4-1re-83/22 — art.152 al.2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.152 al.2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
4-1re-83/22 — art.152 al.2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.4-1re-83/2022
1-12147042-01-4/1r/e-17062022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie, Catan Liliana, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
avocatul Arhiliuc Ion în numele condamnatului, prin care se solicită casarea deciziilor
Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2021 și
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în cauza penală în
privința lui
Senchakovych Oleh xxx, născut la xxx, originar și
domiciliat în xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 07.12.2012 - 24.12.2014;
Instanța de apel: 19.03.2015 - 28.05.2015;
Instanța de recurs: 21.12.2015 - 31.05.2016;
Instanța de apel: 18.07.2016 - 13.12.2016;
Instanța de apel: 21.03.2017 - 21.09.2017;
Instanța de recurs: 21.11.2017 - 23.01.2018;
Instanța de apel: 02.03.2018 - 12.04.2018;
Instanța de recurs: 26.10.2018 - 05.02.2019;
Instanța de apel: 08.04.2019 - 05.06.2019;
Instanța de recurs: 29.10.2019 - 20.05.2020;
Instanța de apel: 30.10.2020 - 26.01.2021;
Instanța de recurs: 06.04.2021 - 04.11.2021;
Instanța de recurs în anulare: 17.06.2022 - 20.09.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2014,
Senchakovych Oleh a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin.(2) lit.
d) Cod penal, la 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat
pentru perioada de probațiune de 2 ani.
Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui
Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei suma de 828,40 lei cu titlu de
prejudiciu material, suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 6 500
lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în total 17 328,40 lei.
1
A fost respinsă ca nefondată pretenția lui Papușoi Serghei către Senchakovych
Oleh în partea încasării sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și în
partea sumei de 12,60 lei cu titlu de prejudiciu material.
Pentru a pronunța sentința nominalizată, prima instanță a reținut că,
Senchakovych Oleh, la 15 august 2012, aproximativ la ora 20:30, aflându-se în ograda
liceului „Dimitrie Cantemir", amplasat pe adresa mun. Chișinău, bd. Dacia 38/2,
având intenția de a-i provoca vătămări corporale paznicului liceului, Papușoi Serghei,
în urma unui conflict apărut cu ultimul în legătură cu îndeplinirea de către acesta a
obligațiunilor de serviciu, i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței, în rezultatul
cărora lui Papușoi Serghei i-au fost cauzate vătămări corporale medii, exprimate prin:
fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe
fată, excoriație pe mucoasa bazei inferioare, care au fost produse în rezultatul acțiunii
traumatice a unui obiect contondent dur.
Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele administrate, prima instanța
a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal – vătămarea intenționată
medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu
a provocat urmărire prevăzute de art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de
dereglarea îndelungată a sănătății, asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de
către ea a obligațiilor de serviciu sau obștești.
Avocatul Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych
Oleh, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea integrală a acesteia, rejudecarea
cauzei cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care inculpatul să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii și că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.
La fel, apărarea a mai solicitat recunoașterea nulității raportului de constatare
medico-legală nr.4125 din 16 august 2012, raportului de expertiză medico-legală
nr.2357/D din 12 septembrie 2012 și raportului de expertiză medico-legală nr.2508/D
din septembrie 2012, precum și anularea ordonanței de punere sub învinuire din 18
octombrie 2012, emisă în privința lui Senchakovych Oleh, cu scoaterea lui de sub
urmărire penală și încetarea procesului penal.
În motivarea apelului apărarea a indicat că, prima instanță neîntemeiat a
constatat în acțiunile inculpatului existența elementelor componenței infracțiunii
prevăzute de art.152 alin.(1) lit. d) Cod penal. Astfel, potrivit declarațiilor
inculpatului, Serghei Papușoi l-ar fi lovit cu un băț și l-ar fi mușcat cu dinții de piept,
declarații care se confirmă prin declarațiile martorilor Marin Demianic, Vadim
Garbuzov, Gheorghe Baciu, Mihail Senchakovych, Natalia Senchakovych, precum și
prin fotografiile și raportul de constatare medico-legală nr.4136 din 16 august 2012,
prin care s-a constatat edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză cu excoriații pe
torace, cauzate în timpul și circumstanțele indicate, raportul de constatare medico-
legală nr.2598/D din 25 septembrie 2012, prin care s-a constatat comoție cerebrală,
edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză cu excoriații pe torace, cauzate în timpul și
circumstanțele indicate, care duc la o dereglare a sănătății de scurtă durată și în comun
se califică ca vătămare corporală ușoară. De altfel, Papușoi Serghei a confirmat că a
cauzat lui Oleh Senchakovych leziuni corporale, însă, contrar acestor probe, prima
instanță a luat în considerație declarațiile pârții vătămate și a rudelor acestuia, care nu
se aflau la locul apariției conflictului.
