1ra-712/22 — art. 179 al. 2, art.164 al. 2, lt. b, e CP

1ra-712/22 — art. 179 al. 2, art.164 al. 2, lt. b, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-712/2022

1-15016205-01-1ra-13052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Plămădeală Ghenadie,

Judecători - Vascan Nina, Miron Aliona

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Rusanovschi Iulian în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16

februarie 2022, în cauza penală de învinuire a lui

Butuc (Muturniuc) Eugeniu xxxxx, născut

la xxxxx, originar și domiciliat în r-xxxxx

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 179 alin. (2), art. 164 alin.

(2), lit. b), e) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 07.09.2015 – 15.05.2018;

instanța de apel: 06.06.2018 – 07.05.2019;

instanța de recurs: 23.10.2019 – 21.01.2020;

instanța de apel: 07.04.2020 – 13.01.2021;

instanța de recurs: 12.04.2021 – 22.06.2021;

instanța de apel: 17.08.2021 – 16.02.2022;

instanța de recurs: 13.05.2022 – 26.09.2022.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

A C O N S T A T A T :

Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost condamnat:

- în baza art. 179 alin. (2) Cod penal - 1 an închisoare;

- în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal- 6 ani închisoare.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate,

lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6

ani și 1 lună închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1.2. Prin aceeași sentință, a fost condamnat și inculpatul Muturniuc

Evghenii xxxxx, în privința căruia hotărârea în prezent nu se contestă, din

care motiv instanța de recurs nu se v-a expune în privința acestuia.

1

Butuc (Muturniuc) Eugeniu în seara de 15 spre 16 mai 2015,

inculpatul, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Muturniuc

Evghenii și Muturniuc Satur (condamnat în procedura prevăzută de art.

509 Cod de procedură penală prin decizia Curții de Apel Cahul din 04 mai

2017 pe art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis) și împreună cu alte

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, s-au deplasat la

domiciliul lui Arteni Eugenia, situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, unde,

fără permisiune, au intrat în domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la

intrare și amenințându-i cu aplicarea forței fizice pe Arteni Eugen și

Gangan Nicolae, prin constrângere fizică și psihică, forțat i-au apucat de

brațe și i-au dus, contrar voinței lor, la domiciliul lui Butuc (Muturniuc)

E., situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, acolo, aplicându-le, în continuare,

mai multe lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale

corpului, prin ce lui Gangan N. i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de excoriații în regiunea sprâncenei drepte, regiunea zigomatică pe

dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea

zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept, leziuni ce se califică ca

leziuni corporale ușoare, iar lui Arteni E. i-au fost cauzate leziuni corporale

neînsemnate sub formă de echimoză ovală în regiunea zigomatică pe

stânga.

Acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu au fost încadrate

juridic în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, după semnele calificative –„ca

pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul

acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea

aplicării violenței.”, și în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, după

semnele calificative - „răpirea a două persoane, săvârșită de mai multe

persoane.”

3.1. Avocatul Bevza Dumitru în numele inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Butuc (Muturniuc) E.

să fie achitat, invocând că, prima instanță incorect a apreciat probele

administrate, care nu coroborează între ele și nu a respectat prevederile

art. 389 alin. (3) Cod de procedură penală, adoptând o hotărâre greșită, pe

motiv că Muturniuc S. a refuzat să facă declarații în ședința de judecată,

fiind fratele lui Muturniuc E, Arteni E. și Gangan N. Au declarat că Butuc

(Muturniuc) E. nu a fost în casă la Arteni E. și ei au fost duși acasă la

acesta, astfel că partea vătămată Arteni Eugenia a dat declarații false,

indicând că în întuneric l-a recunoscut pe Butuc (Muturniuc) E. după

mers, nevăzându-i fața.

