1ra-712/22 — art. 179 al. 2, art.164 al. 2, lt. b, e CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 15 mai 2018 Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost condamnat: - în baza art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare; - în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal- 6 ani închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani și 1 lună închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1.

Prin aceeași sentință, a fost condamnat și inculpatul Muturniuc Evghenii xxxxx, în privința căruia hotărârea în prezent nu se contestă, din care motiv instanța de recurs nu se v-a expune în privința acestuia. 2. Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că: 1 Butuc (Muturniuc) Eugeniu în seara de 15 spre 16 mai 2015, inculpatul, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Muturniuc Evghenii și Muturniuc Satur (condamnat în procedura prevăzută de art. 509 Cod de procedură penală prin decizia Curții de Apel Cahul din 04 mai 2017 pe art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis) și împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, s-au deplasat la domiciliul lui Arteni Eugenia, situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, unde, fără permisiune, au intrat în domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la intrare și amenințându-i cu aplicarea forței fizice pe Arteni Eugen și Gangan Nicolae, prin constrângere fizică și psihică, forțat i-au apucat de brațe și i-au dus, contrar voinței lor, la domiciliul lui Butuc (Muturniuc) E., situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, acolo, aplicându-le, în continuare, mai multe lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului, prin ce lui Gangan N. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea sprâncenei drepte, regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept, leziuni ce se califică ca leziuni corporale ușoare, iar lui Arteni E. i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate sub formă de echimoză ovală în regiunea zigomatică pe stânga. Acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu au fost încadrate juridic în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, după semnele calificative –„ca pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea aplicării violenței.”, și în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, după semnele calificative - „răpirea a două persoane, săvârșită de mai multe persoane.”

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Bevza Dumitru în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Butuc (Muturniuc) E. să fie achitat, invocând că, prima instanță incorect a apreciat probele administrate, care nu coroborează între ele și nu a respectat prevederile art. 389 alin. (3) Cod de procedură penală, adoptând o hotărâre greșită, pe motiv că Muturniuc S. a refuzat să facă declarații în ședința de judecată, fiind fratele lui Muturniuc E, Arteni E. și Gangan N. Au declarat că Butuc (Muturniuc) E. nu a fost în casă la Arteni E. și ei au fost duși acasă la acesta, astfel că partea vătămată Arteni Eugenia a dat declarații false, indicând că în întuneric l-a recunoscut pe Butuc (Muturniuc) E. după mers, nevăzându-i fața. 3.2. Avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu să fie achitat, invocând că prima instanță incorect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și eronat a calificat acțiunile inculpatului, ignorând declarațiile martorilor și părților vătămate; prima instanță nu a elucidat și nu a dezbătut linia de apărare a inculpatului; 2 declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia sunt irelevante, fiind în contradicție cu declarațiile celorlalte părți vătămate, probele administrate nu sunt în măsură să demonstreze, dincolo de orice dubiu rezonabil, implicarea inculpatului în comiterea faptelor pentru care a fost condamnat; maniera în care prima instanță a acceptat învinuirea și a pus la baza sentinței de condamnare o sentință care a fost adoptată într-o cauză unde inculpatul nu a fost prezent, fără a-i fi asigurat dreptul la apărare, dar care în esență îl privea, reprezintă o circumstanță care duce la lezarea intereselor inculpatului, motiv care echivalează cu un temei de încetare a cauzei penale, potrivit art. 394 Cod de procedură penală; sentința în privința lui Muturniuc S. îl privează pe inculpat de dreptul de a beneficia de garanțiile unui proces echitabil, și anume, de posibilitatea de a dezbate declarațiile lui Muturniuc S., iar instanța de fond a fost privată de dreptul de a examina cauza penală în ansamblul probatoriului, cu oferirea inculpatului a dreptului de a se apăra, a fost stabilit că la momentul comiterii infracțiunilor, inculpatul se afla acasă, fapt confirmat de părțile vătămate și de martori, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de fond.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 mai 2019 au fost admise apelurile declarate de către avocații Bevza Dumitru și Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, casată parțial sentința în partea condamnării inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în baza art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost achitat pe capătul învinuirii lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, fiindcă fapta nu a fost săvârșită de inculpat; a fost încetat procesul penal în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu pe art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, deoarece fapta acestuia constituie contravenție; a fost recunoscut vinovat Butuc (Muturniuc) Eugeniu de săvârșirea contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii contravenționale; în rest, sentința a fost menținută. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că potrivit rechizitoriului, Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost învinuiet că în seara de 15 mai spre 16 mai 2015, împreună cu Muturniuc E., Muturniuc S. și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, s-au deplasat la domiciliul lui Arteni Eugenia, situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, unde, fără permisiune, au intrat în domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la intrare, și, amenințându-i cu aplicarea forței fizice pe Arteni E. și Gangan N., prin constrângere fizică și psihică, forțat i-au apucat de brațe și i-au dus contrar voinței lor la domiciliul lui Butuc (Muturniuc) E., situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, acolo aplicându-le în continuare mai multe lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului, prin ce lui Gangan N. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea sprâncenei drepte, regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în 3 sclera ochiului drept, leziuni ce se califică ca leziuni corporale ușoare, iar lui Arteni E. i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate sub formă de echimoză ovală în regiunea zigomatică pe stânga. În continuare, instanța de apel a statuat că chiar dacă partea vătămată Arteni Eugenia a declarat că printre persoanele care au intrat la ea în domiciliu l-a recunoscut pe Butuc (Muturniuc) E., aceste declarații sunt irelevante, având în vedere că la momentul când persoanele necunoscute au intrat la ea în ogradă, afară era întuneric, și nu prea se vedea..., se auzea că vorbesc, dar în limba găgăuză..., când l-a luat, nu l- am văzut pe Butuc E..., pe Butuc l-a recunoscut numai după mers. În instanța de apel aceasta a declarat că l-a recunoscut pe Butuc E. după chip, mers și doar el putea ști unde dormea fiul ei..., iar fiind audiați în instanța de apel martorii Marin P., Cambur A. și Muturniuc S. și chiar părțile vătămate Arteni E. și Gangan N. au indicat că Butuc (Muturniuc) E. nu era printre persoanele care au intrat în domiciliul părții vătămate, afirmațiile ultimei nefiind confirmate prin nicio probă, motiv din care în acțiunile inculpatului Butuc(Muturniuc) Eugeniu nu poate fi reținută fapta penală de violare de domiciliu și răpire a persoanei, iar afirmația părții vătămate nu constituie temei pentru a-l recunoaște pe acesta vinovat pentru o faptă care nu a săvârșit-o. În același timp, a fost stabilit că fapta prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal nu a fost săvârșită de către inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu, or, niciunul din martorii audiați în instanța de apel, precum și părțile vătămate Arteni E. și Gangan Nicolae nu au comunicat că Butuc (Muturniuc) E. ar fi pătruns în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia, acest