În opinia avocatului, declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, din motiv că,
deși acesta a declarat că a fost lovit de mai multe ori de către inculpat, cu pumnii în
2
față, cu picioarele peste tot corpul, în special în burtă, totuși, din conținutul raportului
de constatare medico-legală nr. 4125 din 16 august 2012, rezultă că la Serghei
Papușoi s-a constatat fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al
țesuturilor moi pe față, excoriație pe mucoasa buzei inferioare, fără a fi depistate alte
leziuni corporale. Mai mult, partea vătămată a comunicat, că nu a primit careva
tratament, nu s-a aflat în concediu medical, a lucrat la 15 august 2012, cât și ulterior,
fără a se adresa la medic. Totodată, consecutivitatea acțiunilor descrise de partea
vătămată diferă de cele relatate de alți martori.
Potrivit răspunsului Ministerului Educației nr.02/16-71 din 20 septembrie 2012,
teritoriul stadionului este proprietate publică municipală, se află în gestiunea
Consiliului Municipal Chișinău, iar, potrivit fișei postului paznicului, rezultă că acesta
este obligat să efectueze paza bunurilor - proprietatea liceului, și anume a clădirii, a
bunurilor din clădire, a ferestrelor, totodată în fișa postului nu este indicată obligația
paznicului de a efectua paza stadionului.
Apărarea a invocat că, prima instanță greșit a constatat că partea vătămată, la
momentul săvârșirii infracțiunii era în exercițiul funcțiunii, exprimate prin acțiuni
referitoare la responsabilitatea pentru viața și securitatea copiilor, deoarece incidentul
a avut loc la 15 august 2012, ora 20:30, în perioada vacanței de vară.
În opinia apărării, Oleh Senchakovych a fost atacat de Serghei Papușoi,
inculpatul fiind în stare de autoapărare, iar, prima instanță urma să înceteze procesul
penal în baza art.art.35, 36 Cod penal.
La caz, a fost efectuată o constatare medico-legală și două expertize medico-
legale, întocmite de același medic-legist Iurie Scurtu, care, contrar prevederilor art.89
alin.(1) pct. 5) Cod de procedură penală, nu avea dreptul să participe la efectuarea
expertizelor medico-legale, aceste probe urmând a fi declarate nule.
Cu referire la rapoartele de expertiză întocmite la caz, apărarea a indicat că,
prima instanță nu a soluționat toate chestiunile importante pentru examinarea cauzei,
deoarece concluziile experților din expertizele anterioare sunt incomplete, iar expertul
Chiril Corbu a confirmat că - reieșind din documentele medicale prezente la dosar, nu
este posibil de stabilit vechimea fracturii și circumstanțele producerii acesteia,
sugerând la necesitatea numirii unei expertize radiologice în comisie, cu utilizarea
metodei tomografice.
Prin urmare, în dosar nu există nici-o probă incontestabilă, care ar confirma
faptul prezenței la partea vătămată a fracturii mandibulei, deoarece experții au emis
concluzia că posibil s-a provocat fractura, dar nu au stabilit și nici nu au avut
posibilitatea să stabilească concret momentul cauzării fracturii maxilarului inferior în
regiunea unghiulară pe stânga.
În cererea de apel, avocatul a criticat concluzia primei instanțe referitor la
respingerea solicitării cu privire la anularea ordonanței de punere sub învinuire din 18
octombrie 2012, emisă în privința lui Oleh Senchakovych, cu scoaterea lui de sub
urmărire penală și încetarea procesului penal, invocând nerespectarea prevederilor
art.282 alin.(1) Cod de procedură penală și ilegalitatea actului, executat peste termen.
Mai mult, a indicat că procurorul Olga Grosu nu era în drept de a efectua acțiuni
procesuale la acel moment, deoarece în aceeași zi, dar până la efectuarea acțiunilor
procesuale de înaintare a învinuirii, audierea în calitate de învinuit și aplicarea măsurii
preventive, acesteia i-a fost înaintată recuzare, care nu a fost soluționată, despre acest
fapt fiind informat procurorul.
Avocatul a mai menționat că, la înaintarea învinuirii nu au fost respectate
cerințele cu privire la traducerea actului procesual, pe ordonanța de punere sub
3
învinuire nefiind indicat numele și alte date ale traducătorului, acesta nefiind avertizat
despre răspunderea penală pentru traducerea intenționat greșită, nefiind prezentat
părții apărării și nefiindu-i explicat dreptul de a-l recuza, iar învinuitului nu i-a fost
înmânat un exemplar al actului de învinuire în limba pe care o posedă - limba rusă.
3.1. Avocatul Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Serghei a
contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă cu privire la
repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei, precum și încasarea
cheltuielilor de asistenta juridică în sumă de 5 000 de lei.
