul lui Rîbaltovski Evgheni pe adresa xxx, în odaie pe noptieră au fost depistate și

ridicate un pachet polimeric plin cu căciuli de mac, două vase din masă plastică de 0,5

litri cu fundul tăiat pe pereții interiori cu depuneri de culoare cafenie, un bec cu depuneri

de culoare cafenie, două obiecte metalice adaptate pentru consumul drogurilor cu

depuneri de culoare cafenie, o hârtie din staniol cu depuneri de culoare cafenie, și alte

obiecte destinate consumului de droguri.

Conform raportului de expertiză nr.34/12/2-R-654 din 22.08.2021, căciuliile de

mac, depistate și ridicate la data de 02.07.2021, prin proces-verbal de percheziție de la

domiciliul Rîbaltovski Evgheni, reprezintă - pai de mac (verde), ce se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - pai de mac (verde)

constituie în total 183,056 gr. (masă uscată).

Conform raportului de expertiză nr.34/12/2-R-655 din 05.08.2021, bunurile

examinate, depistate și ridicate la data de 02.07.2021, prin proces-verbal de percheziție

de la domiciliul Rîbaltovski Evgheni din mun. Bălți str. 31 August 1989, 115, ap. 1, și

anume depunerile de substanță din interiorul celor două tuburi polimerice, unul de

2

culoare albă și unul transparent, ce reprezintă parte componentă a pixurilor, depuneri de

substanță din interiorul obiectului confecționat artizanal compus dintr-un bec electric și

un tub din hârtie presată, conțin - PVP (a-pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea depunerilor ce conțin substanța stupefiantă

- PVP, constituie în total -0,012 gr., (0,006g + 0,00 lg + 0,005g) (masă uscată). Urmele

de substanță albă, din interiorul celor două pachețele polimerice transparente de tip ”zip-

lock” prezentate spre examinare, conțin - PVP (a-pirrolidinovalerophenone), care se

atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului Rîbaltovski Evgheni întrunesc

elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal - „circulația

ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare,

exprimată prin prepararea, extragerea, procurarea, păstrarea drogurilor, etnobotanicelor

sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare".

solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Rîbaltovski Evgheni să-i fie

atenuată pedeapsa penală, prin stabilirea celei non-privative de libertate pe art.217

alin.(2) Cod penal și achitarea pe art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că instanța de apel a dat o

apreciere eronată probelor administrate în respectiva cauză penală, or, ansamblul de

probe nu demonstrează vinovăția în înstrăinarea substanțelor narcotice, de rând ce

declarațiile martorului legendă Sandu Serghei nu corespund adevărului, urmând a fi

apreciate critic cu excluderea lor din conținutul sentinței de condamnare, întrucât el este

consumator de droguri, măsura specială de investigații, ”urmărirea vizuală” din

07.08.2020 și 15.04.2021, fiind efectuată cu încălcarea procedurii.

2022, apelul declarat a fost admis, din alte motive, casată parțial sentința, în latura

penală, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care în temeiul art.107 alin.(1) Cod penal, s-a înlăturat răspunderea

penală a lui Rîbaltovski Evgheni pe art.217 alin.(2) Cod penal, în temeiul art.2 alin.(1),

(3) a Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu încetarea procesului penal

conform art.391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Rîbaltovski Evgheni se consideră condamnat pe art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod

penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

dreptului exercitării activității legată de circulația substanțelor narcotice și analoagelor

acestora pe un termen de 3 ani.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, soluția primei instanțe

privind condamnarea lui Rîbaltovski Evgheni pe art.217 alin.(2) Cod penal este una

corectă, fiind bazată pe împrejurările obiectiv apreciate a cauzei, raportate la normele

dreptului penal, motiv pentru care, reieșind din recunoașterea integrală de către el a

vinovăției în această parte și ținând cont de prevederile Legii RM nr. 243 din 24.12.2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, consideră posibilă liberarea lui în temeiul art.107 alin.(1) Cod penal

de răspunderea penală, cu încetarea în temeiul art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, a procesului penal pe art.217 alin.(2) Cod penal.

Potrivit art.2 alin.(1) a Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

3

procesul penal în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru

care Cod penal nr.985/2002 prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen de șapte ani,

încetează la faza de urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei, în baza cererii

depuse, conform alin.(3) art.2 a legii menționate.