3.2. Avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Butuc (Muturniuc)

Eugeniu să fie achitat, invocând că prima instanță incorect a apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și eronat a calificat acțiunile

inculpatului, ignorând declarațiile martorilor și părților vătămate; prima

instanță nu a elucidat și nu a dezbătut linia de apărare a inculpatului;

2

declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia sunt irelevante, fiind în

contradicție cu declarațiile celorlalte părți vătămate, probele administrate

nu sunt în măsură să demonstreze, dincolo de orice dubiu rezonabil,

implicarea inculpatului în comiterea faptelor pentru care a fost

condamnat; maniera în care prima instanță a acceptat învinuirea și a pus

la baza sentinței de condamnare o sentință care a fost adoptată într-o

cauză unde inculpatul nu a fost prezent, fără a-i fi asigurat dreptul la

apărare, dar care în esență îl privea, reprezintă o circumstanță care duce

la lezarea intereselor inculpatului, motiv care echivalează cu un temei de

încetare a cauzei penale, potrivit art. 394 Cod de procedură penală;

sentința în privința lui Muturniuc S. îl privează pe inculpat de dreptul de

a beneficia de garanțiile unui proces echitabil, și anume, de posibilitatea

de a dezbate declarațiile lui Muturniuc S., iar instanța de fond a fost

privată de dreptul de a examina cauza penală în ansamblul probatoriului,

cu oferirea inculpatului a dreptului de a se apăra, a fost stabilit că la

momentul comiterii infracțiunilor, inculpatul se afla acasă, fapt confirmat

de părțile vătămate și de martori, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în

instanța de fond.

2019 au fost admise apelurile declarate de către avocații Bevza Dumitru și

Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu,

casată parțial sentința în partea condamnării inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu în baza art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e)

Cod penal, și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care a fost achitat pe capătul învinuirii

lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

179 alin. (2) Cod penal, fiindcă fapta nu a fost săvârșită de inculpat; a fost

încetat procesul penal în privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu

pe art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, deoarece fapta acestuia constituie

contravenție; a fost recunoscut vinovat Butuc (Muturniuc) Eugeniu de

săvârșirea contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional,

cu încetarea procesului contravențional, în temeiul expirării termenului

prescripției răspunderii contravenționale; în rest, sentința a fost

menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că potrivit

rechizitoriului, Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost învinuiet că în seara de

15 mai spre 16 mai 2015, împreună cu Muturniuc E., Muturniuc S. și alte

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, s-au deplasat la

domiciliul lui Arteni Eugenia, situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, unde,

fără permisiune, au intrat în domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la

intrare, și, amenințându-i cu aplicarea forței fizice pe Arteni E. și Gangan

N., prin constrângere fizică și psihică, forțat i-au apucat de brațe și i-au

dus contrar voinței lor la domiciliul lui Butuc (Muturniuc) E., situat în s.

Xxxxxxx, r-nul Cantemir, acolo aplicându-le în continuare mai multe

lovituri cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului, prin ce

lui Gangan N. i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații

în regiunea sprâncenei drepte, regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză

în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în

3

sclera ochiului drept, leziuni ce se califică ca leziuni corporale ușoare, iar

lui Arteni E. i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate sub formă de

echimoză ovală în regiunea zigomatică pe stânga.

În continuare, instanța de apel a statuat că chiar dacă partea

vătămată Arteni Eugenia a declarat că printre persoanele care au intrat la

ea în domiciliu l-a recunoscut pe Butuc (Muturniuc) E., aceste declarații

sunt irelevante, având în vedere că la momentul când persoanele

necunoscute au intrat la ea în ogradă, afară era întuneric, și nu prea se

vedea..., se auzea că vorbesc, dar în limba găgăuză..., când l-a luat, nu l-

am văzut pe Butuc E..., pe Butuc l-a recunoscut numai după mers.

În instanța de apel aceasta a declarat că l-a recunoscut pe Butuc E.

după chip, mers și doar el putea ști unde dormea fiul ei..., iar fiind audiați

în instanța de apel martorii Marin P., Cambur A. și Muturniuc S. și chiar

părțile vătămate Arteni E. și Gangan N. au indicat că Butuc (Muturniuc)

E. nu era printre persoanele care au intrat în domiciliul părții vătămate,

afirmațiile ultimei nefiind confirmate prin nicio probă, motiv din care în

acțiunile inculpatului Butuc(Muturniuc) Eugeniu nu poate fi reținută

fapta penală de violare de domiciliu și răpire a persoanei, iar afirmația

părții vătămate nu constituie temei pentru a-l recunoaște pe acesta

vinovat pentru o faptă care nu a săvârșit-o.

