1ra-296/21 — Art.188 al. 2 lt. b,e CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni din 28 iunie 2019, Dobrovolschii Corneliu a fost achitat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, a constatat că: Potrivit rechizitoriului, Dobrovolschii Corneliu este acuzat de organul de urmărire penală de faptul că, la 05.10.2017, în jurul orei 00:30 min., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu două persoane de gen masculin neidentificate de organul de urmărire penală, în privința cărora a fost disjunsă cauza penală într-un dosar separat, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin tâlhărie, sub pretextul necesității de a beneficia de o călătorie a serviciului taxi, s-au apropiat de conducătorul automobilului taxi „14999” de model „Renault Logan” cu numărul 1 de înmatriculare xxxxx, parcat pe str. Arborilor 21, mun. Chișinău, Republica Moldova, lângă centrul comercial „Malldova” și au comandat o deplasare până în or. Ialoveni, regiunea „ATB 16”. Ulterior, Dobrovolschii Corneliu aflându-se pe bancheta din față în calitate de pasager, iar celelalte două persoane pe bancheta din spate în automobilul condus de către Cotoman Mihail, în timp ce se deplasau spre orașul Ialoveni, în vederea realizării intenției lor infracționale de sustragere prin act tâlhăresc a banilor de la victimă, Dobrovolschii Corneliu ar fi inițiat o discuție cu Cotoman Mihail și ei toți trei au aflat, că ultimul nu are asupra sa armă sau electroșoc pentru apărare. Astfel, asigurându-se, că Cotoman Mihail nu se va putea apăra, iar ei prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, vor putea realiza intenția lor ilegală de sustragere a banilor de la victima Cotoman Mihail. Astfel, ajungând la intersecția străzilor Veniamin Zarzăr și Petru Zadnipru, or. Ialoveni, Dobrovolschii Corneliu, i-ar fi spus lui Cotoman Mihail să oprească automobilul, iar după ce ultimul a oprit automobilul, persoana de gen masculin ce se afla pe bancheta din spatele conducătorului, cu un cuțit l-a atacat pe Cotoman Mihail, punîndu-1 la gâtul victimei și amenințîndu1 în așa mod cu aplicarea violenței periculoase, după care i-a cerut victimei Cotoman Mihail să le predea toți banii. Apoi, persoana ce se afla pe bancheta din spate din dreapta, fiindcă victima Cotoman Mihail, nu dorea să le dea banii ceruți, a coborât din automobil, a deschis ușa de la șofer și în mod deschis, din buzunarul cămășii lui Cotoman Mihail, a sustras toți banii pe care-i avea victima asupra sa, în sumă de 280 lei și deoarece în acest timp, victima Cotoman Mihail opunea rezistență, Dobrovolschii Corneliu și celelalte două persoane de gen masculin, în vederea imobilizării lui Cotoman Mihail și sustragerii banilor râvniți, i-ar fi aplicat victimei multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, până ce Cotoman Mihail și-a pierdut cunoștința, după care au lăsat victima în automobil și cu banii sustrași, au părăsit locul comiterii faptei cauzându-i părții vătămate Cotoman Mihail un prejudiciu material în valoare de 280 lei. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 4466 din 05.10.2017, pe corpul lui Cotoman Mihail au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze la nivelul mucoasei obrazului stâng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; excoriații la nivelul degetelor patru - cinci a mâinii stângi care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor, se califică ca vătămare neînsemnată. Acțiunile inculpatului Dobrovolschii Corneliu au fost calificate de organul de urmărire penală în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, după indicii calificativi -„tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă”.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în Procuratura raionului Ialoveni, Danu Vasile, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță prin care Dobrovolschii Corneliu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal și în baza acestei legi a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte: - la caz au fost acumulate suficiente probe care demonstrează vinovăția inculpatului: și anume prin declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail, declarațiile martorilor Sorocan Sergiu, Dobrovolschi Tatiana, Luchianciuc Victor, Munteanu Dmitrii, Barbăroș Constantin, Croitoru Gheorghe, precum și prin: raportul de expertiză medico-legală nr. 4466 din 05.10.2017, Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1/-R/6707 din 21.12.2017; conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului din 05.10.2017; conținutul procesului verbal de examinare a obiectului din 05.10.2017 și planșele fotografice anexe; conținutul procesului verbal de confruntare din 14.11.2017 dintre partea vătămată Cotoman Mihail și învinuitul Dobrovolschii Corneliu; conținutul procesului verbal de recunoaștere a persoanei pe viu din 01.11.2017; conținutul procesului verbal de examinare din 18.10.2017; conținutul stenogramei convorbirilor telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. xxxxx utilizat de către Dobrovolschii Vadim; conținutul stenogramei convorbirilor telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. xxxxx utilizat de către Bezvușco Mihail; conținutul procesului verbal de percheziție din 13.12.2017; conținutul procesului verbal de examinare din 03.11.201; - potrivit procesului- verbal de prezentare spre recunoaștere, partea vătămată Cotoman Mihail, a indicat că anume Dobrovolschii Corneliu a fost persoana care, împreună cu alte două persoane, l-au agresat fizic, l-au amenințat cu un cuțit și i-au sustras 280 lei. Fiind efectuată confruntarea între părți, Cotoman Mihail și-a menținut declarațiile și a relatat, că anume Dobrovolschii Corneliu la 05.10.2017, în jurul orei 00:30 minute, a fost persoana care s-a aflat pe bancheta din față, anume cu Dobrovolschii Corneliu a discutat, îl recunoaște atât după trăsăturile feței, cât și după voce; - declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail date în ședința de judecată, precum că, Dobrovolschii Corneliu seamănă cu persoana care l-a agresat, urmează a fi apreciate critic, or, modificarea declarațiilor părții vătămate Cotoman Mihail a avut loc după conversația avută cu apărătorul inculpatului și mama inculpatului, în condițiile în care, potrivit convorbirilor telefonice dintre Bezvușco Mihail și Dobrovolschii Corneliu, rezultă că, aceștia caută o persoană care să discute cu partea vătămată în vederea schimbării declarațiilor; - intenția de sustragere, cât și comiterea infracțiunii prin participare simplă de către Dobrovolschii Corneliu s-a demonstrat prin declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail, din care rezultă, că Dobrovolschii Corneliu în prezența celorlalți, a întrebat victima dacă are armă sau electroșoc pentru a se apăra, în caz că este agresat de alte persoane. Prin urmare, înainte de comiterea infracțiunii, Dobrovolschii Corneliu s-a asigurat, că victima nu are suficiente mijloace de a se apăra, după care tot Dobrovolschii Corneliu, i-a zis victimei să oprească automobilul, iar după ce automobilul a stopat, imediat, coautorul lui Dobrovolschii Corneliu, a atacat cu un cuțit victima, apoi atacatorul a strigat la ceilalți, inclusiv și lui Dobrovolschii Corneliu, ca să-l bată în continuare pe Cotoman Mihail, pentru a-i putea sustrage bunurile. Acționarea concomitentă și 3 coordonată a tuturor trei, demonstrează comiterea faptei prin participație simplă și cu înțelegere prealabilă. Forma înțelegerii prealabile prin voce, semne sau mimici, nu contează la calificarea faptei; - versiunea inculpatului precum, că în ziua și ora comiterii faptei se afla acasă, urmează a fi apreciate critic, deoarece nu coroborează cu probele administrate, fiind combătute prin probe chiar prezentate de către învinuit, care a declarat că la 05.10.2017, a doua zi după comiterea faptei, a fost la o persoană pe nume Gheorghe unde a servit cafea. În timp ce mama acestuia Dobrovolschii Tatiana fiind audiată ca martor, a declarat, ca la data de 05.10.2017, împreună cu fiul ei Corneliu Dobrovolschii, de dimineață au fost în Criuleni la cules poamă, fapt ce demonstrează, că de către aceștia se denaturează realitatea. Din copiile prezentate de apărare, reiese că de pe laptopul lui Dobrovolschii Corneliu, la data de 04.10.2017, între 21:58 - 22:01 min. a fost accesat internetul, iar de la ora 22:45 min. până la 23:17 min., Dobrovolschii Corneliu a conversat prin Facebook cu Costea Vasilita, însă aceste probe nu au forță probatorie de a demonstra că anume Dobrovolschii Corneliu a utilizat laptopul în acea perioada și că Dobrovolschii Corneliu conversând prin Facebook, s-a aflat anume acasă și nu în alt loc; - declarațiile lui Dobrovolschii Corneliu de la urmărire penală în raport cu cele din instanța de judecată, precum și neconcordanța între declarațiile inculpatului și ale martorului Dobrovolschii Tatiana referitoare la aceleași împrejurări, demonstrează fără echivoc tăinuirea de către ambii, a adevărului și depunerea unor declarații neveridice, care urmau a fi apreciate critic de către instanța de judecată; - instanța de judecată nu a ținut cont la achitarea lui Dobrovolschii Corneliu de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, precum și de faptul că probele prezentate de acuzare în instanța de judecată demonstrează incontestabil comiterea de către inculpat a infracțiunii incriminate; - în partea descriptivă a sentinței de condamnare instanța face trimitere la calificarea infracțiunii încriminate lui Dobrovolschii Corneliu pe art. 187 alin. (2) Cod penal, pe când acesta este acuzat de comiterea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 188 alin. (2), lit. b) și e) din Codul penal, astfel, instanța de judecată a pronunțat o sentință, care este contrară legii în privința inculpatului Dobrovolschii Corneliu, de aceia aceasta urmează a fi casată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, a fost admis apelul procurorului Danu Vasile, casată sentința