1ra-607/2022 — art. 145 alin. 2 lit. d si art. 190 alin. 2 lit.c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin. 2 lit. d si art. 190 alin. 2 lit.c CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CP
1ra-607/2022 — art. 145 alin. 2 lit. d si art. 190 alin. 2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.1ra-607/2022
1-17030268-01-1ra-20042022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 februarie 2022, în cauza penală în
privința lui
Borș Ian xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 06.06.2017 – 10.08.2018;
Instanța de apel: 05.08.2021 – 15.02.2022;
Instanța de recurs: 20.04.2022 – 08.11.2022.
a c o n s t a t a t:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 10 august 2018, Borș Ian a
fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare;
- în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe 2 ani.
Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Borș Ian i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă
de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții
sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.
A fost admisă integral acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul lui Borș
Ian în beneficiul lui Bucătari Victoria, suma de 375 000 ruble rusești, echivalent cu 116
250 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Borș Ian la
17.10.2016 la ora nestabilită, aflându-se în apartamentul închiriat de cet. Bucătari
1
Victoria, amplasat pe xxxx, urmărind scopul dobândirii bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul achitării unei pretinse amenzi la vamă, a
dobândit ilegal de la ultima mijloace bănești în sumă de 70 000 ruble rusești, echivalent
a 21 700 lei, pe care nu le-a restituit, prin ce a cauzat părții vătămate cet. Bucătari
Victoria o daună materială în proporții considerabile.
Tot el, în perioada 05-06.11.2016, aflându-se în ospeție la domiciliul numitei
Bucătari Victoria, amplasat pe xxxx, știind că ultima dispune de mijloace bănești și
folosindu-se de faptul că a rămas singur în apartamentul dat când ultima a plecat la
magazin, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a sustras din dulap
mijloace bănești în sumă de 305 000 ruble rusești, echivalentul a sumei de 94 550 lei,
cauzând astfel victimei o daună materială în proporții considerabile.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, inculpatul Borș Ian a declarat apel,
prin care a solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat.
În motivarea apelului a invocat că probe prezentate de către partea acuzării nu
dovedesc vinovăția inculpatului, nu au fost prezentate probe concludente care ar putea
fi puse la baza sentinței de condamnare. Prima instanță și-a întemeiat sentința doar pe
depozițiile părții vătămate Bucătari Victoria și nu a dat apreciere corectă acestora.
A indicat faptul că, în perioada de timp cât inculpatul a întreținut relații de
concubinaj cu partea vătămată, ultima era vizitată de o prietenă de a sa, iar organul de
urmărire penală nu a stabilit persoana în cauză, ea nu a fost audiată și, corespunzător,
nu a făcut declarații nici în instanța de fond.
A mai indicat că, nu a cunoscut că partea vătămată Bucătari Victoria deținea
careva mijloace bănești în apartamentul în care locuia și nici locul păstrării lor, el
personal nu a sustras careva mijloace bănești de la ultima. De asemenea, în cadrul
urmăririi penale el a recunoscut faptul împrumutului, dar nu l-a restituit din lipsa
temporară a mijloacelor bănești, însă se obligă să î-l restituie neapărat.
În opinia inculpatului, relațiile formate între el și partea vătămată sunt relații
civile de împrumut care sunt reglementate de Codul Civil.
Totodată, sentința instanței de fond a fost pronunțată în lipsa inculpatului și până
la data de 16.07.2021 el nu a cunoscut despre aceasta.
3.1. Sentința a fost atacată cu apel suplimentar de către avocatul Schibin Dina în
numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Borș Ian să fie achitat.
În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond nu a apreciat probele din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele
în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, greșit ajungând la concluzia că
Borș Ian a săvârșit infracțiunile incriminate.
În cadrul confruntării de la urmărirea penală, Borș Ian a declarat că nu cunoștea
locul păstrării banilor de către Bucătari Victoria și faptul că banii erau în apartament.
2
Însăși Bucătari Victoria a recunoscut că Borș Ian nu cunoștea locul în care păstra banii.