În motivarea cerințelor înaintate, reprezentantul părții vătămate a exprimat
dezacordul cu aprecierea de către prima instanță a cuantumului prejudiciului moral,
menționând că, instanța nu a luat în considerație prevederile art.1423 Cod civil, în
coroborare cu următoarele circumstanțe, Serghei Papușoi a fost atacat intenționat de
către inculpat la locul de muncă, în timpul executării obligațiilor sale de protecție a
stadionului liceului „Dimitrie Cantemir", pe teritoriul căruia inculpatul a pătruns
ilegal în prezenta a mai multor minori. Serghei Papușoi a fost vătămat intenționat
anume pentru executarea obligațiilor de serviciu, prin fracturarea mandibulei, fapt
care a cauzat o dereglare a sănătății nu doar pe parcursul a unei luni de zile, în
decursul căreia el a fost nevoit să se alimenteze exclusiv cu mâncare lichidă, dar și
prin dereglări importante în funcționarea tractului digestiv; disfuncția tractului
digestiv a agravat starea sănătății părții vătămate, care este invalid de gradul doi,
suferă de cancer la colon din anul 2011, a suportat o intervenție chirurgicală și a făcut
un tratament biochimic, circumstanțele respective fiind confirmate prin Certificatul de
invaliditate seria BM nr. 682256, eliberat de către Consiliul Republican de Expertiză
Medicală a Vitalității din 28 noiembrie 2012.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2015, a
fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele inculpatului
Senchakovych Oleh și admis parțial apelul avocatului Gherman Lilia în numele părții
vătămate Papușoi Serghei, cu încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții
vătămate a sumei de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, dispozițiile
sentinței au fost menținute.
Avocații Arhiliuc Ion și Vladimirov Natalia în numele inculpatului, în
temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au declarat recurs ordinar,
solicitând casarea hotărârilor judecătorești adoptate la caz, cu pronunțarea unei
hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei sau încetarea
procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - există alte
circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la
răspundere penală.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 31 mai
2016, a fost admis recursul ordinar declarat, fiind casată total decizia și dispusă
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În ședința de judecată a instanței de apel, avocatul Arhiliuc Ion în numele
inculpatului, a depus o cerere de concretizare a apelului, prin care a solicitat casarea
sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
Senchacovych Oleh să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii imputate,
din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
7.1. În motivarea apelului a invocat că în cadrul examinării cauzei penale s-a
constatat, că anume partea vătămată Papușoi Serghei a fost inițiatorul conflictului,
4
totodată ultimul a cauzat inculpatului leziuni corporale ușoare, ca urmare - acțiunile
lui Senchakovych Oleh purtau caracter de autoapărare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie
2016, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele
inculpatului Senchakovych Oleh și menținută sentința judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău din 24 decembrie 2014.
La 31 ianuarie 2017, avocatul Gherman Lilia în numele părții vătămate a
depus o cerere prin care a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare privind
încasarea de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei a sumei de 5 000
de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suportate în cadrul examinării cauzei
în instanța de apel.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie
2017, a fost respins ca depus peste termen apelul avocatului Gherman Lilia în numele
părții vătămate Papușoi Sergiu, în rest sentința a fost menținută.
Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Senchakovych Oleh a
contestat cu recurs ordinar decizia din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în
baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte
circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care exclud pornirea
urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23
ianuarie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în
numele inculpatului, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 13 decembrie 2016 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018,
a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Vladimirov Natalia în
numele inculpatului Senchakovych Oleh, a fost respins, ca fiind depus peste termen,
apelul suplimentar declarat de avocatul Arhiliuc Ion, în numele inculpatului
Senchakovych Oleh și a fost admis apelul declarat de avocatul Gherman Lilia, în
interesele părții vătămate Papușoi Serghei și dispusă încasarea de la Senchakovych
Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei cheltuielile de judecată - 5 000 de lei.
În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.
Nefiind de acord cu decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
12 aprilie 2018, avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului a declarat recurs ordinar,
în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 7), 8), 11) Cod de procedură penală, solicitând
casarea totală a sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2014
și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună încetarea procesului penal în
baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - există alte circumstanțe
prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare care exclude pornirea urmăririi penale
și tragerea la răspundere penală.
14.1. Inculpatul Senchakovych Oleh, de asemenea a contestat hotărârile
judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora și pronunțarea unei hotărâri
de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei sau de încetare a procesului
penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - există alte
circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la
răspundere penală.
5
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
05februarie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul
Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Senchakovych Oleh, casată
total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018 și dispusă
rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019,
a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Vladimirov Natalia în
numele inculpatului Senchakovych Oleh, cu menținerea fără modificări a sentinței
contestate.