integral și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Dobrovolschii Corneliu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prima instanță incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și eronat a ajuns la concluzia că, inculpatul Dobrovolschii Corneliu învinuit în baza art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, urmează a fi achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 4 Analizând totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că: Dobrovolschii Corneliu Gheorghe la 05.10.2017 în jurul orei 00:30 min., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu două persoane de gen masculin neidentificate de organul de urmărire penală, în privința cărora a fost disjunsă cauza penală într-un dosar separat, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane prin tâlhărie, sub pretextul necesității de a beneficia de o călătorie a serviciului taxi, s-au apropiat de conducătorul automobilului taxi „14999” de model „Renault Logan” cu n/î AAK 731, parcat pe str. Arborilor 21, mun. Chișinău, Republica Moldova, lângă centrul comercial „Malldova” și au comandat o deplasare până în or. Ialoveni, regiunea „ATB 16”. În continuare, Dobrovolschii Corneliu aflându-se pe bancheta din față pasager, iar celelalte două persoane pe bancheta din spate în automobilul nominalizat, condus de către Cotoman Mihail, în timp ce se deplasau spre orașul Ialoveni, în vederea realizării intenției lor infracționale de sustragere prin act tâlhăresc a banilor de la victimă, Dobrovolschii Comeliu a inițiat o discuție cu Cotoman Mihail si ei toți trei au aflat, că ultimul nu are asupra sa armă sau electroșoc pentru apărare, astfel, asigurându-se, că Cotoman Mihail nu se va putea apăra, iar ei prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, vor putea realiza intenția lor ilegală de sustragere a banilor de la victima Cotoman Mihail. Astfel, fiind ajunși la intersecția străzilor Veniamin Zarzăr și Petru Zadnipru, or. Ialoveni, Republica Moldova, Dobrovolschii Corneliu, i-a zis lui Cotoman Mihail să oprească automobilul, iar după ce ultimul a oprit automobilul, persoana de gen masculin ce se afla pe bancheta din spatele conducătorului, cu un cuțit l-a atacat pe Cotoman Mihail, punîndu-1 la gâtul victimei și amenințîndu-1 în așa mod cu aplicarea violenței periculoase, după care i-a cerut victimei Cotoman Mihail să le predea toți banii. Apoi, persoana ce se afla pe bancheta din spate din dreapta, fiindcă victima Cotoman Mihail, nu dorea să le dea banii ceruți, a coborât din automobil, a deschis ușa de la șofer si în mod deschis, din buzunarul cămășii lui Cotoman Mihail, a sustras toți banii avuți de victimă asupra sa, în sumă de 280 lei, iar deoarece în acest timp, victima Cotoman Mihail opunea rezistență, Dobrovolschii Corneliu și celelalte două persoane de gen masculin, în vederea imobilizării lui Cotoman Mihail și sustragerii banii râvniți, îi aplicaseră victimei multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, până ce Cotoman Mihail și-a pierdut cunoștința, după care au lăsat victima în automobil și cu banii sustrași, au părăsit locul comiterii faptei, cauzând-i părții vătămate Cotoman Mihail un prejudiciu material în valoare de 280 lei. Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 4466 din 05.10.2017, pe corpul cet. Cotoman Mihail au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze la nivelul mucoasei obrazului stâng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; excoriații la nivelul degetelor 5 patru și cinci mâna stângă care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor, se califică ca vătămare neînsemnată. Instanța de apel a reținut că acțiunile lui Dobrovolschii Corneliu se încadrează în baza art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, după indicii calificativi -„tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă”. Deși inculpatul nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal a fost dovedită prin: declarațiile părții vătămate Cotoman Mihai, declarațiile martorilor Sorocan Sergiu, Dobrovolschii Tatiana, Barbăroș Constantin, Croitoru Gheorghe, declarațiile expertului Luchianciuc Victor, a specialistului Muntean Dmitrii precum și prin Raportul de expertiză judiciară nr. 4466 din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 32); Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l/-R 6707 din 21.12.2017 (Vol. I, f. d. 71); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 87); procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 81); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei pe viu din 01.11.2017 (Vol. III, f. d. 4); procesul-verbal de examinare din 18.10.2017 (Vol. I, f. d. 144); conținutul stenogramei telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. xxxxx utilizat de către Dobrovolschii Vadim (Vol. II, f. d. 99); conținutul stenogramei telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. xxxxx utilizat de către Bezvușco Mihail (Vol. III, f. d. 