1ra-1118/2022 — art. 152 alin. 2 lit. c-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 alin. 2 lit. c-1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1118/2022 — art. 152 alin. 2 lit. c-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1118/2022
(1-21002573-01-1ra-28072022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
26 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Ciobanu Vadim în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe
ANGHELICI Alexandru XXXXX, născut
la XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.01.2021 – 15.12.2021;
Instanța de apel: 10.01.2022 – 27.04.2022;
Instanța de recurs: 28.07.2022 – 26.10.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central, din 15 decembrie 2021,
cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,
Anghelici Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare
pe termen de 4 (patru) ani.
Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicată în privința lui Anghelici Alexandru pe o perioadă de probațiune de 3
(trei) ani, obligându-l pe acesta să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul
organului competent și să participe la un program special de consiliere în vederea
reducerii comportamentului violent.
S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în beneficiul lui Boaghe Anastasia
suma de 4034,55 (patru mii treizeci și patru, 55) lei, cu titlu de prejudiciu material, în
rest pretenția s-a respins ca fiind neîntemeiată.
S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în beneficiul lui Boaghe Anastasia
suma de 20.000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune,
în rest pretenția s-a respins ca fiind neîntemeiată.
S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în beneficiul lui Boaghe Anastasia
suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de cheltuieli reale, necesare și rezonabile pentru
asistenta juridică, suportate de către partea civilă în acest caz.
S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în contul statului cheltuielile
1
judiciare în mărime de 448 (patru sute patruzeci și opt) lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, la data de 12
septembrie 2020, aproximativ la ora 20:00, Anghelici Alexandru, fiind în stare de
ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul lui Boaghe Anastasia în XXXXX, având
scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale a lui Boaghe Anastasia,
despre care cunoștea cu certitudine că este de vârstă înaintată, intenționat, a luat un
scaun fără spetează care se afla în gospodărie și i-a aplicat părții vătămate o lovitură în
regiunea spatelui, după care a doborât-o jos la pământ și i-a aplicat mai multe lovituri
cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel o vătămare corporală
medie a integrității corporale sub formă de fractură a osului radial drept în loc tipic, cu
deplasarea fragmentelor, echimoze la nivelul feselor pe dreapta și coapsa dreaptă.
Astfel, acțiunile lui Anghelici Alexandru au fost încadrate în baza art. 152 alin.
(2), lit. c1) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau
a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute
la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, profitând
de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei
înaintate.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către
avocatul Ciobanu Vadim în interesele inculpatului și de avocatul Astafiev Valeri în
interesele părții vătămate și civile Boaghe Anastasia, prin care au solicitat casarea
sentinței Judecătoriei Criuleni.
3.1 Avocatul Vadim Ciobanu în interesele inculpatului în apel a solicitat casarea
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o
pedeapsă mai blândă, iar acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Boaghe Anastasia
să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
În motivarea cerințelor sale s-a invocat că:
- în speță sunt prezente circumstanțe atenuante - săvârșirea pentru prima dată a
unei infracțiuni, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea
vinovăției;
- instanța de apel urma să dispună reducerea pedepsei până la minimul de 3 ani și
4 luni de închisoare, respectiv și reducerea termenului de suspendare condiționată a
executării pedepsei aplicate în privința lui Anghelici Alexandru pe o perioadă de
probațiune de 2 ani;
-în partea ce tine de dispunerea încasării sumei de 20.000 lei de la Anghelici
Alexandru în beneficiul Anastasiei Boaghe cu titlu de prejudiciu moral, precum și
celorlalte sume, considera că sentința nu este motivată, iar acțiunea civilă urma a fi
respinsă ca fiind neîntemeiată.
3.2 Avocatul Astafiev Valeri în interesele părții vătămate și civile Boaghe
Anastasia în apelul său a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri
prin care inculpatului să i se stabilească o pedeapsa penală fără aplicarea prevederilor
art. 90 Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile.
În motivarea cerințelor sale s-a invocat:
2
- deși inculpatul a depus cerere privind examinarea cauzei în procedură
simplificată, inculpatul nu și-a recunoscut deplin faptele comise așa cum sunt indicate
in rechizitoriu, doar parțial, și a declarat că, doar a împins-o pe partea vătămată;
- inculpatul anterior a mai fost judecat pentru violența în familie, iar conform
declarațiilor părții vătămate și a martorilor, inculpatul a avut și are un comportament
agresiv;
- la data de 01.09.2021 partea vătămată a solicitat prin intermediul instanței
ordonanță de protecție a victimei violenței în familie, inclusiv în privința inculpatului.
