1ra-296/21 — art.188 al. 2 lt. b,e CP

1ra-296/21 — art.188 al. 2 lt. b,e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-296/2022

1- 1-18091557-01-1ra-25022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului

Dobrovolschii Corneliu, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Dobrovolschii Corneliu xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 22.02.2019-28.06.2019;

instanța de apel : 19.09.2019-17.11.2021;

instanța de recurs: 25.02.2022 – 18.10.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

A C O N S T A T A T :

Dobrovolschii Corneliu a fost achitat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Potrivit rechizitoriului, Dobrovolschii Corneliu este acuzat de organul de

urmărire penală de faptul că, la 05.10.2017, în jurul orei 00:30 min., prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu două persoane de gen masculin

neidentificate de organul de urmărire penală, în privința cărora a fost disjunsă

cauza penală într-un dosar separat, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin tâlhărie, sub pretextul

necesității de a beneficia de o călătorie a serviciului taxi, s-au apropiat de

conducătorul automobilului taxi „14999” de model „Renault Logan” cu numărul

1

de înmatriculare xxxxx, parcat pe str. Arborilor 21, mun. Chișinău, Republica

Moldova, lângă centrul comercial „Malldova” și au comandat o deplasare până

în or. Ialoveni, regiunea „ATB 16”.

Ulterior, Dobrovolschii Corneliu aflându-se pe bancheta din față în calitate

de pasager, iar celelalte două persoane pe bancheta din spate în automobilul

condus de către Cotoman Mihail, în timp ce se deplasau spre orașul Ialoveni, în

vederea realizării intenției lor infracționale de sustragere prin act tâlhăresc a

banilor de la victimă, Dobrovolschii Corneliu ar fi inițiat o discuție cu Cotoman

Mihail și ei toți trei au aflat, că ultimul nu are asupra sa armă sau electroșoc

pentru apărare.

Astfel, asigurându-se, că Cotoman Mihail nu se va putea apăra, iar ei prin

amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei, vor putea realiza intenția lor ilegală de sustragere a banilor de la

victima Cotoman Mihail.

Astfel, ajungând la intersecția străzilor Veniamin Zarzăr și Petru Zadnipru,

or. Ialoveni, Dobrovolschii Corneliu, i-ar fi spus lui Cotoman Mihail să oprească

automobilul, iar după ce ultimul a oprit automobilul, persoana de gen masculin

ce se afla pe bancheta din spatele conducătorului, cu un cuțit l-a atacat pe

Cotoman Mihail, punîndu-1 la gâtul victimei și amenințîndu1 în așa mod cu

aplicarea violenței periculoase, după care i-a cerut victimei Cotoman Mihail să

le predea toți banii. Apoi, persoana ce se afla pe bancheta din spate din dreapta,

fiindcă victima Cotoman Mihail, nu dorea să le dea banii ceruți, a coborât din

automobil, a deschis ușa de la șofer și în mod deschis, din buzunarul cămășii lui

Cotoman Mihail, a sustras toți banii pe care-i avea victima asupra sa, în sumă

de 280 lei și deoarece în acest timp, victima Cotoman Mihail opunea rezistență,

Dobrovolschii Corneliu și celelalte două persoane de gen masculin, în vederea

imobilizării lui Cotoman Mihail și sustragerii banilor râvniți, i-ar fi aplicat

victimei multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

până ce Cotoman Mihail și-a pierdut cunoștința, după care au lăsat victima în

automobil și cu banii sustrași, au părăsit locul comiterii faptei cauzându-i părții

vătămate Cotoman Mihail un prejudiciu material în valoare de 280 lei.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 4466 din 05.10.2017,

pe corpul lui Cotoman Mihail au fost depistate leziuni corporale sub formă de

echimoze la nivelul mucoasei obrazului stâng, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; excoriații la nivelul degetelor

patru - cinci a mâinii stângi care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice

a unui obiect tăietor, se califică ca vătămare neînsemnată.

Acțiunile inculpatului Dobrovolschii Corneliu au fost calificate de organul

de urmărire penală în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, după indicii calificativi

-„tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, comis de mai multe persoane, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă”.

Ialoveni, Danu Vasile, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care Dobrovolschii

Corneliu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2

188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal și în baza acestei legi a-i stabili pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte:

- la caz au fost acumulate suficiente probe care demonstrează vinovăția

inculpatului: și anume prin declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail,

declarațiile martorilor Sorocan Sergiu, Dobrovolschi Tatiana, Luchianciuc

Victor, Munteanu Dmitrii, Barbăroș Constantin, Croitoru Gheorghe, precum și

prin: raportul de expertiză medico-legală nr. 4466 din 05.10.2017, Raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1/-R/6707 din 21.12.2017; conținutul

procesului verbal de cercetare la fața locului din 05.10.2017; conținutul

procesului verbal de examinare a obiectului din 05.10.2017 și planșele

fotografice anexe; conținutul procesului verbal de confruntare din 14.11.2017

dintre partea vătămată Cotoman Mihail și învinuitul Dobrovolschii Corneliu;

conținutul procesului verbal de recunoaștere a persoanei pe viu din 01.11.2017;

conținutul procesului verbal de examinare din 18.10.2017; conținutul

stenogramei convorbirilor telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr.