160); procesul-verbal de percheziție din 13.12.2017 (Vol. III. f. d. 57); procesul-verbal de examinare din 03.11.2017 (Vol. III, f. d. 124). Instanța de apel a statuat că, în sentința atacată instanța de fond a respins în totalmente probele acuzării și greșit a ajuns la concluzia de achitare a acestuia pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Or, comiterea infracțiunii de către Dobrovolschii Corneliu s-a probat prin procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere, prin care partea vătămată Cotoman Mihail, a indicat că anume Dobrovolschii Corneliu a fost persoana care împreună cu alte două persoane l- au agresat fizic, l-au amenințat cu un cuțit și i-au sustras 280 lei, precum și prin procesul verbal de confruntare din 14.11.2017, în care partea vătămată Cotoman Mihail și-a menținut declarațiile și a relatat, că anume Dobrovolschii Corneliu, la data de 05.10.2017, în jurul orei 00:30 minute, a fost persoana care s-a aflat pe bancheta din față pasager din taxiul condus de el, anume cu Dobrovolschii Corneliu a discutat, îl recunoaște atât după trăsăturile feței, cât și după voce. La fel, comiterea infracțiunii de către Dobrovolschii Corneliu s-a probat și prin declarațiile părții vătămate date în ședința de judecată în instanța de fond și susținute de acesta și în instanța de apel precum și prin declarațiile martorilor. Declarațiile părții vătămate coroborează cu Raportul de expertiză medico- legală, din care rezultă, că părții vătămate Cotoman Mihail i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, inclusiv leziune la deget, caracteristic acționarii cu un obiect tăietor, la caz, cuțitul. Instanța de apel a respins poziția inculpatului Dobrovolschii Corneliu potrivit căreia în ziua și ora comiterii faptei se afla acasă, deoarece nu coroborează cu probele administrate la caz, or în aceiași seară, la ora 22:05 6 acesta, a fost telefonat de către mama sa Dobrovolschii Tatiana ultima având o conversație cu fiul de 21 secunde, fapt ce probează că inculpatul în acea seară nu se afla la domiciliu. Versiunea inculpatului și a martorului Dobrovolschii Tatiana, precum că, Dobrovolschii Corneliu s-a aflat la domiciliu în seara și în timpul comiterii tâlhăriei, a fost combătută prin stenografierea conversației dintre Dobrovolschii Vadim - fratele inculpatului și Dobrovolscaia Tatiana - mama inculpatului, din care rezultă, incertitudinea acestora referitor la prezența la domiciliu a inculpatului la data și ora comiterii tâlhăriei, or Dobrovolschii Vadim îi spune mamei inculpatului, Dobrovolscaia Tatiana, ca să spună că Dobrovolschii Corneliu, în noaptea comiterii faptei, era acasă. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului și din motiv că acestea nu coroborează cu declarațiile martorului Dobrovolschii Tatiana precum și cu declarațiile sale date în cadrul urmării penale ca învinuit, or în cadrul urmăririi penale Dobrovolschii Corneliu a declarat că ,,în seara de 04.10.2017, a navigat prin internet de pe laptop și apoi de pe telefonul mobil prin WiFi”, însă în instanța de fond, a declarat, că ,,a navigat prin internet numai de pe laptop. În declarațiile sale date în ședința de judecată în instanța de fond, martorul Dobrovolschii Tatiana a declarat, că la 04.10.2017, pe la ora 22:00 minute, împreună cu soțul și fiul Dobrovolschii Corneliu au intrat în casă. Ea cu soțul în odaia sa, iar fiul în odaia lui. L-a telefonat pe fiul Corneliu Dobrovolschii și i- a spus despre lemne. În timp ce inculpatul Dobrovolschii Corneliu a declarat, că la 04.10.2017, fiind întuneric, a venit a acasă, părinții nu l-au văzut și el, fără a aprinde lumina a intrat în odaia sa, s-a dezbrăcat și s-a culcat, iar apoi l-a sunat mama Dobrovolschii Tatiana și l-a întrebat unde se află. În concluzia, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului Dobrovolschii Corneliu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal a fost dovedită fără echivoc în afara oricărui dubiu rezonabil. Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal se atribuie la categoria celor grave, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, dar și de faptul că nu a recunoscut vina și nu se căiește de cele comise, nu a participat la examinarea cauzei în instanța de apel, fiind anunțat în căutare, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, a considerat că pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, este proporțională și echitabilă faptei comise.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de către instanța de apel, avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului Dobrovolschii Corneliu, invocând prevederile art.427 alin.(1), pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în alt complet de judecată. 