Solicitarea în privința ultimului nu a fost admisă, deoarece instanța de judecată a
considerat că acesta nu este subiect al violenței în familie, nefiind rude și în caz că
acesta manifestă acțiuni ilegale urma a fi apelate organele de poliție;
- aplicarea unei pedepse non-privativă de libertate în privința inculpatului este
prea blândă și nu-și va atinge scopul educațional așa cum consideră instanța;
- în toată perioada cât partea vătămată s-a tratat, inculpatul nu a intervenit cu
careva ajutor sau cel puțin de a se interesa dacă este necesar ceva pentru ameliorarea
situației. Mai mult, partea vătămată s-a aflat în stres psihologic permanent din partea
fiicei inculpatului, fiind emisă în acest sens și ordonanță de protecție a victimei
violenței în familie;
- în acțiunea civilă s-a indicat că, în rezultatul vătămărilor corporale suportate,
inclusiv și a faptului că Boaghe Anastasia a suportat și o intervenție chirurgicală la
22.09.2020, ultima a avut nevoie de îngrijirea altei persoane pentru recuperare pentru
o perioadă îndelungată. Acest fapt a fost confirmat și prin actele medicale care au fost
anexate la prezenta cauză penală;
- la data de 14.09.2020 a fost încheiat un contract de îngrijire cu Gherciu Ala, care
timp de 5 luni a avut grijă de Boaghe Anastasia, fiind remunerată din luna septembrie
cu suma de 7000 lei, pe o perioadă de 5 luni, în total fiind achitate 35.000 lei;
- dat fiind faptul că, declarațiile pe venit sunt depuse de către persoanele fizice la
Inspectoratul Fiscal ulterior anului precedent, nu a fost posibilă confirmarea acestei
sume după cum a menționat instanța de fond, din care ar reieși achitarea și încasarea
acestor sume cu titlu de plăți salariale sau plăți pentru serviciile prestate;
- încasarea prejudiciului moral în cuantumul stabilit de instanță mai mic decât cel
solicitat este unul nefondat, reieșind din suferințele psihologice și morale indicate în
acțiunea depusă.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2022,
apelurile avocatului Ciobanu Vadim în interesele inculpatului și al avocatului Astafiev
Valeri în interesele părții vătămate și civile Boaghe Anastasia au fost admise, cu
casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de
procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță.
Anghelici Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod penal, s-a liberat de executarea pedepsei penale în baza
Legii nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de
3
la proclamarea independenței Republicii Moldova”.
S-a încasat de la Anghelici Alexandru în beneficiul Anastasiei Boaghe suma de
35.000 (treizeci și cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu material, în rest, pretențiile civile
s-au respins ca fiind neîntemeiate.
Celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond,
cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma
admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la
declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă
situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică
corespunzătoare, și anume art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod penal.
Cu privire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului,
instanța de apel a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor
art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,
de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori
agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
În acest sens, instanța de apel a reținut că, infracțiunea se califică ca infracțiune
„gravă”, inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate și a
solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, iar în conformitate cu art.
76, 77 Cod penal instanța de fond nu a reținut careva circumstanțe atenuante sau
agravante.
În aceste circumstanțe, pedeapsa penală aplicată inculpatului sub formă de
închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia corespunde scopului
pedepsei, de reeducare a acestuia.
Instanța de apel reieșind din comportamentul inculpatului, persoana inculpatului
și, luând în calcul faptul că după cum se caracterizează el nu este periculos pentru
societate și având în vedere că nu sunt careva interdicții de ordin legal în acest sens,
concluzionează că nu este rațional ca acesta să execute de facto pedeapsa, fiind
întemeiată soluția pronunțată de către instanța de fond în conformitate cu art. 90 Cod
penal.