Respectiv, lecturând materialele cauzei penale și ținând cont de faptul, că

inculpatul Rîbaltovski Evgheni la 02.07.2021, adică până la adoptarea Legii supra

nominalizate, a comis o infracțiune ușoară prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, care

prevede pedeapsa de până la un an închisoare, recunoscând-o integral și solicitând în

această parte aplicarea amnistiei, instanța de apel a conchis posibilitatea înlăturării în

privința lui a răspunderii penale și încetarea procesului penal.

La fel, instanța de apel a reținut caracterul întemeiat a condamnării inculpatului pe

art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, ca urmare a unei aprecieri obiective a probatoriului

administrat la faza urmăririi penale, ce a servit obiect de cercetare judiciară, fapt pentru

care va dispune respingerea ca neîntemeiată a cerințelor de achitare a inculpatului de sub

învinuirea adusă pe acest capăt de acuzare.

În motivarea acestei concluzii, instanța de apel a reținut aprecierea corectă de

către instanță a declarațiilor lui de nerecunoaștere a vinovăției, inclusiv a lui Sandu

Sergiu, ca o încercare a eschivării de răspunderea penală, or cele menționate de el

referitor la ne înstrăinarea substanțelor narcotice, contravin probatoriului administrat la

faza urmăririi penale și cercetat în ședința de judecată

La baza acuzațiilor aduse și faptelor constatate de instanță, corect fiind statuate

declarațiile martorului sub acoperire Sandu Serghei, ce nu stârnesc îndoieli în

veridicitatea lor, confirmând, că Rîbaltovski Evgheni în perioada indicată în rechizitoriu

ia înstrăinat contra sumelor de 400 lei și respectiv 300 lei, substanța solidă de culoare

albă, ce reprezintă conform rapoartelor de expertiză judiciare nr. 34/12/2-R-341 și nr.

34/12/2-R-470 din 29.07.2020, PVP (a-pirrolidinovalerophenone) ce se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante, circumstanțe constatate în rezultatul efectuări

achiziției de control, motiv pentru care se constată corectă soluția statuării depozițiilor

martorului nominalizat la baza sentinței de condamnare.

În atare împrejurări, instanța de apel a conchis, că argumentele invocate de apelant

referitor la lipsa bazei probante ce ar demonstra vinovăția inculpatului în comiterea

faptei incriminate, sunt absolut declarative, fiind lipsite de temei real, or tocmai că

probele nominalizate mai sus îi confirmă integral vinovăția, respingându-i versiunea de

ne înstrăinare către Sandu Serghei sau alte persoane a substanțelor narcotice.

De aceea, contrar opiniei părții apărării referitor la prezența pe caz a temeiurilor

de achitare a inculpatului Rîbaltovski Evgheni de sub învinuirea lui adusă pe art.2171

alin.(3) lit. b), f) Cod penal, instanța de apel a susținut concluzia instanței referitor la

administrarea de către partea acuzării a probelor incontestabile ce-i confirmă vinovăția,

fapta comisă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii supra nominalizate.

Altfel spus, argumentele apelantului referitor la lipsa unei aprecieri obiective a

probelor cercetate în ședința de judecată, nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei în

ordine de apel, prima instanță examinându-le sub toate aspectele complet și obiectiv și în

strictă conformitate cu prevederile art.art.100-101 Cod de procedură penală.

Cât privește dezacordul cu măsura specială de investigații: urmărirea vizuală din

07.08.2020 și 15.04.2021, instanța de apel a reținut că acesta urma a fi expusă la faza

urmăririi penale, prin contestarea rezultatelor în termenul și modul prevăzut de lege,

nerespectarea cărui, în sensul art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, implicând

pierderea acestui drept, lipsind temeiuri obiective de recunoaștere în sensul art.251 Cod

de procedură penală, a nulității actului procesual sau a inadmisibilității conform art.94-

4

95 Cod de procedură penală a probei, administrate prin el. Astfel, în baza celor reținute

supra, instanța de apel a conchis că, apărarea nu a reușit să convingă instanțele de

judecată cu privire la careva încălcări de ordin procedural ce ar determina excluderea

anumitor probe sau declararea nulității anumitor acte procesuale din dosar, motiv pentru

care ele vor fi respinse ca fiind absolut declarative și lipsite de suport factual.