xxxxx utilizat de către Dobrovolschii Vadim; conținutul stenogramei

convorbirilor telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. xxxxx

utilizat de către Bezvușco Mihail; conținutul procesului verbal de percheziție din

13.12.2017; conținutul procesului verbal de examinare din 03.11.201;

- potrivit procesului- verbal de prezentare spre recunoaștere, partea

vătămată Cotoman Mihail, a indicat că anume Dobrovolschii Corneliu a fost

persoana care, împreună cu alte două persoane, l-au agresat fizic, l-au

amenințat cu un cuțit și i-au sustras 280 lei. Fiind efectuată confruntarea între

părți, Cotoman Mihail și-a menținut declarațiile și a relatat, că anume

Dobrovolschii Corneliu la 05.10.2017, în jurul orei 00:30 minute, a fost

persoana care s-a aflat pe bancheta din față, anume cu Dobrovolschii Corneliu

a discutat, îl recunoaște atât după trăsăturile feței, cât și după voce;

- declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail date în ședința de judecată,

precum că, Dobrovolschii Corneliu seamănă cu persoana care l-a agresat,

urmează a fi apreciate critic, or, modificarea declarațiilor părții vătămate

Cotoman Mihail a avut loc după conversația avută cu apărătorul inculpatului și

mama inculpatului, în condițiile în care, potrivit convorbirilor telefonice dintre

Bezvușco Mihail și Dobrovolschii Corneliu, rezultă că, aceștia caută o persoană

care să discute cu partea vătămată în vederea schimbării declarațiilor;

- intenția de sustragere, cât și comiterea infracțiunii prin participare

simplă de către Dobrovolschii Corneliu s-a demonstrat prin declarațiile părții

vătămate Cotoman Mihail, din care rezultă, că Dobrovolschii Corneliu în

prezența celorlalți, a întrebat victima dacă are armă sau electroșoc pentru a se

apăra, în caz că este agresat de alte persoane. Prin urmare, înainte de comiterea

infracțiunii, Dobrovolschii Corneliu s-a asigurat, că victima nu are suficiente

mijloace de a se apăra, după care tot Dobrovolschii Corneliu, i-a zis victimei să

oprească automobilul, iar după ce automobilul a stopat, imediat, coautorul lui

Dobrovolschii Corneliu, a atacat cu un cuțit victima, apoi atacatorul a strigat la

ceilalți, inclusiv și lui Dobrovolschii Corneliu, ca să-l bată în continuare pe

Cotoman Mihail, pentru a-i putea sustrage bunurile. Acționarea concomitentă și

3

coordonată a tuturor trei, demonstrează comiterea faptei prin participație simplă

și cu înțelegere prealabilă. Forma înțelegerii prealabile prin voce, semne sau

mimici, nu contează la calificarea faptei;

- versiunea inculpatului precum, că în ziua și ora comiterii faptei se afla

acasă, urmează a fi apreciate critic, deoarece nu coroborează cu probele

administrate, fiind combătute prin probe chiar prezentate de către învinuit, care

a declarat că la 05.10.2017, a doua zi după comiterea faptei, a fost la o persoană

pe nume Gheorghe unde a servit cafea.

În timp ce mama acestuia Dobrovolschii Tatiana fiind audiată ca martor,

a declarat, ca la data de 05.10.2017, împreună cu fiul ei Corneliu Dobrovolschii,

de dimineață au fost în Criuleni la cules poamă, fapt ce demonstrează, că de

către aceștia se denaturează realitatea. Din copiile prezentate de apărare, reiese

că de pe laptopul lui Dobrovolschii Corneliu, la data de 04.10.2017, între 21:58

- 22:01 min. a fost accesat internetul, iar de la ora 22:45 min. până la 23:17

min., Dobrovolschii Corneliu a conversat prin Facebook cu Costea Vasilita, însă

aceste probe nu au forță probatorie de a demonstra că anume Dobrovolschii

Corneliu a utilizat laptopul în acea perioada și că Dobrovolschii Corneliu

conversând prin Facebook, s-a aflat anume acasă și nu în alt loc;

- declarațiile lui Dobrovolschii Corneliu de la urmărire penală în raport cu

cele din instanța de judecată, precum și neconcordanța între declarațiile

inculpatului și ale martorului Dobrovolschii Tatiana referitoare la aceleași

împrejurări, demonstrează fără echivoc tăinuirea de către ambii, a adevărului și

depunerea unor declarații neveridice, care urmau a fi apreciate critic de către

instanța de judecată;

- instanța de judecată nu a ținut cont la achitarea lui Dobrovolschii

Corneliu de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, precum și de

faptul că probele prezentate de acuzare în instanța de judecată demonstrează

incontestabil comiterea de către inculpat a infracțiunii incriminate;

- în partea descriptivă a sentinței de condamnare instanța face trimitere

la calificarea infracțiunii încriminate lui Dobrovolschii Corneliu pe art. 187 alin.