Pe de altă parte, nu s-au reținut argumentele invocate de către avocatul Vadim
Ciobanu pentru aplicarea inculpatului o pedeapsă mai blândă, or, ultimul a comis o
infracțiune „gravă”, careva circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, nu a recuperat
prejudiciul cauzat părții vătămate, nu și-a cerut scuze de aceasta, inculpatul anterior a
fost judecat, iar în aceste circumstanțe se deduce că, scopul pedepsei penale poate fi
realizat doar prin aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare, cu aplicarea
prevederilor art. 90 Cod Penal.
Astfel, pedeapsa penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune
excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea
ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum
apare enunțat în Codul Penal.
4
Cu referire la cererea inculpatului Anghelici Alexandru privind aplicarea actului
de amnistie, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 243
din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova”, instanța de apel a constatat că, inculpatul
întrunește cerințele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 „privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova” și a căzut sub incidența prevederilor art. 2 din Legea menționată.
Instanța de apel nu a constatat careva impedimente de aplicare în privința
inculpatului a prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, or, s-a
reținut faptul că, infracțiunea incriminată inculpatului a fost comisă până la adoptarea
Legii nr. 243 din 24.12.2021, pentru care Legea penală prevede în calitate de pedeapsă
principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen
de 7 ani, inculpatul solicitând aplicarea în privința sa a actului de amnistie și în temeiul
art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod de procedură penală, a dispus liberarea inculpatului,
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod
penal de la executarea pedepsei în legătură cu aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2021
„privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova”.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în contextul argumentelor de apel
invocate de apelanți, instanța de apel a reținut că, partea civilă a înaintat acțiune civilă
prin care a solicitat încasarea de la inculpat a prejudiciului material în mărime de 4034
lei, a sumei de 35.000 lei care a fost achitată lui Gherciu Ala pentru îngrijirea părții
vătămate și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei.
Din materialele probatorii, instanța de apel a constatat că părții civile Boaghe
Anastasia, prin acțiunile inculpatului i s-a cauzat un prejudiciu material și moral. Prin
raportul de expertiză judiciară nr. 202002P2791 din 15.09.2020 s-a atestat că la
examinarea medico-legală a lui Boaghe Anastasia s-a constatat vătămare corporală
medie (f.d. 15-16). În urma acțiunilor lui Anghelici Alexandru i-a fost cauzate dureri
fizice și un prejudiciu material în mărime de 7000 lei, bani pe care i-a cheltuit în urma
tratamentului.
Astfel, în ceea ce privește compensarea prejudiciului material cauzat prin
infracțiune, instanța de fond a reținut că în suma de 4034 lei pe care partea civilă o
pretindea de la inculpat, se includeau cheltuielile pentru procurarea medicamentelor și
deplasări la spital, pentru consultații și tratament, care se confirmă prin bonurile
anexate la prezenta acțiune, din care considerent instanța de fond a admis solicitarea
privind încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 4034 lei.
Cât privește pretenția privind încasarea sumei de 35.000 lei care a fost achitată lui
Gherciu Ala pentru îngrijirea părții vătămate, instanța de fond a constatat că partea
civilă nu a prezentat instanței de judecată probe care să confirme suportarea acestor
cheltuieli.
La judecarea apelului, avocatul Valeri Astafiev în interesele părții civile a solicitat
5
anexarea la materialele cauzei a contractului de prestare a serviciilor din 14.09.2020
încheiat între Tudor Boaghe (beneficiar) și Gherciu Ala (executor), prin care se atestă
că, Gherciu Ala s-a obligat să întreprindă totalitatea măsurilor necesare pentru prestarea
serviciilor de îngrijitoare a doamnei Boaghe Anastasia, dat fiind faptul că la doamna
Boaghe Anastasia este ruptă mâna dreapta, iar beneficiarul se obligă să achite
onorarului executorului în mărime de 37.500 lei. Conform actului de primire-predare
a serviciilor din 15.02.2021 se atestă că, Gherciu Ala a primit suma de 37.500 lei.
Totodată, la materialele cauzei penale a fost anexată declarația persoanei fizice cu
privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2021 prin care se confirma faptul
că, contribuabila Gherciu Ala a obținut venituri impozabile în mărime de 37.500 lei.