4.2. Respectiv, deliberând asupra categoriei și mărimii pedepsei penale stabilită

inculpatului, instanța a dat suficientă relevanță prevederilor legale ce au plasat

infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal la categoria celor grave,

acordând suficientă relevanță principiului individualizării prin prisma art.7 Cod penal,

coroborat cu art.61 Cod penal ce se referă la scopul ei și art.75 Cod penal ce prevede

criteriile generale de individualizare ca un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

În acest context instanța de apel a reținut, că pedeapsa numită inculpatului

Rîbaltovski Evgheni este proporțională faptelor comise și pericolului lor social sporit,

având drept scop restabilirea echității sociale prin crearea imaginii pozitive a legalității

actului de justiție, ca mecanism de restrângere a drepturilor persoanei ce se face vinovată

de comiterea faptelor prejudiciabile, plasate sub legea penală, prevenirea continuării

activității criminale, considerând necesar de ai stabili pedeapsa închisorii ce se

încadrează în limita sancțiunii normei penale, fiind una corectă, legală și proporțională

faptelor comise, îndreptată spre corectarea ei și neadmiterea comiterii pe viitor al altor

fapte prejudiciabile, fiind luate în calcul atragerea anterioară la răspundere penală, și

evidenței la medicul narcolog și psihiatru, alături de gravitatea faptei comise și caracterul

prejudiciabil a faptei penale, catalogată în conformitate cu prevederile art.16 alin.(4) Cod

penal la categoria celor grave, atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite și urmările

survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere.

Respectiv, instanța de apel a concluzionat, că corectarea inculpatului este posibilă

numai prin izolarea lui de societate, considerând, că pedeapsa închisorii, va contribui

efectiv la conștientizarea de către inculpat a faptei comise și prevenirea comiterii lor pe

viitor, astfel fiind asigurat scopul pedepsei penale.

penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea parțială a acesteia, în latura

încetării procesului penal pe art.217 alin.(2) Cod penal, cu remiterea cauzei la rejudecare

în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor, acuzarea a invocat că soluția instanței de apel în partea

dispunerii încetării procesului penal pe art.217 alin.(2) Cod penal, contravine normelor

procedural penale. Instanța de apel urma să îl recunoască vinovat pe inculpatul

Rîbaltovski Evgheni și să-i stabilească pedeapsa cu liberarea ulterioara de executarea

acesteia în legătură cu intervenirea legii cu privire la amnistie.

Acuzarea explică că, unica soluție care poate fi adoptată în rezultatul examinării

cauzei penale în cazul aplicării prevederilor Legii cu privire la amnistie, o reprezintă

adoptarea unei sentințe de condamnare, acest fapt fiind expres prevăzut la art.389

alin.(4) pct.2) Cod de procedură penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal.

5.1. Avocatul Anton Vasile în numele inculpatului, a contestat cu recurs

decizia, solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Rîbaltovski Evgheni să fie achitat pe capătul de acuzare în baza art.217/1 alin.(3) lit. b),

f) Cod penal, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii.

În motivarea cerințelor, avocatul invocă argumente similare celor din apel.

5

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, recursul ordinar

declarat de avocatul Anton Vasile în numele inculpatului urmează a fi respins ca

inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de procuror, urează a fi admis, din următoarele

considerente.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Anton Vasile în numele

inculpatului.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în

cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal. Recursul este nefondat

atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține că, de către

apărarea au fost indicate în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Raportând argumentele invocate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit

constată că acestea nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.

Colegiul penal lărgit constată că, apărarea critică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond pe capătul de acuzare în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod

penal, considerându-l ca necorespunzător circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste

argumente nu pot fi reținute deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală,

la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei

convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de lege. În contextul dat, Colegiul penal reține că art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei

analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în

conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat.

Totodată, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate,

inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie cu referire la capătul de acuzare în

baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, relevă în mod concludent că instanța de apel a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului

Rîbaltovski Evgheni, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au

fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor,

instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a

respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent prezența

în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței

de infracțiune incriminată, fiind demonstrat faptul înstrăinării substanțelor narcotice.

Argumentele referitor la observațiile aduse probelor administrate de către organul

de urmărire penală în vederea demonstrării săvârșirii faptei prejudiciabile și a vinovăției

inculpatului Rîbaltovski Evgheni, sânt neîntemeiate, fiind doar aprecieri subiective.

Totodată, Colegiul penal lărgit apreciază drept întemeiată poziția instanței de apel

6

în ce privește dezacordul apărării cu măsura specială de investigații - urmărirea vizuală

din 07.08.2020 și 15.04.2021. Or, aceasta urma a fi expusă la faza urmăririi penale, prin

contestarea rezultatelor în termenul și modul prevăzut de lege, nerespectarea căreia, în

sensul art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, implică pierderea acestui drept, lipsind

temeiuri obiective de recunoaștere în sensul art.251 Cod de procedură penală, a nulității

actului procesual.