fapt fiind negat și de însăși părțile vătămate Arteni E. și Gangan N., care au declarat că Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu era printre persoanele care au pătruns în domiciliul lui Arteni Eugeniu, iar în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu sunt administrate probe directe care ar demonstra vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal. Totodată, instanța de apel a considerat că sunt eronate concluziile primei instanțe bazate pe sentința de condamnare a lui Muturniuc S., or, audiind înregistrările ședinței de judecată, în care a fost condamnat acesta, instanța de apel a stabilit o impunere a recunoașterii vinovăției așa cum a fost formulată, acesta solicitând examinarea dosarului în baza probelor administrate în prima instanță, care a devenit definitivă. În același timp, a fost constatat că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) E. nu întrunește elementele prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, iar elementele acestei fapte, expuse în rechizitoriu, nu admit reîncadrarea acesteia conform altei componențe de infracțiune din partea specială a Codului penal. Însă, acțiunile lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, manifestate prin tolerarea acestuia de a-i primi la domiciliul său pe inculpații Muturniuc S. și Muturniuc E. împreună cu victimele Arteni E. și Gangan N., cât și aplicarea loviturii lui Gangan N., se încadrează în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional. 4 Astfel, nu a fost demonstrat că Butuc (Muturniuc) E. a prejudiciat relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei, deoarece nu a fost probată latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 164 Cod penal, nefiind demonstrată vina inculpatului Butuc (Muturniuc) E. în comiterea infracțiunii de răpire. Deci, fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) E. întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, ca vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, fiind demonstrat cu certitudine că părțile vătămate, după ce au fost aduse în domiciliul lui Butuc (Muturniuc) E., au fost maltratate de mai multe persoane, inclusiv de Butuc (Muturniuc) E., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 99 din 19.05.2015, lui Arteni E. fiindu-i cauzate vătămări corporale neînsemnate, iar lui Gangan N., potrivit raportului de expertiză medico- legală nr. 98 din 19.05.2015, i-au fost cauzate vătămări ușoare ale integrității corporale, care duc la dereglarea de scurtă durată a sănătății.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând că: - instanța de apel nu a făcut analiza probelor administrate și nu le-a apreciat conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare separat și toate probele în coroborare, după cum a procedat prima instanță; - instanța de apel nu a apreciat corect declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia, făcute în cadrul procesului penal, potrivit căror: „...atunci când au intrat persoanele respective în ogradă, a auzit gălăgie la contorul electric. Auzind gălăgie, și văzând că s-a stins lumina din ogradă, s-a trezit să vadă ce se întâmplă și a văzut mai multe persoane în ogradă, dintre care l-a recunoscut doar pe Butuc E., pe ceilalți nu i-a recunoscut. Ei s- au îndreptat în casă spre camera fiului său și au început să forțeze ușa. Atunci ea l-a telefonat pe polițistul de sector, ...l-a văzul pe Butuc E. când au stricat ușa și au intrat în casă”; - aceste declarații sunt obiective, corespund adevărului și sunt identice, lipsind temeiuri legale de a le aprecia critic; - aceste fapte sunt confirmate și prin declarațiile părților vătămate Arteni E. și Gangan N. care, din start, direct au indicat pătrunderea inculpatului Butuc E. cu alți inculpați în domiciliul părții vătămate și luarea lor cu forța pe timp de noapte; - în sentința de condamnare a lui Muturniuc S. pe art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, acesta și-a recunoscut pe deplin vinovăția în învinuirea înaintată, a acceptat judecarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală și a declarat în ședința de judecată, sub jurământ, că au intrat în domiciliul părții vătămate Arteni E. ca să stea de vorbă cu Arteni E. împreună cu fratele său Muturniuc E., cu Butuc E. și alte persoane și că au luat părțile vătămate și le-au dus la domiciliul unchiului; 5 - declarațiile martorilor Cambur A. și Marin P., că Butuc (Muturniuc) E. nu ar fi intrat în domiciliul lui Arteni E. sunt irelevante, fiind orientate spre apărarea inculpatului; - instanța de apel a stabilit că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) E. întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, însă această concluzie nu este fondată pe aprecierea corectă a fiecărei probe administrate, conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare separat și toate probele în coroborare, așa cum a făcut prima instanță; - vinovăția lui Butuc E. în comiterea infracțiunilor prevăzute în art.179 alin. (2), 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, se mai demonstrează și prin plângerile depuse de către părțile vătămate Arteni Eugenia, Arteni E. și Gangan N., în care direct au indicat participarea inculpatului Butuc E. la violarea domiciliului părții vătămate Arteni E. și răpirea părților vătămate Arteni E. și Gangan N, instanța de apel a ignorat aceste probe, fără a le analiza și a le da o apreciere; - din probele administrate de către organul de urmărire penală, în acțiunile lui Butuc (Muturniuc) E. cu certitudine s-au confirmat în instanța de apel elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, ca răpirea a două persoane, săvârșită de mai multe persoane.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 ianuarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat, s-a casat total decizia și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii pronunțate, or, prima instanță a constatat în descriptiv că inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 164 alin. (2), lit. e) Cod penal, iar în dispozitiv a dispus, contrazicându-se, condamnarea lor în baza art. 164 alin. (2), lit. c) Cod penal, depășind limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, prin care acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 164 alin. (2), lit. e) Cod penal. În continuare, instanța de recurs ordinar a mai constatat că, instanța de apel a dispus în dispozitiv că Butuc (Muturniuc) E. este achitat pe art. 179 alin. (2) Cod penal, încetat procesul penal pe art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Însă, indicând în dispozitiv că: „În rest, sentința se menține”, a menținut, astfel, în mod divergent, și fapta constatată de prima instanță în sentință, că: „în seara de 15 spre 16 mai 2015, inculpații Muturniuc E. și Butuc (Muturniuc) E., de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Muturniuc S., condamnat prin sentința Judecătoriei Cahul din 28.02.2017 pe art. 164 alin. (2) lit. b), c), 79 Cod penal la 5 ani închisoare și împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, s-au deplasat la domiciliul lui Arteni 6 Eugenia, situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, unde, fără permisiune, au intrat în domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la intrare și amenințându-i cu aplicarea forței fizice pe Arteni Eugen și Gangan N., prin constrângere fizică și psihică, forțat i-au apucat de brațe și i-au dus, contrar voinței lor, la domiciliul lui Butuc (Muturniuc) E., situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, acolo, aplicându-le, în continuare, mai multe lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului, prin ce lui Gangan N. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea sprâncenei drepte, regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept, leziuni ce se califică ca leziuni corporale ușoare, iar lui Arteni E. i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate sub formă de echimoză ovală în regiunea zigomatică pe stânga”, adică că Butuc (Muturniuc) E., totuși, a comis infracțiunile imputate. Pe lângă aceasta, instanța de apel a menținut condamnarea inculpatului Muturniuc E. pe art. 164 alin. (2), lit. c) Cod penal, pentru fapte similare dar reținute în sarcina inculpatului Butuc (Muturniuc) E. pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional, adică într-un mod absolut divergent; nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță în aspectul vizat. În continuare, instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării în privința inculpatului Butuc E. Mai mult, instanța de apel a statuat, inițial, că: „instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că fapta penală - violarea de domiciliu și răpirea a două persoane, săvârșită prin acțiunile din 16 mai 2015, a avut loc și a fost săvârșită de către inculpatul Muturniuc E., în circumstanțele descrise, acțiunile acestuia corect fiind calificate în baza art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, ca răpirea unei persoane, acțiune săvârșită asupra a două sau mai multor persoane, de două sau mai multe persoane. Or, circumstanțele constatate, consolidate de poziția fermă a părților vătămate Arteni Eugenia., ale martorilor Muturniuc S., manifestată la urmărirea penală și în ședințele instanțelor de fond și de apel, care oferă o greutate probatorie net superioară argumentelor inculpatului, și sunt suficiente pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare pentru fapta de răpire a două persoane, prevăzută de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, nu au fost prezentate probe concludente și pertinente ce ar pune la îndoială declarațiile părților vătămate și ale martorilor. Totodată, s-a constatat că caracterul vătămărilor corporale atestă niște acțiuni traumatice, care corespund perfect acelor circumstanțe de fapt care au fost stabilite de instanța de fond, și care au fost relatate în declarațiile părților vătămate, ale 7 martorilor și în rapoartele de expertiză medico-legală, instanța de fond s-a pronunțat detaliat și argumentat asupra tuturor motivelor, nefiind admise încălcări procesuale...”, însă s-a contrazis ulterior invocând neclar și divergent că: „în acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) E. nu poate fi reținută fapta penală de violare de domiciliu și răpire a persoanei, iar afirmația părții vătămate nu constituie temei pentru a-l recunoaște pe acesta vinovat pentru o faptă care nu a săvârșit- o..., a fost constatat că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) E. nu întrunește elementele prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal..., nefiind demonstrată vina inculpatului Butuc (Muturniuc) E. în comiterea infracțiunii de răpire...”. Totodată, concluzia neclară și sumară că: „sunt eronate concluziile instanței de fond bazate pe sentința de condamnare a lui Muturniuc S., ori, audiind înregistrările ședinței de judecată, în care a fost condamnat acesta, colegiul a stabilit o impunere a recunoașterii vinovăției așa cum a fost formulată, acesta solicitând examinarea dosarului în baza probelor administrate în prima instanță, care a devenit definitivă”, nu corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul unei cauze penale. Instanța de recurs ordinar a indicat că, instanța de apel calificând acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) E. pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional, ca vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății lui Gangan N., a omis să se pronunțe și asupra încadrării acțiunilor inculpatului privind cauzarea părții vătămate Arteni E. a leziunilor corporale neînsemnate, fapte încadrate în cazul inculpatului Muturniuc E. pe art. 164 alin. (2), lit. b) și e), 179 alin. (2) Cod penal. Astfel, instanța de recurs ordinar a enunțat că împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 13 ianuarie 2021 au fost admise apelurile declarate de către avocații Bevza Dmitri și Iachimciuc Alexandr în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, casată parțial sentința în partea condamnării în baza art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2), lit. b), c) Cod penal cu stabilirea unei pedepse pentru concurs de infracțiuni în baza art. 84 Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, prin care Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost achitat pe capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpatul (Butuc) Muturniuc Eugeniu; a fost încetat procesul penal pe capătul învinuirii lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, deoarece fapta constituie contravenție; a fost recunoscut vinovat Butuc (Muturniuc) Eugeniu de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în privința lui, în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale. 8 7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță incorect a ajuns la concluzia asupra vinovăției inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu pe art. 179 alin. (2) și 164 alin. (2), lit. b), c) Cod penal, menționând că, învinuirea lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, în privința răpirii unei persoane, a fost înaintată în baza art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, însă prima instanța l-a condamnat în baza art. 164 alin. (2), lit. b), c) Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat că potrivit rechizitoriului, Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost învinuit de faptul că dânsul în seara de 15 mai spre 16 mai 2015, de comun acord și printr-o înțelegere prealabilă cu Muturniuc Evghenii, Muturniuc Satur și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, s-au deplasat la domiciliul lui Arteni Eugenia, situat în sat. Xxxxxxxx, r-nul Cantemir, unde fără permisiune au intrat în domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la intrare, și, amenințându-i cu aplicarea forței fizice pe Arteni Eugen și Gangan Nicolae, prin constrângere fizică și psihică, forțat iau apucat de brațe și i-au dus contrar voinței lor la domiciliul lui Butuc Eugeniu, situat în s. Xxxxxxxx, r-nul Cantemir, acolo aplicându-le în continuare mai multe lovituri cu pumnii și cu picioarele pe diferite părți ale corpului, prin ce lui Gangan Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea sprincenei drepte, regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept, leziuni ce se califică ca leziuni corporale ușoare, iar lui Arteni Eugen i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate sub formă de echimoză ovală în regiunea zigomatică pe stânga. Deci, prin actul de învinuire inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu îi este imputată violarea domiciliului părții vătămate Arteni Eugenia și răpirea părților vătămate Arteni Eugeniu și Gangan Nicolae. Studiind probele acumulate, instanța de apel a stabilit că Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu a fost la domiciliul lui Arteni Eugenia, ce se confirmă prin declarațiile martorilor Marin Petru, Muturniuc Satur, declarațiile acestora coroborează și cu declarațiile părților vătămate Arteni Eugen, care a declarat, că „nu l-a văzut pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu printre persoanele, care au intrat la el în casă”, și Gangan Nicolae a declarat în cadrul instanței de apel că nu ține minte cine a intrat în casa lui Arteni Eugenia, dar când au ajuns acasă la Butuc (Muturniuc) Eugeniu, acesta era în casă. Chiar dacă partea vătămată Arteni Eugenia a declarat că, printre persoanele care au intrat la ea în domiciliu și dânsa l-a recunoscut pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu, instanța de apel a apreciat critic aceste declarații, având în vedere că la momentul, când persoanele necunoscute au intrat la ea în ogradă, afară era întuneric, în cadrul ședinței instanței de apel aceasta a declarat, că „...Butuc Eugeniu a stins lumina de la contor...”, însă fiind audiat martorul Cambur Andrei și părțile vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae, cu toții au indicat că, Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu era printre persoanele, care au intrat în domiciliul părții vătămate, afirmațiile părții vătămate Arteni Eugenia nefiind confirmate prin nici o probă, în final fiind apreciate ca declarative, din care 9 considerente instanța de apel nu a reținut în acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a faptei penale de violare de domiciliu și răpire a persoanei. Mai mult ca atât, argumentul verbal al părții vătămate Arteni Eugenia nu constituie temei pentru a-l recunoaște pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu vinovat pentru o faptă care nu a săvârșit-o. În acest sens, instanța de apel a considerat, că prima instanță a decis asupra vinovăției inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în lipsa unui suport probatoriu, care ar exclude orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să stabilească vinovăția inculpatului în baza unor circumstanțe obiective, concluzia instanței de fond asupra vinovăției inculpatului în mare parte este prematură și sprijinită pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației unor circumstanțe și declarațiilor părții vătămate Arteni Eugenia, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o explicație logic întemeiată pe aceste probe. Instanța de apel a menționat că, inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu de la început a negat atribuția sa la pătrunderea în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia și răpirea părților vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae, iar această poziție a persistat la urmărirea penală și la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel. Instanța de apel a mai indicat că, aprecierea eronată a probelor cu referire la acuzarea inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, a condus la adoptarea unei soluții pripite asupra chestiunilor stabilite la art. 385 alin. (1) pct.1), 2) Cod de procedură penală, circumstanțe care determină casarea în această parte a sentinței primei instanțe, or, în alt mod, eliminarea acestor deficiențe nu este posibilă, și adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Deliberând asupra soluției la pronunțarea hotărârii noi, instanța de apel a constatat că faptele prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, care au făcut obiectul cercetării, nu au fost săvârșite de către inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu, instanța de fond în constatarea vinovăției inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, nefondat a acceptat ca fiind veridice declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia, precum că aceasta l- ar fi recunoscut pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu printre persoanele care au intrat în domiciliul ei, și în dependență de declarațiile părții vătămate, pripit a concluzionat că inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu a săvârșit fapta prejudiciabilă de violare de domiciliu, or, astfel de logică a primei instanțe, în situația când instanței de judecată nu i-au fost prezentate probe concludente și pertinente că inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu a participat la pătrunderea în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia, este în detrimentul principiului prezumpției nevinovăției inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu. Instanța de apel a atestat că, nici prin declarațiile martorilor citite în instanța de apel, nici prin declarațiile persoanelor ascultate în instanța de apel, ba chiar și părțile vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae nu au susținut că Butuc (Muturniuc) Eugeniu ar fi pătruns în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia, părțile vătămate au declarat că Butuc 10 (Muturniuc) Eugeniu nu era printre persoanele care au pătruns în domiciliul lui Arteni Eugenia, iar în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu sânt administrate probe directe, care ar demonstra vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal. Astfel, instanța de apel a atestat că, partea vătămată Arteni Eugen în ședința de audiere în instanța de apel a declarat expres că, „În curtea mea pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu l-am văzut” (f.d.116, Vol. III), așadar, în cazul din speță s-a constatat existența temeiurilor pentru adoptarea în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a sentinței de achitare pe capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, dat fiind că fapta nu a fost comisă de inculpatul Muturniuc (Butuc) Eugeniu. Cu referire la capătul învinuirii lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, instanța de apel a constatat că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, iar elementele acestei fapte expuse în rechizitoriu nu admit reîncadrarea acesteia conform altei componențe de infracțiune din partea specială a Codului penal. În același timp, instanța de apel a stabilit, că prin acțiunile lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, manifestate prin toleranța admisă de a-i primi în domiciliul său pe Muturniuc Satur și Muturniuc Evghenii împreună cu victimele Arteni Eugen și Gangan Nicolae, cât și aplicarea loviturilor lui Gangan Nicolae și Arteni Eugen, întrunesc elementele unei încălcări, reflectate în prevederile Codului contravențional, și anume la art. 78 alin. (2). Prin urmare, nu a fost demonstrat că Butuc (Muturniuc) Eugeniu a prejudiciat relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei, deoarece nu a fost probată latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 164 Cod penal, or, reieșind din declarațiile inculpatului Butuc Eugeniu, ale părților vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae, sentință, a raportului de expertiză medico-legală nr. 99 din 19 mai 2015, la partea vătămată Arteni Eugen, a fost depistată echimoză ovală în regiunea zigomatică pe stânga, leziune corporală, care putea fi produsă la acțiunea (- ile) traumatică(-e) a unui(-or) corp(-uri) contondent(-e) bont(-e) la lovire, în timpul și circumstanțele relatate, ce condiționează după sine dereglarea sănătății de scurtă durată, până la 6 zile și se califică ca leziuni corporale neînsemnate. (f.d.84, vol.1); conform Raportului de expertiză medico- legală nr.98 din 19 mai 2015, la partea vătămată Gangan Nicolae, au fost depistate excoriații în regiunea sprâncenii drepte, regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept. Leziunile corporale menționate puteau fi produse la acțiunea(-ile) traumatică(-e) a unui(-or) corp(-uri) contondent(-e) bont(-e) la lovire și frecțiune, posibil în timpul și circumstanțele relatate, condiționează după sine dereglarea sănătății de scurtă durată, mai mult de 6 zile și nu mai mult de 21 zile, și se califică ca leziuni corporale ușoare. (f.d.86-87, vol.1), astfel, instanța de apel a 11 constatat că nu a fost demonstrată vina inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în comiterea infracțiunii de răpire, or, fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, or, în ședința de judecată s-a demonstrat cu certitudine că părțile vătămate, după ce au fost aduse în domiciliul lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, au fost maltratate de mai multe persoane, inclusiv de Butuc (Muturniuc) Eugeniu cu aplicarea loviturilor pe diferite părți ale corpului, în urma căreia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 99 din 19 mai 2015, lui Arteni Eugen, i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, iar lui Gangan Nicolae, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.98 din 19 mai 2015, i-au fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale, care duc la dereglarea de scurtă durată a sănătății. (f.d.84, 86-87, vol. 1). În continuare, instanța de apel a constatat necesitatea încetării procesului penal în privința lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu constituie o contravenție administrativă, prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional – vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, cu încetarea procesului contravențional în conformitate cu art. 441 alin. (1) lit. b) Cod contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție și tragere la răspunderea contravențională care era de trei luni la data comiterii faptei contravenționale.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia (oficiul Central), Sârbu Lilia, prin care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea lui Butuc(Muturniuc) Eugeniu învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând că: - instanța de apel unilateral și subiectiv a dat aprecierea declarațiilor părților vătămate Artenia Eugenia, Atreni Eugen; - partea vătămată Arteni Eugenia, fiind audiată la urmărirea penală și în ambele instanțe de judecată, fiecare dată declara că: „în seara incidentului a văzut la domiciliul ei mai multe persoane, undeva vreo 6 persoane. Vorbeau în limba găgăuză, numai Butuc Eugeniu vorbea în limba moldovenească. Dacă nu ar fi fost Butuc (Muturniuc) Eugeniu, nu avea să cunoască pe nimeni. Declară că pe sectoristul Chetraru l-a sunat la ora 2 noaptea și acesta i-a comunicat că nu este acasă, după ce el a sunat-o și a întrebat-o dacă a cunoscut pe cineva. Indică expres că Butuc (Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la contor, dar afară se vedea, au intrat la băiatul ei în casă, au stricat ușa. Afară nu a ieșit căci se temea să nu fie omorâtă căci toți erau în stare de ebrietate. În prima instanță a declarat exact cum a fost, nu a spus careva minciuni. 