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 a fost
contestată cu recurs ordinar de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, în
temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 7), 8), 11) Cod de procedură penală, solicitând casarea
totală a sentinței din 24 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 05 iunie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se
dispună încetarea procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură
penală - există alte circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care
exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
17.1. Inculpatul Senchakovych Oleh, de asemenea a contestat decizia instanței
de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei și a sentinței, cu pronunțarea unei
hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 mai
2020, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Arhiliuc Ion în
numele inculpatului și de către inculpat, casată total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie
2021, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia și apelul
suplimentar al avocatului Ion Arhiliuc în numele inculpatului Senchakovych Oleh, a
fost admis apelul avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate Papușoi Serghei
și s-a încasat de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei cheltuielile
de judecată pentru asistență juridică în mărime de 5 000 de lei. În rest, dispozițiile
sentinței au fost menținute.
19.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea
sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just
ajungând la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată, prevăzută de
art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal.
Colegiul penal a atestat că, declarațiile inculpatului Senchakovych Oleh privind
nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de
probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și
anume, prin declarațiile părții vătămate, a martorului minor Baciu Gheorghe și a
experților Corbu Chiril și Mutoi Grigore, precum și a probelor scrise cercetate în
ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii.
Instanța de apel a ținut cont inclusiv de raportul de expertiză medico-legală
nr.2357/D din 12.09.2012, potrivit căruia, comisia medicală a constatat la Papușoi
Serghei: fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor
moi pe față, excoriație pe mucoasa buzei inferioare, care puteau fi produse în
rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza
6
acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Producerea leziunilor
corporale depistate de la căderea corpului din poziție statică stând, este puțin probabil.
În asemenea circumstanțe, se constată legătura de cauzalitate dintre fapta
prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a
dovedit faptul că anume în urma loviturilor aplicate părții vătămate de către inculpatul
Senchakovych Oleh, primul s-a ales cu fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu
deplasare, fapt ce condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza
acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.
În acest sens, Colegiul penal a considerat declarative afirmațiile inculpatului,
precum că dânsul nu a aplicat lovituri părții vătămate, doar l-a respins când acesta l-a
mușcat de piept, mai mult ca atât, nu corespunde realității afirmația inculpatului,
precum că Papușoi Serghei a început să fugă spre ușa liceului și la colțul clădirii s-a
împiedicat, deoarece potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 390
din 24.12.2013, modificările morfologice ale țesutului osos la nivelul fracturii
mandibulei la partea vătămată puteau fi cauzate (provocate) în perioada indicată în
ordonanța din 15.08.2012. Formarea fracturii nominalizate de la căderea corpului de
la proprie înălțimi, atât în mers cât și fugind, se exclude.
Pe lângă rapoartele de expertiză medico-legale, instanța de apel a ținut cont și
de concluziile expertului Mutoi Grigore, care fiind audiat în cadrul cercetării
judecătorești, a menționat că leziunile depistate nu pot surveni de la căderea de la
înălțime sau din fugă. La cădere acțiunea traumatică nu este perpendiculară, dar este
sub un unghi. Atunci pe tegumente apar excoriații la lovire de un plan dur. Acțiunea
traumatică a fost perpendiculară, dar nu la cădere.
Astfel, deși inculpatul Senchakovych Oleh susține că partea vătămată a căzut
jos când alerga spre liceu, afirmațiile acestuia sunt combătute prin declarațiile
martorului Senceacovici Natalia, care este și soția inculpatului și la acel moment se
află prezentă la conflictul dat, concretizând în acest sens, în ședința instanței de fond
că, niciunul din cei doi bărbați care erau în conflict nu au căzut jos, toate evenimentele
au avut loc în picioare.
La fel, instanța de apel nu a reținut afirmația precum că, inculpatul a acționat
fiind în stare de apărare, or, în conformitate cu prevederile art.36 alin.(2) Cod penal,
este în stare de legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a respinge un
atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau
împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui
atacat ori interesul public.
Deci, potrivit legii, atacul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie
direct, imediat, material și real; să fie îndreptat împotriva propriei persoane, a altei
persoane sau împotriva unui interes public; să pună în pericol grav persoana sau
drepturile celui atacat ori interesul public.
Pe când în speță, fapta comisă de inculpat nu întrunește condițiile
susmenționate, având în vedere că, până a fi aplicate lovituri de către Senchakovych
Oleh lui Papușoi Serghei și respectiv, până a-1 mușca ultimul pe inculpat, a fost inițiat
conflict între cei doi până a sări inculpatul gardul de la stadion. Or, acesta fiind în
apropierea stadionului, a văzut cum partea vătămată se fugărea după copii pentru a-i
alunga de pe teritoriul liceului, iar, la observațiile inculpatului, partea vătămată nu a
reacționat, fapt ce a impus ca Senchakovych Oleh să sară gardul și să ia mingea,
spunând lui Papușoi Serghei să ia mingea deja de la el. Astfel, în situația dată,
inculpatul a urmărit continuarea conflictului inițiat, iar, în asemenea circumstanțe,
atacul pretins de inculpat din partea vătămate nu este unul imediat și real.
