4-1re-83/22 — Art.152 al.2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2014, Senchakovych Oleh a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei suma de 828,40 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 6 500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în total 17 328,40 lei. 1 A fost respinsă ca nefondată pretenția lui Papușoi Serghei către Senchakovych Oleh în partea încasării sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și în partea sumei de 12,60 lei cu titlu de prejudiciu material.

Pentru a pronunța sentința nominalizată, prima instanță a reținut că, Senchakovych Oleh, la 15 august 2012, aproximativ la ora 20:30, aflându-se în ograda liceului „Dimitrie Cantemir", amplasat pe adresa mun. Chișinău, bd. Dacia 38/2, având intenția de a-i provoca vătămări corporale paznicului liceului, Papușoi Serghei, în urma unui conflict apărut cu ultimul în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiunilor de serviciu, i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței, în rezultatul cărora lui Papușoi Serghei i-au fost cauzate vătămări corporale medii, exprimate prin: fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe fată, excoriație pe mucoasa bazei inferioare, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur. Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal – vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmărire prevăzute de art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligațiilor de serviciu sau obștești.

Avocatul Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. La fel, apărarea a mai solicitat recunoașterea nulității raportului de constatare medico-legală nr.4125 din 16 august 2012, raportului de expertiză medico-legală nr.2357/D din 12 septembrie 2012 și raportului de expertiză medico-legală nr.2508/D din septembrie 2012, precum și anularea ordonanței de punere sub învinuire din 18 octombrie 2012, emisă în privința lui Senchakovych Oleh, cu scoaterea lui de sub urmărire penală și încetarea procesului penal. În motivarea apelului apărarea a indicat că, prima instanță neîntemeiat a constatat în acțiunile inculpatului existența elementelor componenței infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) lit. d) Cod penal. Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului, Serghei Papușoi l-ar fi lovit cu un băț și l-ar fi mușcat cu dinții de piept, declarații care se confirmă prin declarațiile martorilor Marin Demianic, Vadim Garbuzov, Gheorghe Baciu, Mihail Senchakovych, Natalia Senchakovych, precum și prin fotografiile și raportul de constatare medico-legală nr.4136 din 16 august 2012, prin care s-a constatat edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză cu excoriații pe torace, cauzate în timpul și circumstanțele indicate, raportul de constatare medico- legală nr.2598/D din 25 septembrie 2012, prin care s-a constatat comoție cerebrală, edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză cu excoriații pe torace, cauzate în timpul și circumstanțele indicate, care duc la o dereglare a sănătății de scurtă durată și în comun se califică ca vătămare corporală ușoară. De altfel, Papușoi Serghei a confirmat că a cauzat lui Oleh Senchakovych leziuni corporale, însă, contrar acestor probe, prima instanță a luat în considerație declarațiile pârții vătămate și a rudelor acestuia, care nu se aflau la locul apariției conflictului. În opinia avocatului, declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, din motiv că, deși acesta a declarat că a fost lovit de mai multe ori de către inculpat, cu pumnii în 2 față, cu picioarele peste tot corpul, în special în burtă, totuși, din conținutul raportului de constatare medico-legală nr. 4125 din 16 august 2012, rezultă că la Serghei Papușoi s-a constatat fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe față, excoriație pe mucoasa buzei inferioare, fără a fi depistate alte leziuni corporale. Mai mult, partea vătămată a comunicat, că nu a primit careva tratament, nu s-a aflat în concediu medical, a lucrat la 15 august 2012, cât și ulterior, fără a se adresa la medic. Totodată, consecutivitatea acțiunilor descrise de partea vătămată diferă de cele relatate de alți martori. Potrivit răspunsului Ministerului Educației nr.02/16-71 din 20 septembrie 2012, teritoriul stadionului este proprietate publică municipală, se află în gestiunea Consiliului Municipal Chișinău, iar, potrivit fișei postului paznicului, rezultă că acesta este obligat să efectueze paza bunurilor - proprietatea liceului, și anume a clădirii, a bunurilor din clădire, a ferestrelor, totodată în fișa postului nu este indicată obligația paznicului de a efectua paza stadionului. Apărarea a invocat că, prima instanță greșit a constatat că partea vătămată, la momentul săvârșirii infracțiunii era în exercițiul funcțiunii, exprimate prin acțiuni referitoare la responsabilitatea pentru viața și securitatea copiilor, deoarece incidentul a avut loc la 15 august 2012, ora 20:30, în perioada vacanței de vară. În opinia apărării, Oleh Senchakovych a fost atacat de Serghei Papușoi, inculpatul fiind în stare de autoapărare, iar, prima instanță urma să înceteze procesul penal în baza art.art.35, 36 Cod penal. La caz, a fost efectuată o constatare medico-legală și două expertize medico- legale, întocmite de același medic-legist Iurie Scurtu, care, contrar prevederilor art.89 alin.