Conform prevederilor art. 118, 121 Cod de procedură civilă și art. 219 alin. (3)
Cod de procedură penală, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel s-a constatat
prin probe pertinente și concludente faptul că partea civilă a suportat cheltuieli
materiale în mărime de 35.000 lei, care a fost achitată lui Gherciu Ala pentru îngrijirea
acesteia, fapt confirmat prin contractul de prestare a serviciilor din 14.09.2020, actul
de primire-predare a serviciilor din 15.02.2021, precum și prin declarația persoanei
fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2021.
În acest sens, instanța de apel a constatat că, la data de 14.09.2020 a fost încheiat
un contract de îngrijire cu Gherciu Ala, care timp de 5 luni a avut grijă de Boaghe
Anastasia, fiind remunerată din luna septembrie 2020 cu suma de 7000 lei, lunar pe o
perioadă de 5 luni, în totală fiind achitate 35.000 lei.
În ceea ce privește pretenția privind repararea prejudiciului moral în mărime de
30.000 lei, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu art. 219 Cod de procedură
penală, art. 2036, 2037 Cod civil, despăgubirile pentru daune morale se disting de cele
pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța
de judecată prin evaluare. Prin urmare, o dată cu stabilirea vinovăției inculpatului cu
certitudine s-a stabilit faptul că partea civilă a avut de suferit ca urmare a faptelor
infracționale îndreptate împotriva ei.
În acest sens, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că, partea
civilă Boaghe Anastasia a avut de suportat un prejudiciu de natură morală. Estimarea
daunei morale suportate de către ultima se confirmă prin faptul că, ea a avut de suportat
prejudicii fizice și psihice cauzate personalității afective, categorie în care intră
suferințele de categorie psihică, care sau manifestat prin stare de stres și frustrare, însă
cerințele părții civile în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei sunt
exagerate, de către instanța de judecată nefiind constatată o asemenea intensitate a
suferințelor psihice.
Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, caracterul leziunilor corporale
pricinuite, suferințele fizice și stresul psihologic suportat, perioada de restabilire,
instanța de apel a apreciat ca suma în mărime de 20.000 lei este echitabilă și în
corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpat îndreptate împotriva
reclamantei Boaghe Anastasia, reprezentă o satisfacție echitabilă.
În acest sens, instanța de apel a reținut că, partea civilă Boaghe Anastasia a
6
solicitat să fie încasate și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei.
Drept urmare a analizei per ansamblu a criteriile sus indicate a considerat că, suma de
5000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică este o sumă care poate fi
apreciată drept reală, necesară și rezonabilă, din care considerent a dispus și încasarea
acestei sume din contul inculpatului.
Pe de altă parte, instanța de apel a respins ca nefondată solicitarea avocatului
Vadim Ciobanu privind respingerea acțiunii civile, or, la soluționarea acțiunii civile au
fost respectate prevederile art. 219-225 Cod de procedură penală, iar careva probe
pertinente și concludente care să justifice soluția propusă de a respinge acțiunea civilă,
la materialele cauzei penale nu au fost administrate.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Ciobanu Vadim în
interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, dispunerea
rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel a admis încasarea de la
Anghelici Alexandru, în beneficiul Boaghe Anastasiei suma de 35.000 lei, cu titlu de
prejudiciu material, contrar prevederilor art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală.
Boaghe Anastasia a înaintat acțiunea civilă și a anexat înscrisuri referitor la aceasta
după terminarea cercetării judecătorești și anume în instanța de apel.
Privitor la încasarea sumei de 448 lei în legătură cu efectuarea expertizei medico-
legale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sunt cheltuieli efectuate în
cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt
trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului.
Totodată, recurentul notează că expresia „poate fi obligat” din dispoziția art. 229
Cod de procedură penală, nu echivalează cu expresia „este obligat” la plata cheltuielilor
judiciare.
Prin urmare, plata pentru efectuarea acestor acțiuni procesuale nu urmează a fi
pusă pe seama inculpatului, întrucât atât normele cuprinse în art. 227- 229 Cod de
procedură penală, precum și cele din Legea specială nr. 68 din 14.04.2016, stabilesc că
responsabilul pentru achitarea plăților încasate de la stat în folosul organelor
împuternicite cu efectuarea expertizelor judiciare, sunt ordonatorii unor atare acțiuni
procesuale.
Instanța de judecată și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de
judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul- verbal. Instanța de apel a pus
la baza acestei decizii mai multe mijloacele materiale de probă, însă, potrivit
procesului-verbal ai ședinței de judecată din 27.04.2022, nu toate aceste mijloace
materiale de probă au fost cercetate în ședința instanței de apel.