Astfel, din discuțiile părților prin mesajele din telefon (datat cu ora 13.24), Bucătari
Victoria a menționat că banii săi sunt la părinți. Mai mult, când anterior partea vătămata
i-а împrumutat inculpatului suma de 70 mii ruble, Bucătari Victoria a spus că banii i-а
adus о rudă, deci banii nu erau deținuți în apartament, iar Borș Ian nu a văzut locul de
unde au fost ridicați banii de către Bucătari Victoria.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 februarie 2022,
apelul suplimentar depus de către avocatul Schibin Dina în numele inculpatului a fost
respins ca depus peste termen, a fost admis apelul inculpatului, din alte motive decât
cele invocate, casată parțial sentința, în latura penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care, a fost încetat procesul penal în cauza lui Borș Ian recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1) Cod penal,
cu liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în temeiul art.2 alin.(4) din Legea
nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de
la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, inculpatul
Borș Ian în cadrul ședinței de judecată în prima instanță nu s-a prezentat, pentru a
asigura prezența inculpatului în ședințele de judecată, a fost dispusă aducerea silită, însă
fără rezultat. Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 07.03.2018, a fost
dispusă anunțarea în căutare a inculpatului, iar potrivit înștiințării din 16.03.2018 IP
Bălți a informat instanța că, în baza materialului de anunțare în căutare în privința lui
Borș Ian, a fost pornit dosarul de căutare nr. 2018040054. În cazul reținerii acestuia se
va informa instanța de judecată (f.d.144, vol. I).
Mai mult, instanța de apel a menționat că, fiind citat inculpatul Borș Ian în ședința
instanței de apel pentru data de 02.11.2021, citația s-a reîntors în adresa instanței cu
mențiunea „nereclamat”. Totodată, însăși în apelul declarat inculpatul Borș Ian a indicat
că, în momentul judecării cauzei și emiterii sentinței el se afla la muncă peste hotarele
țării, unde se află până în prezent. Instanța de apel a considerat că inculpatul Borș Ian
știe cu certitudine despre faptul examinării apelului său depus împotriva sentinței
primei instanțe emise în privința sa, însă intenționat nu se prezintă în ședințele instanței
de apel, ceea ce duce la tergiversarea examinării cauzei.
În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, pe parcursul examinării
cauzei la etapa examinării în fond și în apel s-au întreprins toate măsurile de asigurare
a prezenței inculpatului în ședința de judecată. Examinând chestiunea privind
examinarea cauzei în lipsa inculpatului, în temeiul alin.(6) art.321 Cod de procedură
penală, instanța de apel a constatat că inculpatul se eschivează de la instanța de judecată
și a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.
Referitor la apelul suplimentar depus de către avocatul Schibin Dina în numele
inculpatului, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art.402 alin.(1) Cod
3
de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței
integrale, dacă legea nu dispune altfel.
În contextul celor enunțate mai sus, a remarcat că potrivit prevederilor art.402
alin.(5) Cod de procedură penală, care stabilesc: „Dacă inculpatul declară apel în termen
și își înlocuiește apărătorul, noul apărător, în termen de 15 zile de la data primirii de
către parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în
care poate invoca motive adăugătoare de apel”.
Conform art.403 alin.(1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea
termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de
apel a constatat, că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost
declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării
despăgubirilor materiale.
Așadar, potrivit mandatului avocatului Schibin Dina, s-a constatat că, contractul
de asistență juridică a fost încheiat la data de 02.08.2021, însă apărătorul a declarat apel
abia la data de 02.09.2021 (f.d.6-9, vol. II), adică cu omiterea termenului de 15 zile
prevăzut de art.402 alin.(5) Cod de procedură penală.
Articolul 404 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că, participantul la
proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat
despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15
zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.
Din cele expuse, s-a constatat cu certitudine că, încheind contractul de asistență
juridică avocatul Schibin Dina a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale de
învinuire a lui Borș Ian și cunoștea despre drepturile sale în conformitate cu normele
procesuale, însă aceasta a depus apelul cu omiterea termenului de atac al sentinței.
Astfel, instanța de apel a reținut că, făcând cunoștință cu materialele cauzei
penale de învinuire a lui Borș Ian, avocatul Schibin Dina a omis termenul de atac a
sentinței fără careva motive întemeiate și temeiuri de a repune apelul în termen lipsesc.