(1) pct. 5) Cod de procedură penală, nu avea dreptul să participe la efectuarea expertizelor medico-legale, aceste probe urmând a fi declarate nule. Cu referire la rapoartele de expertiză întocmite la caz, apărarea a indicat că, prima instanță nu a soluționat toate chestiunile importante pentru examinarea cauzei, deoarece concluziile experților din expertizele anterioare sunt incomplete, iar expertul Chiril Corbu a confirmat că - reieșind din documentele medicale prezente la dosar, nu este posibil de stabilit vechimea fracturii și circumstanțele producerii acesteia, sugerând la necesitatea numirii unei expertize radiologice în comisie, cu utilizarea metodei tomografice. Prin urmare, în dosar nu există nici-o probă incontestabilă, care ar confirma faptul prezenței la partea vătămată a fracturii mandibulei, deoarece experții au emis concluzia că posibil s-a provocat fractura, dar nu au stabilit și nici nu au avut posibilitatea să stabilească concret momentul cauzării fracturii maxilarului inferior în regiunea unghiulară pe stânga. În cererea de apel, avocatul a criticat concluzia primei instanțe referitor la respingerea solicitării cu privire la anularea ordonanței de punere sub învinuire din 18 octombrie 2012, emisă în privința lui Oleh Senchakovych, cu scoaterea lui de sub urmărire penală și încetarea procesului penal, invocând nerespectarea prevederilor art.282 alin.(1) Cod de procedură penală și ilegalitatea actului, executat peste termen. Mai mult, a indicat că procurorul Olga Grosu nu era în drept de a efectua acțiuni procesuale la acel moment, deoarece în aceeași zi, dar până la efectuarea acțiunilor procesuale de înaintare a învinuirii, audierea în calitate de învinuit și aplicarea măsurii preventive, acesteia i-a fost înaintată recuzare, care nu a fost soluționată, despre acest fapt fiind informat procurorul. Avocatul a mai menționat că, la înaintarea învinuirii nu au fost respectate cerințele cu privire la traducerea actului procesual, pe ordonanța de punere sub 3 învinuire nefiind indicat numele și alte date ale traducătorului, acesta nefiind avertizat despre răspunderea penală pentru traducerea intenționat greșită, nefiind prezentat părții apărării și nefiindu-i explicat dreptul de a-l recuza, iar învinuitului nu i-a fost înmânat un exemplar al actului de învinuire în limba pe care o posedă - limba rusă. 3.1. Avocatul Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Serghei a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de asistenta juridică în sumă de 5 000 de lei. În motivarea cerințelor înaintate, reprezentantul părții vătămate a exprimat dezacordul cu aprecierea de către prima instanță a cuantumului prejudiciului moral, menționând că, instanța nu a luat în considerație prevederile art.1423 Cod civil, în coroborare cu următoarele circumstanțe, Serghei Papușoi a fost atacat intenționat de către inculpat la locul de muncă, în timpul executării obligațiilor sale de protecție a stadionului liceului „Dimitrie Cantemir", pe teritoriul căruia inculpatul a pătruns ilegal în prezenta a mai multor minori. Serghei Papușoi a fost vătămat intenționat anume pentru executarea obligațiilor de serviciu, prin fracturarea mandibulei, fapt care a cauzat o dereglare a sănătății nu doar pe parcursul a unei luni de zile, în decursul căreia el a fost nevoit să se alimenteze exclusiv cu mâncare lichidă, dar și prin dereglări importante în funcționarea tractului digestiv; disfuncția tractului digestiv a agravat starea sănătății părții vătămate, care este invalid de gradul doi, suferă de cancer la colon din anul 2011, a suportat o intervenție chirurgicală și a făcut un tratament biochimic, circumstanțele respective fiind confirmate prin Certificatul de invaliditate seria BM nr. 682256, eliberat de către Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalității din 28 noiembrie 2012.