ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.12.2022

1ra-1118/2022 — art. 152 alin. 2 lit. c-1 CP

HOTĂRÂRE
08.12.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 152 alin. 2 lit. c-1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1118/2022 — art. 152 alin. 2 lit. c-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1118/2022

(1-21002573-01-1ra-28072022)

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Ciobanu Vadim în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe

ANGHELICI Alexandru XXXXX, născut

la XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.01.2021 – 15.12.2021;

Instanța de apel: 10.01.2022 – 27.04.2022;

Instanța de recurs: 28.07.2022 – 26.10.2022.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,

Anghelici Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe termen de 4 (patru) ani.

Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicată în privința lui Anghelici Alexandru pe o perioadă de probațiune de 3

(trei) ani, obligându-l pe acesta să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent și să participe la un program special de consiliere în vederea

reducerii comportamentului violent.

S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în beneficiul lui Boaghe Anastasia

suma de 4034,55 (patru mii treizeci și patru, 55) lei, cu titlu de prejudiciu material, în

rest pretenția s-a respins ca fiind neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în beneficiul lui Boaghe Anastasia

suma de 20.000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune,

în rest pretenția s-a respins ca fiind neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în beneficiul lui Boaghe Anastasia

suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de cheltuieli reale, necesare și rezonabile pentru

asistenta juridică, suportate de către partea civilă în acest caz.

S-a dispus încasarea de la Anghelici Alexandru în contul statului cheltuielile

1

judiciare în mărime de 448 (patru sute patruzeci și opt) lei.

septembrie 2020, aproximativ la ora 20:00, Anghelici Alexandru, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul lui Boaghe Anastasia în XXXXX, având

scopul vătămării intenționate medii a integrității corporale a lui Boaghe Anastasia,

despre care cunoștea cu certitudine că este de vârstă înaintată, intenționat, a luat un

scaun fără spetează care se afla în gospodărie și i-a aplicat părții vătămate o lovitură în

regiunea spatelui, după care a doborât-o jos la pământ și i-a aplicat mai multe lovituri

cu picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel o vătămare corporală

medie a integrității corporale sub formă de fractură a osului radial drept în loc tipic, cu

deplasarea fragmentelor, echimoze la nivelul feselor pe dreapta și coapsa dreaptă.

Astfel, acțiunile lui Anghelici Alexandru au fost încadrate în baza art. 152 alin.

(2), lit. c1) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau

a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute

la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, profitând

de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei

înaintate.

avocatul Ciobanu Vadim în interesele inculpatului și de avocatul Astafiev Valeri în

interesele părții vătămate și civile Boaghe Anastasia, prin care au solicitat casarea

sentinței Judecătoriei Criuleni.

3.1 Avocatul Vadim Ciobanu în interesele inculpatului în apel a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă, iar acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Boaghe Anastasia

să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea cerințelor sale s-a invocat că:

- în speță sunt prezente circumstanțe atenuante - săvârșirea pentru prima dată a

unei infracțiuni, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea

vinovăției;

- instanța de apel urma să dispună reducerea pedepsei până la minimul de 3 ani și

4 luni de închisoare, respectiv și reducerea termenului de suspendare condiționată a

executării pedepsei aplicate în privința lui Anghelici Alexandru pe o perioadă de

probațiune de 2 ani;

-în partea ce tine de dispunerea încasării sumei de 20.000 lei de la Anghelici

Alexandru în beneficiul Anastasiei Boaghe cu titlu de prejudiciu moral, precum și

celorlalte sume, considera că sentința nu este motivată, iar acțiunea civilă urma a fi

respinsă ca fiind neîntemeiată.

3.2 Avocatul Astafiev Valeri în interesele părții vătămate și civile Boaghe

Anastasia în apelul său a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatului să i se stabilească o pedeapsa penală fără aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea cerințelor sale s-a invocat:

2

- deși inculpatul a depus cerere privind examinarea cauzei în procedură

simplificată, inculpatul nu și-a recunoscut deplin faptele comise așa cum sunt indicate

in rechizitoriu, doar parțial, și a declarat că, doar a împins-o pe partea vătămată;

- inculpatul anterior a mai fost judecat pentru violența în familie, iar conform

declarațiilor părții vătămate și a martorilor, inculpatul a avut și are un comportament

agresiv;

- la data de 01.09.2021 partea vătămată a solicitat prin intermediul instanței

ordonanță de protecție a victimei violenței în familie, inclusiv în privința inculpatului.