7
Colegiul penal a reținut că, declanșarea (izbucnirea) atacului trebuie să fie atât
de aproape de realizare, încât dacă persoana constrânsă să se apere nu ar fi acționat în
acel moment, ea ar fi fost cu certitudine expusă pericolului. Caracterul real al atacului
rezultă din elementele obiective care pun în evidență intenția agresorului de a săvârși
cu siguranță atacul. Simpla presupunere că atacul ar putea avea loc nu este suficientă
pentru a considera apărarea ca legitimă.
Prin urmare, s-a stabilit cu certitudine că, declanșarea conflictului a avut loc
până la aplicarea loviturilor/leziunilor reciproce, iar, inculpatul a avut intenție de a
aplica lovituri părții vătămate, în situația în care atacul real este atunci când acțiune lui
a început sau este gată să înceapă, ținând cont de împrejurările concrete a cauzei.
Dacă acest interval este mai mare, în așa fel încât să existe posibilitatea înlăturării lui
prin alte mijloace decât săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, atacul nu poate fi
considerat ca imediat și nu legitimează acțiunea de apărare.
Cu referire la apelul declarat de către avocatul Gherman Lilia în numele părții
vătămate Păpușoi Serghei, Colegiul penal l-a considerat depus în termen și a dispus
încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 5 000 de lei, ca fiind reale, necesare și rezonabile.
Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, contestă cu recurs decizia,
invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6, 7, 8, 11, 16 Cod de procedură
penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar, casarea totală a deciziei
instanței de apel și a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care să fie încetat procesul penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură
penală - există alte circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care
exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a inculpatului.
În motivarea cerințelor a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată.
A remarcat că, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar, toate probele în
ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de
procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru
care a respins probele aduse în sprijinul apărării.
Astfel, instanța de apel în mod evaziv a ocolit să dea un răspuns argumentat și
să accepte motivul decisiv și întemeiat expus în apelul avocatului Vladimirov Natalia
și în cererea de concretizare a apelului declarată de avocatul Arhiliuc Ion în numele
inculpatului și anume, că inculpatul de fapt urma să aibă statut procesual de victimă,
în cazul în care acesta acționând cu un interes și scop legitim în apărarea vieții și
sănătății minorilor de la agresiunea paznicului S. Papușoi, fiind maltratat de acesta
cauzându-i-se leziuni corporale confirmate prin raportul de constatare medico-legală
nr.2598/D din 25 septembrie 2012, în care s-a constatat prezența la inculpat a
comoției cerebrale, edem al țesuturilor moi pe cap, echimoza cu excoriații pe torace.
Totodată, recurentul a invocat că, instanța de apel contrar prevederilor art.436
Cod de procedură penală, a neglijat indicațiile instanței de recurs expuse în deciziile
de rejudecare a cauzei în ordine de apel.
A menționat că, în decizia din 26 ianuarie 2021, Colegiul penal al Curții de
Apel Chișinău a admis apelul avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate
Papușoi Serghei și a încasat de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi
Serghei cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în mărime de 5 000 lei,
necătând la faptul că prin decizia din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,
acest apel a fost respins ca fiind depus peste termen.
8
Recurentul a declarat că în decizia contestată, instanța de apel a reținut
concluzii contradictorii asupra vinovăției inculpatului. Astfel, instanța de apel a
indicat că apreciază critic declarațiile martorilor Demianic Marin, Garbuzov Vadim și
Baciu Gheorghe că au văzut evenimentele petrecute pe stadionul Liceului „Dumitru
Cantemir" în seara zilei de 15 august 2012, având în vedere că martorii respectivi sunt
vecinii inculpatului, fiind persoane interesate în susținerea unei poziții favorabile
inculpatului. Totodată, Colegiul penal a menționat că nu exclude faptul că între
inculpat și partea vătămată a avut o altercație, în acest sens, posibil din partea părții
vătămate a avut loc mai mult decât o singură mușcătură de pieptul inculpatului, însă,
vătămările corporale medii au fost provocate anume de inculpat părții vătămate, fapt
stabilit prin rapoartele de expertiză. La fel, instanța de apel nu a exclus nici faptul că
martorii Demianic Marin, Garbuzov Vadim și Baciu Gheorghe au văzut la inculpatul
Senchakovych Oleh Mihail maioul murdar de sânge, or, aceștia sunt vecinii
inculpatului, iar ultimul, ulterior, s-a dus acasă.