(2) Cod penal, pe când acesta este acuzat de comiterea infracțiunii de tâlhărie

prevăzută de art. 188 alin. (2), lit. b) și e) din Codul penal, astfel, instanța de

judecată a pronunțat o sentință, care este contrară legii în privința inculpatului

Dobrovolschii Corneliu, de aceia aceasta urmează a fi casată.

2021, a fost admis apelul procurorului Danu Vasile, casată sentința integral și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care, Dobrovolschii Corneliu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, și în baza acestei Legi, i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis,

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prima

instanță incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și eronat a ajuns la

concluzia că, inculpatul Dobrovolschii Corneliu învinuit în baza art. 188 alin.

(2), lit. b), e) Cod penal, urmează a fi achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită

de inculpat.

4

Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și

apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a

constatat că: Dobrovolschii Corneliu Gheorghe la 05.10.2017 în jurul orei 00:30

min., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu două persoane de gen

masculin neidentificate de organul de urmărire penală, în privința cărora a fost

disjunsă cauza penală într-un dosar separat, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin tâlhărie, sub pretextul

necesității de a beneficia de o călătorie a serviciului taxi, s-au apropiat de

conducătorul automobilului taxi „14999” de model „Renault Logan” cu n/î AAK

731, parcat pe str. Arborilor 21, mun. Chișinău, Republica Moldova, lângă centrul

comercial „Malldova” și au comandat o deplasare până în or. Ialoveni, regiunea

„ATB 16”.

În continuare, Dobrovolschii Corneliu aflându-se pe bancheta din față

pasager, iar celelalte două persoane pe bancheta din spate în automobilul

nominalizat, condus de către Cotoman Mihail, în timp ce se deplasau spre orașul

Ialoveni, în vederea realizării intenției lor infracționale de sustragere prin act

tâlhăresc a banilor de la victimă, Dobrovolschii Comeliu a inițiat o discuție cu

Cotoman Mihail si ei toți trei au aflat, că ultimul nu are asupra sa armă sau

electroșoc pentru apărare, astfel, asigurându-se, că Cotoman Mihail nu se va

putea apăra, iar ei prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru

viața și sănătatea persoanei, vor putea realiza intenția lor ilegală de sustragere a

banilor de la victima Cotoman Mihail.

Astfel, fiind ajunși la intersecția străzilor Veniamin Zarzăr și Petru Zadnipru,

or. Ialoveni, Republica Moldova, Dobrovolschii Corneliu, i-a zis lui Cotoman Mihail

să oprească automobilul, iar după ce ultimul a oprit automobilul, persoana de gen

masculin ce se afla pe bancheta din spatele conducătorului, cu un cuțit l-a atacat

pe Cotoman Mihail, punîndu-1 la gâtul victimei și amenințîndu-1 în așa mod cu

aplicarea violenței periculoase, după care i-a cerut victimei Cotoman Mihail să le

predea toți banii.

Apoi, persoana ce se afla pe bancheta din spate din dreapta, fiindcă victima

Cotoman Mihail, nu dorea să le dea banii ceruți, a coborât din automobil, a deschis

ușa de la șofer si în mod deschis, din buzunarul cămășii lui Cotoman Mihail, a

sustras toți banii avuți de victimă asupra sa, în sumă de 280 lei, iar deoarece în

acest timp, victima Cotoman Mihail opunea rezistență, Dobrovolschii Corneliu și

celelalte două persoane de gen masculin, în vederea imobilizării lui Cotoman

Mihail și sustragerii banii râvniți, îi aplicaseră victimei multiple lovituri cu pumnii

și picioarele peste diferite părți ale corpului, până ce Cotoman Mihail și-a pierdut

cunoștința, după care au lăsat victima în automobil și cu banii sustrași, au părăsit

locul comiterii faptei, cauzând-i părții vătămate Cotoman Mihail un prejudiciu

material în valoare de 280 lei.

Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 4466 din 05.10.2017, pe

corpul cet. Cotoman Mihail au fost depistate leziuni corporale sub formă de

echimoze la nivelul mucoasei obrazului stâng, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; excoriații la nivelul degetelor

5

patru și cinci mâna stângă care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect tăietor, se califică ca vătămare neînsemnată.

Instanța de apel a reținut că acțiunile lui Dobrovolschii Corneliu se

încadrează în baza art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, după indicii calificativi

-„tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, comis de mai multe persoane, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă”.

Deși inculpatul nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal a fost dovedită

prin: declarațiile părții vătămate Cotoman Mihai, declarațiile martorilor Sorocan

Sergiu, Dobrovolschii Tatiana, Barbăroș Constantin, Croitoru Gheorghe,

declarațiile expertului Luchianciuc Victor, a specialistului Muntean Dmitrii

precum și prin Raportul de expertiză judiciară nr. 4466 din 05.10.2017 (Vol. I,

f. d. 32); Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l/-R 6707 din

21.12.2017 (Vol. I, f. d. 71); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

05.10.2017 (Vol. I, f. d. 87); procesul-verbal de examinare a obiectului din

05.10.2017 (Vol. I, f. d. 81); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei pe viu

din 01.11.2017 (Vol. III, f. d. 4); procesul-verbal de examinare din 18.10.2017

(Vol. I, f. d. 144); conținutul stenogramei telefonice avute prin intermediul

telefonului mobil nr. xxxxx utilizat de către Dobrovolschii Vadim (Vol. II, f. d. 99);

conținutul stenogramei telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. xxxxx

utilizat de către Bezvușco Mihail (Vol. III, f. d. 160); procesul-verbal de percheziție

din 13.12.2017 (Vol. III. f. d. 57); procesul-verbal de examinare din 03.11.2017

(Vol. III, f. d. 124).

