1ra-607/2022 — art. 145 alin. 2 lit. d si art. 190 alin. 2 lit.c CP

1ra-607/2022 — art. 145 alin. 2 lit. d si art. 190 alin. 2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-607/2022

1-17030268-01-1ra-20042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 februarie 2022, în cauza penală în

privința lui

Borș Ian xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.06.2017 – 10.08.2018;

Instanța de apel: 05.08.2021 – 15.02.2022;

Instanța de recurs: 20.04.2022 – 08.11.2022.

a c o n s t a t a t:

fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe 2 ani.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Borș Ian i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.

A fost admisă integral acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul lui Borș

Ian în beneficiul lui Bucătari Victoria, suma de 375 000 ruble rusești, echivalent cu 116

250 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

17.10.2016 la ora nestabilită, aflându-se în apartamentul închiriat de cet. Bucătari

1

Victoria, amplasat pe xxxx, urmărind scopul dobândirii bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul achitării unei pretinse amenzi la vamă, a

dobândit ilegal de la ultima mijloace bănești în sumă de 70 000 ruble rusești, echivalent

a 21 700 lei, pe care nu le-a restituit, prin ce a cauzat părții vătămate cet. Bucătari

Victoria o daună materială în proporții considerabile.

Tot el, în perioada 05-06.11.2016, aflându-se în ospeție la domiciliul numitei

Bucătari Victoria, amplasat pe xxxx, știind că ultima dispune de mijloace bănești și

folosindu-se de faptul că a rămas singur în apartamentul dat când ultima a plecat la

magazin, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a sustras din dulap

mijloace bănești în sumă de 305 000 ruble rusești, echivalentul a sumei de 94 550 lei,

cauzând astfel victimei o daună materială în proporții considerabile.

prin care a solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat.

În motivarea apelului a invocat că probe prezentate de către partea acuzării nu

dovedesc vinovăția inculpatului, nu au fost prezentate probe concludente care ar putea

fi puse la baza sentinței de condamnare. Prima instanță și-a întemeiat sentința doar pe

depozițiile părții vătămate Bucătari Victoria și nu a dat apreciere corectă acestora.

A indicat faptul că, în perioada de timp cât inculpatul a întreținut relații de

concubinaj cu partea vătămată, ultima era vizitată de o prietenă de a sa, iar organul de

urmărire penală nu a stabilit persoana în cauză, ea nu a fost audiată și, corespunzător,

nu a făcut declarații nici în instanța de fond.

A mai indicat că, nu a cunoscut că partea vătămată Bucătari Victoria deținea

careva mijloace bănești în apartamentul în care locuia și nici locul păstrării lor, el

personal nu a sustras careva mijloace bănești de la ultima. De asemenea, în cadrul

urmăririi penale el a recunoscut faptul împrumutului, dar nu l-a restituit din lipsa

temporară a mijloacelor bănești, însă se obligă să î-l restituie neapărat.

În opinia inculpatului, relațiile formate între el și partea vătămată sunt relații

civile de împrumut care sunt reglementate de Codul Civil.

Totodată, sentința instanței de fond a fost pronunțată în lipsa inculpatului și până

la data de 16.07.2021 el nu a cunoscut despre aceasta.

3.1. Sentința a fost atacată cu apel suplimentar de către avocatul Schibin Dina în

numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Borș Ian să fie achitat.

În motivarea apelului a invocat că, instanța de fond nu a apreciat probele din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, greșit ajungând la concluzia că

Borș Ian a săvârșit infracțiunile incriminate.

În cadrul confruntării de la urmărirea penală, Borș Ian a declarat că nu cunoștea

locul păstrării banilor de către Bucătari Victoria și faptul că banii erau în apartament.

2

Însăși Bucătari Victoria a recunoscut că Borș Ian nu cunoștea locul în care păstra banii.