Solicitarea în privința ultimului nu a fost admisă, deoarece instanța de judecată a

considerat că acesta nu este subiect al violenței în familie, nefiind rude și în caz că

acesta manifestă acțiuni ilegale urma a fi apelate organele de poliție;

- aplicarea unei pedepse non-privativă de libertate în privința inculpatului este

prea blândă și nu-și va atinge scopul educațional așa cum consideră instanța;

- în toată perioada cât partea vătămată s-a tratat, inculpatul nu a intervenit cu

careva ajutor sau cel puțin de a se interesa dacă este necesar ceva pentru ameliorarea

situației. Mai mult, partea vătămată s-a aflat în stres psihologic permanent din partea

fiicei inculpatului, fiind emisă în acest sens și ordonanță de protecție a victimei

violenței în familie;

- în acțiunea civilă s-a indicat că, în rezultatul vătămărilor corporale suportate,

inclusiv și a faptului că Boaghe Anastasia a suportat și o intervenție chirurgicală la

22.09.2020, ultima a avut nevoie de îngrijirea altei persoane pentru recuperare pentru

o perioadă îndelungată. Acest fapt a fost confirmat și prin actele medicale care au fost

anexate la prezenta cauză penală;

- la data de 14.09.2020 a fost încheiat un contract de îngrijire cu Gherciu Ala, care

timp de 5 luni a avut grijă de Boaghe Anastasia, fiind remunerată din luna septembrie

cu suma de 7000 lei, pe o perioadă de 5 luni, în total fiind achitate 35.000 lei;

- dat fiind faptul că, declarațiile pe venit sunt depuse de către persoanele fizice la

Inspectoratul Fiscal ulterior anului precedent, nu a fost posibilă confirmarea acestei

sume după cum a menționat instanța de fond, din care ar reieși achitarea și încasarea

acestor sume cu titlu de plăți salariale sau plăți pentru serviciile prestate;

- încasarea prejudiciului moral în cuantumul stabilit de instanță mai mic decât cel

solicitat este unul nefondat, reieșind din suferințele psihologice și morale indicate în

acțiunea depusă.

apelurile avocatului Ciobanu Vadim în interesele inculpatului și al avocatului Astafiev

Valeri în interesele părții vătămate și civile Boaghe Anastasia au fost admise, cu

casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

Anghelici Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod penal, s-a liberat de executarea pedepsei penale în baza

Legii nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

3

la proclamarea independenței Republicii Moldova”.

S-a încasat de la Anghelici Alexandru în beneficiul Anastasiei Boaghe suma de

35.000 (treizeci și cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu material, în rest, pretențiile civile

s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut.

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod penal.

Cu privire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului,

instanța de apel a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor

art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, infracțiunea se califică ca infracțiune

„gravă”, inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate și a

solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, iar în conformitate cu art.

76, 77 Cod penal instanța de fond nu a reținut careva circumstanțe atenuante sau

agravante.

În aceste circumstanțe, pedeapsa penală aplicată inculpatului sub formă de

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia corespunde scopului

pedepsei, de reeducare a acestuia.

Instanța de apel reieșind din comportamentul inculpatului, persoana inculpatului

și, luând în calcul faptul că după cum se caracterizează el nu este periculos pentru

societate și având în vedere că nu sunt careva interdicții de ordin legal în acest sens,

concluzionează că nu este rațional ca acesta să execute de facto pedeapsa, fiind

întemeiată soluția pronunțată de către instanța de fond în conformitate cu art. 90 Cod

penal.

Pe de altă parte, nu s-au reținut argumentele invocate de către avocatul Vadim

Ciobanu pentru aplicarea inculpatului o pedeapsă mai blândă, or, ultimul a comis o

infracțiune „gravă”, careva circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, nu a recuperat

prejudiciul cauzat părții vătămate, nu și-a cerut scuze de aceasta, inculpatul anterior a

fost judecat, iar în aceste circumstanțe se deduce că, scopul pedepsei penale poate fi

realizat doar prin aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod Penal.