Apărătorul a mai invocat că, deși conform procesului-verbal al ședinței de
judecată din 26 ianuarie 2021, instanța de apel nu a verificat în ședința de judecată
nicio probă din cele cercetate în prima instanță, nefiind consemnate în procesul-
verbal, totuși, în decizie și-a întemeiat concluziile de vinovăție/condamnare a
inculpatului pe probele cercetate de prima instanță.
20.1. Inculpatul Senchakovych Oleh și avocatul acestuia, Vladimirov
Natalia a contestat cu recurs decizia, invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1)
pct. 6, 7, 8 Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar,
casarea totală a deciziei instanție de apel și a sentinței primei instanțe, cu rejudecarea
cauzei în fond și pronunțarea unei noi sentințe de achitare a inculpatului de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) din Codul penal sau de încetare a
procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală, din motivul
existenței altor circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care
exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a inculpatului.
În motivarea recursului s-a invocat că, rejudecând cauza a 5 oară, instanța de
apel nu a înlăturat nici la ultima examinare omisiunile constatate de instanța de recurs,
fapt ce s-a soldat cu pronunțarea unei decizii vădit ilegale.
Recurenții au afirmat că, instanța de apel practic nu a ascultat partea apărării și
nu s-a expus asupra motivelor invocate care determină și impuneau achitarea lui
Senchakovych Oleh, deoarece nu a comis fapta incriminată sau, în cel mai rău caz, să
dispună încetarea procesului pentru existența circumstanțelor care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale.
Examinarea superficială și tendențioasă a cauzei în instanța de apel se
demonstrează și prin faptul că, deși la caz există o decizie irevocabilă privind
respingerea apelului părții vătămate - decizia Curții de Apel Chișinău din 21
septembrie 2017, fapt accentuat și de instanța de recurs în deciziile sale, totuși, Curtea
de Apel Chișinău prin decizia din 25 ianuarie 2021 din nou admite un apel, în privința
căruia este o decizie irevocabilă.
Au notat că, instanța de apel nu a luat în calcul și nu s-a expus asupra
declarațiilor expertului Corbu Chiril, care a comunicat că în cazul părții vătămate
Papușoi Serghei sunt mari divergențe și deficiențe la stabilirea vătămărilor și existența
fracturii, deoarece aceasta în diferite clișee este poziționată diferit. Mai mult, expertul
a declarat că fractura poate fi simulată la examinarea roentgen. Din contra, instanța de
apel a admis ca probe admisibile și concludente declarațiile expertului Mutoi Grigore,
9
care, însă, nu a dat niciun răspuns clar și cert la întrebările puse, comunicând că nu
este specialist în radiologie și nu poarte da răspuns la întrebările puse.
Pentru a fi înlăturat acest dubiu, privind existența sau lipsa fracturii cu
deplasare a mandibulei, a și fost efectuată tomografia mandibulei pretinse victime,
însă, deși apărarea a cerut accesul la examinarea tomografică și CD-urile cu imaginele
de la aceasta, pentru a fi solicitată o examinare și o concluzie a experților de peste
hotarele Republicii Moldova, totuși, solicitarea nu a fost auzită.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04
noiembrie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul
Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Senchakovych Oleh și
avocatul Vladimirov Natalia, casată parțial decizia instanței de apel din 26 ianuarie
2021, în partea admiterii apelului avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate
Papușoi Serghei.
În rest, dispozițiile hotărârii contestate, au fost menținute.
21.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar cu referire la
temeiul de recurs invocat de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de
către inculpatul Senchakovych Oleh și avocatul Vladimirov Natalia, prevăzut de
art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de
recurenți, a constatat că acest temei nu este incident în speță, deoarece instanța de
apel, la examinarea cauzei, a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1)
pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeind-u-și soluția în
baza probelor verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art.101 Cod
de procedură penală, descrise și analizate în actul judecătoresc.
Decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția
corectă de menținere a sentinței de condamnare a lui Senchakovych Oleh în baza
art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal, motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei,
care este expusă clar, or, în speță, instanța de apel corect a constatat că au fost
administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunii
incriminate în acțiunile inculpatului, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau
erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.
Pentru confirmarea vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute
de art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal, instanța de apel corect a pus la baza soluției ca
probe decisive: declarațiile părții vătămate Papușoi Serghei; declarațiile martorului
minor Baciu Gheorghe; declarațiile experților Corbu Chiril și Mutoi Grigore; copia
din Registrul Centrului National Științific-Practic de Medicină Urgentă a examenelor
radiologice efectuate pentru ziua de 15 august 2012; conținutul raportului de
constatare medico-legală nr.4125 din 16 august 2012; conținutul raportului de
expertiză medico-legală nr.2357/D din 12 septembrie 2012; conținutul raportului de
expertiza medico-legală nr.2508/D din 18 septembrie 2012; conținutul raportului de
expertiză judiciară medico-legală nr.390 din 24 decembrie 2013; conținutul raportului
de expertiză judiciară medico-legală nr.262 din 14 august 2014.