Astfel, din discuțiile părților prin mesajele din telefon (datat cu ora 13.24), Bucătari

Victoria a menționat că banii săi sunt la părinți. Mai mult, când anterior partea vătămata

i-а împrumutat inculpatului suma de 70 mii ruble, Bucătari Victoria a spus că banii i-а

adus о rudă, deci banii nu erau deținuți în apartament, iar Borș Ian nu a văzut locul de

unde au fost ridicați banii de către Bucătari Victoria.

apelul suplimentar depus de către avocatul Schibin Dina în numele inculpatului a fost

respins ca depus peste termen, a fost admis apelul inculpatului, din alte motive decât

cele invocate, casată parțial sentința, în latura penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care, a fost încetat procesul penal în cauza lui Borș Ian recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1) Cod penal,

cu liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în temeiul art.2 alin.(4) din Legea

nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, inculpatul

Borș Ian în cadrul ședinței de judecată în prima instanță nu s-a prezentat, pentru a

asigura prezența inculpatului în ședințele de judecată, a fost dispusă aducerea silită, însă

fără rezultat. Prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 07.03.2018, a fost

dispusă anunțarea în căutare a inculpatului, iar potrivit înștiințării din 16.03.2018 IP

Bălți a informat instanța că, în baza materialului de anunțare în căutare în privința lui

Borș Ian, a fost pornit dosarul de căutare nr. 2018040054. În cazul reținerii acestuia se

va informa instanța de judecată (f.d.144, vol. I).

Mai mult, instanța de apel a menționat că, fiind citat inculpatul Borș Ian în ședința

instanței de apel pentru data de 02.11.2021, citația s-a reîntors în adresa instanței cu

mențiunea „nereclamat”. Totodată, însăși în apelul declarat inculpatul Borș Ian a indicat

că, în momentul judecării cauzei și emiterii sentinței el se afla la muncă peste hotarele

țării, unde se află până în prezent. Instanța de apel a considerat că inculpatul Borș Ian

știe cu certitudine despre faptul examinării apelului său depus împotriva sentinței

primei instanțe emise în privința sa, însă intenționat nu se prezintă în ședințele instanței

de apel, ceea ce duce la tergiversarea examinării cauzei.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, pe parcursul examinării

cauzei la etapa examinării în fond și în apel s-au întreprins toate măsurile de asigurare

a prezenței inculpatului în ședința de judecată. Examinând chestiunea privind

examinarea cauzei în lipsa inculpatului, în temeiul alin.(6) art.321 Cod de procedură

penală, instanța de apel a constatat că inculpatul se eschivează de la instanța de judecată

și a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.

Referitor la apelul suplimentar depus de către avocatul Schibin Dina în numele

inculpatului, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art.402 alin.(1) Cod

3

de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței

integrale, dacă legea nu dispune altfel.

În contextul celor enunțate mai sus, a remarcat că potrivit prevederilor art.402

alin.(5) Cod de procedură penală, care stabilesc: „Dacă inculpatul declară apel în termen

și își înlocuiește apărătorul, noul apărător, în termen de 15 zile de la data primirii de

către parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în

care poate invoca motive adăugătoare de apel”.

Conform art.403 alin.(1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea

termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de

apel a constatat, că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost

declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării

despăgubirilor materiale.

Așadar, potrivit mandatului avocatului Schibin Dina, s-a constatat că, contractul

de asistență juridică a fost încheiat la data de 02.08.2021, însă apărătorul a declarat apel

abia la data de 02.09.2021 (f.d.6-9, vol. II), adică cu omiterea termenului de 15 zile

prevăzut de art.402 alin.(5) Cod de procedură penală.

Articolul 404 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că, participantul la

proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat

despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15

zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Din cele expuse, s-a constatat cu certitudine că, încheind contractul de asistență

juridică avocatul Schibin Dina a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale de

învinuire a lui Borș Ian și cunoștea despre drepturile sale în conformitate cu normele

procesuale, însă aceasta a depus apelul cu omiterea termenului de atac al sentinței.

Astfel, instanța de apel a reținut că, făcând cunoștință cu materialele cauzei

penale de învinuire a lui Borș Ian, avocatul Schibin Dina a omis termenul de atac a

sentinței fără careva motive întemeiate și temeiuri de a repune apelul în termen lipsesc.