În continuare instanța de apel a menționat că, prima instanță a respectat normele
procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele
cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, corect ajungând la concluzia
privind vinovăția inculpatului Borș Ian în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, furtul,
adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile și în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea
ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită cu
cauzarea de daune în proporții considerabile, calificarea faptelor fiind corectă.
Instanța de apel a reținut și faptul că, prin Legea Parlamentului Republicii
Moldova pentru modificarea unor acte legislative nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din
17.08.2018, a fost exclusă litera c) - din dispoziția articolului 190 alin.(2) Cod penal.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, conform prevederilor art.52 Cod
penal se consideră componență de infracțiune totalitatea semnelor obiective, stabilite
4
de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă, iar potrivit
art.113 Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea
juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele
componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Conform art.10 alin.(1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul
infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația
persoanei are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit
faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor
care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.
Astfel, art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal prevedea pedeapsa cu amendă în mărime
de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele
cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de până la 3 ani, pe când art.190 alin.(1) Cod penal în redacția
Legii noi prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau cu
închisoare de până la 3 ani, adică, după modificările operate prin Legea nr.179 din
26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, sancțiunea art.190 alin.(1) Cod penal prevede o
pedeapsă mai blândă decât cea a art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal.
Instanța de apel a considerat că necesar a recalifica acțiunile inculpatului Borș
Ian din art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal în baza art.190 alin.(1) Cod penal, escrocheria,
adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,
care a produs daune considerabile. În ședința instanței de apel acuzatorul de stat a
prezentat probe în confirmarea vinovăției inculpatului Borș Ian în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) și art.190 alin.(1) Cod penal, și anume:
plângere de la Bucatari Victoria din 03.01.2017 (f.d.12, vol. I); explicațiile date de
Bucatari Victoria la data de 03.01.2017 (f.d.14, vol. I); cererea lui Bucatari Victoria din
28.11.2016, prin care a solicitat organelor de poliție de a-l atrage la răspundere pe Borș
Ian (f.d.21, vol. I); explicația lui Bucatari Victoria din 28.11.2016, conținutul căreia
este similar cu cel al explicației date de ea la data de 03.01.2017 (f.d.22, vol. I);
procesul-verbal de ridicare și examinare din 13.01.2017, prin care a fost ridicată de la
Bucatari Victoria corespondența din rețeaua „viber” efectuată între Borș Ian și Bucatari
Victoria (f.d.26, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui
Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.44, vol. I); procesul-verbal de audiere a părții
vătămate Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.45, vol. I); ordonanța de recunoaștere în
calitate de parte civilă a cet. Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.46, vol. I); cererea
de recunoaștere în calitate de parte civilă a cet. Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.47,
vol. I); revendicarea pe numele lui Borș Ian (f.d.56, vol. I); caracteristica lui Borș Ian
(f.d.62, vol. I); procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Bucatari Victoria
și bănuitul Borș Ian din 18.04.2017 (f.d.72-76, vol. I); procesul-verbal de prezentare a
materialelor de urmărire penală învinuitului Borș Ian din 02.06.2017 (f.d.84, vol. I);
5
informația IP Bălți cu privire la pornirea dosarului de căutare în privința lui Borș Ian
(f.d.144, vol. I); acțiunea civilă înaintată de avocatul Glavațcaia Aliona în interesele lui
Bucatari Victoria (f.d.155, vol. I).
Probele administrate în cauză, cercetate în ședința instanței de apel și apreciate
în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, instanța de apel le-a
considerat că dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului Borș Ian în săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1) Cod penal.
Concluzionând vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.190 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale,
instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.61, 75 Cod penal, și anume de scopul
pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a
pedepsei penale, de gravitatea faptei penale prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal,
care în temeiul art.16 alin.(3) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor mai puțin
grave, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului,
care anterior a fost în conflict cu legea penală (f.d.56), la evidența medicul psihiatru nu
se află, se caracterizează negativ la locul de trai (f.d.62), nu a recunoscut vina.
Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod
penal, instanța de apel a considerat că, prima instanță a ținut cont de prevederile
art.art.61, 75 Cod penal - de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
care nu a recunoscut vina, stabilindu-i pedeapsa închisorii în limitele sancțiunilor.
Instanța de apel a remarcat că, în conformitate cu prevederile art.389 alin.(4)
pct.2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei
și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal și în
cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal.
Conform art.107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea
răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.
S-a reținut că, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.307-IX din
29.12.2021 a fost promulgată Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
În continuare instanța de apel a reiterat că, art.1 din Legea nr.243 din 24.12.2021
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova expres stabilește că, se aplică condiționat și exclusiv persoanelor
bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt
caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al
termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu
sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.art.2–5, 7, 8.
Totodată, instanța de apel a menționat că în ședința instanței de apel a parvenit o
6
cerere de la inculpatul Borș Ian, prin care ultimul și-a exprimat acordul privind aplicarea
în privința sa a Legii privind amnistia și solicită încetarea procesului penal în baza Legii
cu privire la amnistie, cererea fiind susținută și de avocatul Schibin Dina.
Mai mult, instanța de apel a remarcat că, potrivit art.2 al.1 din Legea nr.243 din
24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite
până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept
pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe
un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei,
cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
Potrivit art.2 al.3 al Legii menționate, încetarea procesului penal conform alin.(1)
și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate.
De asemenea, conform prevederilor art.2 alin.(4) din Legea menționată, în
privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din
prezentul articol, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată poate hotărî încetarea
procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1
și nu cade sub incidența art.6.
Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 10.08.2018 Borș Ian a fost
recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186
alin.(2) lit. d) Cod penal, care prevede ca pedeapsă amenda în mărime de la 650 la 1350
unități convenționale sau munca neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240
de ore, sau închisoare de până la 4 ani. La fel, prin prezenta decizie inculpatul Borș Ian
a fost recunoscut vinovat în baza art.190 alin.(1) Cod penal, care prevede ca pedeapsă
amenda în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau munca neremunerată în
folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de până la 3 ani.
Astfel, ținând cont de prevederile enunțate, instanța de apel a considerat, că
careva interdicții în vederea aplicării actului de amnistie în privința inculpatului nu sunt,
întrucât inculpatul Borș Ian nu cade sub interdicția reglementată la art.6 din prezenta
lege, deoarece și-a exprimat acordul privind aplicarea Legii privind amnistia, solicitând
încetarea procesului penal.
Instanța de apel a conchis - de a înceta procesul penal în cauza lui Borș Ian
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și
190 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în temeiul
art.2 alin.(4) din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin
care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, se solicită
casarea deciziei instanței de apel, în partea încetării procesului penal în privința lui Borș
Ian recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit.
7
d) și 190 alin.(1) Cod penal în baza Legii nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii
Moldova, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În dezvoltarea argumentelor recursului, se susține că amnistia este actul prin саre
se înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite
până la apariția sa. Noțiunea de amnistie se regăsește în art.107 alin.(1) Cod penal, unde
se stipulează că aceasta reprezintă actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale
sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Luând în considerație
că, o hotărâre judecătorească de aplicare a amnistiei nu constituie temei de reabilitare a
persoanei (art.art.285 alin.(2) și 274 pct. 4) Cod de procedură penală), amnistia poate fi
aplicată doar după cercetarea tuturor probelor și stabilirea vinovăției persoanei în
comiterea infracțiunii incriminate, în ordinea art.389 alin(4) pct.2) Cod de procedură
penală, pe caz urmând a fi adoptată o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducerea
ori comutarea pedepselor penale.
Instanța de apel corect a concluzionat faptul că, inculpatul Borș Ian cade sub
incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, corect a fost recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1)
Cod penal și liberat de pedeapsa penală, însă greșit a încetat procesul.
Prin urmare, consideră că instanța de apel, greșit a aplicat normele de procedură
penală, ce prevăd aplicarea amnistie.
Avocatul Schibin Dina în numele inculpatului Borș Ian a prezentat referință
pe marginea recursului ordinar declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și
menținerea deciziei instanței de apel.
Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează
a fi admis, din considerentele ce succed.