Astfel, pedeapsa penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune

excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea

ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum

apare enunțat în Codul Penal.

4

Cu referire la cererea inculpatului Anghelici Alexandru privind aplicarea actului

de amnistie, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 243

din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”, instanța de apel a constatat că, inculpatul

întrunește cerințele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 „privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova” și a căzut sub incidența prevederilor art. 2 din Legea menționată.

Instanța de apel nu a constatat careva impedimente de aplicare în privința

inculpatului a prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, or, s-a

reținut faptul că, infracțiunea incriminată inculpatului a fost comisă până la adoptarea

Legii nr. 243 din 24.12.2021, pentru care Legea penală prevede în calitate de pedeapsă

principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 7 ani, inculpatul solicitând aplicarea în privința sa a actului de amnistie și în temeiul

art. 389 alin. (4), pct. 2) Cod de procedură penală, a dispus liberarea inculpatului,

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2), lit. c1) Cod

penal de la executarea pedepsei în legătură cu aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2021

„privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în contextul argumentelor de apel

invocate de apelanți, instanța de apel a reținut că, partea civilă a înaintat acțiune civilă

prin care a solicitat încasarea de la inculpat a prejudiciului material în mărime de 4034

lei, a sumei de 35.000 lei care a fost achitată lui Gherciu Ala pentru îngrijirea părții

vătămate și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei.

Din materialele probatorii, instanța de apel a constatat că părții civile Boaghe

Anastasia, prin acțiunile inculpatului i s-a cauzat un prejudiciu material și moral. Prin

raportul de expertiză judiciară nr. 202002P2791 din 15.09.2020 s-a atestat că la

examinarea medico-legală a lui Boaghe Anastasia s-a constatat vătămare corporală

medie (f.d. 15-16). În urma acțiunilor lui Anghelici Alexandru i-a fost cauzate dureri

fizice și un prejudiciu material în mărime de 7000 lei, bani pe care i-a cheltuit în urma

tratamentului.

Astfel, în ceea ce privește compensarea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune, instanța de fond a reținut că în suma de 4034 lei pe care partea civilă o

pretindea de la inculpat, se includeau cheltuielile pentru procurarea medicamentelor și

deplasări la spital, pentru consultații și tratament, care se confirmă prin bonurile

anexate la prezenta acțiune, din care considerent instanța de fond a admis solicitarea

privind încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 4034 lei.

Cât privește pretenția privind încasarea sumei de 35.000 lei care a fost achitată lui

Gherciu Ala pentru îngrijirea părții vătămate, instanța de fond a constatat că partea

civilă nu a prezentat instanței de judecată probe care să confirme suportarea acestor

cheltuieli.

La judecarea apelului, avocatul Valeri Astafiev în interesele părții civile a solicitat

5

anexarea la materialele cauzei a contractului de prestare a serviciilor din 14.09.2020

încheiat între Tudor Boaghe (beneficiar) și Gherciu Ala (executor), prin care se atestă

că, Gherciu Ala s-a obligat să întreprindă totalitatea măsurilor necesare pentru prestarea

serviciilor de îngrijitoare a doamnei Boaghe Anastasia, dat fiind faptul că la doamna

Boaghe Anastasia este ruptă mâna dreapta, iar beneficiarul se obligă să achite

onorarului executorului în mărime de 37.500 lei. Conform actului de primire-predare

a serviciilor din 15.02.2021 se atestă că, Gherciu Ala a primit suma de 37.500 lei.

Totodată, la materialele cauzei penale a fost anexată declarația persoanei fizice cu

privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2021 prin care se confirma faptul

că, contribuabila Gherciu Ala a obținut venituri impozabile în mărime de 37.500 lei.

Conform prevederilor art. 118, 121 Cod de procedură civilă și art. 219 alin. (3)

Cod de procedură penală, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel s-a constatat

prin probe pertinente și concludente faptul că partea civilă a suportat cheltuieli

materiale în mărime de 35.000 lei, care a fost achitată lui Gherciu Ala pentru îngrijirea

acesteia, fapt confirmat prin contractul de prestare a serviciilor din 14.09.2020, actul

de primire-predare a serviciilor din 15.02.2021, precum și prin declarația persoanei

fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2021.