5.1. În argumentarea recursului, recurentul menționează că: 7 - din conținutul părții descriptive a acesteia, rezultă că instanța de apel nu a întreprins toate măsurile necesare de a elucida circumstanțele esențiale ale cauzei, prin urmare nu a respectat prevederile art. art. 101, 414, 417 Cod de procedură penală; - instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță a apreciat greșit probele și incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, la rândul său nu și-a motivat soluția, a apreciat unilateral probele, le-a examinat selectiv și nu a oferit o analiză efectivă a argumentelor apărării; - instanța de apel a pronunțat o hotărâre motivată în termeni vagi și cu conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și mult aspectual probele care au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv; - instanța de apel, casând hotărârea primei instanțe privind achitarea inculpatului Dobrovolschi, și recunoscându-1 vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e) Cod penal - nu a supus unei analize obiective cumulul de probe administrate, nu le-a dat o apreciere corespunzătoare prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, concluzionând prin deducție lipsită de o amplă analiză că, acțiunile acestuia corect au fost încadrate de procuror conform acestei componenței de infracțiune; - instanța de apel doar a trecut în revistă probele administrate pe caz și intabulate în rechizitoriu, fără a oferi propria apreciere a acestora așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală și prevederile art. 414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul verbal. Or, instanța de apel urma să constate, prin care date concrete, în afară de declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail, se constată fapta infracționale și se caracterizează elementele infracțiunii imputate inculpatului; - instanța de apel, făcând trimitere la declarațiile părții vătămate și a unicului martor Sorocan Sergiu audiat în instanța de apel, fără a le da apreciere, nu a indicat concret ce anume denotă confirmarea faptelor imputate, or, aceste declarații, după cum au fost luate în considerare de către instanța de apel și ne fiind analizate, nu generează incontestabil, înafara oricăror dubii, concluzia privind vinovăția inculpatului. în consecință, se atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de condamnare a inculpatului Dobrovolschii Corneliu, printr- o motivare superficială și contradictorie; - instanța de apel a indicat că vina inculpatului Dobrovolschii Corneliu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, se probează cu certitudine, nu numai prin declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail, dar și prin conținutul declarațiilor martorului Dobrovolschii Tatiana, a martorului Barbăroș Constantin, a martorului Croitoru Gheorghe, a expertului Luchianciuc Victor, a specialistului Muntean Dmitrii. În mare parte aceste persoane nu au fost audiate în instanța de apel, deși de către apărare s-a solicitat în mod argumentat; - deși instanța de apel a indicat în acest fel și anume că aceste probe confirmă vinovăția inculpatului, nu a analizat în detaliu conținutul acestora și 8 nu a combătut aspectele de nevinovăție a inculpatului ce rezultă suficient din acestea. Instanța de apel nu a asigurat de a se exclude divergențele ce rezultă din declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail; - nu a supus unei analize temeinice întru a fi asigurată motivarea soluției de condamnare, cele ce rezultă din procesului-verbal de examinare din 03.11.2017 din care urmează că a fost examinat și s-a constatat, că de pe laptopul „HP" ridicat de la inculpatul Dobrovolschii Corneliu, la data de 04.10.2017, între orele 21:58 - 22:01, a fost accesat internetul cu ajutorul browser-ului, inclusiv profilul "Facebook" la 22:01 minute, fapt confirmat de istoria browser-ului pe 5 file. Din copia conversației de pe "Facebook" pe 3 file s- a stabilit că de pe profilul lui Dobrovolschii Comeliu, la ora 22:45 minute s-a început o conversație care a durat până la 04.10.2017, ora 23:17 minute (Vol. III, f. d. 124). La fel și conținutul procesului-verbal de examinare din 18.10.2017, prin care a fost examinate descifrările telefonice de pe numărul de telefon xxxxx ce aparține inculpatului Dobrovolschii Corneliu și s-a constatat, că la 04.10.2017, ora 21:00 minute, acesta, în timp ce se afla în s. Xxxxxx, celula „xxxxx" de pe numărul de telefon xxxxx l-a sunat pe Bolocan Daniel, care utiliza numărul xxxxx, iar convorbirea a durat 13 secunde. Mai rezultă că la 04.10.2017, ora 22:06 minute, martorul Dobrovolscaia Tatiana de pe numărul xxxxx l-a telefonat pe Dobrovolschii Corneliu pe numărul xxxxx, care se afla în or. Ialoveni, celula „xxxx", iar convorbirea a durat 21 secunde Vol. I, f. d. 144); - lipsește o analiză corespunzătoare a conținutului raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1/-R6707 din 21.12.2017, din care urmează că a fost depistată cronologia evenimentelor efectuate pe DM în perioada 03.10.2017-05.10.2017. Pe DM au fost depistate conversații duse prin intermediul aplicațiilor "Facebook Messenger" și "Viber". Toate datele au fost extrase și anexate la raport. În urma examinării au fost