În același timp, a fost stabilit că fapta prevăzută de art. 179 alin. (2)

Cod penal nu a fost săvârșită de către inculpatul Butuc (Muturniuc)

Eugeniu, or, niciunul din martorii audiați în instanța de apel, precum și

părțile vătămate Arteni E. și Gangan Nicolae nu au comunicat că Butuc

(Muturniuc) E. ar fi pătruns în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia,

acest fapt fiind negat și de însăși părțile vătămate Arteni E. și Gangan N.,

care au declarat că Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu era printre persoanele

care au pătruns în domiciliul lui Arteni Eugeniu, iar în privința

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu sunt administrate probe

directe care ar demonstra vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 179 alin. (2) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a considerat că sunt eronate concluziile

primei instanțe bazate pe sentința de condamnare a lui Muturniuc S., or,

audiind înregistrările ședinței de judecată, în care a fost condamnat

acesta, instanța de apel a stabilit o impunere a recunoașterii vinovăției așa

cum a fost formulată, acesta solicitând examinarea dosarului în baza

probelor administrate în prima instanță, care a devenit definitivă.

În același timp, a fost constatat că fapta inculpatului Butuc

(Muturniuc) E. nu întrunește elementele prevăzute de art. 164 alin. (2), lit.

b), e) Cod penal, iar elementele acestei fapte, expuse în rechizitoriu, nu

admit reîncadrarea acesteia conform altei componențe de infracțiune din

partea specială a Codului penal.

Însă, acțiunile lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, manifestate prin

tolerarea acestuia de a-i primi la domiciliul său pe inculpații Muturniuc S.

și Muturniuc E. împreună cu victimele Arteni E. și Gangan N., cât și

aplicarea loviturii lui Gangan N., se încadrează în baza art. 78 alin. (2) Cod

contravențional.

4

Astfel, nu a fost demonstrat că Butuc (Muturniuc) E. a prejudiciat

relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei, deoarece nu a fost

probată latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 164 Cod penal,

nefiind demonstrată vina inculpatului Butuc (Muturniuc) E. în comiterea

infracțiunii de răpire.

Deci, fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) E. întrunește elementele

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, ca

vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o

dereglare de scurtă durată a sănătății, fiind demonstrat cu certitudine că

părțile vătămate, după ce au fost aduse în domiciliul lui Butuc

(Muturniuc) E., au fost maltratate de mai multe persoane, inclusiv de

Butuc (Muturniuc) E., conform raportului de expertiză medico-legală nr.

99 din 19.05.2015, lui Arteni E. fiindu-i cauzate vătămări corporale

neînsemnate, iar lui Gangan N., potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 98 din 19.05.2015, i-au fost cauzate vătămări ușoare ale

integrității corporale, care duc la dereglarea de scurtă durată a sănătății.

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin

care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1), pct.

6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea

sentinței, invocând că:

- instanța de apel nu a făcut analiza probelor administrate și nu le-a

apreciat conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare separat și toate

probele în coroborare, după cum a procedat prima instanță;

- instanța de apel nu a apreciat corect declarațiile părții vătămate

Arteni Eugenia, făcute în cadrul procesului penal, potrivit căror: „...atunci

când au intrat persoanele respective în ogradă, a auzit gălăgie la contorul

electric. Auzind gălăgie, și văzând că s-a stins lumina din ogradă, s-a trezit

să vadă ce se întâmplă și a văzut mai multe persoane în ogradă, dintre

care l-a recunoscut doar pe Butuc E., pe ceilalți nu i-a recunoscut. Ei s-

au îndreptat în casă spre camera fiului său și au început să forțeze ușa.

Atunci ea l-a telefonat pe polițistul de sector, ...l-a văzul pe Butuc E. când

au stricat ușa și au intrat în casă”;

- aceste declarații sunt obiective, corespund adevărului și sunt

identice, lipsind temeiuri legale de a le aprecia critic;

- aceste fapte sunt confirmate și prin declarațiile părților vătămate

Arteni E. și Gangan N. care, din start, direct au indicat pătrunderea

inculpatului Butuc E. cu alți inculpați în domiciliul părții vătămate și

luarea lor cu forța pe timp de noapte;

- în sentința de condamnare a lui Muturniuc S. pe art. 164 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, acesta și-a recunoscut pe deplin vinovăția în