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2015, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh și admis parțial apelul avocatului Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Serghei, cu încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a sumei de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Avocații Arhiliuc Ion și Vladimirov Natalia în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor judecătorești adoptate la caz, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei sau încetarea procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2016, a fost admis recursul ordinar declarat, fiind casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În ședința de judecată a instanței de apel, avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, a depus o cerere de concretizare a apelului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Senchacovych Oleh să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii imputate, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 7.1. În motivarea apelului a invocat că în cadrul examinării cauzei penale s-a constatat, că anume partea vătămată Papușoi Serghei a fost inițiatorul conflictului, 4 totodată ultimul a cauzat inculpatului leziuni corporale ușoare, ca urmare - acțiunile lui Senchakovych Oleh purtau caracter de autoapărare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh și menținută sentința judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2014.

La 31 ianuarie 2017, avocatul Gherman Lilia în numele părții vătămate a depus o cerere prin care a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare privind încasarea de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei a sumei de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suportate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017, a fost respins ca depus peste termen apelul avocatului Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Sergiu, în rest sentința a fost menținută.

Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Senchakovych Oleh a contestat cu recurs ordinar decizia din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care exclud pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018, a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh, a fost respins, ca fiind depus peste termen, apelul suplimentar declarat de avocatul Arhiliuc Ion, în numele inculpatului Senchakovych Oleh și a fost admis apelul declarat de avocatul Gherman Lilia, în interesele părții vătămate Papușoi Serghei și dispusă încasarea de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei cheltuielile de judecată - 5 000 de lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

Nefiind de acord cu decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018, avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 7), 8), 11) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună încetarea procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - există alte circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare care exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. 14.1. Inculpatul Senchakovych Oleh, de asemenea a contestat hotărârile judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei sau de încetare a procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. 5

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05februarie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Senchakovych Oleh, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019, a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 a fost contestată cu recurs ordinar de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 7), 8), 11) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a sentinței din 24 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încetarea procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - există alte circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. 17.1. Inculpatul Senchakovych Oleh, de asemenea a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea deciziei și a sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 mai 2020, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpat, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia și apelul suplimentar al avocatului Ion Arhiliuc în numele inculpatului Senchakovych Oleh, a fost admis apelul avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate Papușoi Serghei și s-a încasat de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în mărime de 5 000 de lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 19.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just ajungând la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată, prevăzută de art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal. Colegiul penal a atestat că, declarațiile inculpatului Senchakovych Oleh privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume, prin declarațiile părții vătămate, a martorului minor Baciu Gheorghe și a experților Corbu Chiril și Mutoi Grigore, precum și a probelor scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii. Instanța de apel a ținut cont inclusiv de raportul de expertiză medico-legală nr.2357/D din 12.09.2012, potrivit căruia, comisia medicală a constatat la Papușoi Serghei: fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe față, excoriație pe mucoasa buzei inferioare, care puteau fi produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza 6 acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Producerea leziunilor corporale depistate de la căderea corpului din poziție statică stând, este puțin probabil. În asemenea circumstanțe, se constată legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a dovedit faptul că anume în urma loviturilor aplicate părții vătămate de către inculpatul Senchakovych Oleh, primul s-a ales cu fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, fapt ce condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. În acest sens, Colegiul penal a considerat declarative afirmațiile inculpatului, precum că dânsul nu a aplicat lovituri părții vătămate, doar l-a respins când acesta l-a mușcat de piept, mai mult ca atât, nu corespunde realității afirmația inculpatului, precum că Papușoi Serghei a început să fugă spre ușa liceului și la colțul clădirii s-a împiedicat, deoarece potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 390 din 24.12.2013, modificările morfologice ale țesutului osos la nivelul fracturii mandibulei la partea vătămată puteau fi cauzate (provocate) în perioada indicată în ordonanța din 15.08.2012. Formarea fracturii nominalizate de la căderea corpului de la proprie înălțimi, atât în mers cât și fugind, se exclude. Pe lângă rapoartele de expertiză medico-legale, instanța de apel a ținut cont și de concluziile expertului Mutoi Grigore, care fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești, a menționat că leziunile depistate nu pot surveni de la căderea de la înălțime sau din fugă. La cădere acțiunea traumatică nu este perpendiculară, dar este sub un unghi. Atunci pe tegumente apar excoriații la lovire de un plan dur. Acțiunea traumatică a fost perpendiculară, dar nu la cădere. Astfel, deși inculpatul Senchakovych Oleh susține că partea vătămată a căzut jos când alerga spre liceu, afirmațiile acestuia sunt combătute prin declarațiile martorului Senceacovici Natalia, care este și soția inculpatului și la acel moment se află prezentă la conflictul dat, concretizând în acest sens, în ședința instanței de fond că, niciunul din cei doi bărbați care erau în conflict nu au căzut jos, toate evenimentele au avut loc în picioare. La fel, instanța de apel nu a reținut afirmația precum că, inculpatul a acționat fiind în stare de apărare, or, în conformitate cu prevederile art.36 alin.(2) Cod penal, este în stare de legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. Deci, potrivit legii, atacul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie direct, imediat, material și real; să fie îndreptat împotriva propriei persoane, a altei persoane sau împotriva unui interes public; să pună în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. Pe când în speță, fapta comisă de inculpat nu întrunește condițiile susmenționate, având în vedere că, până a fi aplicate lovituri de către Senchakovych Oleh lui Papușoi Serghei și respectiv, până a-1 mușca ultimul pe inculpat, a fost inițiat conflict între cei doi până a sări inculpatul gardul de la stadion. Or, acesta fiind în apropierea stadionului, a văzut cum partea vătămată se fugărea după copii pentru a-i alunga de pe teritoriul liceului, iar, la observațiile inculpatului, partea vătămată nu a reacționat, fapt ce a impus ca Senchakovych Oleh să sară gardul și să ia mingea, spunând lui Papușoi Serghei să ia mingea deja de la el. Astfel, în situația dată, inculpatul a urmărit continuarea conflictului inițiat, iar, în asemenea circumstanțe, atacul pretins de inculpat din partea vătămate nu este unul imediat și real. 7 Colegiul penal a reținut că, declanșarea (izbucnirea) atacului trebuie să fie atât de aproape de realizare, încât dacă persoana constrânsă să se apere nu ar fi acționat în acel moment, ea ar fi fost cu certitudine expusă pericolului. Caracterul real al atacului rezultă din elementele obiective care pun în evidență intenția agresorului de a săvârși cu siguranță atacul. Simpla presupunere că atacul ar putea avea loc nu este suficientă pentru a considera apărarea ca legitimă. Prin urmare, s-a stabilit cu certitudine că, declanșarea conflictului a avut loc până la aplicarea loviturilor/leziunilor reciproce, iar, inculpatul a avut intenție de a aplica lovituri părții vătămate, în situația în care atacul real este atunci când acțiune lui a început sau este gată să înceapă, ținând cont de împrejurările concrete a cauzei. Dacă acest interval este mai mare, în așa fel încât să existe posibilitatea înlăturării lui prin alte mijloace decât săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, atacul nu poate fi considerat ca imediat și nu legitimează acțiunea de apărare. Cu referire la apelul declarat de către avocatul Gherman Lilia în numele părții vătămate Păpușoi Serghei, Colegiul penal l-a considerat depus în termen și a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei, ca fiind reale, necesare și rezonabile.

Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, contestă cu recurs decizia, invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6, 7, 8, 11, 16 Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar, casarea totală a deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală - există alte circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a inculpatului. În motivarea cerințelor a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată. A remarcat că, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar, toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul apărării. Astfel, instanța de apel în mod evaziv a ocolit să dea un răspuns argumentat și să accepte motivul decisiv și întemeiat expus în apelul avocatului Vladimirov Natalia și în cererea de concretizare a apelului declarată de avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și anume, că inculpatul de fapt urma să aibă statut procesual de victimă, în cazul în care acesta acționând cu un interes și scop legitim în apărarea vieții și sănătății minorilor de la agresiunea paznicului S. Papușoi, fiind maltratat de acesta cauzându-i-se leziuni corporale confirmate prin raportul de constatare medico-legală nr.2598/D din 25 septembrie 2012, în care s-a constatat prezența la inculpat a comoției cerebrale, edem al țesuturilor moi pe cap, echimoza cu excoriații pe torace. Totodată, recurentul a invocat că, instanța de apel contrar prevederilor art.436 Cod de procedură penală, a neglijat indicațiile instanței de recurs expuse în deciziile de rejudecare a cauzei în ordine de apel. A menționat că, în decizia din 26 ianuarie 2021, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a admis apelul avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate Papușoi Serghei și a încasat de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în mărime de 5 000 lei, necătând la faptul că prin decizia din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, acest apel a fost respins ca fiind depus peste termen. 8 Recurentul a declarat că în decizia contestată, instanța de apel a reținut concluzii contradictorii asupra vinovăției inculpatului. Astfel, instanța de apel a indicat că apreciază critic declarațiile martorilor Demianic Marin, Garbuzov Vadim și Baciu Gheorghe că au văzut evenimentele petrecute pe stadionul Liceului „Dumitru Cantemir" în seara zilei de 15 august 2012, având în vedere că martorii respectivi sunt vecinii inculpatului, fiind persoane interesate în susținerea unei poziții favorabile inculpatului. Totodată, Colegiul penal a menționat că nu exclude faptul că între inculpat și partea vătămată a avut o altercație, în acest sens, posibil din partea părții vătămate a avut loc mai mult decât o singură mușcătură de pieptul inculpatului, însă, vătămările corporale medii au fost provocate anume de inculpat părții vătămate, fapt stabilit prin rapoartele de expertiză. La fel, instanța de apel nu a exclus nici faptul că martorii Demianic Marin, Garbuzov Vadim și Baciu Gheorghe au văzut la inculpatul Senchakovych Oleh Mihail maioul murdar de sânge, or, aceștia sunt vecinii inculpatului, iar ultimul, ulterior, s-a dus acasă. Apărătorul a mai invocat că, deși conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 26 ianuarie 2021, instanța de apel nu a verificat în ședința de judecată nicio probă din cele cercetate în prima instanță, nefiind consemnate în procesul- verbal, totuși, în decizie și-a întemeiat concluziile de vinovăție/condamnare a inculpatului pe probele cercetate de prima instanță. 20.1. Inculpatul Senchakovych Oleh și avocatul acestuia, Vladimirov Natalia a contestat cu recurs decizia, invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6, 7, 8 Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar, casarea totală a deciziei instanție de apel și a sentinței primei instanțe, cu rejudecarea cauzei în fond și pronunțarea unei noi sentințe de achitare a inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) din Codul penal sau de încetare a procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală, din motivul existenței altor circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a inculpatului. În motivarea recursului s-a invocat că, rejudecând cauza a 5 oară, instanța de apel nu a înlăturat nici la ultima examinare omisiunile constatate de instanța de recurs, fapt ce s-a soldat cu pronunțarea unei decizii vădit ilegale. Recurenții au afirmat că, instanța de apel practic nu a ascultat partea apărării și nu s-a expus asupra motivelor invocate care determină și impuneau achitarea lui Senchakovych Oleh, deoarece nu a comis fapta incriminată sau, în cel mai rău caz, să dispună încetarea procesului pentru existența circumstanțelor care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale. Examinarea superficială și tendențioasă a cauzei în instanța de apel se demonstrează și prin faptul că, deși