Instanța de apel a statuat că, în sentința atacată instanța de fond a respins

în totalmente probele acuzării și greșit a ajuns la concluzia de achitare a acestuia

pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Or, comiterea infracțiunii de

către Dobrovolschii Corneliu s-a probat prin procesul-verbal de prezentare spre

recunoaștere, prin care partea vătămată Cotoman Mihail, a indicat că anume

Dobrovolschii Corneliu a fost persoana care împreună cu alte două persoane l-

au agresat fizic, l-au amenințat cu un cuțit și i-au sustras 280 lei, precum și prin

procesul verbal de confruntare din 14.11.2017, în care partea vătămată Cotoman

Mihail și-a menținut declarațiile și a relatat, că anume Dobrovolschii Corneliu,

la data de 05.10.2017, în jurul orei 00:30 minute, a fost persoana care s-a aflat

pe bancheta din față pasager din taxiul condus de el, anume cu Dobrovolschii

Corneliu a discutat, îl recunoaște atât după trăsăturile feței, cât și după voce.

La fel, comiterea infracțiunii de către Dobrovolschii Corneliu s-a probat și

prin declarațiile părții vătămate date în ședința de judecată în instanța de fond și

susținute de acesta și în instanța de apel precum și prin declarațiile martorilor.

Declarațiile părții vătămate coroborează cu Raportul de expertiză medico-

legală, din care rezultă, că părții vătămate Cotoman Mihail i-au fost cauzate

vătămări corporale neînsemnate, inclusiv leziune la deget, caracteristic

acționarii cu un obiect tăietor, la caz, cuțitul.

Instanța de apel a respins poziția inculpatului Dobrovolschii Corneliu

potrivit căreia în ziua și ora comiterii faptei se afla acasă, deoarece nu

coroborează cu probele administrate la caz, or în aceiași seară, la ora 22:05

6

acesta, a fost telefonat de către mama sa Dobrovolschii Tatiana ultima având o

conversație cu fiul de 21 secunde, fapt ce probează că inculpatul în acea seară

nu se afla la domiciliu.

Versiunea inculpatului și a martorului Dobrovolschii Tatiana, precum că,

Dobrovolschii Corneliu s-a aflat la domiciliu în seara și în timpul comiterii

tâlhăriei, a fost combătută prin stenografierea conversației dintre Dobrovolschii

Vadim - fratele inculpatului și Dobrovolscaia Tatiana - mama inculpatului, din

care rezultă, incertitudinea acestora referitor la prezența la domiciliu a

inculpatului la data și ora comiterii tâlhăriei, or Dobrovolschii Vadim îi spune

mamei inculpatului, Dobrovolscaia Tatiana, ca să spună că Dobrovolschii

Corneliu, în noaptea comiterii faptei, era acasă.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului și

din motiv că acestea nu coroborează cu declarațiile martorului Dobrovolschii

Tatiana precum și cu declarațiile sale date în cadrul urmării penale ca învinuit,

or în cadrul urmăririi penale Dobrovolschii Corneliu a declarat că ,,în seara de

04.10.2017, a navigat prin internet de pe laptop și apoi de pe telefonul mobil

prin WiFi”, însă în instanța de fond, a declarat, că ,,a navigat prin internet numai

de pe laptop.

În declarațiile sale date în ședința de judecată în instanța de fond, martorul

Dobrovolschii Tatiana a declarat, că la 04.10.2017, pe la ora 22:00 minute,

împreună cu soțul și fiul Dobrovolschii Corneliu au intrat în casă. Ea cu soțul

în odaia sa, iar fiul în odaia lui. L-a telefonat pe fiul Corneliu Dobrovolschii și i-

a spus despre lemne.

În timp ce inculpatul Dobrovolschii Corneliu a declarat, că la 04.10.2017,

fiind întuneric, a venit a acasă, părinții nu l-au văzut și el, fără a aprinde lumina

a intrat în odaia sa, s-a dezbrăcat și s-a culcat, iar apoi l-a sunat mama

Dobrovolschii Tatiana și l-a întrebat unde se află.

În concluzia, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului

Dobrovolschii Corneliu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2),

lit. b), e) Cod penal a fost dovedită fără echivoc în afara oricărui dubiu rezonabil.

Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel ținând cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care

potrivit art. 16 Cod penal se atribuie la categoria celor grave, de motivul acesteia,

de personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, dar și de faptul că nu a recunoscut vina și nu se căiește

de cele comise, nu a participat la examinarea cauzei în instanța de apel, fiind

anunțat în căutare, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, a considerat că pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, este proporțională

și echitabilă faptei comise.