12 Partea vătămată Arteni Eugeniu a declarat că, seară în luna mai anul 2015, noaptea cineva striga să deschidă și trăgea de ușă. El nu a deschis ușa fiindcă se temea. In casa au întrat 4 persoane. Cineva a început să-l lovească pe Gangan Nicolae, dar cine anume nu a văzut, deoarece ei au stins lumina, Era noaptea și nu 13 a văzut dacă era și Butuc Eugeniu acolo”; - declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia sunt confirmate și prin plângerile care au fost depuse de ea și cet. Arteni Eugen, Gangan Nicolae la organul de urmărire penale în ziua incidentului, în care nemijlocit a fost indicată că anume Butuc (Muturniuc) Eugeniu împreună cu alte persoane, inclusiv și cu nepoții acestuia, au pătruns la domiciliul cet. Arteni Eugenia și i-au luat forțat pe Arteni Eugen și Gangan Nicolae (vol. 1, f.d. 7-9); - în informația telefonică înregistrată la IP Cantemir la 16.05.2015, a fost indicată că anume Muturniuc Eugen, împreună cu alte persoane au pătruns în domiciliul cet. Arteni Eugenia și l-au bătut pe Arteni Eugen și Gangan Nicolae (vol.1, f.d.6); - nu este neîntemeiată concluzia instanței de apel redată la pag. 29 a deciziei, după cum urmează: «astfel, Colegiul atestă că, partea vătămată Arteni Eugen în ședința de audiere în instanța de apel a declarat expres că, „în curtea mea pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu l-am văzut ”, deoarece această frază a fost ruptă din context, or, fiind audiat în instanța de apel partea vătămată Arteni Eugen a declarat, că nu a văzut dacă Butuc Eugeniu a participat la scoaterea lui forțată din casă fiindcă era noapte, respectiv, în cazul dat faptul că partea vătămată nu l-a văzut pe Butuc Eugeniu se datorează faptului că era noapte, dar aceasta nu înseamnă că inculpatul nu a fost la domiciliul cet. Arteni Eugenia, așa cum a interpretat instanța de apel; - instanța de apel nici nu a luat în considerație că, prin sentința de condamnare a lui Muturniuc Satur pe art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, emisă de Judecătoria Cahul (sediul Cantemir) la 28.02.2017, se vede că Muturniuc Satur și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor încriminate și că acesta le-a comis inclusiv împreună cu Butuc (Muturniuc) Eugeniu, adică că au intrat la domiciliul lui Arteni Eugenia și au luat forțat părțile vătămate și le-au dus la domiciliul unchiului, mai mult, instanța de apel nici nu s-a expus asupra sentinței menționate.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat respingerea recursului ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a încadrat acțiunile inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 iunie 2021 a fost admis recursul ordinar declarat, casată parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 13 ianuarie 2021, în cauza penală în partea privindu-l pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru, cu 13 dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul în această parte, în alt complet de judecată. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de apel a tras o concluzie greșită de achitare a inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu pe capătul de învinuire prevăzut de art. 179 alin. (2) Cod penal și de încetare a procesului penal în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu pe capătul de învinuire prevăzut de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, fără a efectua o verificare și o apreciere multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirilor. Așadar, în conformitate cu prevederile art. 113 Cod penal, instanța de apel, era obligată să deducă din actele cauzei „(…)determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii încriminate, prevăzute de norma penală” Cât ține de soluția instanței de apel de achitare a inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, instanța de recurs ordinar a considerat că instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea inculpatului, precum că, inculpatul nu a fost acasă la partea vătămată, fără a se expune clar asupra concluziei primei instanțe prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal. Astfel, potrivit hotărârii instanței de apel s-a constatat, că în partea descriptivă, instanța de apel, s-a axat pe concluzia că: ”În cazul din speță s-a constatat existența temeiurilor pentru adoptarea în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a sentinței de achitare pe capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, dat fiind că fapta nu a fost comisă de inculpatul Muturniuc (Butuc) Eugeniu. Acțiunea prejudiciabilă de violare de domiciliu, manifestată prin pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia fără consimțământul acesteia, nu este confirmată prin nici o probă prezentă la materialele cauzei, în afară de declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia, care l-a văzut pe acesta doar prin fereastră și în timp de noapte, or, fiul ei Arteni Eugen personal a contrazis declarațiile acesteia, declarând în instanța de apel „În curtea mea pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu l-am văzut” (f.d.116, Vol. III)”. Așadar, instanța de apel constatând, că fapta cu care a fost sesizată prin rechizitoriu nu are relevanță penală, adică inculpatul nu a participat la infracțiunea de violare de domiciliu, a achitat inculpatul din motivul că fapta nu a fost săvârșită de către acesta În acest sens, instanța de recurs ordinar, nu a acceptat constatarea instanței de apel precum că: „chiar dacă partea vătămată Arteni Eugenia a declarat că printre persoanele care au intrat la ea în domiciliu și dânsa l-a recunoscut pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu, instanța de apel apreciază critic aceste declarații, având în vedere că la momentul, când persoanele necunoscute au intrat la ea în ogradă, afară era întuneric”, or, partea 14 vătămată Arteni Eugenia a indicat că (f. d. 117, vol. III): „afară nu era întuneric, afară se vedea”. Instanța de recurs ordinar a acceptat alegațiile recurentului precum că: „partea vătămată Arteni Eugenia, fiind audiată la urmărirea penală și în ambele instanțe de judecată, fiecare dată declara că: „în seara incidentului a văzut la domiciliul ei mai multe persoane, undeva vreo 6 persoane. Vorbeau în limba găgăuză, numai Butuc Eugeniu vorbea în limba moldovenească. Dacă nu ar fi fost Butuc (Muturniuc) Eugeniu, nu avea să cunoască pe nimeni. Declară că pe sectoristul Chetraru l-a sunat la ora 2 noaptea și acesta i-a comunicat că nu este acasă, după ce el a sunat-o și a întrebat-o dacă a cunoscut pe cineva. Indică expres că Butuc (Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la contor, dar afară se vedea, au intrat la băiatul ei în casă, au stricat ușa. Afară nu a ieșit căci se temea să nu fie omorâtă căci toți erau în stare de ebrietate. În prima instanță a declarat exact cum a fost, nu a spus careva minciuni. Partea vătămată Arteni Eugeniu a declarat în prima instanță că, seară în luna mai anul 2015, noaptea cineva striga să deschidă și trăgea de ușă. El nu a deschis ușa fiindcă se temea. In casa au întrat 4 persoane. Cineva a început să-l lovească pe Gangan Nicolae, dar cine anume nu a văzut, deoarece ei au stins lumina, Era noaptea și nu a văzut dacă era și Butuc Eugeniu acolo.” Totodată, instanța de recurs ordinar a statuat de către instanța de apel au fost ignorate declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia precum că anume Butuc (Muturniuc) Eugen a fost prezent în curtea casei și a intrat în casă, ce se mai confirmă prin informația telefonică (Vol.I, f.d. 3), plângerea părții vătămate Arteni Eugenia (Vol.I, f.d. 7), cererea părții vătămate Arteni Eugen (Vol.I, f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan Nicolae (Vol.I, f.d. 9), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugenia din 20.05.2015 (Vol.I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015 (Vol.I, f.d. 23-24), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015 (Vol.I, f.d. 31-32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia data în prima instanță (Vol.I, f.d. 247 – 248), în care nemijlocit a fost indicat că anume Butuc (Muturniuc) Eugeniu împreună cu alte persoane, inclusiv și cu nepoții acestuia, au pătruns la domiciliul cet. Arteni Eugenia au aplicat violență după ce i-au luat forțat pe Arteni Eugen – fiul ei și Gangan Nicolae și i-au dus acasă la Butuc (Muturniuc) Eugeniu. În baza celor expuse, instanța de recurs ordinar a statuat că instanța de apel la adoptarea soluției în prezenta speță pe învinuirea pe art. 179 alin. (2) Cod penal, nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, și a examinat și