În acest sens, instanța de apel a constatat că, la data de 14.09.2020 a fost încheiat

un contract de îngrijire cu Gherciu Ala, care timp de 5 luni a avut grijă de Boaghe

Anastasia, fiind remunerată din luna septembrie 2020 cu suma de 7000 lei, lunar pe o

perioadă de 5 luni, în totală fiind achitate 35.000 lei.

În ceea ce privește pretenția privind repararea prejudiciului moral în mărime de

30.000 lei, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu art. 219 Cod de procedură

penală, art. 2036, 2037 Cod civil, despăgubirile pentru daune morale se disting de cele

pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța

de judecată prin evaluare. Prin urmare, o dată cu stabilirea vinovăției inculpatului cu

certitudine s-a stabilit faptul că partea civilă a avut de suferit ca urmare a faptelor

infracționale îndreptate împotriva ei.

În acest sens, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că, partea

civilă Boaghe Anastasia a avut de suportat un prejudiciu de natură morală. Estimarea

daunei morale suportate de către ultima se confirmă prin faptul că, ea a avut de suportat

prejudicii fizice și psihice cauzate personalității afective, categorie în care intră

suferințele de categorie psihică, care sau manifestat prin stare de stres și frustrare, însă

cerințele părții civile în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei sunt

exagerate, de către instanța de judecată nefiind constatată o asemenea intensitate a

suferințelor psihice.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, caracterul leziunilor corporale

pricinuite, suferințele fizice și stresul psihologic suportat, perioada de restabilire,

instanța de apel a apreciat ca suma în mărime de 20.000 lei este echitabilă și în

corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpat îndreptate împotriva

reclamantei Boaghe Anastasia, reprezentă o satisfacție echitabilă.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, partea civilă Boaghe Anastasia a

6

solicitat să fie încasate și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei.

Drept urmare a analizei per ansamblu a criteriile sus indicate a considerat că, suma de

5000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică este o sumă care poate fi

apreciată drept reală, necesară și rezonabilă, din care considerent a dispus și încasarea

acestei sume din contul inculpatului.

Pe de altă parte, instanța de apel a respins ca nefondată solicitarea avocatului

Vadim Ciobanu privind respingerea acțiunii civile, or, la soluționarea acțiunii civile au

fost respectate prevederile art. 219-225 Cod de procedură penală, iar careva probe

pertinente și concludente care să justifice soluția propusă de a respinge acțiunea civilă,

la materialele cauzei penale nu au fost administrate.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel a admis încasarea de la

Anghelici Alexandru, în beneficiul Boaghe Anastasiei suma de 35.000 lei, cu titlu de

prejudiciu material, contrar prevederilor art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală.

Boaghe Anastasia a înaintat acțiunea civilă și a anexat înscrisuri referitor la aceasta

după terminarea cercetării judecătorești și anume în instanța de apel.

Privitor la încasarea sumei de 448 lei în legătură cu efectuarea expertizei medico-

legale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare sunt cheltuieli efectuate în

cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt

trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului.

Totodată, recurentul notează că expresia „poate fi obligat” din dispoziția art. 229

Cod de procedură penală, nu echivalează cu expresia „este obligat” la plata cheltuielilor

judiciare.

Prin urmare, plata pentru efectuarea acestor acțiuni procesuale nu urmează a fi

pusă pe seama inculpatului, întrucât atât normele cuprinse în art. 227- 229 Cod de

procedură penală, precum și cele din Legea specială nr. 68 din 14.04.2016, stabilesc că

responsabilul pentru achitarea plăților încasate de la stat în folosul organelor

împuternicite cu efectuarea expertizelor judiciare, sunt ordonatorii unor atare acțiuni

procesuale.

Instanța de judecată și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de

judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul- verbal. Instanța de apel a pus

la baza acestei decizii mai multe mijloacele materiale de probă, însă, potrivit

procesului-verbal ai ședinței de judecată din 27.04.2022, nu toate aceste mijloace

materiale de probă au fost cercetate în ședința instanței de apel.

În special în instanța de apel nu a fost cercetat contractul de prestare a serviciilor

din 14.09.2020 încheiat între Boaghe Tudor și Gherciu Ala, actul de primire-predare a

serviciilor din 15.02.2021 și declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit

pentru perioada fiscala 2021 prin care se confirmă că contribuabilul Gherciu Ala a

obținut venituri impozabile în mărime de 37.500 lei.

