1ra-379/20 — art. 152 alin. 2 lit. d CP

1ra-379/20 — art. 152 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-2216/2019

nr. 1ra-379/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președintele ședinței –Svetlana Filincova

Judecători –Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Ion Arhiliuc în numele inculpatului Senchakovych Oleh și recursului ordinar

declarat de către Senchakovych Oleh, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019, în cauza penală întru

acuzarea lui

Senchakovych Oleh Mihail, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în mun.XXXXX, bd.XXXXX,

ap. XXXXX, studii superioare, anterior nejudecat,

cetățean al Republicii Moldova,

În comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2), lit. d) Cod Penal al

Republicii Moldova

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 07.12.2012 - 24.12.2014;

instanța de apel: 19.03.2015 - 28.05.2015;

instanța de recurs: 21.12.2015 - 31.05.2016;

instanța de apel: 18.07.2016 - 13.12.2016;

instanța de apel: 21.03.2017 - 21.09.2017;

instanța de recurs: 21.11.2017 - 23.01.2018;

instanța de apel: 02.03.2018 - 12.04.2018;

instanța de recurs: 26.10.2018 - 05.02.2019;

instanța de apel: 08.04.2019 - 05.06.2019;

instanța de recurs: 29.10.2019 - 20.05.2020;

A C O N S T A T A T:

2014, Senchakovych Oleh a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

1

152 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul

lui Senchakovych Oleh în beneficiul lui Papușoi Serghei suma de 828,40 (opt

sute douăzeci și opt lei, 40 bani) lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de

10000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 6500 (șase mii cinci

sute) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, iar în total suma de 17

328,40 (șaptesprezece mii trei sute douăzeci și opt lei, 40 bani) lei.

A fost respinsă ca nefondată pretenția lui Papușoi Serghei către

Senchakovych Oleh în partea încasării sumei de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu

titlu de prejudiciu moral, precum și în partea sumei de 12,60 (doisprezece lei,

60 bani) lei, cu titlu de prejudiciu material.

fapt, că, Senchakovych Oleh, la 15 august 2012, aproximativ la ora 20:30,

aflându-se în ograda liceului „Dimitrie Cantemir”, amplasat pe adresa

mun. Chișinău, bd. Dacia 38/2, având intenția de a-i provoca vătămări

corporale paznicului liceului, Papușoi Serghei, în urma unui conflict apărut cu

ultimul în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiunilor de serviciu,

i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței, în rezultatul cărora lui Papușoi

Serghei i-au fost cauzate vătămări corporale medii, exprimate prin: fractura

unghiulară pe stânga a mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe

față, excoriație pe mucoasa bazei inferioare, care au fost produse în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur.

Vladimirov Natalia în numele inculpatului, Senchakovych Oleh, a contestat

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare în privința lui Senchakovych Oleh, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii și că există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei.

La fel, apărarea a mai solicitat recunoașterea nulității raportului de

constatare medico-legală nr. 4125 din 16 august 2012, raportului de expertiză

medico-legală nr. 2357/D din 12 septembrie 2012 și raportului de expertiză

medico-legală nr. 2508/D din septembrie 2012, precum și anularea ordonanței

de punere sub învinuire din 18 octombrie 2012, emisă în privința lui

Senchakovych Oleh, cu scoaterea lui de sub urmărire penală și încetarea

procesului penal.

2

În motivarea apelului apărarea a indicat, că prima instanță neîntemeiat a

constatat în acțiunile inculpatului existența elementelor componenței

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) lit. d) Cod penal.

Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului, Serghei Papușoi l-ar fi lovit cu

un băț și l-ar fi mușcat cu dinții de piept, declarații care se confirmă prin

declarațiile martorilor Marin Demianic, Vadim Garbuzov, Gheorghe Baciu,

Mihail Senchakovych, Natalia Senchakovych, precum și prin fotografiile și

raportul de constatare medico-legală nr. 4136 din 16 august 2012, prin care s-a

constatat edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză cu excoriații pe torace,

cauzate în timpul și circumstanțele indicate, raportul de constatare medico-

legală nr. 2598/D din 25 septembrie 2012, prin care s-a constatat comoție

cerebrală, edem al țesuturilor moi pe cap, echimoză cu excoriații pe torace,

cauzate în timpul și circumstanțele indicate, care duc la o dereglare a sănătății

de scurtă durată și în comun se califică ca vătămare corporală ușoară.

De altfel, Papușoi Serghei a confirmat, că a cauzat lui Oleh Senchakovych

leziuni corporale, însă contrar acestor probe, prima instanță a luat în

considerație declarațiile părții vătămate și a rudelor acestuia, care nu se aflau la

locul apariției conflictului.

În opinia avocatului, declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, din

motiv că deși acesta a declarat, că a fost lovit de mai multe ori de către inculpat,

cu pumnii în față, cu picioarele peste tot corpul, în special în burtă, totuși din

conținutul raportului de constatare medico-legală nr. 4125 din 16 august 2012,

rezultă că la Serghei Papușoi s-a constatat fractura unghiulară pe stânga a

mandibulei cu deplasare, edem al țesuturilor moi pe față, excoriație pe mucoasa

buzei inferioare (f.d. 9, vol.I), fără a fi depistate alte leziuni corporale. Mai mult,

partea vătămată a comunicat, că nu a primit careva tratament, nu s-a aflat pe

buletin de boală, a lucrat la 15 august 2012, cât și ulterior, fără a se adresa la

medic.

Totodată, consecutivitatea acțiunilor descrise de partea vătămată diferă

de cele relatate de alți martori.

La fel, a indicat apărarea, că potrivit răspunsului Ministerului Educației

al R. Moldova nr. 02/16-71 din 20 septembrie 2012, teritoriul stadionului este

proprietate publică municipală, se află în gestiunea Consiliului Municipal

Chișinău, iar potrivit fișei postului paznicului, rezultă că acesta este obligat să

efectueze paza bunurilor - proprietatea liceului, și anume a clădirii, a bunurilor

din clădire, a ferestrelor, totodată în fișa postului nu este indicată obligația

paznicului de a efectua paza stadionului.

Apărarea a invocat, că prima instanță greșit a constatat că partea

vătămată, la momentul săvârșirii infracțiunii era în exercițiul funcțiunii,

3

exprimate prin acțiuni referitoare la responsabilitatea pentru viața și securitatea

copiilor, deoarece incidentul a avut loc la 15 august 2012, ora 20:30, în perioada

vacanței de vară.

În opinia apărării, Oleh Senchacovych a fost atacat de Serghei Papușoi,

inculpatul fiind în stare de autoapărare, iar prima instanță urma să înceteze

procesul penal în baza art. art. 35, 36 Cod penal.

Totodată, a mai indicat avocatul, că la caz a fost efectuată o constatare

medico-legală și două expertize medico-legale, întocmite de același medic-

legist Iurie Scurtu, care contrar prevederilor art. 89 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală, nu avea dreptul să participe la efectuarea expertizelor

medico-legale, aceste probe urmând a fi declarate nule.

Cu referire la rapoartele de expertiză întocmite la caz, apărarea a indicat,

că prima instanță nu a soluționat toate chestiunile importante pentru

examinarea cauzei, deoarece concluziile experților din expertizele anterioare

sunt incomplete, iar expertul Chiril Corbu a confirmat, că reieșind din

documentele medicale prezente la dosar nu este posibil de stabilit vechimea

fracturii și circumstanțele producerii acesteia, sugerând la necesitatea numirii

unei expertize radiologice în comisie, cu utilizarea metodei tomografice.

Astfel, necătând la faptul că prin încheierea instanței de judecată din

01 iulie 2014, s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale radiologice în

comisie, cu utilizarea metodei radiologice speciale, oropantogrammă,

radiografie țintită și tomografie computerizată, cu atragerea la efectuarea

acesteia a specialistului principal al Ministerului Sănătății a R. Moldova, în

domeniul de imagistică și radiologie Nicolai Nalivaico și Silviu Condrea,

precum și alți specialiști din cadrul Centrului Diagnostic în domeniul medicinei

faciale, experții au ignorat necesitatea efectuării metodei radiologice speciale,

oropantogrammă, radiografie țintită și tomografie computerizată, astfel că

raportul de expertiză medico-legală nr. 262 reprezintă copia încheierii instanței

de judecată, fără investigații, conținând numai concluzii, nefiind semnată de

toți experții.