În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și
dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară
nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
După cum rezultă din conținutul recursului, se critică decizia instanței de apel
din punct de vedere al prezenței temeiului de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6)
Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în
cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
În acest context instanța de recurs menționează, că obiect de examinare a
instanței de recurs îl reprezintă chestiunea privind aplicarea Legii nr.243 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova.
8
Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs
și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că, criticile aduse
de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar
hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.
Mai mult, Colegiul penal lărgit reține și faptul că, din raportarea jurisprudenței
naționale la cea a CtEDO, rezultă că în cazul în care se constată încălcări ale
prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le soluționeze instanța de
apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, or
eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente, afectează echitatea
procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură
admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art.6 CEDO este încălcat
(hotărârea CEDO Leoni versus Italia).
Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, la întocmirea unei hotărâri, instanța
trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de procedură penală și să soluționeze
toate chestiunile prevăzute în art.385 și art.397 Cod de procedură penală.
Potrivit art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată
trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar conținutul ei se expune în mod
consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară, să aibă legătura logică.
Totodată, potrivit art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă printre altele și motivele adoptării soluției date.
La caz, prima instanță a examinat învinuirea adusă în fond și a adoptat soluția de
condamnare a lui Borș Ian în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare
și în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.
Criticând sentința sub aspectul netemeiniciei, au declarat apel inculpatul și
avocatul acestuia, care au solicitat casarea acesteia, iar în ședința de judecată a instanței
de apel, inculpatul și avocatul acestuia, Schibin Dina - au solicitat aplicarea Legii nr.43
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova.
Expunându-se asupra solicitării inculpatului și avocatului acestuia, instanța de
apel a conchis că, starea de fapt concordă cu cea de drept, Borș Ian fiind recunoscut
vinovat în baza art.art.186 alin.(2) lit. d), 190 alin.(1) Cod penal și a decis că ...
„Procesul penal în cauza lui Borș Ian recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1) Cod penal a fost încetat, cu
liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în temeiul art.2 din Legea nr.243
din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova”.
Cu toate că, în descriptivul deciziei, instanța de apel, nu face referire la
prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, care prevede că sentința de
condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de la executarea ei în cazul
9
amnistiei, conform art.107 Cod penal și în cazurile prevăzute de art.89 alin. (2) lit. a),
b), c), e), f) și g) Cod penal, totuși, în dispozitiv a pronunțat soluția de încetare a
procesului penal în privința lui Borș Ian recunoscut vinovat în baza art.art.186 alin.(2)
lit. d), 190 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în
temeiul art.2 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Colegiul penal lărgit găsește necesar a puncta că, această statuare a instanței de
apel contravine normelor penale și celor de procedură penală precum și practicii
judiciare constante, or, chiar dacă se constată că sentința de condamnare este întemeiată
(partea descriptivă a hotărârii), se conchide că procesele penale urmează a fi încetate
(partea dispozitivă).
Conform art.107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea
răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea sau comutarea pedepsei aplicate.
Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a
intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre
în conformitate cu prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit
cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de
executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal.
Adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art.391 Cod de
procedură penală, este posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art.345 Cod de
procedură penală coroborat cu art.350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri,
hotărârea se adoptă în baza art.art.389-390 Cod de procedură penală.
Tot aici se menționează că, legiuitorul în prevederile art.391 Cod de procedură
penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura
continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea
va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei,
ca de altfel și al prescripției.
Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte
situații similare, regăsite în art.391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după faza
ședinței preliminare (art.art.332 alin.(5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul
adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței
sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în
condițiile prescrise la art.389, 394 alin.(1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre
deosebire de cele prevăzute în art.art.394 alin.(4) și 396 Cod de procedură penală, adică
cele proprii unei sentințe de încetare.
Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și nici
nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci urmează
a fi aplicate întocmai (art.art.1 alin.(1) și 7 alin.(1) – (8) Cod de procedură penală).
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța
de apel, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură
10
penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii
recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele
acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii
penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei
și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării
acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în
conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit
d e c i d e :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 15 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Borș Ian xxxx, și
dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de
judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Toma Nadejda
Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
11