Bargan Iurie în numele inculpatului Dobrovolschii Corneliu, invocând

prevederile art.427 alin.(1), pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea

totală a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

5.1. În argumentarea recursului, recurentul menționează că:

7

- din conținutul părții descriptive a acesteia, rezultă că instanța de apel nu

a întreprins toate măsurile necesare de a elucida circumstanțele esențiale ale

cauzei, prin urmare nu a respectat prevederile art. art. 101, 414, 417 Cod de

procedură penală;

- instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță a apreciat greșit

probele și incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, la rândul său nu

și-a motivat soluția, a apreciat unilateral probele, le-a examinat selectiv și nu a

oferit o analiză efectivă a argumentelor apărării;

- instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată în termeni vagi și cu

conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și mult aspectual

probele care au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor

indicate în dispozitiv;

- instanța de apel, casând hotărârea primei instanțe privind achitarea

inculpatului Dobrovolschi, și recunoscându-1 vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e) Cod penal - nu a supus unei analize

obiective cumulul de probe administrate, nu le-a dat o apreciere

corespunzătoare prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, concluzionând

prin deducție lipsită de o amplă analiză că, acțiunile acestuia corect au fost

încadrate de procuror conform acestei componenței de infracțiune;

- instanța de apel doar a trecut în revistă probele administrate pe caz și

intabulate în rechizitoriu, fără a oferi propria apreciere a acestora așa cum o cer

prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală și prevederile art. 414 alin.

(2) și (6) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul verbal. Or, instanța de apel

urma să constate, prin care date concrete, în afară de declarațiile părții vătămate

Cotoman Mihail, se constată fapta infracționale și se caracterizează elementele

infracțiunii imputate inculpatului;

- instanța de apel, făcând trimitere la declarațiile părții vătămate și a

unicului martor Sorocan Sergiu audiat în instanța de apel, fără a le da apreciere,

nu a indicat concret ce anume denotă confirmarea faptelor imputate, or, aceste

declarații, după cum au fost luate în considerare de către instanța de apel și ne

fiind analizate, nu generează incontestabil, înafara oricăror dubii, concluzia

privind vinovăția inculpatului. în consecință, se atestă că instanța de apel a

adoptat o decizie de condamnare a inculpatului Dobrovolschii Corneliu, printr-

o motivare superficială și contradictorie;

- instanța de apel a indicat că vina inculpatului Dobrovolschii Corneliu în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, se

probează cu certitudine, nu numai prin declarațiile părții vătămate Cotoman

Mihail, dar și prin conținutul declarațiilor martorului Dobrovolschii Tatiana, a

martorului Barbăroș Constantin, a martorului Croitoru Gheorghe, a expertului

Luchianciuc Victor, a specialistului Muntean Dmitrii. În mare parte aceste

persoane nu au fost audiate în instanța de apel, deși de către apărare s-a solicitat

în mod argumentat;

- deși instanța de apel a indicat în acest fel și anume că aceste probe

confirmă vinovăția inculpatului, nu a analizat în detaliu conținutul acestora și

8

nu a combătut aspectele de nevinovăție a inculpatului ce rezultă suficient din

acestea. Instanța de apel nu a asigurat de a se exclude divergențele ce rezultă

din declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail;

- nu a supus unei analize temeinice întru a fi asigurată motivarea soluției

de condamnare, cele ce rezultă din procesului-verbal de examinare din

03.11.2017 din care urmează că a fost examinat și s-a constatat, că de pe

laptopul „HP" ridicat de la inculpatul Dobrovolschii Corneliu, la data de

04.10.2017, între orele 21:58 - 22:01, a fost accesat internetul cu ajutorul

browser-ului, inclusiv profilul "Facebook" la 22:01 minute, fapt confirmat de

istoria browser-ului pe 5 file. Din copia conversației de pe "Facebook" pe 3 file s-

a stabilit că de pe profilul lui Dobrovolschii Comeliu, la ora 22:45 minute s-a

început o conversație care a durat până la 04.10.2017, ora 23:17 minute (Vol.

III, f. d. 124).

La fel și conținutul procesului-verbal de examinare din 18.10.2017, prin

care a fost examinate descifrările telefonice de pe numărul de telefon xxxxx ce

aparține inculpatului Dobrovolschii Corneliu și s-a constatat, că la 04.10.2017,

ora 21:00 minute, acesta, în timp ce se afla în s. Xxxxxx, celula „xxxxx" de pe

numărul de telefon xxxxx l-a sunat pe Bolocan Daniel, care utiliza numărul

xxxxx, iar convorbirea a durat 13 secunde. Mai rezultă că la 04.10.2017, ora

22:06 minute, martorul Dobrovolscaia Tatiana de pe numărul xxxxx l-a telefonat

pe Dobrovolschii Corneliu pe numărul xxxxx, care se afla în or. Ialoveni, celula

„xxxx", iar convorbirea a durat 21 secunde Vol. I, f. d. 144);

- lipsește o analiză corespunzătoare a conținutului raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1/-R6707 din 21.12.2017, din care

urmează că a fost depistată cronologia evenimentelor efectuate pe DM în

perioada 03.10.2017-05.10.2017. Pe DM au fost depistate conversații duse prin

intermediul aplicațiilor "Facebook Messenger" și "Viber". Toate datele au fost

extrase și anexate la raport. În urma examinării au fost anexate la Raport în

format electronic toate datele inclusiv și cele șterse și restabilite de program la

04.10.2017 (Vol. I, f. d. 71).