Instanța de recurs ordinar a reținut că, aceste mijloace de probă decisive în
cumul cu probele descrise și corect apreciate în decizia atacată, fără echivoc dovedesc
vinovăția inculpatului de comitere a infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d)
Cod penal.
Ce ține de alegațiile recurenților referitor la lipsa probelor incontestabile care ar
confirma prezența la partea vătămată a fracturii mandibulei, instanța de recurs ordinar
le-a apreciază critic, or, expertul judiciar prin raportul de constatare medico-legală nr.
10
4125 din 16 august 2012, în urma examenului medical al părții vătămate, a constatat
fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe
față, excoriație pe mucoasa buzei inferioare, care puteau fi cauzate în rezultatul
acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele
indicate. Acest raport de constatare a stat la baza celorlalte rapoarte de expertize, la
caz nefiind prezentate argumente plauzibile privind nulitatea raportului de constatare
medico-legală nr.4125 din 16 august 2012.
Nu pot fi reținute nici argumentele recurenților cu privire la nulitatea
ordonanței de punere sub învinuire a lui Senchakovych Oleh din 18 octombrie 2012,
or, urmărirea penală s-a efectuat în conformitate cu prevederile procesual penale, mai
mult, aceste critici au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de
apel, asupra cărora instanța s-a pronunțat, dându-le răspunsuri corespunzătoare,
argumentate și pe larg expuse în decizie (f.d.49, volumul VII), concluzii pe care
instanța de recurs le însușește și nu consideră necesară repetarea acestora.
De asemenea, ce ține de argumentele recurenților în susținerea temeiurilor
prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 8) și 11) Cod de procedură penală, în baza cărora
solicită pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpatului de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) din Codul penal sau de încetare a procesului penal
în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar a
stabilit că aceștia primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către
instanța de apel, care în opinia lor nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii incriminate, care însă nu pot fi acceptate, din considerentul că toate
probele au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind
demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului, iar, obiecțiile recurenților reprezintă
doar opinia subiectivă greșită a acestora. Prin urmare, instanța de recurs ordinar nu
identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurenți în
decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată.
Totodată, instanța de recurs constată că, prin decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, instanța de apel s-a pronunțat și asupra
apelului declarat de către avocatul Gherman Lilia în numele părții vătămate, care a
fost admis cu încasarea de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei a
cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în mărime de 5 000 de lei.
Însă, la acest capitol instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017, apelul avocatului
Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Serghei, a fost respins ca fiind
depus peste termen. Decizia respectivă a devenit irevocabilă prin neatacare, cu recurs
ordinar fiind contestată doar decizia din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele
inculpatului Senchakovych Oleh și menținută sentința din 24 decembrie 2014 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău.
Prin urmare, instanța de recurs a conchis că, apelul avocatului Gherman Lilia în
numele părții vătămate Papușoi Serghei, a fost greșit admis de către instanța de apel,
motiv din care decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie
2021 a fost casată în partea admiterii apelului avocatului Lilia Gherman în numele
părții vătămate Papușoi Serghei și încasării sumei de 5000 de lei, cu menținerea în rest
a dispozițiilor hotărârii contestate.
În consecință, instanța de recurs nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,
prevăzute de temeiurile pentru recurs ordinar în art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 11), 16)
11
Cod de procedură penală, dar s-a admis o eroare de drept prevăzută de art.427 alin.(1)
pct. 7) Cod de procedură penală, sub aspect că instanța a admis un apel care a fost
respins irevocabil ca fiind depus peste termen, ce urmează a fi corectată prin
admiterea recursurilor declarate și casarea parțială a deciziei instanței de apel.
Avocatul Arhiliuc Ion în numele condamnatului, contestă cu recurs în
anulare decizia, prin care solicită casarea hotărârii primei instanțe, precum și a
instanței de apel și recurs ordinar, cu pronunțarea unei hotărâri de încetare a
procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală, din motivul
existenței altor circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care
exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a inculpatului.
În motivarea recursului în anulare, avocatul invocă argumente similare celor
din apel și recurs ordinar, suplimentar reține că, instanța de apel și-a întemeiat ilegal
decizia prin concluzii absolut contradictorii, nu a îndeplinit indicațiile instanței de
recurs, precum și nu a examinat versiunea invocată în nenumărate rânduri de către
apărare și inculpat.
Totodată, avocatul consideră că instanța de recurs ordinar nu a examinat fondul
recursului ordinar, nu a reacționat la încălcările admise de către instanța de apel, ceea
ce reprezintă un viciu fundamental care afectează total ambele decizii, fiind un temei
real de condamnare la CEDO a Guvernului Republicii Moldova.
