1ra-1221/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1221/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1221/2022

1-21041188-01-1ra-11082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Dicusar Tatiana în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 24 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Secara Mihail XXXXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 19.03.2021-21.06.2021.

Instanța de apel: 08.07.2021-24.05.2022.

Instanța de recurs: 11.08.2022 – 02.11.2022.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Secara Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (4) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 (o

sută cincizeci) ore.

constatat că, Secara Mihail, la 25.08.2019, aproximativ la orele 19:45, fiind

persoană ce nu deține permis de conducere, conducea motocicleta de model “IJ

Planeta 5” cu n/î xxxx, pe drumul public din localitatea Bulboaca, r-nul Anenii Noi.

Fiind suspectat de către inspectorii de patrulare că se află în stare de ebrietate

alcoolică, i-au solicitat să fie supus testării alcoolscopică “Drager”, însă acesta a

refuzat.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Secara Mihail

a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal – conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care nu deține permis de conducere și

refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică.

Anenii Noi, Cotorobai Inna, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

1

parțială a sentinței și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care, cu respectarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, lui Secara Mihail să-i fie

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- pedeapsa principală stabilită inculpatului este prea blândă și

neproporțională cu pericolul social al acțiunilor criminale comise;

- deși acuzatorul de stat în cadrul dezbaterilor judiciare а solicitat

aplicarea pedepsei închisorii, instanța a aplicat pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității;

- în acest context acuzatorul de stat menționează inadmisibilitatea

tolerării unоr astfel de fapte prin aplicarea acestei pedepse, саrе este рrеа

blândă în соrароrt cu faptele social реriсulоаsе, săvîrșite de inculpat și

contrară prevederilor art. 2 alin. (2) Cod penal, iar art. 15 alin. (1) Cod penal

stipulează că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i

se aplică о pedeapsa echitabilă în limitele fixate în Раrtеа specială а Codului

penal;

- Secara Mihail a comis de două оri aceeași infracțiune, motiv din care și

în continuare există riscul săvârșirii de noi infracțiuni aflându-se la libertate;

- ar fi corect să se conștientizeze pericolul social sporit ре care l-а creat

inculpatul, conducând în stare de ebrietate mijlocul de trаnsроrt ре drumul

public, punând în pericol nu numai viața sa, dar și viața celorlalți participanți

la trafic;

- instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea blândă în privința

inculpatului Secara Mihail, astfel că nu va fi asigurat scopul pedepsei penale

și anume reeducarea inculpatului, restabilirea ordinii de drept, ci dimpotrivă,

într-un mod tacit, inculpatul va fi încurajat să comită fapte analogice pe

viitor. La fel, pedeapsa stabilită inculpatului nu va contribui nici la

prevenirea săvârșirii de infracțiuni din partea altor persoane.

2022 a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința parțial, în

partea individualizării pedepsei și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui Secara

Mihail, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (4) Cod penal i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 4 (patru) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea de către Secara Mihail s-a

dispus de a fi calculat din momentul reținerii acestuia de către organele

2

competente.

În rest sentința Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 21 iunie 2021

s-a menținut.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care

a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea

juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

În decizie au fost reiterate prevederile articolelor 61, 75 Cod penal și s-a

menționat că, „limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială,

sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea

infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de

săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost

comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Cuantumul

pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește având în

vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare

psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa

antecedentelor penale, comportamentul inculpatului pînă sau după

săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului.

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa

fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare”.

Instanța de apel a statuat că componența de infracțiune imputată

inculpatului Secara Mihail, prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, se

sancționează cu pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an.

În decizie s-a reținut că infracțiunea săvârșită de Secara Mihail, se

atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, ultimul la evidența medicului

psihiatru sau narcolog nu se află (f.d. 82, 83), nu au fost stabilite careva

circumstanțe atenuante sau agravante, рrin ordonanța Procuraturii Anenii

Noi din 19.11.2013 a fost încetată urmărirea penală pornită în privința lui

Secara Mihail în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu atragerea la răspundere

contravențională în temeiul art. 55 Cod penal.

Astfel, instanța de apel, pe de o parte a atestat predispunerea acestuia la

săvârșirea infracțiunilor din categoria dată, pe de altă parte, a reținut că, deși

inculpatului i-a fost acordată șansa de a se corecta și reeduca fără a fi atras la

răspundere penală, acesta nu a făcut concluziile de rigoare, săvârșind o

infracțiune similară.

Reieșind din personalitatea și comportamentul inculpatului, instanța de

apel a conchis că prima instanță eronat a ajuns la concluzia că, corectarea și

reeducarea lui Secara Mihail va fi posibilă prin stabilirea unei pedepse în

3

formă de muncă neremunerată în folosul comunității. La caz, s-a considerat

că scopul legii penale cu referire la inculpatul Secara Mihail va putea fi atins

doar prin stabilirea în privința acestuia a sancțiunii în formă de închisoare cu

executare reală.