Ca urmare, în dosar nu există nicio probă incontestabilă, care ar confirma

faptul prezenței la partea vătămată Serghei Papușoi a fracturii mandibulei,

deoarece experții au emis concluzia că posibil s-a provocat fractura, dar nu au

stabilit și nici nu au avut posibilitatea să stabilească concret momentul cauzării

fracturii maxilarului inferior în regiunea unghiulară pe stânga.

A mai menționat, că în prima instanță au fost înaintate demersuri privind

eliberarea descrierilor efectuate de către specialiști - analiza examinării

tomografice și descrierea examinării faciale a lui Serghei Papușoi, la care

experții fac trimitere în raportul de examinare medico-legală nr. 262 din 23 iulie

4

2014, precum și eliberarea CD-ului cu examenul tomografic, pentru a avea

posibilitatea de a face cunoștință cu probele și actele, care au stat la baza

concluziei experților, însă aceste demersuri au fost respinse nemotivat, fiind

încălcat art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și

a libertăților fundamentale.

La fel, în cererea de apel avocatul a criticat concluzia primei instanțe

referitor la respingerea solicitării cu privire la anularea ordonanței de punere

sub învinuire din 18 octombrie 2012, emisă în privința lui Oleh Senchakovych,

cu scoaterea lui de sub urmărire penală și încetarea procesului penal, invocând

nerespectarea prevederilor art. 282 alin. (1) Cod de procedură penală și

ilegalitatea actului, ca fiind executat peste termen.

Mai mult, a indicat că procurorul Olga Grosu nu era în drept de a efectua

careva acțiuni procesuale la acel moment, deoarece în aceeași zi, dar până la

efectuarea acțiunilor procesuale de înaintare a învinuirii, audierea în calitate de

învinuit și aplicarea măsurii preventive, acesteia i-a fost înaintată recuzare, care

nu a fost soluționată, despre acest fapt fiind informat procurorul.

Avocatul a mai menționat, că la înaintarea învinuirii nu au fost respectate

cerințele cu privire la traducerea actului procesual, pe ordonanța de punere sub

învinuire nefiind indicat numele și alte date ale traducătorului, acesta nefiind

avertizat despre răspunderea penală pentru traducerea intenționat greșită,

nefiind prezentat părții apărării și nefiindu-i explicat dreptul de a-l recuza, iar

învinuitului nu i-a fost înmânat un exemplar al actului de învinuire în limba pe

care o posedă - limba rusă.

3.1. Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, avocatul

Lilia Gherman în numele părții vătămate, Papușoi Serghei, a declarat apel

împotriva sentinței, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie admisă integral acțiunea civilă cu privire la repararea

prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, precum și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 50 00 lei.

În motivarea cerințelor înaintate, reprezentantul părții vătămate a

exprimat dezacordul cu aprecierea de către prima instanță a cuantumului

prejudiciului moral, menționând că instanța nu a luat în considerație

prevederile art. 1423 Cod civil, în coroborare cu următoarele circumstanțe:

Serghei Papușoi a fost atacat intenționat de către inculpat la locul de muncă, în

timpul executării obligațiilor sale de protecție a stadionului liceului „Dimitrie

Cantemir”, amplasat pe adresa bd. Dacia, 38/2, mun. Chișinău,

pe teritoriul căruia inculpatul a pătruns ilegal în prezența a mai multor minori;

Serghei Papușoi a fost vătămat intenționat anume pentru executarea

5

obligațiilor de serviciu, prin fracturarea mandibulei, fapt care a cauzat o

dereglare a sănătății nu doar pe parcursul a unei luni de zile, în decursul căreia

el a fost nevoit să se alimenteze exclusiv cu mâncare lichidă, dar și prin

dereglări importante în funcționarea tractului digestiv; disfuncția tractului

digestiv a agravat starea sănătății părții vătămate, care este invalid de gradul

doi, suferă de cancer la colon din anul 2011, a suportat o intervenție chirurgicală

și a făcut un tratament biochimic, circumstanțele respective fiind confirmate

prin Certificatul de invaliditate seria BM nr. 682256, eliberat de către Consiliul

Republican de Expertiză Medicală a Vitalității din 28 noiembrie 2012; inculpatul

nu a recunoscut vinovăția.

A indicat avocatul părții vătămate că, Senchakovych Oleh vina nu și-a

recunoscut și nu a manifestat careva căință pentru fapta sa, circumstanțe ce

denotă culpa gravă a inculpatului și indiferența acestuia față de fapta săvârșită,

precum și impactul traumelor asupra vieții și sănătății părții vătămate, care nu

au fost luate în considerație de către instanța de fond la emiterea hotărârii

contestate.

2015, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Natalia Vladimirov în numele

inculpatului Oleh Senchakovych, admis parțial apelul avocatului Lilia

Gherman în numele părții vătămate Serghei Papușoi cu încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate, a sumei de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu

de cheltuieli de judecată.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Pentru a motiva soluția adoptată, instanța de apel a menționat că

prima instanță just a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor

inculpatului, care corect au fost încadrate în baza art. 152 alin. (2) lit. d) Cod

penal.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a menționat, că

prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 75 și 76 Cod penal.

Cu referire la apelul avocatului Lilia Gherman în numele părții vătămate

Serghei Papușoi, instanța de apel conform prevederilor art. 1423 Cod civil, a

conchis că cerința părții vătămate privind repararea prejudiciului moral în

sumă de 30000 lei, este neîntemeiată, fiind confirmată doar cerința privind

restituirea cheltuielilor de judecată, în sumă de 5000 lei, potrivit bonului de

plată nr. 028553.

în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, au declarat

recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor judecătorești adoptate la caz, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența

6

faptei sau încetarea procesului penal în baza art. 390 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, există alte circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

31 mai 2016, a fost admis recursul ordinar declarat, fiind casată total decizia și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a reținut, că instanța de

apel a trecut cu vederea motivele invocate de avocatul Vladimirov Natalia,

lăsându-le fără soluționare, totodată preluând integral argumentele formulate

de către prima instanță, care i-au stabilit convingerea în sensul vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate.

Totodată, instanța de apel nu a supus verificării argumentul apelantului

referitor la faptul, că inculpatul în momentul conflictului apărut cu partea

vătămată a acționat fiind în stare de legitimă apărare, această ipostază a

evenimentelor petrecute nefiind cercetată la judecarea cauzei în ordine de apel.

numele inculpatului, a depus o cerere de concretizare a apelului, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Senchacovych Oleh să

fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii imputate, din motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat:

- în cadrul examinării cauzei penale s-a constatat, că anume partea

vătămată Papușoi Serghei a fost inițiatorul conflictului, totodată ultimul a

cauzat inculpatului leziuni corporale ușoare, ca urmare acțiunile lui

Senchakovych Oleh purtau caracter de autoapărare;

- instanța de judecată urma să înceteze procesul penal în privința lui

Senchakovych Oleh, însă prima instanță nu a argumentat în nici un mod

respingerea poziției apărării referitor la aplicarea prevederilor art. art. 35, 36

Cod penal;

- inculpatul, de-facto urma să aibă statut procesual de victimă, în cazul

în care acesta acționând cu un interes și scop legitim în apărarea vieții și

sănătății minorilor de la agresiunea paznicului Papușoi Serghei, a fost maltratat

de acesta cauzându-i-se leziuni corporale;

- instanțele de fond greșit au dedus, că partea vătămată la acel moment

era în exercițiul funcțiunii, condamnându-l eronat pe inculpat pentru

calificativul lit. d) alin. (2) art. 152 Cod penal;