Anume aceste date urmau a fi analizate în coroborare cu declarațiile

expertului Muntean Dmitrii care a fost audiat numai în ședința de judecată a

instanței de fond și a comunicat că potrivit răspunsului oferit de IM "Orange

Moldova" SA, telefonul ce aparține lui Dobrovolschii Corneliu nu a avut

conexiune la rețeaua 3G sau 4G.Respectiv acest telefon a avut conexiune la

rețeaua WI-FI.

Dacă experții Centrului Criminalistic au constatat că la data de

04.10.2017 nu s-a depistat o înregistrare nouă, rezultă că telefonul s-a conectat

automat la o rețea WI-FI cunoscută anterior. Dacă ar fi existat o conectare nouă,

aceasta s-ar fi înregistrat. La ora 22.06 min. s-a început discuția pe aplicația

"Facebook" - Messenger și s-a finisat la 23.23 min. Mesajele în telefon au fost

salvate automat de aplicația telefonului. Conectarea unui telefon fără acces la

internet se poate efectua prin intermediul altui dispozitiv care furnizează trafic

de internet. Această conectare se păstrează în memoria telefonului „Hotspot"

Este posibil ca telefonul inculpatului să fi fost conectat la un dispozitiv care

furnizează internet. Conform Raportului de constatare a telefonului inculpatului

a fost conectat la imul din cele 37 adrese de conexiune WI-FI.

9

- din analiza declarațiilor date de partea vătămată se relevă indiscutabil

prezența unor contradicții esențiale, înlăturarea cărora poate scoate la iveală

aspecte importante pentru stabilirea adevărului.

penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință, pledând pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta este pasibil admiterii,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art.435 alin.(1), pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel,

în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată

că, avocatul invocă temeiul pentru recurs prevăzut la pct.6), alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul.

Analizând lucrul judecat de către instanțele ierarhic inferioare, Colegiul

penal lărgit constată că, atât sentința cât și decizia instanței de apel sunt

afectate de erori procesuale, care nu pot fi remediate în prezenta procedură, din

atare considerente cele avansate de recurent urmează a fi admise, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a detalia considerațiunile ce fundamentează soluția de trimitere a

cauzei la rejudecare, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, principala

problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau

nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale

imputate acesteia prin rechizitoriu.

În acest context, instanța de recurs menționează, că una din condițiile

adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu

circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța

trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în

aceeași consecutivitate.

În conformitate cu art. 394 alin. (3), pct. 1) și 2) Cod de procedură penală,

partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă:1) indicarea

învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată;

2) descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și

enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru

care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite

10

introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială

nevinovăția celui achitat.

În speță, se reține că prin rechizitoriu Dobrovolschii Corneliu a fost

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod

penal (f.d.164-169, vol. II).

Prin sentință Dobrovolschii Corneliu a fost achitat de sub învinuirea

înaintată în baza art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat.

Contrar prescripțiile de drept nominalizate mai sus, prima instanță, deși a

indicat în partea descriptivă fapta așa cum a fost încriminată inculpatului în

rechizitoriu, eronat a constatat că „ acțiunile inculpatului Dobrovolschii Corneliu

au fost calificate de organul de urmărire penală în baza art. 187 alin. (2) Cod

Penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, comis de mai multe persoane, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă”, or asemenea învinuire nu i-a fost imputată

inculpatului prin actul vizat.

De asemenea, contradictorie este și motivarea primei instanțe expusă în

partea descriptivă a sentinței, în care pe de o parte indică faptul, că „analizând

probele dobândite în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul cercetării

judecătorești, instanța de judecată ajunge la concluzia că, învinuirea înaintată

lui Dobrovolschi Corneliu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2)

Cod penal nu și-a găsit confirmarea, Dobrovolschi Corneliu urmând a fi achitat

pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta”, iar pe de altă parte în

dispozitiv dispune achitarea inculpatului Dobrovolschi Corneliu de sub

învinuirea prevăzută de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal.

În consecință, având în vedere circumstanțele descrise, Colegiul penal

conchide asupra imposibilității menținerii unei asemenea sentințe, întrucât

abordarea instanței de fond sub acest aspect este una contrară prevederilor

art.325 Cod de procedură penală, cât și prevederilor art.394 alin.(3), pct.1) Cod

de procedură penală, fapt ce denotă că prima instanță nu a judecat fondul cauzei

în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii.