la caz există o decizie irevocabilă privind respingerea apelului părții vătămate - decizia Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017, fapt accentuat și de instanța de recurs în deciziile sale, totuși, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 25 ianuarie 2021 din nou admite un apel, în privința căruia este o decizie irevocabilă. Au notat că, instanța de apel nu a luat în calcul și nu s-a expus asupra declarațiilor expertului Corbu Chiril, care a comunicat că în cazul părții vătămate Papușoi Serghei sunt mari divergențe și deficiențe la stabilirea vătămărilor și existența fracturii, deoarece aceasta în diferite clișee este poziționată diferit. Mai mult, expertul a declarat că fractura poate fi simulată la examinarea roentgen. Din contra, instanța de apel a admis ca probe admisibile și concludente declarațiile expertului Mutoi Grigore, 9 care, însă, nu a dat niciun răspuns clar și cert la întrebările puse, comunicând că nu este specialist în radiologie și nu poarte da răspuns la întrebările puse. Pentru a fi înlăturat acest dubiu, privind existența sau lipsa fracturii cu deplasare a mandibulei, a și fost efectuată tomografia mandibulei pretinse victime, însă, deși apărarea a cerut accesul la examinarea tomografică și CD-urile cu imaginele de la aceasta, pentru a fi solicitată o examinare și o concluzie a experților de peste hotarele Republicii Moldova, totuși, solicitarea nu a fost auzită.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Senchakovych Oleh și avocatul Vladimirov Natalia, casată parțial decizia instanței de apel din 26 ianuarie 2021, în partea admiterii apelului avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate Papușoi Serghei. În rest, dispozițiile hotărârii contestate, au fost menținute. 21.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar cu referire la temeiul de recurs invocat de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Senchakovych Oleh și avocatul Vladimirov Natalia, prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurenți, a constatat că acest temei nu este incident în speță, deoarece instanța de apel, la examinarea cauzei, a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeind-u-și soluția în baza probelor verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art.101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în actul judecătoresc. Decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței de condamnare a lui Senchakovych Oleh în baza art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal, motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei, care este expusă clar, or, în speță, instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatului, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate. Pentru confirmarea vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal, instanța de apel corect a pus la baza soluției ca probe decisive: declarațiile părții vătămate Papușoi Serghei; declarațiile martorului minor Baciu Gheorghe; declarațiile experților Corbu Chiril și Mutoi Grigore; copia din Registrul Centrului National Științific-Practic de Medicină Urgentă a examenelor radiologice efectuate pentru ziua de 15 august 2012; conținutul raportului de constatare medico-legală nr.4125 din 16 august 2012; conținutul raportului de expertiză medico-legală nr.2357/D din 12 septembrie 2012; conținutul raportului de expertiza medico-legală nr.2508/D din 18 septembrie 2012; conținutul raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.390 din 24 decembrie 2013; conținutul raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.262 din 14 august 2014. Instanța de recurs ordinar a reținut că, aceste mijloace de probă decisive în cumul cu probele descrise și corect apreciate în decizia atacată, fără echivoc dovedesc vinovăția inculpatului de comitere a infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) Cod penal. Ce ține de alegațiile recurenților referitor la lipsa probelor incontestabile care ar confirma prezența la partea vătămată a fracturii mandibulei, instanța de recurs ordinar le-a apreciază critic, or, expertul judiciar prin raportul de constatare medico-legală nr. 10 4125 din 16 august 2012, în urma examenului medical al părții vătămate, a constatat fractura unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe față, excoriație pe mucoasa buzei inferioare, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Acest raport de constatare a stat la baza celorlalte rapoarte de expertize, la caz nefiind prezentate argumente plauzibile privind nulitatea raportului de constatare medico-legală nr.4125 din 16 august 2012. Nu pot fi reținute nici argumentele recurenților cu privire la nulitatea ordonanței de punere sub învinuire a lui Senchakovych Oleh din 18 octombrie 2012, or, urmărirea penală s-a efectuat în conformitate cu prevederile procesual penale, mai mult, aceste critici