În plus, Colegiul penal lărgit reține argumentele instanței de apel prin care a

apreciat declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a vinovăției, ca o metodă de apărare

cu scop a evita răspunderea penală.

Mai mult, Colegiul penal lărgit respinge argumentele apărării, prin care se susține

că, instanță de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor semnalate de partea

apărării. Nu este indicat asupra căror anume motive invocate instanța nu s-a expus, or,

poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul, constituie o derogare de la

principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor.

În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de

recurs privind necesitatea achitării inculpatului Rîbaltovski Evgheni pe capătul de

acuzare incriminat în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, nu sunt incidente cauzei

deferite judecății, fapt ce determină incontestabil concluzia de a respinge, ca inadmisibil

recursul ordinar declarat de avocatul Anton Vasile în numele inculpatului.

6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță

o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței

de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Totodată, conform art.art.1 alin.(1), 7 alin.(1) și (8) Cod de procedură penală,

procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor

judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând doar

situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele prevederi legale

sunt declarate neconstituționale. Potrivit art.2 alin.(4) Cod de procedură penală, normele

juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția

includerii lor în prezentul cod.

Conform art.389 alin.(1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe

cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea

pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține că acuzarea invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia o

hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în

cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și când

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar.

Instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

7

potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate, pe capătul de acuzare

incriminat în baza art.217 alin.(2) Cod penal a decis că, în temeiul art.107 alin.(1) Cod

penal, se înlătură răspunderea penală a lui Rîbaltovski Evgheni pe art.217 alin.(2) Cod

penal, în temeiul art.2 alin.(1), (3) a Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

cu încetarea procesului penal conform art.391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Deși potrivit prevederilor art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința

de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de la executarea ei în

cazul amnistiei, conform art. 107 Cod penal și în cazurile prevăzute de art.89 alin.(2) lit.

a), b), c), e), f) și g) Cod penal, în dispozitiv instanța de apel a pronunțat soluția de

încetare a procesului penal în privința lui Rîbaltovski Evgheni recunoscut vinovat în

baza art.217 alin.(2) Cod penal.

Colegiul penal lărgit găsește necesar a puncta că această statuare a instanței de

apel contravine normelor penale și celor de procedură penală, precum și practicii

judiciare constante, or, chiar dacă se constată că sentința de condamnare este întemeiată

(partea descriptivă a hotărârii), se conchide că procesul penal urmează a fi încetat (partea

dispozitivă).

În corespundere cu art.107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a

intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre în

conformitate cu prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit

cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal, deoarece adoptarea unei

sentințe de încetare a procesului penal conform art.391 Cod de procedură penală, este

posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art.345 coroborat cu art.350 Cod de

procedură penală), iar în celelalte cazuri, hotărârea se adoptă în baza art.389-390 Cod de

procedură penală.

Tot aici se menționează că, în prevederile art.391 Cod de procedură penală

(sentința de încetare a procesului penal), legiuitorul nu a statuat că, după ce procedura

continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea

va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei.

Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art.391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după faza

ședinței preliminare (art.332 alin.(5), 384 CPP), doar în cadrul adoptării unei sentințe

sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a

specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile prescrise la

art.art.389, 394 alin.(1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre deosebire de cele

prevăzute în art.art.394 alin.(4) și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei

sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și nici

nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci urmează

a fi aplicate întocmai (art.1 alin.(1), art.7 alin.(1) – (8) Cod de procedură penală).

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că, temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

și-a găsit confirmarea în cauză. Eroarea comisă de către instanța de apel nu poate fi

corectată în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu

atribuții de a judeca și a se pronunța asupra legalității hotărârii, substituind instanța care

8

a judecat cu încălcarea prevederilor legale.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat de procuror, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată, în partea încetării

procesului penal de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod

penal, cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare în această parte, în alt

complet de judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată

și respectiv, în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a

inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Anton Vasile în

numele inculpatului.

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție

Bălți, Formusatii Andrei, casează parțial decizia Colegiului judiciar penal al Curții de

Apel Bălți din 26 ianuarie 2022, în partea încetării procesului penal de învinuire în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, în cauza penală în privința

lui Rîbaltovski Evgheni xxx și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest se menține decizia atacată.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

9