7

- instanța doar a transcris declarațiile specialistului Lazarev E. și

experților Corbu C., Mutoi G., nu a pătruns în esența acestor declarații, parțial

denaturând conținutul lor, stabilind în final eronat faptele inculpatului;

- primele rapoarte de expertiză medico-legală nr. 2357/D și 2508/D din

septembrie 2012, erau inadmisibile ca probe, iar experții ulterior le-au pus la

baza ultimelor două rapoarte de expertiză medico-legală din 2013 și 2014,

acestea fiind la fel inadmisibile ca probe;

- prima instanță acceptând la baza sentinței de condamnare declarațiile

expertului Mutoi G., nu a luat în considerație că acestea nu erau utile și

concludente, or acesta nu a dat un răspuns clar nici la o întrebare și declarațiile

acestuia sunt în contradicție cu cele ale lui Corbu C.;

- prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 01 iulie 2014,

s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale radiologice în comisie, cu

utilizarea metodei radiologica specială, însă, indicațiile instanței de judecată au

fost ignorate;

- lipsesc probe incontestabile, ce ar confirma faptul existenței fracturii la

partea vătămată, respectiv vinovăția lui Senchakovych Oleh nu este dovedită,

astfel se impune soluția unei sentințe de achitare;

- partea apării nu a avut acces la toate probele pe care prima instanță le-

a pus la baza sentinței de condamnare, necătând că avocatul și inculpatul au

solicitat instanței să-i fie eliberat discul cu fotografiile efectuate în cadrul

tomografiei părții vătămate, demersul a fost respins neîntemeiat;

- ordonanța de punere sub învinuire din 18 decembrie 2012 este lovită

de nulitate, iar procedura înaintării acuzării ilegală, deoarece acțiunea

procesuală a fost efectuată cu depășirea termenului legal de executare, totodată

procurorul Grosu O. nu era în drept de a efectua careva acțiuni procesuale la

acel moment, deoarece i-a fost înaintată recuzare;

- procurorul a încălcat dreptul învinuitului de a-i fi înmânat un

exemplar al actului de învinuire în limba pe care o posedă liber, limba rusă.

13 decembrie 2016, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov

Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh și menținută sentința

judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 decembrie 2014.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat, că la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, just ajungând la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea

incriminată, prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat critic motivele apelului cu referire la faptul că,

inculpatul a săvârșit fapta penală fiind în stare de legitimă apărare, deoarece nu

8

au fost stabilite care anume valori sociale ar fi fost periclitate de atacul victimei,

viața și sănătatea inculpatului, a copiilor acestuia sau domiciliul inculpatului.

Instanța de apel nu a putut admite argumentul părții apărării, precum că,

fractura mandibulei depistată la partea vătămată s-a produs din cauza căderii

acestuia jos în momentul când a încercat să fugă, deoarece aceasta se combate

prin rapoartele de expertiză efectuate pe cazul dat și prin declarațiile experților

Corbu C. și Mutoi G.

vătămate a depus o cerere prin care a solicitat emiterea unei hotărâri

suplimentare privind încasarea de la Senchakovych Oleh în beneficiul lui

Papușoi Serghei suma de 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

suportate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel.

a fost repartizată pentru examinare în ordine de apel.

21 septembrie 2017, a fost respins ca depus peste termen apelul avocatului

Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Sergiu, în rest sentința a fost

menținută.

din 13 decembrie 2016, avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului

Senchakovych Oleh a contestat cu recurs sentința primei instanțe și decizia

instanței de apel, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care să fie dispusă încetarea procesului penal, în baza art. 390 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe prevăzute la art.

36 Cod penal - legitima apărare, care exclude pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală.

În motivarea recursului a invocat, că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de

partea apărării, a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și

a menținut greșit sentința de condamnare a inculpatului;

- instanța de apel contrar prevederilor art. 436 Cod de procedură penală,

a neglijat indicațiile instanței de recurs expuse în decizia de rejudecare;

- în actele cauzei se regăsește probatoriul decisiv în existența situației de

legitimă apărare a inculpatului;

- instanța de apel a trecut cu vederea cererea de concretizare a apelului

declarată în numele inculpatului și nu s-a pronunțat argumentat nici la celelalte

motive invocate în apelul declarat de avocatul Vladimirov Natalia.

23 ianuarie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul

9

Arhiliuc Ion în numele inculpatului, casată total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, și dispusă rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a statuat, că

instanța de apel, prin decizia din 13 decembrie 2016, a respins ca nefondat

apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych

Oleh, însă nu s-a expus asupra cererii de concretizare a apelului declarată de

avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului.

De asemenea, instanța de recurs a stabilit, că instanța de apel a indicat în

decizia adoptată probe ce nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței

de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal, contrar prevederilor art.

414 alin. (6) Cod de procedură penală.

În acest context, instanța de apel a pus la baza soluției de condamnare a

inculpatului, declarațiile părții vătămate Papușoi Serghei, a martorilor Papușoi

M., Nour G., Demianic M., Garbuzov V., Baciu G., Senchakovych M.,

Senchakovych N., specialistului Lazarev E., experților Corbu C., Mutoi G. ce au

fost depuse în ședința de judecată a primei instanțe și materialele cauzei, printre

care și: ordonanța de punere sub învinuire a lui Senchakovych Oleh din 18

octombrie 2012 (f.d. 123, vol.I); nota informativă prin care se comunică, că

examinarea plângerii avocatului Vladimirov Natalia, care a fost fixată pentru

25 octombrie 2012 a fost amânată pentru 31 octombrie 2012, iar ulterior pentru

02 noiembrie 2012. În ședința de judecată din 02 noiembrie 2012, avocatul

Vladimirov Natalia nu s-a prezentat din motive de boală, iar bănuitul a semnat

citație să se prezinte la procuror la 09 noiembrie 2012 (f.d. 122, vol.I); ordonanța

de stabilire în privința lui Senchakovych Oleh a măsurii preventive de

nepărăsire a localității (f.d. 129-130, vol.I); plângerea avocatului în ordinea art.

298, 299 Cod penal (f.d. 131-132, vol.I); citația adresată bănuitului

Senchakovych Oleh, prin care se indică necesitatea prezenței la Procuratura

Botanica, mun. Chișinău la 26 noiembrie 2012 (f.d. 174, vol.I); cererea

inculpatului Senchakovych Oleh, prin care solicită încetarea efectuării urmăririi

penale, până la examinarea plângerii de către judecătorul de instrucție (f.d. 111,

vol.I); citația Procurorului în Procuratura Botanica, mun. Chișinău, prin care se

solicită prezența procurorului în ședința de judecată din 25 octombrie 2012, la

plângerea lui Senchakovych Oleh (f.d. 116, vol.I).

Totodată, în partea motivată a hotărârii, dezbătând argumentele

apelantului referitor la termenul înaintării ordonanței de punere sub învinuire

a lui Senchakovych Oleh, instanța de apel repetat a făcut referire la aceste probe

și a menționat, că din vina inculpatului și avocatului său, care intenționat nu se

10

prezentau la înaintarea ordonanței de punere sub învinuire, a fost omis

termenul.

Însă, conform procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel

din 13 decembrie 2016 (f.d. 23-24 vol.IV), instanța de apel a dispus examinarea

probelor și a înscrisurilor, din materialele cauzei cercetate de prima instanță,

însă probele menționate supra, ce au fost puse la baza deciziei de condamnare

a lui Senchakovych Oleh, nu au fost verificate în ședința de judecată și nu au

fost consemnate în procesul-verbal.

De asemenea, în partea motivată a hotărârii, instanța de apel, a specificat

că „...examinând probatoriul administrat, consideră dovedită pe deplin vina

inculpatului Senchakovych Oleh, prin următoarea sistemă de probe pertinente,

concludente, utile și veridice, ce coroborează între ele, cum ar fi:” indicând,

declarațiile părții vătămate Papușoi S., martorilor Papușoi M., Nour G.,

Demianic M., Garbuzov V., Baciu G., Senchakovych M., Senchakovych N.,

specialistului Lazarev E., expertului Corbu C., Mutoi G. și materialele cauzei.