Pe de altă parte, verificând decizia instanței de apel în raport cu

argumentele recursului ordinar, Colegiul penal conchide că nici această

hotărâre nu corespunde întru totul prevederilor legii procesuale, și în consecință

urmează a fi casată, cu remiterea cauzei pentru o nouă rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit notează că în conformitate cu

prevederile art.414 Cod de procedură penală „instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate

administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare, fiind

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

11

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de

fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv

de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de

procedură.

Tot în acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că la etapa judecării

cauzei în instanța de apel, instanța investită inclusiv cu atribuții de a judeca

fondul cauzei, adică de cercetare nemijlocită a probelor, urmează să țină cont și

de prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit cărora:

„judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este

în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent,

precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază

din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie,

susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea

inculpatului.

De asemenea, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel nu este

în drept să pronunțe o hotărâre prin care să constată vinovăția inculpatului de

comiterea infracțiunii imputate, bazându-se exclusiv pe actele și lucrările primei

instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea lui. Or, după o hotărâre de

achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța

de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor acuzării,

declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului.

În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se

desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat

principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și

împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la

întrebările adresate.

Colegiul penal lărgit constată că recurentul în cererea de recurs critică

faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale

expuse supra și a conchis neîntemeiat asupra vinovăției inculpatului de

comiterea infracțiunii incriminate, bazându-se preponderent pe probele

cercetate de către prima instanță, puse, anterior, la baza achitării acestuia, or,

12

exceptând declarațiile părții vătămate, care urmează a fi apreciate critic în

accepțiunea acestuia, lipsesc careva probe pertinente și concludente care ar

confirma învinuirea înaintată inculpatului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază

în raport cu ansamblul acesteia. Curtea Europeană a reiterat că efectul

articolului 6 § 1 este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a

proceda la o examinare corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor,

fără a prejudicia propria apreciere a acestora.

Relevant, ține a se menționa aici statuările CtEDO asupra violării art. 6

din momentul în care „instanțele naționale simplu s-au ales să ignore multiple

violări serioase ale legislației, precum și să nege o serie de elemente fundamentale

pentru justa soluționare a cauzei.” Omisiuni similare de a prezenta suficiente

motive au rezultat în constatări de violare a art. 6 din Convenție în cauzele: Hiro

Balani (§ 27- 28), Suominen v. Finland (no.37801/97, §§ 34-38, 1 iulie 2003),

Salov v. Ukraine (no.65518/01, § 92, ECHR 2005-VIII), Popov v. Moldova (no.2)

(no.19960/04, § 49-54, 6 decembrie 2005), Melnic v. Moldova (no.6923/03, § 39-

44, 14 noiembrie 2006) și alte cauze asemănătoare.

La fel, potrivit Hotărârii CtEDO în cauza Petrica Manolachi contra României

(cererea nr. 36605/04; Secția a II-a, din 05.03.2013), judecătorii europeni au

notat că instanțele de control judiciar au înlocuit sentința inițială de achitare cu

o hotărâre de condamnare fără a administra vreo probă nouă, ceea ce contravine

conceptului de echitate a procesului penal.

Raportând constatările Curții la circumstanțele cauzei, instanța de recurs

ordinar constată că din actele dosarului rezultă că, instanța de apel nu a ținut

seama de dispozițiile legale pertinente și nu a respectat în deplină măsura

prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, or, în scopul asigurării

unui proces echitabil, era obligată să ia măsuri pozitive în vederea reaudierii

tuturor martorilor, să rejudece cauza după regulile primei instanțe și de a pune

la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile

nemijlocirii și contradictorialității, să verifice și să aprecieze conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să prezinte

raționamentele forte care au stat la baza răsturnării soluției de achitare.

Astfel, din analiza materialelor cauzei se constată faptul că, judecarea

cauzei în cadrul instanței de apel a avut loc în lipsa inculpatului Dobrovolschi

Corneliu, care a fost anunțat în căutare (dosar de căutare nr.2021440166 – f. d.

210), în instanța de apel fiind audiați suplimentar doar partea vătămată

Cotoman Mihail (vol. VII, f. d. 182183) și martorul Sorocan Sergiu (vol. VII f.

d.212 ).

Avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului, a înaintat cerere privind

examinarea suplimentară în cadrul cercetării judecătorești a probelor puse la

baza achitării inculpatului, ținând cont de faptul că a fost pronunțată o sentință

de achitare și că procedura de judecarea a apelului se desfășoară în lipsa

inculpatului, cerere care însă a fost respinsă de către instanța de apel (f.d.191-

194).

13

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17.11.2021,

procurorul a invocat că nu a avut posibilitatea asigurării prezentării altor

martori menționând că anterior a prezentat acte ce confirmă lipsa acestora de la

locul de trai, însă la materialele cauzei asemenea informații nu se regăsesc.

În continuare, instanța de apel, dispunând cercetarea probelor, în

conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, procurorul a făcut

trimitere la ansamblul probator, și anume la: declarațiile inculpatului

Dobrovolschi Corneliu, declarațiile părții vătămate Cotoman Mihai, declarațiile

martorilor Sorocan Sergiu, Dobrovolschii Tatiana, Barbăroș Constantin, Croitoru

Gheorghe, declarațiile expertului Luchianciuc Victor, a specialistului Muntean

Dmitrii precum și la probele scrise și anume Raportul de expertiză judiciară nr.