au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a pronunțat, dându-le răspunsuri corespunzătoare, argumentate și pe larg expuse în decizie (f.d.49, volumul VII), concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesară repetarea acestora. De asemenea, ce ține de argumentele recurenților în susținerea temeiurilor prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 8) și 11) Cod de procedură penală, în baza cărora solicită pronunțarea unei sentințe de achitare a inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. d) din Codul penal sau de încetare a procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar a stabilit că aceștia primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, care în opinia lor nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, care însă nu pot fi acceptate, din considerentul că toate probele au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului, iar, obiecțiile recurenților reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestora. Prin urmare, instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurenți în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Totodată, instanța de recurs constată că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, instanța de apel s-a pronunțat și asupra apelului declarat de către avocatul Gherman Lilia în numele părții vătămate, care a fost admis cu încasarea de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei a cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică în mărime de 5 000 de lei. Însă, la acest capitol instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017, apelul avocatului Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Serghei, a fost respins ca fiind depus peste termen. Decizia respectivă a devenit irevocabilă prin neatacare, cu recurs ordinar fiind contestată doar decizia din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh și menținută sentința din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău. Prin urmare, instanța de recurs a conchis că, apelul avocatului Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Serghei, a fost greșit admis de către instanța de apel, motiv din care decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021 a fost casată în partea admiterii apelului avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate Papușoi Serghei și încasării sumei de 5000 de lei, cu menținerea în rest a dispozițiilor hotărârii contestate. În consecință, instanța de recurs nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, prevăzute de temeiurile pentru recurs ordinar în art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 11), 16) 11 Cod de procedură penală, dar s-a admis o eroare de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 7) Cod de procedură penală, sub aspect că instanța a admis un apel care a fost respins irevocabil ca fiind depus peste termen, ce urmează a fi corectată prin admiterea recursurilor declarate și casarea parțială a deciziei instanței de apel.

Avocatul Arhiliuc Ion în numele condamnatului, contestă cu recurs în anulare decizia, prin care solicită casarea hotărârii primei instanțe, precum și a instanței de apel și recurs ordinar, cu pronunțarea unei hotărâri de încetare a procesului penal în baza art.390 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală, din motivul existenței altor circumstanțe prevăzute la art.36 Cod penal - legitima apărare, care exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a inculpatului. În motivarea recursului în anulare, avocatul invocă argumente similare celor din apel și recurs ordinar, suplimentar reține că, instanța de apel și-a întemeiat ilegal decizia prin concluzii absolut contradictorii, nu a îndeplinit indicațiile instanței de recurs, precum și nu a examinat versiunea invocată în nenumărate rânduri de către apărare și inculpat. Totodată, avocatul consideră că instanța de recurs ordinar nu a examinat fondul recursului ordinar, nu a reacționat la încălcările admise de către instanța de apel, ceea ce reprezintă un viciu fundamental care afectează total ambele decizii, fiind un temei real de condamnare la CEDO a Guvernului Republicii Moldova. De asemenea, menționează că prin nedemonstrarea circumstanțelor ce țin de vinovăția inculpatului și nemotivarea lor în sentință și decizia instanței de apel, se atestă o încălcare a dreptului la un proces echitabil. Mai mult, apărarea explică că conform jurisprudenței constante a CEDO, retrimiterea cauzelor la rejudecare este în mod obișnuit dispus ca rezultat a erorilor comise de instanțele de judecată, repetarea unor asemenea retrimiteri în cadrul unuia și aceluiași proces dezvăluie o deficiență gravă a sistemului judecătoresc, ceea ce afectează dreptul persoanei la un proces echitabil într-un termen rezonabil, drept garantat de art.6 alin.