În continuare, tot în partea motivată, instanța de apel ajunge la o altă

concluzie diametral opusă, menționând, că „...apreciază critic declarațiile

martorilor Garbuzov V., Baciu G., Senchakovych M. și Senchakovych N., deoarece

Garbuzov V. și Baciu G. sunt vecini cu inculpatul, Senchakovych N. este soția

ultimului, iar Senchavych M. este fiul său, astfel este evidentă tendința acestora de a

duce în eroare instanța de judecată în scopul apărării inculpatului Senchakovych O.

Mai mult ca atât, aceste declarații se combat prin celelalte probe, ce coroborează

între ele și care în ansamblu dovedesc faptele infracționale de comitere a crimei de către

inculpatul Senchakovych Oleh, anume declarațiile părții vătămate Papușoi S., a

martorilor care în colaborare cu alte probe confirmă vinovăția inculpatului, iar

declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a vinei în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal, vin în contradicție cu materialele cauzei penale și

cu declarațiile date de către partea vătămată și martori.”

Astfel, instanța de recurs a notat, că conform motivării menționate,

instanța de apel se contrazice în concluziile sale, ceea ce generează neclaritate,

pe de o parte în hotărâre conchide, că declarațiile martorilor Garbuzov V., Baciu

G., Senchakovych M., Senchakovych N., confirmă vina inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate, însă ulterior menționează, că apreciază critic

declarațiile martorilor în cauză, deoarece este evidentă tendința acestora de a

duce în eroare instanța de judecată.

2018, a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul

Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh.

11

A fost respins, ca fiind depus peste termen, apelul suplimentar declarat

de avocatul Arhiliuc Ion, în numele inculpatului Senchakovych Oleh.

A fost admis apelul declarat de avocatul Gherman Lilia, în interesele

părții vătămate Păpușoi Serghei și dispusă încasarea de la Senchakovych Oleh

în beneficiul lui Păpușoi Serghei cheltuielile de judecată în mărime de 5000 lei.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

Referitor la apelul declarat de către avocatul Vladimirov Natalia în

numele inculpatului Senchakovych Oleh.

Instanța de apel a menționat, că la pronunțarea sentinței, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că,

inculpatul Senchakovych Oleh a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152

alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi -vătămarea intenționată medie

a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu

a provocat urmările prevăzute de art. 151 CP, dar care a fost urmată de

dereglarea îndelungată a sănătății, asupra unei persoane în legătură cu

îndeplinirea de către ea a obligațiilor de serviciu sau obștești.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat

dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Senchakovych Oleh și

pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate

Papușoi Serghei (f.d. 156-160, vol.II); declarațiile martorilor Nour Ghenadie

(f.d. 161-163, vol.II); Papușoi Maria (f.d. 39, vol.I; f.d. 164-166, vol.II); declarațiile

experților Corbu Chiril (f.d. 192-195, vol.II) și Mutoi Grigore (f.d. 196-199,

vol.II).

De asemenea, instanța de apel a stabilit, că vina inculpatului

Senchakovych Oleh se mai dovedește prin probele materiale anexate la dosarul

penal: raportul de constatare medico-legală nr. 4125 din 16 august 2012 (f.d. 9,

vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28

august 2012 (f.d. 27, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 24 septembrie

2012 cu participarea lui Papușoi Serghei și a lui Senchakovych Natalia (f.d. 42-

43, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 18 septembrie 2012 cu participarea

lui Garbuzov Vadim și a lui Papușoi Serghei (f.d. 46-47, vol.I); procesul-verbal

de confruntare din 19 septembrie 2012 cu participarea lui Papușoi Serghei și a

lui Demianic Marin (f.d. 49, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 21

septembrie 2012 cu participarea lui Papușoi Serghei și a lui Senchakovych Oleh

(f.d. 54-57, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2357/D din 12

septembrie 2012 (f.d. 69, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2508/D

din 18 septembrie 2012 (f.d. 78-78, vol.I); raportul de expertiză judiciară medico-

12

legală nr. 390 din 24 decembrie 2013 (f.d. 67-73, vol.II); raportul de expertiză

judiciară medico-legală nr. 262 din 14 august 2014 (f.d. 105-110, vol.II).

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile: martorilor Garbuzov Vadim,

Baciu Gheorghe, Demianic Marin, Senchakovych Mihail și Senchakovych

Natalia, menționând că Garbuzov Vadim, Baciu Gheorghe și Demianic Marin

sunt vecini cu inculpatul, iar Senchakovych Natalia și Senchavych Mihail sunt

soția, și respectiv fiul acestuia, fiind evidentă tendința acestora de a duce în

eroare instanța de judecată în scopul apărării inculpatului. Mai mult, aceste

declarații se combat prin celelalte probe, și anume declarațiile părții vătămate

Păpușoi Serghei și a martorilor care în colaborare cu alte probe confirmă

vinovăția inculpatului, iar declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a vinei

sunt contrare cu materialele cauzei.

Instanța de apel a respins argumentul părții apărării, precum că, fractura

mandibulei depistată la partea vătămată s-a produs din cauza căderii acesteia

jos în momentul când a încercat să fugă, deoarece această versiune se combate

prin rapoartele de expertiză și prin declarațiile experților Corbu Chiri și Mutoi

Grigore.

La fel a fost respins argumentul din apel prin care se invocă, că nu există

nicio probă care ar confirma faptul prezenței la partea vătămată Papușoi

Serghei a fracturii mandibulei, deoarece acest argument se combate prin

raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 262 din 14 august 2014.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile apărării precum

că rapoartele de expertiză nr. 4125 din 16 august 2012, nr. 2357/D din

12 septembrie 2012 și nr. 2508/D din 18 septembrie 2012, urmează a fi declarate

nule deoarece au fost efectuate de unul și același medic legist, Scurtu Iurie, or

conform art. 89 alin. (2) Cod de procedură penală, participarea anterioară a

persoanei în calitate de expert nu este un obstacol care exclude participarea ei

ulterioară în aceeași calitate în procedura dată, cu excepția cazurilor în care

expertiza judiciară se efectuează repetat în legătură cu apariția îndoielilor în

privința veridicității concluziilor din raport.

De asemenea instanța de apel a apreciat critic poziția părții apărării,

precum că Papușoi Serghei nu era obligat să păzească stadionul, din motiv că

stadionul este proprietate publică municipală, se află în gestiunea Consiliului

Municipal, menționând că această obligațiune rezultă din fișa postului

paznicului Papușoi Serghei, iar stadionul împreună cu clădirea liceului

formează un complex unic, care și este dat în gestiunea liceului, prin urmare,

partea vătămată la acel moment era în exercițiul funcțiunii.

Instanța de apel a respins și argumentele invocate în apelul avocatului

Vladimirov Natalia în numele inculpatului cu referire la faptul că, inculpatul a

13

săvârșit fapta penală fiind în stare de legitimă apărare, menționând că nu au

fost stabilite care anume valori sociale ar fi fost periclitate de atacul victimei,

viața și sănătatea inculpatului, a copiilor acestuia sau domiciliul inculpatului,

faptele ei nu erau coraportate echivalent la comportamentul lui Papușoi

Serghei.

În cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat că, Senchakovych Oleh

a fost forțat să acționeze prin lovirea cu pumnii în regiunea fetei lui Papușoi

Serghei, precum nu s-a dovedit existența unui atac din partea pătimitului

Papușoi Serghei.

Dimpotrivă, probatorul dovedește incontestabil că, inculpatul

Senchakovych Oleh, la 15 august 2012, pe la ora 20:30 după un schimb de replici

cu paznicul liceului teoretic „Dimitrie Cantemir” a sărit gardul instituției

enunțate și a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței lui Papușoi Serghei,

fapt prin care a comis infracțiunea de vătămare intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății, fără a fi prevenită o infracțiune așa cum e în cazul unei

situații de legitimă apărare.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță legal și

întemeiat a respins plângerea avocatului Vladimirov Natalia cu privire la

anularea ordonanței actelor procesuale (f.d. 185, vol.I), or instanța nu a

constatat încălcări esențiale ale legii procesual penale, care ar atesta prezența

condițiilor privind nulitatea actelor procedurale.