motivat foarte superficial decizia pronunțată, fără a respecta principiul aflării adevărului, prin ce pe cale de consecință s-a atestat că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, confirmându-se în prezenta cauză temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în baza căruia decizia instanței de apel urmează a fi casată în această parte cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel. 10.1. Cu referire la soluția instanței de apel prin care s-a încetat procesul penal pe capătul de învinuire a lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu 15 de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de apel, recalificând acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, a descris o fapta infracțională considerată ca fiind dovedită, sumar și neclar, constatând că, părțile vătămate, după ce au fost aduse în domiciliul lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, au fost maltratate de mai multe persoane, inclusiv de Butuc (Muturniuc) Eugeniu cu aplicarea loviturilor pe diferite părți ale corpului, în urma căreia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 99 din 19 mai 2015, lui Arteni Eugen, i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, iar lui Gangan Nicolae, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.98 din 19 mai 2015, i-au fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale, care duc la dereglarea de scurtă durată a sănătății. (f.d.84, 86-87, Vol. I). Așadar, instanța de recurs ordinar nu a acceptat constatarea instanței de apel precum că nu au fost prezentate probe suficiente în sprijinul învinuirii aduse inculpatului pe art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, deoarece aceste concluzii au fost făcute în mod foarte superficial, ignorând cumulul de probe, cum sunt: informația telefonică (Vol.I, f.d. 3), plângerea părții vătămate Arteni Eugenia(Vol.I, f.d. 7), cererea părții vătămate Arteni Eugen(Vol.I ,f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan Nicolae(Vol.I, f.d. 9), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugenia din 20.05.2015(Vol.I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015(Vol.I, f.d. 23-24), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015(Vol.I, f.d. 31- 32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia data în prima instanță(Vol.I, f.d. 247 – 248), prin care se afirmă că la data de 16.05.2015, orele 02:00 cet. Butuc(Muturniuc) Eugen împreună cu alte persoane au pătruns în domiciliul cet. Arteni Eugenia, deteriorând ușa și lăcata, l-au bătut pe Arteni Eugen și Ganganu Nicolae, apoi i-au luat cu forța și i-au dus acasă la Butuc(Muturniuc) Eugeniu, unde iarăși i-au bătut. Instanța de recurs ordinar a mai invocat că instanța de apel a lăsat fără nici o apreciere sentința în privința lui Muturniuc Satur condamnat în procedura prevăzută de art. 509 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs ordinar a stabilit că instanța de apel, rejudecând cauza nu a respectat indicațiile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție date prin decizia nr. 1ra-372/2020(Vol.II, f.d. 240– 256), privind aprecierea incorectă a probelor și omiterea să se pronunțe asupra încadrării acțiunilor inculpatului privind cauzarea părții vătămate Arteni Eugen a vătămărilor corporale neînsemnate, fapte încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) și 179 alin. (2) Cod penal.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 februarie 2022, au fost admise apelurile declarate de avocații Bevza Dmitri și Iachimciuc Alexandr în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru, casată integral sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 15 mai 2018 în partea condamnării inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru și pronunțată o nouă hotărâre în această parte prin care: Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru a fost recunoscut vinovat de 16 comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție; Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; s-a aplicat măsura preventivă arestul preventiv și a fost luat inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru sub strajă din sala de judecată; termenul de executare a pedepsei a fost calculat din momentul reținerii, 16.02.2022, cu includerea în termenul de executare a pedepsei perioada deținerii sub arest preventiv de la 15.05.2018 până la 07.05.2019, inclusiv; în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în legătură cu constatarea încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru, în perioada deținerii sub arest preventiv de la 15.05.2018 până la 07.05.2019 pentru o perioadă de 357 zile, drept compensare pentru aceste încălcări, a fost redusă pedeapsa stabilită cu 714 (șapte sute paisprezece zile) zile potrivit calculului următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. 11.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță, deși corect a ajuns la concluzia pronunțării unei sentințe de condamnare și corect l-a recunoscut pe inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu vinovat de comiterea infracțiunii imputate, calificând corect acțiunile lui în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, a admis o eroare ce ține de încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Concomitent instanța de apel a stabilit și alte temeiuri, care în ansamblu duc la necesitatea casării sentinței în privința condamnării inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu. Faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal de către Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost constatat din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate de către instanță, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, astfel, instanța de apel a stabilit că din declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia, date la urmărirea penală cât și în instanța de judecată, de fiecare dată a declarat că: „în seara incidentului a văzut la domiciliul ei mai multe persoane, undeva vreo 6 persoane. Vorbeau în limba găgăuză, numai Butuc Eugeniu vorbea în limba moldovenească. Dacă nu ar fi fost Butuc (Muturniuc) Eugeniu, nu avea să cunoască pe nimeni. Declară că pe sectoristul Chetraru l-a sunat la ora 2 noaptea și acesta i-a comunicat că nu este acasă, după ce el a sunat-o și a întrebat-o dacă a cunoscut pe cineva. Indică expres că Butuc (Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la contor, dar afară se vedea, au intrat la băiatul ei în casă, au stricat usa. Afară nu a ieșit căci se temea să nu fie omorâtă căci toți erau în stare de ebrietate. În prima instanță a declarat exact cum a fost, nu a spus careva minciuni”. 17 Partea vătămată Arteni Eugeniu a declarat în prima instanță că, „seară în luna mai anul 2015, noaptea cineva striga să deschidă și trăgea de ușă. El nu a deschis ușa fiindcă se temea. În casa au întrat 4 persoane. Cineva a început să-l lovească pe Gangan Nicolae, dar cine anume nu a văzut, deoarece ei au stins lumina, Era noaptea și nu a văzut dacă era și Butuc Eugeniu acolo.” Din probele menționate și studiate instanța de apel a dedus că în seara de 15 spre 16 mai 2015, în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia, fără consimțământul acesteia, au intrat Muturniuc Saturn Simion, Muturniuc Evghenii Semion și Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, fapt confirmat prin probele: informația telefonică (Vol. I, f.d. 3), plângerea părții vătămate Arteni Eugenia(Vol. I, f.d. 7), cererea părții vătămate Arteni Eugen(Vol. I, f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan Nicolae (Vol. I, f.d. 9), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugenia din 20.05.2015 (Vol. I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015(Vol. I, f.d. 23-24), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015(Vol. I, f.d. 31- 32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia data în prima instanță Vol. I, f.d. 247 – 248), în care nemijlocit a fost indicat că anume Butuc (Muturniuc) Eugeniu împreună cu alte persoane, inclusiv și cu nepoții acestuia, au pătruns la domiciliul cet. Arteni Eugenia au aplicat violență după ce i-au luat forțat pe Arteni Eugen – fiul ei și Gangan Nicolae și i-au dus acasă la Butuc (Muturniuc) Eugeniu. Instanța de apel a apreciat critic poziția părții apărării, cît și a inculpatului că acesta nu a fost la domiciliul și nu a intrat în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia, or partea vătămată a indicat concret că l- a recunoscut pe inculpatul Butuc Eugeniu când