În continuare instanța de apel a menționat că, prima instanță a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Borș Ian în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, furtul,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile și în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită cu

cauzarea de daune în proporții considerabile, calificarea faptelor fiind corectă.

Instanța de apel a reținut și faptul că, prin Legea Parlamentului Republicii

Moldova pentru modificarea unor acte legislative nr.179 din 26.07.2018, în vigoare din

17.08.2018, a fost exclusă litera c) - din dispoziția articolului 190 alin.(2) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, conform prevederilor art.52 Cod

penal se consideră componență de infracțiune totalitatea semnelor obiective, stabilite

4

de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă, iar potrivit

art.113 Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Conform art.10 alin.(1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit

faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor

care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

Astfel, art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal prevedea pedeapsa cu amendă în mărime

de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele

cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de până la 3 ani, pe când art.190 alin.(1) Cod penal în redacția

Legii noi prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale

sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau cu

închisoare de până la 3 ani, adică, după modificările operate prin Legea nr.179 din

26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, sancțiunea art.190 alin.(1) Cod penal prevede o

pedeapsă mai blândă decât cea a art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că necesar a recalifica acțiunile inculpatului Borș

Ian din art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal în baza art.190 alin.(1) Cod penal, escrocheria,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

care a produs daune considerabile. În ședința instanței de apel acuzatorul de stat a

prezentat probe în confirmarea vinovăției inculpatului Borș Ian în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) și art.190 alin.(1) Cod penal, și anume:

plângere de la Bucatari Victoria din 03.01.2017 (f.d.12, vol. I); explicațiile date de

Bucatari Victoria la data de 03.01.2017 (f.d.14, vol. I); cererea lui Bucatari Victoria din

28.11.2016, prin care a solicitat organelor de poliție de a-l atrage la răspundere pe Borș

Ian (f.d.21, vol. I); explicația lui Bucatari Victoria din 28.11.2016, conținutul căreia

este similar cu cel al explicației date de ea la data de 03.01.2017 (f.d.22, vol. I);

procesul-verbal de ridicare și examinare din 13.01.2017, prin care a fost ridicată de la

Bucatari Victoria corespondența din rețeaua „viber” efectuată între Borș Ian și Bucatari

Victoria (f.d.26, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui

Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.44, vol. I); procesul-verbal de audiere a părții

vătămate Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.45, vol. I); ordonanța de recunoaștere în

calitate de parte civilă a cet. Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.46, vol. I); cererea

de recunoaștere în calitate de parte civilă a cet. Bucatari Victoria din 13.01.2017 (f.d.47,

vol. I); revendicarea pe numele lui Borș Ian (f.d.56, vol. I); caracteristica lui Borș Ian

(f.d.62, vol. I); procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Bucatari Victoria

și bănuitul Borș Ian din 18.04.2017 (f.d.72-76, vol. I); procesul-verbal de prezentare a

materialelor de urmărire penală învinuitului Borș Ian din 02.06.2017 (f.d.84, vol. I);

5

informația IP Bălți cu privire la pornirea dosarului de căutare în privința lui Borș Ian

(f.d.144, vol. I); acțiunea civilă înaintată de avocatul Glavațcaia Aliona în interesele lui

Bucatari Victoria (f.d.155, vol. I).

Probele administrate în cauză, cercetate în ședința instanței de apel și apreciate

în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, instanța de apel le-a

considerat că dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului Borș Ian în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1) Cod penal.

Concluzionând vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.61, 75 Cod penal, și anume de scopul

pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a

pedepsei penale, de gravitatea faptei penale prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal,

care în temeiul art.16 alin.(3) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor mai puțin

grave, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului,

care anterior a fost în conflict cu legea penală (f.d.56), la evidența medicul psihiatru nu

se află, se caracterizează negativ la locul de trai (f.d.62), nu a recunoscut vina.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod

penal, instanța de apel a considerat că, prima instanță a ținut cont de prevederile

art.art.61, 75 Cod penal - de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

care nu a recunoscut vina, stabilindu-i pedeapsa închisorii în limitele sancțiunilor.