Instanța de apel a mai precizat, că la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de fond a ținut pe deplin cont de prevederile art. art. 6, 7, 61,

75–79, 90 Cod penal.

Referitor la apelul suplimentar declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în

numele inculpatului.

Instanța de apel a menționat, că avocatul Vladimirov Natalia a declarat

apel în interesele inculpatului la 06 ianuarie 2015, iar la 22 iulie 2015 inculpatul

Senchakovych Oleh a încheiat contractul de asistență juridică nr. 45 cu avocatul

Arhiliuc Ion și a depus mandatul în prezenta cauză penală (f.d. 182, vol.III),

ulterior, cauza penală fiind restituită la rejudecare, avocatul Arhiliuc Ion

depune un alt mandat la data de 10 octombrie 2016 (f.d. 246, vol.III), pe când

acel apel suplimentar este datat cu 13 decembrie 2016 (f.d. 4-16, vol.IV), adică

cu omiterea termenului de 15 zile pentru depunerea acestuia.

Astfel, la 24 iulie 2015 declară recurs ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2015, iar ulterior, la 13

decembrie 2016 în ședința de judecată a instanței de apel a înaintat o cerere de

apel suplimentară, deși termenul de declarare a apelului suplimentar a expirat

la 06 august 2015.

14

Referitor la apelul declarat de către avocatul Gherman Lilia în interesele

părții vătămate Păpușoi Serghei, instanța de apel l-a considerat depus în

termen, luând în considerație că sentința a fost pronunțată public la 24

decembrie 2014 (f.d. 200-207, vol.II), fiind recepționată de partea vătămată la

aceeași dată, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele dosarului (f.d.

208, vol.II).

La 12 ianuarie 2015, partea vătămată Papușoi Serghei a încheiat contract

de asistență juridică cu avocatul Gherman Lilia, (f.d. 223, vol.II), iar cererea de

apel a fost depusă la 12 ianuarie 2015, fapt ce se confirmă prin plicul anexat la

cerere (f.d. 227, vol.II).

Instanța de apel a menționat că termenul de declarare a apelului

împotriva sentinței expirase la 08 ianuarie 2015, însă potrivit art. 111 Codul

muncii și a Hotărârii de Guvern nr. 975 din 04 decembrie 2014, prin care s-a

hotărât că zilele de 2, 9 ianuarie a se consideră zile de odihnă, astfel apelul a fost

depus în termen.

din 12 aprilie 2018, avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului declară recurs

ordinar, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 8), 11) Cod de procedură penală,

solicitând casarea totală a sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24

decembrie 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12

aprilie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a se dispune încetarea

procesului penal în baza art. 390 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală -

există alte circumstanțe prevăzute la art. 36 Cod penal - legitima apărare care

exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

În argumentarea recursului apărarea a invocat, că:

- instanța de apel, în mod evaziv a ocolit să dea un răspuns argumentat

la argumentul din apelul avocatului Vladimirov Natalia, precum că inculpatul

urma să aibă statut procesual de victimă, deoarece a acționat în scop legitim;

- instanța de apel contrar prevederilor art. 436 Cod de procedură penală,

a neglijat indicațiile instanței de recurs expuse în cele două decizii de rejudecare

a cauzei în ordine de apel;

- instanța de apel, a interpretat eronat cererea de concretizare a apelului ca

fiind un apel suplimentar declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în numele

inculpatului;

- instanța de apel, a conchis absolut eronat, precum că termenul de

declarare a apelului suplimentar curge de la 22 iulie 2015, din momentul

încheierii contractului de asistență juridică pentru declararea recursului

ordinar, cu un nou avocat Arhiliuc Ion, și că termenul de declarare a apelului

suplimentar a expirat la 06 august 2015;

15

- consideră că instanța de apel s-a expus superficial asupra argumentului

din apel precum că primele două rapoarte de expertiză medico-legală nr.

2357/D și 2508/D din septembrie 2012, efectuate de către medicul-legist Iurie

Scurtu, care a întocmit și raportul de constatare medico-legală nr. 4125 din 16

august 2012, în baza căreia s-a intentat urmărirea penală, iar ulterior acestea

concluzii ale expertului precedent, fiind acceptate de următorii experți și, fiind

puse la baza ultimelor două rapoarte de expertiză din 2013 și 2014, astfel rezultă

că toate rapoartele de expertiză au fost efectuate cu încălcarea cerințelor art. 89

alin. (1) pct. 5), care coroborate cu art. 94 Cod de procedură penală sunt nule,

nu puteau fi admise ca probe și urmau a fi excluse;

- instanța de apel neîntemeiat a exclus ca probe, declarațiile martorilor

oculari Demianic Marin, Garbuzov Vadim, Baciu Gheorghe, Senchakovych

Mihail și Senchakovych Natalia;

- instanța de apel a dat prioritate declarațiilor părții vătămate

Popușoi Serghei și rudelor apropiate a acestuia Papușoi Maria-soția,

Nor Ghenadie-ginerele, care nici nu au fost la fața locului la momentul

conflictului ci au repetat spusele presupusei victime;

- prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21 septembrie 2017, a fost respins că fiind depus peste termen apelul avocatului

Gherman Lilia în numele părții vătămate Papușoi Serghei, în rest sentința a fost

menținută. Decizia nu a fost contestată cu recurs ordinar de către partea

acuzării, însă instanța de apel a admis apelul declarat în interesele părții

vătămate Papușoi Serghei;

- instanța de apel a pus în mod ilegal la baza deciziei contestate, mai

multe probe cu caracter acuzatoriu care nu au fost cercetate în ședința de

judecată și consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată: declarațiile

martorului Nor Ghenadie; declarațiile specialistului Lazarev Ev.; procesele-

verbale de confruntare dintre Papușoi S. și Demianuc M.; dintre Papușoi S. și

Senchakovych Oleh;

- instanța de apel nu s-a expus la cerințele apărării invocate în procesul

rejudecării cauzei, inclusiv la:

a) Recunoașterea nulității raportului de constatare medico-legală

nr. 4125 din 16 august 2012, raportului de expertiză medico-legală nr. 2357/D

din 12 septembrie 2012 și raportului de expertiză medico-legală nr. 2508/D din

18 septembrie 2012, precum și declararea nulității absolute a ordonanței de

punere sub învinuire din 18 octombrie 2012, emisă în privința lui

Senchakovych Oleh, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 391 pct. 6)

Cod de procedură penală;

16

b) Concluziile experților din expertizele anterioare sunt incomplete, iar

expertul Corbu C. a confirmat, că reieșind din documentele medicale prezente

la dosar nu este posibil de stabilit vechimea fracturii și circumstanțele

producerii acesteia, sugerând la necesitatea numirii unei expertize radiologice

în comisie, cu utilizarea metodei tomografice.

c) Astfel, prima instanță acceptând la baza sentinței de condamnare

declarațiile expertului Mutoi G., nu a luat în considerație că acestea nu erau

utile și concludente, or acesta nu a dat un răspuns clar nici la o întrebare și

declarațiile acestuia sunt în contradicție cu cele ale lui Corbu C.;

d) Necătând la faptul, că prin încheierea instanței de judecată din 01 iulie

2014, s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale radiologice în comisie,

experții au ignorat necesitatea efectuării metodei radiologice speciale,

oropantogramă, radiografie țintită și tomografie computerizată, astfel că

raportul de expertiză medico-legală nr. 262, reprezintă copia încheierii instanței

de judecată, fără investigații, conținând numai concluzii, nefiind semnată de

toți experții;

e) în prima instanță au fost înaintate demersuri privind eliberarea

descrierilor efectuate de către specialiști - analiza examinării tomografice și

descrierea examinării faciale părții vătămate, precum și eliberarea CD-ului cu

examenul tomografic, pentru a avea posibilitatea de a face cunoștință cu

probele și actele ce au stat la baza concluziei experților și, respectiv a putea

formula întrebări pentru numirea unei alte expertize, însă prima instanță aceste

demersuri le-a respins nemotivat, iar instanța de apel le-a ignorant, fiind

încălcate principiile egalității armelor și a contradictorialității.