acesta a deconectat lumina de la contor, după mers și după glas, el fiind unicul care vorbea în limba română, ceilalți vorbeau în limba găgăuză. De asemenea, din declarațiile părții vătămate Arteni Eugeniu s-a atestat că în noaptea de 15 spre 16 mai 2015, la domiciliul său, în casă, a fost agresat fizic de persoanele care au intrat forțat în casă. Deși, partea vătămată a declarat că nu cunoaște cine l-a lovit, instanța de apel a recunoscut în acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, calificarea infracțiunii potrivit art. 179 alin. (2) Cod penal, or acesta a participat în comun cu Muturniuc Saturn, Muturniuc Evghenii și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită, la violarea domiciliului părților vătămate Arteni Eugenia și Arteni Eugeniu, fiind agresați fizic prin lovituri cu pumnii partea vătămată Gangan Nicolae, astfel în cumul celor descrise, a fost atestată corectitudinea încadrării juridice a faptei inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu conform prevederilor art. 179 alin. (2) Cod penal. Astfel, instanța de apel a menționat că urmare a acțiunilor infracționale ale inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, ultimul împreună cu Muturniuc Saturn, Muturniuc Evghenii și alte persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită, i-au luat cu forța pe părțile vătămate Arteni Eugeniu și Gangan Nicolae, transportându-i contra voinței lor la 18 domiciliul inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, unde au continuat să- i agreseze fizic. Cele menționate se demonstrează integral din probele descrise supra care au fost examinate și analizate în instanța de fond cît și în instanța de apel. Încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în temeiul art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, de către organul de urmărire penală a fost efectuată corect, or acesta a comis răpirea a două persoane, cu participarea mai multor autori ai infracțiunii. Faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal de către Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost constatat din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate de către instanță, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere a coroborării lor. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 15 mai 2018, instanța de apel a reținut că deși învinuirea inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost înaintată în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal și în descrierea motivării sentinței, prima instanță a motivat sentința asupra acțiunilor inculpatului în baza prevederilor art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal și l-a recunoscut vinovat, condamnându-l pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fără a motiva recalificarea încadrării juridice a faptei infracționale de care a fost recunoscut vinovat inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu. În sensul dat, instanța de apel a stabilit că vinovăția lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu în comiterea infracțiunilor prevăzută de art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal a fost demonstrată pe deplin, însă dat fiind faptul aplicării pedepsei penale, în baza normei legale diferită de cea supusă învinuirii și demonstrată în ședința de judecată și în partea motivată a sentinței, instanța de apel a considerat necesar de a admite, din alte motive, apelurile înaintate de către avocații Bevza Dmitri și Iachimciuc Alexandr, cu casarea sentinței în partea condamnării lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a acestuia în baza art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal. Referitor la pedepsele aplicate inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în baza prevederilor art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, că infracțiunile comise de inculpat fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave și deosebit de grave, de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, instanța de apel a considerat că aplicarea în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar 19 de tip semiînchis, va fi o pedeapsă echitabilă și necesară în scopul reeducării inculpatului și restabilirii echității sociale. Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal, comisă de către inculpat, instanța de apel a enunțat că se referă la categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar sancțiunea articolului, la momentul comiterii infracțiunii, prevedea pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. Așadar, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că întrucât inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal la data de 15 spre 16 mai 2015, iar din momentul comiterii infracțiunii până în prezent au trecut mai mult de 5 ani, l-a recunoscut vinovat pe inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Totodată, instanța de apel, ținând cont de faptul că inculpatul a fost arestat preventiv la data emiterii sentinței în instanța de fond din 15 mai 2018, și a fost deținut în această stare până la 07 mai 2019, a considerat corect și rezonabil să includă în termenul de executare a pedepsei aplicate inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu termenul aflării acestuia sub arest preventiv începând cu data de 15 mai 2018 până la 07 mai 2019, inclusiv, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal, art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a constatat ca fiind rezonabil de a aplica în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu (prevenitului) prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, și anume luându- se în considerație faptul că acesta a avut statut de prevenit de la data de 15 mai 2018 și până la data de 17 mai 2019, care constituie 357 de zile, cu reducerea pedepsei stabilite cu 714 zile.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Rusanovschi Iulian în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugen, prin care, fără a invoca vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În argumentarea cererii de recurs, apărarea a menționat că: - în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 164 Cod penal, și anume, lipsește latura subiectivă a infracțiunii, manifestată prin intenție directă, or, întreaga învinuire se menține doar pe declarațiile presupuselor ”victime”; - instanța de apel a dat o interpretare eronată declarațiilor părților vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae, întrucât din declarațiile acestora nu reiese ca anume inculpatul a comis infracțiunile incriminate. Astfel, instanța de apel incorect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, dând o apreciere eronată circumstanțelor cauzei. Totodată, instanța nu a dat o apreciere justă tuturor probelor prin 20 coroborarea acestora, nu a apreciat probele deplin și sub toate aspectele, fapt ce denotă o atitudine părtinitoare față de partea apărării, fiind puse în poziții inegale cu partea acuzării; - la pronunțarea deciziei, instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile martorilor Cambur Andrei, Marin Petru, care au indicat că nu l-au văzut pe inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugen în ograda victimei; - a fost încălcat principiul general al procesului penal, și anume, ’’egalitatea armelor” dat fiind faptul că instanța de apel, luând în considerare doar argumentele aduse de către partea învinuirii, fără a ține cont și de cele prezentate de către partea apărării, totodată, fiind încălcată și prezumția nevinovăției; - instanța de apel nu a luat în considerare starea de sănătate precară a inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, astfel inculpatul suferă de hepatită, fapt ce a fost comunicat instanței de apel, însă nici de acest aspect nu s-a ținut cont. Ignorarea de către instanța de apel a aspectului ce ține de sănătatea condamnatului reiese și din faptul că după pronunțarea deciziei curtea a dispus detenția acestuia nu într-un penitenciar în care să fie posibilă acordarea asistenței medicale necesare, cum ar fi spitalul Penitenciar nr. 16, ci detenția în Penitenciarul nr. 5 din Cahul. Ulterior, ca urmare a înrăutățirii stării de sănătate Butuc (Muturniuc) Eugen a fost transportat la Penitenciarul nr 16.