4466 din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 32); Raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 34/12/l/-R 6707 din 21.12.2017 (Vol. I, f. d. 71); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 87); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 81); procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei din 01.11.2017 (Vol. III, f. d. 4); procesul-verbal de

examinare din 18.10.2017 (Vol. I, f. d. 144); conținutul stenogramei telefonice

avute prin intermediul telefonului mobil nr. 079023591 utilizat de către

Dobrovolschii Vadim (Vol. II, f. d. 99); conținutul stenogramei telefonice avute

prin intermediul telefonului mobil nr. 068633241 utilizat de către Bezvușco

Mihail (Vol. III, f. d. 160); procesul-verbal de percheziție din 13.12.2017 (Vol. III.

f. d. 57); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 03.11.2017 (Vol. III, f. d.

124).

În acest context, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel și-a

format concluzia de vinovăție a inculpatului, reținând calificarea din rechizitoriu,

bazându-și decizia de condamnare pe probele cercetate doar de către prima

instanță, printre care sunt și declarațiile din ședința instanței de fond a:

inculpatului Dobrovolschi Corneliu (Vol. VII, f. d.36-38); martorului Dobrovolschi

Tatiana (Vol. VI, f. d.116-127); martorului Barbăroș Constantin Vol. VI, f. d.170-

171); martorului Croitoru Gheorghe (Vol. VI, f. d.148-150); expertului

Luchianciuc Victor (Vol. VII, f. d. 166-167); specialistului Muntean Dmitrii (Vol.

VI, f. d.234-235), excepție făcând doar declarațiile părții vătămate Cotoman

Mihail și declarațiile martorului Sorocan Sergiu, care au fost audiați în instanța

de apel.

Astfel se atestă că instanța de apel, rejudecând cauza după regulile primei

instanțe, de facto, a audiat în condițiile de nemijlocire doar partea vătămată

Cotoman Mihail și martorul Sorocan Sergiu, concluzionând, că vinovăția

inculpatului a fost cu certitudine dovedită. În același timp, se observă că

cercetând declarațiile nominalizate supra, prima instanță a conchis asupra

achitării în privința inculpatului Dobrovolschi Corneliu, din motiv că fapta nu a

fost comisă de către ultimul.

În condițiile în care, instanța de apel a procedat la o nouă interpretare a

acestor declarații, rezultă că inculpatul Dobrovolschi Corneliu, a fost condamnat

pe baza acelorași mărturii care i-au fost suficiente primei instanțe pentru a se

îndoi de acuzațiile aduse acestuia și pentru a motiva achitarea în privința lui.

În asemenea circumstanțe se constată că, instanța de apel a încălcat

prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, care stipulează expres

14

despre necesitatea audierii din nou a martorilor, declarațiile cărora

constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului. Or, întru asigurarea unui proces

echitabil, ținând cont și de faptul că examinarea cauzei penale se desfășoară în

lipsa inculpatului, instanța de apel era obligată să ia măsuri pozitive în vederea

reaudierii martorilor absenți (a se vedea Hotărârile CEDO Dan v. Republica

Moldova (nr. 2) (nr. 57575/14, §57, 10 noiembrie 2020; și Sigurþórsson

Arnarsson v. Islanda, nr. 44671/98, § 38, 15 iulie 2003).

Mai mult ca atât, acuzarea nu a prezentat instanței de judecată suficiente

probe care să demonstreze că s-au depus toate eforturile rezonabile pentru a

asigura prezența martorilor în fața instanței de apel. Așadar, instanța de apel nu

a audiat din nou martorii, ci doar s-a bazat pe declarațiile lor, așa cum au fost

fixate în materialele cauzei, adică declarațiile depuse în prima instanță, în baza

cărora inculpatul a fost achitat.

Astfel, se reiterează că instanța de apel, având responsabilitatea de a

decide asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului, ar fi trebuit, în principiu,

să poată audia martorii în persoană și aprecia credibilitatea acestora. Evaluarea

corectitudinii unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi

realizată printr-o simpla citire a declarațiilor acestuia (Dan v. Moldova (nr.

8999/07, § 33, 5 iulie 2011).

În concluzie, instanța de recurs ordinar menționează că instanța de apel

nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după regulile primei instanțe și

de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în

condițiile nemijlocirii și contradictorialității, dându-i astfel posibilitatea

inculpatului Dobrovolschi Corneliu de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor

aduse în baza învinuirii pe art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia

instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în

partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat

în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală și

anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual-

penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă cu strictețe

de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate, să verifice și să aprecieze detaliat probele administrate și examinate

în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită

cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate,

să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei

date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de

adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o

soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară

în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o

15

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Bargan Iurie în

numele inculpatului Dobrovolschii Corneliu.

Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Dobrovolschii Corneliu xxxxx

și se dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Dobrovolschii Corneliu Gheorghe urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă

în privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau

dacă nu execută pedeapsa cu închisoare în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 24 noiembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

16