15.1. Inculpatul Senchakovych Oleh, de asemenea contestă hotărârile

judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei, sau a dispune

încetarea procesului penal în baza art. 390 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală - există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) Cod de procedură penală, recurentul susține că instanța de apel rejudecând

cauza nu a îndeplinit indicațiile instanței de recurs din decizia de rejudecare

din 31 mai 2016.

Instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului din apel cu referire la

faptul, că la înaintarea acuzării nu au fost respectate cerințele cu privire la

procedura de traducere a actului procesual, pe ordonanța de punere sub

învinuire nefiind indicat numele și alte date ale traducătorului, acesta nefiind

avertizat despre răspunderea penală pentru traducerea intenționat greșită,

17

acesta nu a fost prezentat părții apărării și nu s-a explicat dreptul de a-l recuza.

Inculpatului nu i-a fost înmânat un exemplar al actului de învinuire în limba pe

care o posedă liber, limba rusă, astfel a fost încălcat grav dreptul la apărare a

lui Senchakovych Oleg.

Susține că instanța de apel, a interpretat eronat cererea de concretizare a

apelului ca fiind un apel suplimentar declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în

numele inculpatului, și greșit a concluzionat, că aceasta a fost depusă cu

omiterea termenului.

Consideră că instanța de apel a acceptat ilegal rapoartele de expertiză

medico-legală nr. 2357/D și 2508/D din septembrie 2012.

Totodată, instanța de apel contrar dispozițiilor art. 24 Cod de procedură

penală, s-a manifestat în favoarea părții acuzării, ignorând declarațiile

consecutive și consecvente ale inculpatului și martorilor oculari, însă a dat

prioritate declarațiilor părții vătămate și rudelor apropiate ale acestuia, care nici

nu au fost la fața locului la momentul conflictului.

Instanțele de judecată nu au luat în considerație că la dosarul penal au

fost anexate fotografiile cu corpul și hainele însângerate a inculpatului

Senchakovych Oleh și Raportul de constatare medico-legală nr. 4136 din 16

august 2012, raportul de constatare medico-legală nr. 2598/D din 25 septembrie

2012, prin care s-a constatat prezența la inculpat a comoției cerebrale, edem al

țesuturilor moi pe cap, echimoză cu excoriații pe torace, cauzate în timpul și

circumstanțele indicate, care duc la o dereglare a sănătății de scurtă durată și în

comun se calificata vătămare corporală ușoară.

De către instanțe au fost ignorate argumentele că primele două rapoarte

de expertiză medico-legală nr. 2357/D și 2508/D din septembrie 2012, efectuate

de către medicul- legist Scurtu Iurie, care a întocmit și raportul de constatare

medico-legală nr. 4125 din 16 august 2012, în baza căreia s-a intentat urmărirea

penală, iar ulterior acestea fiind acceptate de alți experți, fiind puse la baza

ultimelor două rapoarte de expertiză din 2013 și 2014, - au fost efectuate cu

încălcarea cerințelor art. 89 alin. (1) pct. 5), 142 alin. (3) Cod de procedură

penală, coroborate cu art. 94 Cod de procedură penală, nu puteau fi admise ca

probe și urmau a fi excluse.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 01 iulie 2014, s-a dispus

efectuarea expertizei medico-legale radiologice în comisie, cu utilizarea

metodei radiologică specială, oropantogramă, radiogarfie țintită și tomografie

computerizată, cu atragerea specialistului principal al Ministerului Sănătății în

domeniul imagistică și radiografie Nalivaico N. și Condrea S. cât și alți

specialiști în domeniul medicinii faciale. Însă, aceste indicații ale instanței de

18

judecată au fost ignorate, astfel experții au transcris în noul raport de expertiză

medico-legală nr. 262 din 14 august 2014.

Instanța de apel a pus în mod ilegal la baza probatoriului apreciat în

decizia contestată, mai multe probe cu caracter acuzatoriu care n-au fost

cercetate în ședința de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

05 februarie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate de către

avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpatul

Senchakovych Oleh, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui Senchakovych Oleh

Mihail și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a statuat, că

instanța de apel, prin decizia din 12 aprilie 2018, nici la a treia rundă de judecare

a cauzei în ordine de apel, nu a supus verificării argumentul apărării referitor

la faptul dacă inculpatul în momentul conflictului apărut cu partea vătămată a

acționat fiind în stare de legitimă apărare, or, din decizia recurată se atestă că

acest subiect a fost tratat superficial de către instanță, fiind invocate aspecte de

ordin terminologic și științific, însă fără o cercetare multiaspectuală a probelor

evidențiate. Or, în cazul în care instanța de apel a decis să respingă argumentul

supus cercetării, aceasta urma să-și expună punctul său de vedere asupra

fiecărei probe invocate de apărare, dar nu să înfăptuiască o apreciere formală a

circumstanțelor cauzei penale.

De asemenea, instanța de recurs a stabilit, că în susținerea concluziei cu

privire la vinovăția inculpatului Senchakovych Oleh în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța de apel a făcut referire

la declarațiile părții vătămate Popușoi Serghei și rudelor apropiate a acestuia

Papușoi Maria, care este soția părții vătămate, și a martorului Nor Ghenadie,

ginerele părții vătămate, care nu au fost prezenți la locul declanșării

conflictului, care însă au relatat evenimentele expuse de partea vătămată.

Totodată, instanța de apel a exclus anume probele la care a făcut referire

apărarea, și anume declarațiile martorilor oculari Demianic Marin,

Garbuzov Vadim, Baciu Gheorghe, Senchakovych Mihail și Senchakovych

Natalia.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit a evidențiat că la acest aspect

raționamentele instanței de apel la formularea soluției adoptate nu pot fi

reținute, deoarece se contrazic și se exclud reciproc, întrucât reținând ca probe

concludente, utile și pertinente declarațiile rudelor părții vătămate, care nici nu

au fost prezente la locul faptei, pe de altă parte instanța de apel a exclus ca probe

19

declarațiile celorlalți martori oculari, și anume Demianic Marin, Garbuzov

Vadim, Baciu Gheorghe, Senchakovych Mihail și Senchakovych Natalia,

motivând această poziție prin faptul că o parte din martori sunt vecini ai

inculpatului, iar alții sunt rude apropiate și ar avea tendința de a denatura

evenimentele petrecute sau de a-l absolvi pe inculpat de răspundere și

pedeapsă penală.

Distinct de argumentele menționate, Colegiul penal lărgit a mai remarcat

și faptul, că potrivit deciziei instanței de recurs din 23 ianuarie 2018 de remitere

a cauzei la o nouă rejudecare, a fost evidențiat, că instanța de apel nu s-a expus

asupra cererii de concretizare a apelului declarată de avocatul Arhiliuc Ion în

numele inculpatului.

Cu referire la acest aspect s-a reținut că potrivit materialelor cauzei,

inculpatul Senchakovych Oleh a încheiat contractul de asistență juridică nr. 45

cu avocatul Arhiliuc Ion la 22 iulie 2015, pentru întocmirea recursului ordinar

la Curtea Supremă de Justiție (f.d. 182, vol.III), iar dat fiind faptul că prin decizia

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 31 mai 2016, cauza

penală a fost trimisă la o nouă rejudecare în instanța de apel, avocatul Arhiliuc

Ion a depus la 13 decembrie 2016 o cerere de concretizare a apelului (f.d. 4-16,

vol.IV).