De asemenea, menționează că prin nedemonstrarea circumstanțelor ce țin de
vinovăția inculpatului și nemotivarea lor în sentință și decizia instanței de apel, se
atestă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Mai mult, apărarea explică că conform jurisprudenței constante a CEDO,
retrimiterea cauzelor la rejudecare este în mod obișnuit dispus ca rezultat a erorilor
comise de instanțele de judecată, repetarea unor asemenea retrimiteri în cadrul unuia
și aceluiași proces dezvăluie o deficiență gravă a sistemului judecătoresc, ceea ce
afectează dreptul persoanei la un proces echitabil într-un termen rezonabil, drept
garantat de art.6 alin.(1) din Convenție.
În final, avocatul evidențiază că, soluția solicitată urmează a fi acceptată fără
dispunerea rejudecării cauzei – poziție ce corespunde jurisprudenței CEDO, deoarece
încălcările legislației procesual penale comise către autoritățile de stat la examinarea
cauzei date, nu pot fi imputate acuzatului și nu trebuie să-l plaseze pe acesta într-o
situație defavorabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, în baza
materialelor din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
Conform art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi
atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea
cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat
hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează
Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.
În conformitate cu prevederile art.6 pct.44) Cod de procedură penală, prin viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se
înțelege o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CțEDO, de alte
tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Potrivit art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este
inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este
declarat repetat.
12
Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal reiterează că - una din
cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct
de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, care cade sub
incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat
hotărârea atacată.
Colegiul penal constată că, recurentul, formulându-și solicitările expuse în
prezentul recurs în anulare, evidențiază anumite erori de drept însă fără a fi motivate
și care se bazează în principal pe chestiunea aprecierii probelor de către instanța de
apel, care nu se subscrie temeiurilor pentru recurs prevăzute de art.453 Cod de
procedură penală, deoarece expunerea problemei aprecierii probelor prin prisma
existenței vreunui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat
hotărârea atacată, cu invocarea faptului că instanța de recurs ordinar nu s-a expus
asupra problemei menționate, în ansamblu este inadmisibilă. Modul de apreciere a
probelor de către instanța de apel, considerat de către recurent ca necorespunzător
circumstanțelor de fapt ale cauzei, nu poate fi reținut în calitate de temei pentru recurs
or, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța
de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării
lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.
Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare,
concluziile privind vinovăția condamnatului Senchakovzch Oleh în comiterea
infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele
aduse de recurent, precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar,
țin de starea de fapt a cauzei.
În contextul dat, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care în
fața instanței de recurs ordinar comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu
putea fi supusă analizei la respectiva etapă, fapt menționat de către instanța de recurs
în decizia adoptată, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra
chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar
aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului
cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.
Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentele recurentului,
ca fiind de jure inadmisibile și nesusceptibile de a fi apreciate prin prisma unui viciu
fundamental, decizia instanței de recurs ordinar fiind întemeiată și legală.
În acest context, se constată că argumentele recurentului, care nu se subscriu
temeiurilor pentru recurs în anulare, au fost pe deplin abordate la etapa examinării
recursului ordinar, asupra acestora fiind expuse concluzii argumentate și detaliate.
Respectiv, analizând hotărârea recurată, Colegiul penal nu constată vreun viciu
fundamental sau erori de drept grave ce ar afecta legalitatea acesteia și ar da temei de
intervenire în procedura precedentă.
Decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie
2021, în baza art.466 Cod de procedură penală, a devenit definitivă și irevocabilă, iar
hotărârea judecătorească irevocabilă, împiedică redeschiderea procesului penal cu
excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Însă, în
cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată.
Față de cele ce preced, se menționează că dreptul la un proces echitabil,
consfințit în art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, enunță preeminența principiului supremației dreptului, iar
unul din elementele definitorii ale acestui principiu este garantarea securității
13
raporturilor juridice, care înseamnă, printre altele, că o soluție definitivă a oricărui
litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată. Or, principiul securității
raporturilor juridice, cere, inter alia, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o
apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se
vedea cazul Brumărescu vs. România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999).
În consecință, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera
casarea hotărârii atacate, sub aspectele invocate, acestea fiind declarative și vădit
neîntemeiate în speța dată, iar decizia instanței de recurs ordinar este întemeiată,
motivată și legală, astfel instanța de recurs ordinar nu a comis nici o eroare de drept,
care ar putea fi considerată ca un viciu fundamental în cauză și ar putea duce la
casarea hotărârii irevocabile.
Reieșind din cele expuse supra, având în vedere că hotărârea atacată nu conține
erori de drept, cuprinse de noțiunea viciului fundamental, Colegiul penal conchide
asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de avocatul Arhiliuc Ion în
numele condamnatului Senchakovych Oleh.
În conformitate cu art.art.456, 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Arhiliuc Ion în
numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme
de Justiție din 04 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Senchakovych Oleh
xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Catan Liliana
Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
14