anexate la Raport în format electronic toate datele inclusiv și cele șterse și restabilite de program la 04.10.2017 (Vol. I, f. d. 71). Anume aceste date urmau a fi analizate în coroborare cu declarațiile expertului Muntean Dmitrii care a fost audiat numai în ședința de judecată a instanței de fond și a comunicat că potrivit răspunsului oferit de IM "Orange Moldova" SA, telefonul ce aparține lui Dobrovolschii Corneliu nu a avut conexiune la rețeaua 3G sau 4G.Respectiv acest telefon a avut conexiune la rețeaua WI-FI. Dacă experții Centrului Criminalistic au constatat că la data de 04.10.2017 nu s-a depistat o înregistrare nouă, rezultă că telefonul s-a conectat automat la o rețea WI-FI cunoscută anterior. Dacă ar fi existat o conectare nouă, aceasta s-ar fi înregistrat. La ora 22.06 min. s-a început discuția pe aplicația "Facebook" - Messenger și s-a finisat la 23.23 min. Mesajele în telefon au fost salvate automat de aplicația telefonului. Conectarea unui telefon fără acces la internet se poate efectua prin intermediul altui dispozitiv care furnizează trafic de internet. Această conectare se păstrează în memoria telefonului „Hotspot" Este posibil ca telefonul inculpatului să fi fost conectat la un dispozitiv care furnizează internet. Conform Raportului de constatare a telefonului inculpatului a fost conectat la imul din cele 37 adrese de conexiune WI-FI. 9 - din analiza declarațiilor date de partea vătămată se relevă indiscutabil prezența unor contradicții esențiale, înlăturarea cărora poate scoate la iveală aspecte importante pentru stabilirea adevărului.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință, pledând pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta este pasibil admiterii, din următoarele considerente. În conformitate cu art.435 alin.(1), pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că, avocatul invocă temeiul pentru recurs prevăzut la pct.6), alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul. Analizând lucrul judecat de către instanțele ierarhic inferioare, Colegiul penal lărgit constată că, atât sentința cât și decizia instanței de apel sunt afectate de erori procesuale, care nu pot fi remediate în prezenta procedură, din atare considerente cele avansate de recurent urmează a fi admise, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Pentru a detalia considerațiunile ce fundamentează soluția de trimitere a cauzei la rejudecare, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. În acest context, instanța de recurs menționează, că una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. În conformitate cu art. 394 alin. (3), pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă:1) indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; 2) descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite 10 introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. În speță, se reține că prin rechizitoriu Dobrovolschii Corneliu a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal (f.d.164-169, vol. II). Prin sentință Dobrovolschii Corneliu a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Contrar prescripțiile de drept nominalizate mai sus, prima instanță, deși a indicat în partea descriptivă fapta așa cum a fost încriminată inculpatului în rechizitoriu, eronat a constatat că „ acțiunile inculpatului Dobrovolschii Corneliu au fost calificate de organul de urmărire penală în baza art. 187 alin. (2) Cod Penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă”, or asemenea învinuire nu i-a fost imputată inculpatului prin actul vizat. De asemenea, contradictorie este și motivarea primei instanțe expusă în partea descriptivă a sentinței, în care pe de o parte indică faptul, că „analizând probele dobândite în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul cercetării judecătorești, instanța de judecată ajunge la concluzia că, învinuirea înaintată lui Dobrovolschi Corneliu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) Cod penal nu și-a găsit confirmarea, Dobrovolschi Corneliu urmând a fi achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta”, iar pe de altă parte în dispozitiv dispune achitarea inculpatului Dobrovolschi Corneliu de sub învinuirea prevăzută de art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal. În consecință, având în vedere circumstanțele descrise, Colegiul penal conchide asupra imposibilității menținerii unei asemenea sentințe, întrucât abordarea instanței de fond sub acest aspect este una contrară prevederilor art.325 Cod de procedură penală, cât și prevederilor art.394 alin.