7

din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu decizia contestată o

critică, ca temei pentru recursuri invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală. În conținutul textului recursului nu este specificat, în raport cu

împrejurările relevate în descriptivul hotărârii atacate, asupra căror motive concrete

invocate în apeluri nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și dacă s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocate de

recurent, se constată că aceasta nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și art. 417 alin. (8) Cod de

procedură penală potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel, iar decizia trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției dat.

La caz, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a procedurilor nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanța ierarhic

inferioară.

Prin urmare, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va

verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea

soluției de încasare a prejudiciului material în sumă de 35.000 lei.

Instanța de apel just a soluționat cauza deferită judecății, examinând toate probele

în ansamblu, în special chestiunea privind suma încasării prejudiciului material din

contul inculpatului și a adoptat o nouă decizie prin care s-a dispus încasarea

prejudiciului material.

Privitor la actele (contractul de prestare a serviciilor din 14.09.2020 încheiat între

Boaghe Tudor și Gherciu Ala, actul de primire-predare a serviciilor din 15.02.2021 și

declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscala 2021)

8

care în viziunea recurentului nu au fost verificate și ilegal au stat la baza încasării

prejudiciului material, Colegiul penal le consideră drept afirmații neîntemeiate și

contrare materialelor cauzei.

Or, conform procesului- verbal din 27.04.2022, se atestă că avocatul Astafiev

Valeri a solicitat anexarea a declarației de venit, ordinului de plată, contractului de

prestare a serviciilor și actului de primire-predare a serviciilor (f.d. 188). Când

președintele ședinței a pus în discuție cererea avocatului Astafiev Valeri, și deși partea

apărării a solicitat respingerea cererii, totuși, în urma discuțiilor s-a dispus anexarea la

materialele cauzei a înscrisurilor prezentate de către avocatul Astafiev Valeri, astfel

încât nu s-au comis careva încălcări procesuale din partea instanței de apel.

Referitor la alegațiile recurentului precum că instanța de apel nefondat a dispus

încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpat, Colegiul penal reține că, instanțele au

argumentat poziția dată prin prisma art. 227 și 229 Cod de procedură penală, or,

cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate, potrivit legii, pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Prin urmare, Colegiul penal consideră neîntemeiate criticele recurentului vizavi

de faptul că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, deoarece decizia recurată cuprinde o motivare amplă și bine argumentată pe

marginea tuturor aspectelor relevante acestei cauze. În decizie este reflectată starea de

fapt și sunt analizate circumstanțele de drept, care denotă cu certitudine că soluția de

încasare a sumei de 35.000 lei și 448 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale este

una corectă și legală.

Mai mult ca atât, în apel nu s-a invocat ilegalitatea sentinței referitor la încasarea

cheltuielilor de judecată în contul statului pentru efectuarea expertizei.

Criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei în

instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin,

or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor

de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate.

În aceeași ordine de idei, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit

răspunsul la aceleași argumente invocate în cererile de apel, în contextul oferirii

răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în

situația dată, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care

acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c.

Spaniei, Helle c.Finlandei).

Așadar, Colegiul penal constată că instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu cele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și

9

legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare gravă de fapt,

care să fi afectat soluția, că au fost întrunitele elementele infracțiunii, și că recursul

ordinar este vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciobanu Vadim în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

27 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe ANGHELICI Alexandru XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 decembrie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-05-26
0,94
1ra-253/2022 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-253/2022 (1-19064888-01-1ra-21022022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion GUZ
CSJ 2022-08-04
0,94
1ra-690/2022 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-690/2022 (1-21150057-01-1ra-10052022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion GUZU
CSJ 2022-08-11
0,94
1ra-742/2022 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-742/2022 (1-19064882-01-1ra-18052022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 15 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion GUZU
CSJ 2023-01-25
0,94
1ra-1407/2022 — art. 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-1407/2022 1-22036182-01-1ra-09092022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion G
CSJ 2022-05-20
0,94
1ra-226/2022 — art. 27, 186 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-226/2022 (1-20090458-01-1ra-14022022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion GUZ
Sursă