învinuirea înaintată, a acceptat judecarea cauzei în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală și a declarat în ședința de

judecată, sub jurământ, că au intrat în domiciliul părții vătămate Arteni

E. ca să stea de vorbă cu Arteni E. împreună cu fratele său Muturniuc E.,

cu Butuc E. și alte persoane și că au luat părțile vătămate și le-au dus la

domiciliul unchiului;

5

- declarațiile martorilor Cambur A. și Marin P., că Butuc (Muturniuc)

E. nu ar fi intrat în domiciliul lui Arteni E. sunt irelevante, fiind orientate

spre apărarea inculpatului;

- instanța de apel a stabilit că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc)

E. întrunește elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod

contravențional, însă această concluzie nu este fondată pe aprecierea

corectă a fiecărei probe administrate, conform art. 101 Cod de procedură

penală, fiecare separat și toate probele în coroborare, așa cum a făcut

prima instanță;

- vinovăția lui Butuc E. în comiterea infracțiunilor prevăzute în

art.179 alin. (2), 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, se mai demonstrează și

prin plângerile depuse de către părțile vătămate Arteni Eugenia, Arteni E.

și Gangan N., în care direct au indicat participarea inculpatului Butuc E.

la violarea domiciliului părții vătămate Arteni E. și răpirea părților

vătămate Arteni E. și Gangan N, instanța de apel a ignorat aceste probe,

fără a le analiza și a le da o apreciere;

- din probele administrate de către organul de urmărire penală, în

acțiunile lui Butuc (Muturniuc) E. cu certitudine s-au confirmat în

instanța de apel elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, ca răpirea a două persoane, săvârșită de

mai multe persoane.

21 ianuarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat, s-a casat total

decizia și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că,

prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii pronunțate, or, prima instanță a constatat în descriptiv că

inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 164 alin. (2), lit. e) Cod

penal, iar în dispozitiv a dispus, contrazicându-se, condamnarea lor în

baza art. 164 alin. (2), lit. c) Cod penal, depășind limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu, prin care acțiunile inculpaților au fost încadrate

în baza art. 164 alin. (2), lit. e) Cod penal.

În continuare, instanța de recurs ordinar a mai constatat că, instanța

de apel a dispus în dispozitiv că Butuc (Muturniuc) E. este achitat pe art.

179 alin. (2) Cod penal, încetat procesul penal pe art. 164 alin. (2), lit. b),

e) Cod penal, fiind recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției

prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

Însă, indicând în dispozitiv că: „În rest, sentința se menține”, a

menținut, astfel, în mod divergent, și fapta constatată de prima instanță

în sentință, că: „în seara de 15 spre 16 mai 2015, inculpații Muturniuc

E. și Butuc (Muturniuc) E., de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu Muturniuc S., condamnat prin sentința Judecătoriei

Cahul din 28.02.2017 pe art. 164 alin. (2) lit. b), c), 79 Cod penal la

5 ani închisoare și împreună cu alte persoane neidentificate de

organul de urmărire penală, s-au deplasat la domiciliul lui Arteni

6

Eugenia, situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir, unde, fără permisiune, au

intrat în domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la intrare și amenințându-i

cu aplicarea forței fizice pe Arteni Eugen și Gangan N., prin constrângere

fizică și psihică, forțat i-au apucat de brațe și i-au dus, contrar voinței lor, la

domiciliul lui Butuc (Muturniuc) E., situat în s. Xxxxxxx, r-nul Cantemir,

acolo, aplicându-le, în continuare, mai multe lovituri cu pumnii și cu

picioarele peste diferite părți ale corpului, prin ce lui Gangan N. i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea sprâncenei

drepte, regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu

trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept, leziuni ce

se califică ca leziuni corporale ușoare, iar lui Arteni E. i-au fost cauzate

leziuni corporale neînsemnate sub formă de echimoză ovală în regiunea

zigomatică pe stânga”, adică că Butuc (Muturniuc) E., totuși, a comis

infracțiunile imputate.

Pe lângă aceasta, instanța de apel a menținut condamnarea

inculpatului Muturniuc E. pe art. 164 alin. (2), lit. c) Cod penal, pentru

fapte similare dar reținute în sarcina inculpatului Butuc (Muturniuc) E.

pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional, adică într-un mod absolut

divergent; nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de

drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le

întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță în aspectul vizat.