Astfel, instanța de recurs a notat, că din conținutul deciziei recurate se

atestă, că pe lângă faptul că instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele

din cererea de concretizare nominalizată, aceasta a catalogat cererea respectivă

ca fiind un apel suplimentar, a cărui termen de depunere a expirat la 06 august

2015.

Reieșind din aceste constatări, instanța de recurs a acceptat ca fiind

întemeiate argumentele apărării prin care s-a invocat că opinia instanței de apel

cu referire la tardivitatea cererii de concretizare a apelului, denumită „apel

suplimentar” este neînțeleasă în contextul în care avocatul respectiv încheiase

contractul de asistență pentru a reprezenta inculpatul în instanța de recurs, deci

el nu putea depune un apel suplimentar din momentul încheierii contractului

de asistență juridică - 22 iulie 2015, până la data de 06 august 2015, în situația

în care instanța de recurs doar la 31 mai 2016 a dispus rejudecarea cauzei de

către instanța de apel.

Totodată, instanța de recurs s-a pronunțat și asupra faptului, că prin

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018, instanța

de apel s-a pronunțat și asupra apelului declarat de către avocatul Gherman

Lilia în numele părții vătămate, însă la acest capitol instanța de apel nu a ținut

cont de faptul că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21 septembrie 2017, apelul avocatului Gherman Lilia în numele părții vătămate

20

Papușoi Serghei, a fost respins că fiind depus peste termen, iar decizia

respectivă a devenit irevocabilă prin neatacare, deoarece aceasta nu a fost

contestată cu recurs ordinar de către partea acuzării.

Astfel, instanța de recurs a notat, că motivarea deciziei instanței de apel

este contradictorie.

2019, a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul

Vladimirov Natalia în numele inculpatului Senchakovych Oleh, cu menținerea

fără modificări a sentinței contestate.

Instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că, inculpatul

Senchakovych Oleh este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, or,

împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii vinovăția lui Senchakovych

Oleh în comiterea faptei penale incriminate, au fost elucidate și constatate din

totalitatea de probe acumulate la dosar, fiind corect apreciate cu respectarea art.

101 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a conchis, că prima instanță nu a comis careva

erori de drept care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii

vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, or, prima instanță

corect și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat

dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Senchakovych Oleh și

pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate

Papușoi Serghei (f.d. 156-160, vol.II); declarațiile martorilor Nour Ghenadie

(f.d. 161-163, vol.II); Papușoi Maria (f.d. 39, vol.I; f.d. 164-166, vol.II); declarațiile

experților Corbu Chiril (f.d. 192-195, vol.II) și Mutoi Grigore (f.d. 196-199,

vol.II).

De asemenea, instanța de apel a stabilit, că vina inculpatului

Senchakovych Oleh se mai dovedește prin probele materiale anexate la dosarul

penal: raportul de constatare medico-legală nr. 4125 din 16 august 2012 (f.d. 9,

vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28

august 2012 (f.d. 27, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 24 septembrie

2012 cu participarea lui Papușoi Serghei și a lui Senchakovych Natalia (f.d. 42-

43, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 18 septembrie 2012 cu participarea

lui Garbuzov Vadim și a lui Papușoi Serghei (f.d. 46-47, vol.I); procesul-verbal

de confruntare din 19 septembrie 2012 cu participarea lui Papușoi Serghei și a

lui Demianic Marin (f.d. 49, vol.I); procesul-verbal de confruntare din 21

21

septembrie 2012 cu participarea lui Papușoi Serghei și a lui Senchakovych Oleh

(f.d. 54-57, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2357/D din 12

septembrie 2012 (f.d. 69, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 2508/D

din 18 septembrie 2012 (f.d. 78-78, vol.I); raportul de expertiză judiciară medico-

legală nr. 390 din 24 decembrie 2013 (f.d. 67-73, vol.II); raportul de expertiză

judiciară medico-legală nr. 262 din 14 august 2014 (f.d. 105-110, vol.II).

Instanța de apel a reținut că consideră declarative afirmațiile inculpatului

Senchakovych Oleh, precum că el nu a aplicat careva lovituri părții vătămate,

doar l-a respins când acesta l-a mușcat de piept, mi mult ca atât, nu corespunde

realității afirmația inculpatului, care a declarat că partea vătămată Papușoi

Serghei a început să fugă spre ușa liceului, la colțul clădirii s-a împiedicat, or,

potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 390 din 24

decembrie 2013, modificărilor morfologice a țesutului osos la nivelul fracturii

mandibulei la partea vătămată, ultima a putut fi cauzată (provocată) în

perioada indicată în ordonanță (15.08.2012). Formarea facturii nominalizate de

la căderea corpului de la propria înălțime, atât în mers cât și fugind, se exclude.

Instanța de apel a punctat că, nu poate fi reținută nici afirmația precum

că inculpatul ar fi acționat fiind în stare de apărare, conform prevederilor art.

36 Cod penal, or, fapta comisă de inculpat nu întrunește condițiile

susmenționate, având în vedere că, până a fi aplicate lovituri de către

Senchakovych Oleh lui Papușoi Serghei, și respectiv, până al mușca Papușoi

Serghei pe Senchakovych Oleh a fost inițiat un conflict între cei doi până a sări

inculpatul gardul de la stadion.

De asemenea instanța de apel a apreciat critic poziția părții apărării,

precum că poate constitui temei în confirmarea nevinovăției inculpatului faptul

că, Papușoi Serghei nu s-a aflat la tratament, în situația în care potrivit

declarațiilor expertului Mutoi Grigore, rezultă că, astfel de fractură ca la partea

vătămată poate să se vindece fără nici o intervenție inclusiv chirurgicală.

Instanța de apel a respins și argumentele invocate că stadionul este

proprietate publică municipală, se află în gestiunea Consiliului Municipal,

menționând că această obligațiune rezultă din fișa postului paznicului Papușoi

Serghei, iar stadionul împreună cu clădirea liceului formează un complex unic,

care și este dat în gestiunea liceului, prin urmare, partea vătămată la 15 august

2012, se afla la serviciu, exercitând atribuțiile sale funcționale.

A respins și argumentele invocate în apelul avocatului Vladimirov

Natalia în numele inculpatului cu referire la faptul că, inculpatul a săvârșit

fapta penală fiind în stare de legitimă apărare, menționând că nu au fost

stabilite care anume valori sociale ar fi fost periclitate de atacul victimei, viața

22

și sănătatea inculpatului, a copiilor acestuia sau domiciliul inculpatului, faptele

ei nu erau coraportate echivalent la comportamentul lui Papușoi Serghei.

În cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat că, Senchakovych Oleh

a fost forțat să acționeze prin lovirea cu pumnii în regiunea fetei lui Papușoi

Serghei, precum nu s-a dovedit existența unui atac din partea pătimitului

Papușoi Serghei.

Dimpotrivă, probatorul dovedește incontestabil că, inculpatul

Senchakovych Oleh, la 15 august 2012, pe la ora 20:30 după un schimb de replici

cu paznicul liceului teoretic „Dimitrie Cantemir” a sărit gardul instituției

enunțate și a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței lui Papușoi Serghei,

fapt prin care a comis infracțiunea de vătămare intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății, fără a fi prevenită o infracțiune așa cum e în cazul unei

situații de legitimă apărare.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță legal și

întemeiat a respins plângerea avocatului Vladimirov Natalia cu privire la

anularea ordonanței actelor procesuale (f.d. 185, vol.I), or instanța nu a

constatat încălcări esențiale ale legii procesual penale, care ar atesta prezența

condițiilor privind nulitatea actelor procedurale.

Instanța de apel a notat, că instanța de fond corect a apreciat starea de

fapt, și just a conchis asupra existenței în acțiunile lui Senchakovych Oleh a

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Avocatul Ion Arhiliuc în numele inculpatului Senchakovych Oleh invocând

temeiurile de recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 8), 11) Cod de

procedură penală, solicitând casarea totală a sentinței Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 24 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 05 iunie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a

se dispune încetarea procesului penal în baza art. 390 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală - există alte circumstanțe prevăzute la art. 36 Cod penal -

legitima apărare care exclude pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

În motivarea recursului apărarea a invocat, că instanța de apel, nu a

apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al

coraborării lor, inclusiv în coraborare cu normele de procedură penală care

vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele în fapt

și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins

probele aduse în sprijinul apărării.