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza, și- a motivat corect soluția, bazând-se pe cumulul de probe administrate la cauza penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale, și, corespunzător, corect a menținut sentința primei instanțe prin care acțiunile inculpatului Pădure Ruslan au fost încadrate juridic în baza art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că recurentul nu face expres trimitere la vreun temei de casare din cele 21 stipulate de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă pledează pentru desființarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În esență, criticele apărării se rezumă la dezacordul acestuia cu condamnarea inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în baza art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, or, în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, și anume, lipsește latura subiectivă, temei ce se regăsește în pct. 8), alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că astfel de eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, din următoarele considerentele. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Rusanovschi Iulian în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, cu privire la existența în cauza examinată a erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță, inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost condamnat în baza art. 179 alin. (2), art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiindu-i aplicată, în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, o pedeapsă definitivă de 6 ani și 1 lună închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 februarie 2022 au fost admise apelurile declarate de avocații Bevza Dmitri și Iachimciuc Alexandr în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, casată integral sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 15 mai 2018 în partea condamnării inculpatului Butuc (Muturniuc) 22 Eugeniu Alexandru și pronunțată o nouă hotărâre în această parte prin care: Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție; Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; s-a aplicat măsura preventivă arestul preventiv și a fost luat inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu sub strajă din sala de judecată; Termenul de executare a pedepsei a fost calculat din momentul reținerii - 16.02.2022, cu includerea perioadei deținerii sub arest preventiv de la 15.05.2018 până la 07.05.2019, inclusiv; În conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în legătură cu constatarea încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, în perioada deținerii sub arest preventiv de la 15.05.2018 până la 07.05.2019 pentru o perioadă de 357 zile, drept compensare pentru aceste încălcări, a fost redusă pedeapsa stabilită cu 714 (șapte sute paisprezece zile) zile potrivit calculului următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. În urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal constată că instanța de apel, la judecarea apelului, a respectat prevederile art. art. 413, 414 Cod de procedură penală. Or, instanța de apel audiind participanții la proces, examinând probele administrate de către prima instanță, inclusiv cele suplimentare, invocate de către părți, și apreciindu- le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin.(2) lit. b), e) Cod penal, menționând, în acest sens, următoarele probe: informația telefonică (Vol. I, f.d. 3), plângerea părții vătămate Arteni Eugenia(Vol. I, f.d. 7), cererea părții vătămate Arteni Eugen(Vol. I, f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan Nicolae (Vol. I, f.d. 9), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugenia din 20.05.2015 (Vol. I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015 (Vol. I, f.d. 23-24), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015(Vol. I, f.d. 31- 32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia depuse în prima instanță (Vol. I, f.d. 247 – 248). Cât privește argumentul apărării că instanța de apel a dat o interpretare eronată declarațiilor părților vătămate Arteni Eugeni și Gangan Nicolae, întrucât din declarațiile acestora nu reiese ca anume inculpatul a comis infracțiunile incriminate, instanța de recurs ordinar reiterează că este neîntemeiat, fiind lipsit de substrat factologic. Or, partea vătămată, Arteni Eugenia, atât la urmărirea penală, cât și în cadrul ședințelor de judecată ale instanțelor de fond, a dat declarații consecvente, din conținutul cărora reiese că ”dacă nu ar fi fost Butuc (Muturniuc) Eugeniu, care era unicul ce 23 vorbea în limba moldovenească, nu avea să cunoască pe nimeni. Anume Butuc (Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la contor, afară nu era întuneric, afară se vedea, au intrat la băiatul ei în casă, au stricat ușa”. Mai mult, aceste declarații se confirmă, inclusiv prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală, expuse supra, ce au apreciate de către instanțele de fond cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de recurs ordinar apreciază ca fiind neîntemeiate inclusiv și alegațiile apărării precum că, a fost încălcat principiul general al procesului penal și anume ’’egalitatea armelor” dat fiind faptul că instanța de apel, a luat în considerare doar argumentele aduse de către partea învinuirii, fără a ține cont și de cele prezentate de către partea apărării, și anume, declarațiile martorilor Marin Petru și Cambur Andrei, totodată, fiind încălcată și prezumția nevinovăției, considerând necesar de a se menționa că potrivit materialelor cauzei penale, martorii Marin Petru și Cambur Andrei au fost audiați în cadrul urmăririi penale (f.d.43, 46-47, Vol. I), iar în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe a fost audiat doar martorul Cambur Andrei(Vol. I, f.d. 267-268), cu verificarea acestor declarații în instanța de apel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, (f.d. 107, Vol. II), or, audierea martorului Marin Petru în instanțele de fond nu a fost posibilă din cauza neprezentării repetate a acestuia, fiind citat legal (f.d. 272 verso, 273, 273 verso, 274 verso, Vol. I). În asemenea circumstanțe, Colegiul penal constată că părții apărării i s-a oferit un tratament egal, fără existența unor discriminări a părților pe parcursul desfășurării întregului proces penal, fiind audiați atât martorii acuzării, cât și cei ai apărării, declarațiile cărora au fost supuse verificării și analizei de către instanțele de judecată, fiind creat un echilibru între apărare și acuzare în aria colectării și prezentării probelor, astfel nefiind încălcată egalitatea armelor între părți, respectându-se rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a statuat că, deși inculpatul Butuc (Muturniuc)Eugeniu a pledat nevinovat pe durata desfășurării procesului penal, atât în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în apel, partea apărării solicitând pronunțarea unei sentințe de achitare, însă, în cadrul cercetării judecătorești, apreciind pertinența, concludența, utilitatea și veridicitatea probelor administrate la dosar, nu a stabilit careva probe în susținerea versiunii inculpatului, și respectiv, de a pronunța o sentință de achitare, or, în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, iar cele invocate de apărător sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs ordinar drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. Subsecvent, reieșind din esența criticilor invocate de către avocatul Rusanovschi Iulian, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie 24 evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanța de apel nu confirmă vinovăția inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor, după intima convingere a judecătorului, trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală hotărârea contestată, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate. Astfel, că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens, Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, adoptînd o hotărîre de condamnare în privința inculpatului, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu. Astfel, corect concluzionând că în acțiunile acestuia sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e), art. 179 alin. (2) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 10.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și- au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care 25 confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența cărorva erori de drept ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece soluția adoptată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rusanovschi Iulian în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 noiembrie 2022. Președinte Plămădeală Ghenadie Judecători Vascan Nina Miron Aliona 26