În continuare, instanța de recurs ordinar a menționat că, instanța de

apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, inclusiv circumstanțele în fapt și în

drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins

versiunile și probele acuzării în privința inculpatului Butuc E.

Mai mult, instanța de apel a statuat, inițial, că: „instanța de fond

corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că fapta penală - violarea de domiciliu și răpirea a

două persoane, săvârșită prin acțiunile din 16 mai 2015, a avut loc

și a fost săvârșită de către inculpatul Muturniuc E., în circumstanțele

descrise, acțiunile acestuia corect fiind calificate în baza art. 164

alin. (2), lit. b), e) Cod penal, ca răpirea unei persoane, acțiune

săvârșită asupra a două sau mai multor persoane, de două sau mai multe

persoane. Or, circumstanțele constatate, consolidate de poziția fermă a

părților vătămate Arteni Eugenia., ale martorilor Muturniuc S.,

manifestată la urmărirea penală și în ședințele instanțelor de fond și de

apel, care oferă o greutate probatorie net superioară argumentelor

inculpatului, și sunt suficiente pentru pronunțarea unei sentințe de

condamnare pentru fapta de răpire a două persoane, prevăzută de art. 164

alin. (2), lit. b), e) Cod penal, nu au fost prezentate probe concludente și

pertinente ce ar pune la îndoială declarațiile părților vătămate și

ale martorilor. Totodată, s-a constatat că caracterul vătămărilor

corporale atestă niște acțiuni traumatice, care corespund perfect

acelor circumstanțe de fapt care au fost stabilite de instanța de

fond, și care au fost relatate în declarațiile părților vătămate, ale

7

martorilor și în rapoartele de expertiză medico-legală, instanța de fond

s-a pronunțat detaliat și argumentat asupra tuturor motivelor,

nefiind admise încălcări procesuale...”, însă s-a contrazis ulterior invocând

neclar și divergent că: „în acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) E.

nu poate fi reținută fapta penală de violare de domiciliu și răpire a

persoanei, iar afirmația părții vătămate nu constituie temei pentru

a-l recunoaște pe acesta vinovat pentru o faptă care nu a săvârșit-

o..., a fost constatat că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) E. nu

întrunește elementele prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal...,

nefiind demonstrată vina inculpatului Butuc (Muturniuc) E. în

comiterea infracțiunii de răpire...”.

Totodată, concluzia neclară și sumară că: „sunt eronate concluziile

instanței de fond bazate pe sentința de condamnare a lui Muturniuc S., ori,

audiind înregistrările ședinței de judecată, în care a fost condamnat acesta,

colegiul a stabilit o impunere a recunoașterii vinovăției așa cum a

fost formulată, acesta solicitând examinarea dosarului în baza probelor

administrate în prima instanță, care a devenit definitivă”, nu corespunde

exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind

evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul unei cauze penale.

Instanța de recurs ordinar a indicat că, instanța de apel calificând

acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) E. pe art. 78 alin. (2) Cod

contravențional, ca vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale

care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății lui Gangan N., a

omis să se pronunțe și asupra încadrării acțiunilor inculpatului privind

cauzarea părții vătămate Arteni E. a leziunilor corporale neînsemnate,

fapte încadrate în cazul inculpatului Muturniuc E. pe art. 164 alin. (2), lit.

b) și e), 179 alin. (2) Cod penal.

Astfel, instanța de recurs ordinar a enunțat că împrejurările expuse

atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.

ianuarie 2021 au fost admise apelurile declarate de către avocații Bevza

Dmitri și Iachimciuc Alexandr în numele inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu, casată parțial sentința în partea condamnării în baza art. 179

alin. (2) și art. 164 alin. (2), lit. b), c) Cod penal cu stabilirea unei pedepse

pentru concurs de infracțiuni în baza art. 84 Cod penal și pronunțată o

nouă hotărâre în această parte, prin care Butuc (Muturniuc) Eugeniu a

fost achitat pe capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

179 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpatul

(Butuc) Muturniuc Eugeniu; a fost încetat procesul penal pe capătul

învinuirii lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, deoarece fapta constituie

contravenție; a fost recunoscut vinovat Butuc (Muturniuc) Eugeniu de

comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional,

cu încetarea procesului contravențional în privința lui, în legătură cu

expirarea termenului prescripției răspunderii contravenționale.