(3), pct.1) Cod de procedură penală, fapt ce denotă că prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. Pe de altă parte, verificând decizia instanței de apel în raport cu argumentele recursului ordinar, Colegiul penal conchide că nici această hotărâre nu corespunde întru totul prevederilor legii procesuale, și în consecință urmează a fi casată, cu remiterea cauzei pentru o nouă rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La acest capitol, Colegiul penal lărgit notează că în conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală „instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 11 Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Tot în acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că la etapa judecării cauzei în instanța de apel, instanța investită inclusiv cu atribuții de a judeca fondul cauzei, adică de cercetare nemijlocită a probelor, urmează să țină cont și de prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit cărora: „judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. De asemenea, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin care să constată vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, bazându-se exclusiv pe actele și lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea lui. Or, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate. Colegiul penal lărgit constată că recurentul în cererea de recurs critică faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis neîntemeiat asupra vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate, bazându-se preponderent pe probele cercetate de către prima instanță, puse, anterior, la baza achitării acestuia, or, 12 exceptând declarațiile părții vătămate, care urmează a fi apreciate critic în accepțiunea acestuia, lipsesc careva probe pertinente și concludente care ar confirma învinuirea înaintată inculpatului. În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o examinare corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia propria apreciere a acestora. Relevant, ține a se menționa aici statuările CtEDO asupra violării art. 6 din momentul în care „instanțele naționale simplu s-au ales să ignore multiple violări serioase ale legislației, precum și să nege o serie de elemente fundamentale pentru justa soluționare a cauzei.” Omisiuni similare de a prezenta suficiente motive au rezultat în constatări de violare a art. 6 din Convenție în cauzele: Hiro Balani (§ 27- 28), Suominen v. Finland (no.37801/97, §§ 34-38, 1 iulie 2003), Salov v. Ukraine (no.65518/01, § 92, ECHR 2005-VIII), Popov v. Moldova (no.2) (no.19960/04, § 49-54, 6 decembrie 2005), Melnic v. Moldova (no.6923/03, § 39- 44, 14 noiembrie 2006) și alte cauze asemănătoare. La fel, potrivit Hotărârii CtEDO în cauza Petrica Manolachi contra României (cererea nr. 36605/04; Secția a II-a, din 05.03.2013), judecătorii europeni au notat că instanțele de control judiciar au înlocuit sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare fără a administra vreo probă nouă, ceea ce contravine conceptului de echitate a procesului penal. Raportând constatările Curții la circumstanțele cauzei, instanța de recurs ordinar constată că din actele dosarului rezultă că, instanța de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente și nu a respectat în deplină măsura prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, or, în scopul asigurării unui proces echitabil, era obligată să ia măsuri pozitive în vederea reaudierii tuturor martorilor, să rejudece cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamentele forte care au stat la baza răsturnării soluției de achitare. Astfel, din analiza materialelor cauzei se constată faptul că, judecarea cauzei în cadrul instanței de apel a avut loc în lipsa inculpatului Dobrovolschi Corneliu, care a fost anunțat în căutare (dosar de căutare nr.2021440166 – f. d. 210), în instanța de apel fiind audiați suplimentar doar partea vătămată Cotoman Mihail (vol. VII, f. d. 182183) și martorul Sorocan Sergiu (vol. VII f. d.212 ). Avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului, a înaintat cerere privind examinarea suplimentară în cadrul cercetării judecătorești a probelor puse la baza achitării inculpatului, ținând cont de faptul că a fost pronunțată o sentință de achitare și că procedura de judecarea a apelului se desfășoară în lipsa inculpatului, cerere care însă a fost respinsă de către instanța de apel (f.d.191- 194). 13 Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17.11.2021, procurorul a invocat că nu a avut posibilitatea asigurării prezentării altor martori menționând că anterior a prezentat acte ce confirmă lipsa acestora de la locul de trai, însă la materialele cauzei asemenea informații nu se regăsesc. În continuare, instanța de apel, dispunând cercetarea probelor, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, procurorul a făcut trimitere la ansamblul probator, și anume la: declarațiile inculpatului Dobrovolschi Corneliu, declarațiile părții vătămate Cotoman Mihai, declarațiile martorilor Sorocan Sergiu, Dobrovolschii Tatiana, Barbăroș Constantin, Croitoru Gheorghe, declarațiile expertului Luchianciuc Victor, a specialistului Muntean Dmitrii precum și la probele scrise și anume Raportul de expertiză judiciară nr. 4466 din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 32); Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/l/-R 6707 din 21.12.2017 (Vol. I, f. d. 71); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 87); procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.10.2017 (Vol. I, f. d. 81); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 01.11.2017 (Vol. III, f. d. 4); procesul-verbal de examinare din 18.10.2017 (Vol. I, f. d. 144); conținutul stenogramei telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. 