Instanța de apel a remarcat că, în conformitate cu prevederile art.389 alin.(4)

pct.2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei

și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal și în

cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal.

Conform art.107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea

răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

S-a reținut că, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.307-IX din

29.12.2021 a fost promulgată Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În continuare instanța de apel a reiterat că, art.1 din Legea nr.243 din 24.12.2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova expres stabilește că, se aplică condiționat și exclusiv persoanelor

bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt

caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al

termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu

sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.art.2–5, 7, 8.

Totodată, instanța de apel a menționat că în ședința instanței de apel a parvenit o

6

cerere de la inculpatul Borș Ian, prin care ultimul și-a exprimat acordul privind aplicarea

în privința sa a Legii privind amnistia și solicită încetarea procesului penal în baza Legii

cu privire la amnistie, cererea fiind susținută și de avocatul Schibin Dina.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că, potrivit art.2 al.1 din Legea nr.243 din

24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite

până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe

un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei,

cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Potrivit art.2 al.3 al Legii menționate, încetarea procesului penal conform alin.(1)

și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate.

De asemenea, conform prevederilor art.2 alin.(4) din Legea menționată, în

privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din

prezentul articol, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată poate hotărî încetarea

procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1

și nu cade sub incidența art.6.

Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 10.08.2018 Borș Ian a fost

recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186

alin.(2) lit. d) Cod penal, care prevede ca pedeapsă amenda în mărime de la 650 la 1350

unități convenționale sau munca neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240

de ore, sau închisoare de până la 4 ani. La fel, prin prezenta decizie inculpatul Borș Ian

a fost recunoscut vinovat în baza art.190 alin.(1) Cod penal, care prevede ca pedeapsă

amenda în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau munca neremunerată în

folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de până la 3 ani.

Astfel, ținând cont de prevederile enunțate, instanța de apel a considerat, că

careva interdicții în vederea aplicării actului de amnistie în privința inculpatului nu sunt,

întrucât inculpatul Borș Ian nu cade sub interdicția reglementată la art.6 din prezenta

lege, deoarece și-a exprimat acordul privind aplicarea Legii privind amnistia, solicitând

încetarea procesului penal.

Instanța de apel a conchis - de a înceta procesul penal în cauza lui Borș Ian

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și

190 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în temeiul

art.2 alin.(4) din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, se solicită

casarea deciziei instanței de apel, în partea încetării procesului penal în privința lui Borș

Ian recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit.

7

d) și 190 alin.(1) Cod penal în baza Legii nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii

Moldova, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În dezvoltarea argumentelor recursului, se susține că amnistia este actul prin саre

se înlătură răspunderea penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite

până la apariția sa. Noțiunea de amnistie se regăsește în art.107 alin.(1) Cod penal, unde

se stipulează că aceasta reprezintă actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale

sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Luând în considerație

că, o hotărâre judecătorească de aplicare a amnistiei nu constituie temei de reabilitare a

persoanei (art.art.285 alin.(2) și 274 pct. 4) Cod de procedură penală), amnistia poate fi

aplicată doar după cercetarea tuturor probelor și stabilirea vinovăției persoanei în

comiterea infracțiunii incriminate, în ordinea art.389 alin(4) pct.2) Cod de procedură

penală, pe caz urmând a fi adoptată o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducerea

ori comutarea pedepselor penale.

Instanța de apel corect a concluzionat faptul că, inculpatul Borș Ian cade sub

incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, corect a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1)

Cod penal și liberat de pedeapsa penală, însă greșit a încetat procesul.

Prin urmare, consideră că instanța de apel, greșit a aplicat normele de procedură

penală, ce prevăd aplicarea amnistie.

pe marginea recursului ordinar declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia și

menținerea deciziei instanței de apel.

invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează

a fi admis, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din conținutul recursului, se critică decizia instanței de apel

din punct de vedere al prezenței temeiului de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În acest context instanța de recurs menționează, că obiect de examinare a

instanței de recurs îl reprezintă chestiunea privind aplicarea Legii nr.243 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova.