(1) din Convenție. În final, avocatul evidențiază că, soluția solicitată urmează a fi acceptată fără dispunerea rejudecării cauzei – poziție ce corespunde jurisprudenței CEDO, deoarece încălcările legislației procesual penale comise către autoritățile de stat la examinarea cauzei date, nu pot fi imputate acuzatului și nu trebuie să-l plaseze pe acesta într-o situație defavorabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, în baza materialelor din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. În conformitate cu prevederile art.6 pct.44) Cod de procedură penală, prin viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se înțelege o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CțEDO, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Potrivit art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. 12 Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal reiterează că - una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, care cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. Colegiul penal constată că, recurentul, formulându-și solicitările expuse în prezentul recurs în anulare, evidențiază anumite erori de drept însă fără a fi motivate și care se bazează în principal pe chestiunea aprecierii probelor de către instanța de apel, care nu se subscrie temeiurilor pentru recurs prevăzute de art.453 Cod de procedură penală, deoarece expunerea problemei aprecierii probelor prin prisma existenței vreunui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată, cu invocarea faptului că instanța de recurs ordinar nu s-a expus asupra problemei menționate, în ansamblu este inadmisibilă. Modul de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerat de către recurent ca necorespunzător circumstanțelor de fapt ale cauzei, nu poate fi reținut în calitate de temei pentru recurs or, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, concluziile privind vinovăția condamnatului Senchakovzch Oleh în comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurent, precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei. În contextul dat, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care în fața instanței de recurs ordinar comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu putea fi supusă analizei la respectiva etapă, fapt menționat de către instanța de recurs în decizia adoptată, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentele recurentului, ca fiind de jure inadmisibile și nesusceptibile de a fi apreciate prin prisma unui viciu fundamental, decizia instanței de recurs ordinar fiind întemeiată și legală. În acest context, se constată că argumentele recurentului, care nu se subscriu temeiurilor pentru recurs în anulare, au fost pe deplin abordate la etapa examinării recursului ordinar, asupra acestora fiind expuse concluzii argumentate și detaliate. Respectiv, analizând hotărârea recurată, Colegiul penal nu constată vreun viciu fundamental sau erori de drept grave ce ar afecta legalitatea acesteia și ar da temei de intervenire în procedura precedentă. Decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2021, în baza art.466 Cod de procedură penală, a devenit definitivă și irevocabilă, iar hotărârea judecătorească irevocabilă, împiedică redeschiderea procesului penal cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Însă, în cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată. Față de cele ce preced, se menționează că dreptul la un proces echitabil, consfințit în art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, enunță preeminența principiului supremației dreptului, iar unul din elementele definitorii ale acestui principiu este garantarea securității 13 raporturilor juridice, care înseamnă, printre altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată. Or, principiul securității raporturilor juridice, cere, inter alia, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs. România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). În consecință, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, sub aspectele invocate, acestea fiind declarative și vădit neîntemeiate în speța dată, iar decizia instanței de recurs ordinar este întemeiată, motivată și legală, astfel instanța de recurs ordinar nu a comis nici o eroare de drept, care ar putea fi considerată ca un viciu fundamental în cauză și ar putea duce la casarea hotărârii irevocabile. Reieșind din cele expuse supra, având în vedere că hotărârea atacată nu conține erori de drept, cuprinse de noțiunea viciului fundamental, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de avocatul Arhiliuc Ion în numele condamnatului Senchakovych Oleh.

În conformitate cu art.art.456, 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Arhiliuc Ion în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Senchakovych Oleh xxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Catan Liliana Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 14