079023591 utilizat de către Dobrovolschii Vadim (Vol. II, f. d. 99); conținutul stenogramei telefonice avute prin intermediul telefonului mobil nr. 068633241 utilizat de către Bezvușco Mihail (Vol. III, f. d. 160); procesul-verbal de percheziție din 13.12.2017 (Vol. III. f. d. 57); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 03.11.2017 (Vol. III, f. d. 124). În acest context, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel și-a format concluzia de vinovăție a inculpatului, reținând calificarea din rechizitoriu, bazându-și decizia de condamnare pe probele cercetate doar de către prima instanță, printre care sunt și declarațiile din ședința instanței de fond a: inculpatului Dobrovolschi Corneliu (Vol. VII, f. d.36-38); martorului Dobrovolschi Tatiana (Vol. VI, f. d.116-127); martorului Barbăroș Constantin Vol. VI, f. d.170- 171); martorului Croitoru Gheorghe (Vol. VI, f. d.148-150); expertului Luchianciuc Victor (Vol. VII, f. d. 166-167); specialistului Muntean Dmitrii (Vol. VI, f. d.234-235), excepție făcând doar declarațiile părții vătămate Cotoman Mihail și declarațiile martorului Sorocan Sergiu, care au fost audiați în instanța de apel. Astfel se atestă că instanța de apel, rejudecând cauza după regulile primei instanțe, de facto, a audiat în condițiile de nemijlocire doar partea vătămată Cotoman Mihail și martorul Sorocan Sergiu, concluzionând, că vinovăția inculpatului a fost cu certitudine dovedită. În același timp, se observă că cercetând declarațiile nominalizate supra, prima instanță a conchis asupra achitării în privința inculpatului Dobrovolschi Corneliu, din motiv că fapta nu a fost comisă de către ultimul. În condițiile în care, instanța de apel a procedat la o nouă interpretare a acestor declarații, rezultă că inculpatul Dobrovolschi Corneliu, a fost condamnat pe baza acelorași mărturii care i-au fost suficiente primei instanțe pentru a se îndoi de acuzațiile aduse acestuia și pentru a motiva achitarea în privința lui. În asemenea circumstanțe se constată că, instanța de apel a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, care stipulează expres 14 despre necesitatea audierii din nou a martorilor, declarațiile cărora constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Or, întru asigurarea unui proces echitabil, ținând cont și de faptul că examinarea cauzei penale se desfășoară în lipsa inculpatului, instanța de apel era obligată să ia măsuri pozitive în vederea reaudierii martorilor absenți (a se vedea Hotărârile CEDO Dan v. Republica Moldova (nr. 2) (nr. 57575/14, §57, 10 noiembrie 2020; și Sigurþórsson Arnarsson v. Islanda, nr. 44671/98, § 38, 15 iulie 2003). Mai mult ca atât, acuzarea nu a prezentat instanței de judecată suficiente probe care să demonstreze că s-au depus toate eforturile rezonabile pentru a asigura prezența martorilor în fața instanței de apel. Așadar, instanța de apel nu a audiat din nou martorii, ci doar s-a bazat pe declarațiile lor, așa cum au fost fixate în materialele cauzei, adică declarațiile depuse în prima instanță, în baza cărora inculpatul a fost achitat. Astfel, se reiterează că instanța de apel, având responsabilitatea de a decide asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului, ar fi trebuit, în principiu, să poată audia martorii în persoană și aprecia credibilitatea acestora. Evaluarea corectitudinii unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi realizată printr-o simpla citire a declarațiilor acestuia (Dan v. Moldova (nr. 8999/07, § 33, 5 iulie 2011). În concluzie, instanța de recurs ordinar menționează că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, dându-i astfel posibilitatea inculpatului Dobrovolschi Corneliu de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza învinuirii pe art. 188 alin. (2), lit. b), e) Cod penal. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual- penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă cu strictețe de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze detaliat probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o 15 hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct.2, lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului Dobrovolschii Corneliu. Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Dobrovolschii Corneliu xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Dobrovolschii Corneliu Gheorghe urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau dacă nu execută pedeapsa cu închisoare în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 24 noiembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 16