În special în instanța de apel nu a fost cercetat contractul de prestare a serviciilor
din 14.09.2020 încheiat între Boaghe Tudor și Gherciu Ala, actul de primire-predare a
serviciilor din 15.02.2021 și declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit
pentru perioada fiscala 2021 prin care se confirmă că contribuabilul Gherciu Ala a
obținut venituri impozabile în mărime de 37.500 lei.
7
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului
din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de
apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se
constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu decizia contestată o
critică, ca temei pentru recursuri invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod
de procedură penală. În conținutul textului recursului nu este specificat, în raport cu
împrejurările relevate în descriptivul hotărârii atacate, asupra căror motive concrete
invocate în apeluri nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și dacă s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocate de
recurent, se constată că aceasta nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și art. 417 alin. (8) Cod de
procedură penală potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea
și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de
apel, iar decizia trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după
caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției dat.
La caz, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a procedurilor nu
analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului
probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanța ierarhic
inferioară.
Prin urmare, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită
reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va
verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea
soluției de încasare a prejudiciului material în sumă de 35.000 lei.
Instanța de apel just a soluționat cauza deferită judecății, examinând toate probele
în ansamblu, în special chestiunea privind suma încasării prejudiciului material din
contul inculpatului și a adoptat o nouă decizie prin care s-a dispus încasarea
prejudiciului material.
Privitor la actele (contractul de prestare a serviciilor din 14.09.2020 încheiat între
Boaghe Tudor și Gherciu Ala, actul de primire-predare a serviciilor din 15.02.2021 și
declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscala 2021)
8
care în viziunea recurentului nu au fost verificate și ilegal au stat la baza încasării
prejudiciului material, Colegiul penal le consideră drept afirmații neîntemeiate și
contrare materialelor cauzei.
Or, conform procesului- verbal din 27.04.2022, se atestă că avocatul Astafiev
Valeri a solicitat anexarea a declarației de venit, ordinului de plată, contractului de
prestare a serviciilor și actului de primire-predare a serviciilor (f.d. 188). Când
președintele ședinței a pus în discuție cererea avocatului Astafiev Valeri, și deși partea
apărării a solicitat respingerea cererii, totuși, în urma discuțiilor s-a dispus anexarea la
materialele cauzei a înscrisurilor prezentate de către avocatul Astafiev Valeri, astfel
încât nu s-au comis careva încălcări procesuale din partea instanței de apel.
Referitor la alegațiile recurentului precum că instanța de apel nefondat a dispus
încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpat, Colegiul penal reține că, instanțele au
argumentat poziția dată prin prisma art. 227 și 229 Cod de procedură penală, or,
cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate, potrivit legii, pentru asigurarea bunei
desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de
stat dacă legea nu prevede altă modalitate.
Prin urmare, Colegiul penal consideră neîntemeiate criticele recurentului vizavi
de faptul că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, deoarece decizia recurată cuprinde o motivare amplă și bine argumentată pe
marginea tuturor aspectelor relevante acestei cauze. În decizie este reflectată starea de
fapt și sunt analizate circumstanțele de drept, care denotă cu certitudine că soluția de
încasare a sumei de 35.000 lei și 448 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale este
una corectă și legală.
Mai mult ca atât, în apel nu s-a invocat ilegalitatea sentinței referitor la încasarea
cheltuielilor de judecată în contul statului pentru efectuarea expertizei.
Criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei în
instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg
expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin,
or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor
de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate.
În aceeași ordine de idei, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit
răspunsul la aceleași argumente invocate în cererile de apel, în contextul oferirii
răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în
situația dată, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea
demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care
acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care
confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient
orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească
de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c.
Spaniei, Helle c.Finlandei).
Așadar, Colegiul penal constată că instanța de apel nu a comis erori de drept în
raport cu cele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și
9
legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare gravă de fapt,
care să fi afectat soluția, că au fost întrunitele elementele infracțiunii, și că recursul
ordinar este vădit neîntemeiat.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciobanu Vadim în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
27 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe ANGHELICI Alexandru XXXXX, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 decembrie 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
10