Ținând cont de faptul Secara Mihail nu a îndreptățit încrederea acordată

anterior, săvârșind o nouă infracțiune similară, instanța de apel a conchis că,

pedeapsa sub formă de închisoare este aplicabilă la caz, și va duce la

realizarea scopurilor sancțiunii, astfel contribuind la reeducarea inculpatului,

la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept,

regulile de conviețuire sociale, principiile morale, atingerii scopului pedepsei

penale, inclusiv față de relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier,

sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să

conducă în stare de ebrietate și în lipsa permisului de conducere

avocatul Dicusar Tatiana în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal,

solicită admiterea recursului, casarea totală a deciziei, cu menținerea

sentinței.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Dicusar Tatiana invocă că:

- la individualizarea pedepsei penale nu au fost luate în considerație

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui

vinovat, circumstanțele ce atenuează răspunderea – recunoașterea vinovăției,

lipsa antecedentelor penale (în privința lui la 19.11.2013 fiind încetată

urmărirea penală în legătură cu tragerea la răspundere contravențională),

întreținerea familiei, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra

corectării vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acesteia;

- pedeapsa stabilită de prima instanță este una echitabilă, legală și direct

proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea inculpatului față de

infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, nefiind cazul executării reale

a pedepsei penale.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

4

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 10) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situația în care s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpaților, din care considerente, nu se va expune

referitor la aceste aspecte.

Sub aspectul temeiului de casare invocat, Colegiul penal atestă că partea

apărării consideră că inculpatului Secara Mihail i-a fost stabilită de către

instanța de apel o pedeapsă prea aspră, nefiind luate în considerație

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui

vinovat, iar pedeapsa pedeapsa stabilită de prima instanță este una echitabilă

și legală, însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele

cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii

din următoarele motive.

Colegiul penal atestă că, prin sentință Secara Mihail a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal și,

coroborând cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost aplicată

o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 150 ore. Prin decizie, lui Secara Mihail i s-a aplicat pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Astfel, având în vedere argumentele din recurs, Colegiul penal notează,

că prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

5

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale

a acestuia.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează

sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că

categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal

într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea

mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

După cum rezultă din recurs, apărarea solicită aplicarea în privința

inculpatului Secara Mihail a unei pedepse mai blânde, neprivative de

libertate, însă Colegiul penal menționează că, această solicitare nu poate fi

admisă, deoarece sub aspectul individualizării pedepsei penale, soluția

instanței de apel este întemeiată și legală.

Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă la

circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal constată că instanța de

apel a efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatului,

care indică, că săvârșirea faptei nu se datorează unui concurs accidental de

împrejurări și că, pentru îndreptarea inculpatului, este necesară executarea

efectivă a pedepsei.

6

În particular, instanța de apel corect a reținut toate circumstanțele reale și

personale relevante speței, și anume caracterul prejudiciabil al infracțiunii

(infracțiunea este una ușoară), persoana inculpatului și condițiile de viață ale

familiei sale, a luat în considerare faptul că inculpatul a recunoscut vina,

cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, la evidența

medicului psiholog și narcolog nu se află, careva circumstanțe agravante și

atenuante nu au fost stabilite, că prin fapta comisă inculpatul a pus în pericol

securitatea rutieră, рrin ordonanța procurorului din 19.11.2013 a fost încetată

urmărirea penală pornită în privința lui Secara Mihail în baza art. 2641 alin.

(4) Cod penal, cu atragerea la răspundere contravențională în temeiul art. 55

Cod penal și, deși inculpatului i-a fost acordată șansa de a se corecta și

reeduca fără a fi atras la răspundere penală, acesta nu a făcut concluziile de

rigoare, săvârșind o infracțiune similară.

Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel corect a stabilit

inculpatului Secara Mihail pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (4) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare, prin prisma art.

3641 Cod de procedură penală, pe un termen de 4 luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În așa mod instanța de apel a conchis corect, că în cazul inculpatului

Secara Mihail o pedeapsă neprivativă de libertate nu va atinge scopul de

restabilire a echității sociale, de corectare a acestuia, precum și de prevenire a

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Astfel, Colegiul penal consideră că, individualizând pedeapsa

inculpatului Secara Mihail, instanța de apel a ținut cont de prevederile legale

relevante conform prevederilor articolele 61, 75 Cod penal și a motivat

aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de închisoare, în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei.

Colegiul penal nu poate reține argumentele din recurs, precum că

pedeapsa stabilită de prima instanță este una echitabilă, ori, analizând partea

descriptivă a sentinței, Colegiul atestă că prima instanță superficial, prin

formulări generale și evazive și-a motivat soluția de aplicare lui Secara Mihail

a unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 150 ore.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, temeiuri de a

pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în

decizia sa lipsesc, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii

ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.

37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6

7

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal conchide că erorile

invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală

și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Dicusar

Tatiana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 mai 2022, în cauza penală în privința lui Secara

Mihail XXXXXX ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 25 noiembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

8