Astfel, pe cale de consecință, instanța de apel, în mod evaziv a ocolit să

dea un răspuns motivat la argumentul din apelul avocatului Vladimirov

23

Natalia, precum că inculpatul urma să aibă statut procesual de victimă,

deoarece a acționat în scop legitim.

A mai susținut că instanța de apel contrar prevederilor art. 436 Cod de

procedură penală, a neglijat indicațiile instanței de recurs expuse în cele trei

decizii de rejudecare a cauzei în ordine de apel.

Mai mult, a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat motivat asupra

argumentelor din primul apel al avocatului Natalia Vladimirov expuse la pct.

3 -3.3.2.

Consideră că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului din apel

, inclusiv la recunoașterea nulității rapoartelor de expertiză medico-legală nr.

4125 din 16 august 2012, nr. 2357/D din 12 septembrie 2012 și 2508/D din 18

septembrie 2012, precum și declararea nulității absolute a ordonanței de punere

sub învinuire 18 octombrie 2012, emisă în privința lui Senchakovych Oleh, cu

încetarea în temeiul art. 391 pct. 6) Cod de procedură penală, a procesului

penal.

Relevă apărarea că toate rapoartele de expertiză au fost efectuate cu

încălcarea cerințelor art. 89 alin. (1) pct. 5), care coroborate cu art. 94 Cod de

procedură penală sunt nule, nu puteau fi admise ca probe și urmau a fi excluse.

A mai indicat că în procesul rejudecării cauzei, instanța de fond, a ignorat

declarațiile consecutive și consecvente ale martorilor oculari Demiancic Marin,

Garbuzov Vadim, Baciu Gheorghe, Senciacovici Mihail și Sneciacovici Natalia,

și a dat prioritate declarațiilor părții vătămate și rudelor apropiate ale acestuia

Popușoi Maria, Nor Ghenadie, care nici nu au fost la fața locului în momentul

conflictului dar au repetat spusele lui Papușoi Serghei.

Inculpatul Senchakovych Oleh, de asemenea contestă hotărârile

judecătorești cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei.

Invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) și 11) Cod de procedură penală, recurentul susține că instanța de apel

rejudecând cauza nu a îndeplinit indicațiile instanței de recurs din decizia de

rejudecare din 05 februarie 2019.

Susține că instanța de apel, a interpretat eronat cererea de concretizare a

apelului ca fiind un apel suplimentar declarat de către avocatul Arhiliuc Ion în

numele inculpatului, și greșit a concluzionat, că aceasta a fost depusă cu

omiterea termenului.

Instanța de apel a pus în mod ilegal la baza probatoriului apreciat în

decizia contestată, mai multe probe cu caracter acuzatoriu care n-au fost

cercetate în ședința de judecată.

24

invocate în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că

acestea urmează a fi admise din următoarele motive.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În acest contest instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să

se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În acest context, Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele

de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

25

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia

contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În susținerea formulate instanța de recurs menționează, că argumentele

invocate de recurent își găsesc reflectare în temeiul pentru recurs prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 8), 11) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 7)

apelul a fost introdus tardiv; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 11) există

o cauză de înlăturare a răspunderii penale.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că

criticele aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit parțial confirmare

în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, deoarece la o nouă rundă a procedurilor de judecare a cauzei în

ordine de apel, nu au fost respectate pe deplin prevederile procesual penale cu

privire la rejudecarea cauzei.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit remarcă,

că în speța dedusă judecății, prin deciziile Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 31 mai 2016, din 23 ianuarie 2018 și din 05 februarie

2019, deciziile instanțelor de apel din 28 mai 2015, 13 decembrie 2016 și din 12

aprilie 2018 au fost casate total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, în deciziile instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare

au fost date indicații clare, în privința cărora instanța de apel la o nouă

rejudecare urma să se expună și să țină cont, însă contrar acestor indicații,

aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate superficial.

26

În acest sens, conform primei decizii de remitere a cauzei spre rejudecare,

instanța de apel avea obligația să verifice legalitatea sentinței sub aspectul

argumentului invocat de către partea apărării referitor la faptul că anume

partea vătămată Papușoi Serghei a inițiat conflictul, care mușcându-l de piept,

i-a cauzat lui Senchakovych Oleh leziuni corporale ușoare, iar ca urmare

loviturile de ripostă a lui Senchakovych Oleh aplicate lui Papușoi Serghei, în

opinia apărării purtau caracter de autoapărare și urmau a fi apreciate prin

prisma art. art. 35, 36 Cod penal.

Cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs atestă, că nici la a patra

rundă de judecare a cauzei în ordine de apel, instanța de apel nu a supus

verificării argumentul apărării referitor la faptul dacă inculpatul în momentul

conflictului apărut cu partea vătămată a acționat fiind în stare de legitimă

apărare, or, din decizia recurată de atestă că acest subiect a fost tratat superficial

de către instanță, fiind invocate aspecte de ordin terminologic și științific, însă

fără o cercetare multiaspectuală a probelor evidențiate. Or, în cazul în care

instanța de apel a decis să respingă argumentul supus cercetării, aceasta urma

să-și expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe invocate de apărare,

dar nu să înfăptuiască o apreciere formală a circumstanțelor cauzei penale.

Mai mult, Colegiul penal atestă că în susținerea concluziei cu privire la

vinovăția inculpatului Senchakovych Oleh în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța de apel a făcut referire la

declarațiile părții vătămate Popușoi Serghei și rudelor apropiate a acestuia

Papușoi Maria, care este soția părții vătămate, și a martorului Nor Ghenadie,

ginerele părții vătămate, care nu au fost prezenți la locul declanșării

conflictului, care însă au relatat evenimentele expuse de partea vătămată.

Totodată, instanța de apel a exclus anume probele la care a făcut referire

apărarea, și anume declarațiile martorilor oculari Demianic Marin,

Garbuzov Vadim, Baciu Gheorghe, Senchakovych Mihail și Senchakovych

Natalia.

Distinct de argumentele menționate, Colegiul penal lărgit mai remarcă și

faptul, că potrivit deciziei instanței de recurs din 05 februarie 2019 de remitere

a cauzei la o nouă rejudecare, a fost evidențiat, că instanța de apel nu s-a expus

asupra cererii de concretizare a apelului declarată de avocatul Arhiliuc Ion în

numele inculpatului.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un

viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de

a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit

jurisprudenței constante a Curții Europene a drepturilor omului, în primul

27

rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra

admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru

pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost

auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

De asemenea, Colegiul penal statuează, că potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

În sensul aceste norme este de înțeles, că sentința urmează a fi expusă în

mod consecvent, ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă

legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte.

Așa fiind, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei

instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs ordinar.

Reieșind din aspectele elucidate și ținând cont de faptul că motivarea

deciziei instanței de apel este contradictorie, iar erorile evidențiate nu pot fi

corectate de instanța de recurs, Colegiul penal ajunge la concluzia cu privire la

necesitatea casării deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture

erorile menționate, să țină seama de motivele expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin

prisma prevederilor art. art. 384-397 Cod de procedură penală, și să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel și cererea de concretizare

a apelului, precum și argumentelor din recursuri, iar în dependență de datele

obținute, instanța de apel urmează să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală,

28

precum și să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, argumentând

clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.

17 al prezentei decizii.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către a vocatul Ion Arhiliuc în numele

inculpatului Senchakovych Oleh și recursului ordinar declarat de către

Senchakovych Oleh, casează decizia din 05 iunie 2019 a Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Senchakovych OlehX XXXX, și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată .

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată va fi pronunțată la 10 iunie 2020.

Președinte Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

29