8

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că, criticile aduse

de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar

hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

Mai mult, Colegiul penal lărgit reține și faptul că, din raportarea jurisprudenței

naționale la cea a CtEDO, rezultă că în cazul în care se constată încălcări ale

prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le soluționeze instanța de

apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, or

eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente, afectează echitatea

procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură

admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art.6 CEDO este încălcat

(hotărârea CEDO Leoni versus Italia).

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, la întocmirea unei hotărâri, instanța

trebuie să îndeplinească cerințele art.394 Cod de procedură penală și să soluționeze

toate chestiunile prevăzute în art.385 și art.397 Cod de procedură penală.

Potrivit art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar conținutul ei se expune în mod

consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară, să aibă legătura logică.

Totodată, potrivit art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă printre altele și motivele adoptării soluției date.

La caz, prima instanță a examinat învinuirea adusă în fond și a adoptat soluția de

condamnare a lui Borș Ian în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 2 ani închisoare

și în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.

Criticând sentința sub aspectul netemeiniciei, au declarat apel inculpatul și

avocatul acestuia, care au solicitat casarea acesteia, iar în ședința de judecată a instanței

de apel, inculpatul și avocatul acestuia, Schibin Dina - au solicitat aplicarea Legii nr.43

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova.

Expunându-se asupra solicitării inculpatului și avocatului acestuia, instanța de

apel a conchis că, starea de fapt concordă cu cea de drept, Borș Ian fiind recunoscut

vinovat în baza art.art.186 alin.(2) lit. d), 190 alin.(1) Cod penal și a decis că ...

„Procesul penal în cauza lui Borș Ian recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. d) și 190 alin.(1) Cod penal a fost încetat, cu

liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în temeiul art.2 din Legea nr.243

din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova”.

Cu toate că, în descriptivul deciziei, instanța de apel, nu face referire la

prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, care prevede că sentința de

condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de la executarea ei în cazul

9

amnistiei, conform art.107 Cod penal și în cazurile prevăzute de art.89 alin. (2) lit. a),

b), c), e), f) și g) Cod penal, totuși, în dispozitiv a pronunțat soluția de încetare a

procesului penal în privința lui Borș Ian recunoscut vinovat în baza art.art.186 alin.(2)

lit. d), 190 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de la executarea pedepsei penale în

temeiul art.2 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Colegiul penal lărgit găsește necesar a puncta că, această statuare a instanței de

apel contravine normelor penale și celor de procedură penală precum și practicii

judiciare constante, or, chiar dacă se constată că sentința de condamnare este întemeiată

(partea descriptivă a hotărârii), se conchide că procesele penale urmează a fi încetate

(partea dispozitivă).

Conform art.107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea

răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea sau comutarea pedepsei aplicate.

Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a

intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre

în conformitate cu prevederile art.389 alin.(4) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit

cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal.

Adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art.391 Cod de

procedură penală, este posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art.345 Cod de

procedură penală coroborat cu art.350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri,

hotărârea se adoptă în baza art.art.389-390 Cod de procedură penală.

Tot aici se menționează că, legiuitorul în prevederile art.391 Cod de procedură

penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura

continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea

va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei,

ca de altfel și al prescripției.

Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art.391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după faza

ședinței preliminare (art.art.332 alin.(5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul

adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței

sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în

condițiile prescrise la art.389, 394 alin.(1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre

deosebire de cele prevăzute în art.art.394 alin.(4) și 396 Cod de procedură penală, adică

cele proprii unei sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și nici

nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci urmează

a fi aplicate întocmai (art.art.1 alin.(1) și 7 alin.(1) – (8) Cod de procedură penală).

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța

de apel, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură

10

penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii

recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii

penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei

și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării

acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 15 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Borș Ian xxxx, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

11