8

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima

instanță incorect a ajuns la concluzia asupra vinovăției inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu pe art. 179 alin. (2) și 164 alin. (2), lit. b), c) Cod

penal, menționând că, învinuirea lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, în

privința răpirii unei persoane, a fost înaintată în baza art. 164 alin. (2), lit.

b), e) Cod penal, însă prima instanța l-a condamnat în baza art. 164 alin.

(2), lit. b), c) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că potrivit rechizitoriului, Butuc

(Muturniuc) Eugeniu a fost învinuit de faptul că dânsul în seara de 15 mai

spre 16 mai 2015, de comun acord și printr-o înțelegere prealabilă cu

Muturniuc Evghenii, Muturniuc Satur și alte persoane neidentificate de

organul de urmărire penală, s-au deplasat la domiciliul lui Arteni Eugenia,

situat în sat. Xxxxxxxx, r-nul Cantemir, unde fără permisiune au intrat în

domiciliul acesteia, deteriorând ușa de la intrare, și, amenințându-i cu

aplicarea forței fizice pe Arteni Eugen și Gangan Nicolae, prin constrângere

fizică și psihică, forțat iau apucat de brațe și i-au dus contrar voinței lor la

domiciliul lui Butuc Eugeniu, situat în s. Xxxxxxxx, r-nul Cantemir, acolo

aplicându-le în continuare mai multe lovituri cu pumnii și cu picioarele pe

diferite părți ale corpului, prin ce lui Gangan Nicolae i-au fost cauzate

leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea sprincenei drepte,

regiunea zigomatică pe dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu

trecere în regiunea zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept, leziuni

ce se califică ca leziuni corporale ușoare, iar lui Arteni Eugen i-au fost

cauzate leziuni corporale neînsemnate sub formă de echimoză ovală în

regiunea zigomatică pe stânga.

Deci, prin actul de învinuire inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu

îi este imputată violarea domiciliului părții vătămate Arteni Eugenia și

răpirea părților vătămate Arteni Eugeniu și Gangan Nicolae.

Studiind probele acumulate, instanța de apel a stabilit că Butuc

(Muturniuc) Eugeniu nu a fost la domiciliul lui Arteni Eugenia, ce se

confirmă prin declarațiile martorilor Marin Petru, Muturniuc Satur,

declarațiile acestora coroborează și cu declarațiile părților vătămate Arteni

Eugen, care a declarat, că „nu l-a văzut pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu

printre persoanele, care au intrat la el în casă”, și Gangan Nicolae a

declarat în cadrul instanței de apel că nu ține minte cine a intrat în casa

lui Arteni Eugenia, dar când au ajuns acasă la Butuc (Muturniuc)

Eugeniu, acesta era în casă.

Chiar dacă partea vătămată Arteni Eugenia a declarat că, printre

persoanele care au intrat la ea în domiciliu și dânsa l-a recunoscut pe

Butuc (Muturniuc) Eugeniu, instanța de apel a apreciat critic aceste

declarații, având în vedere că la momentul, când persoanele necunoscute

au intrat la ea în ogradă, afară era întuneric, în cadrul ședinței instanței

de apel aceasta a declarat, că „...Butuc Eugeniu a stins lumina de la

contor...”, însă fiind audiat martorul Cambur Andrei și părțile vătămate

Arteni Eugen și Gangan Nicolae, cu toții au indicat că, Butuc (Muturniuc)

Eugeniu nu era printre persoanele, care au intrat în domiciliul părții

vătămate, afirmațiile părții vătămate Arteni Eugenia nefiind confirmate

prin nici o probă, în final fiind apreciate ca declarative, din care

9

considerente instanța de apel nu a reținut în acțiunile inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu a faptei penale de violare de domiciliu și răpire a

persoanei. Mai mult ca atât, argumentul verbal al părții vătămate Arteni

Eugenia nu constituie temei pentru a-l recunoaște pe Butuc (Muturniuc)

Eugeniu vinovat pentru o faptă care nu a săvârșit-o.

În acest sens, instanța de apel a considerat, că prima instanță a decis

asupra vinovăției inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în lipsa unui

suport probatoriu, care ar exclude orice dubiu în acest sens, și ar fi în

stare să stabilească vinovăția inculpatului în baza unor circumstanțe

obiective, concluzia instanței de fond asupra vinovăției inculpatului în

mare parte este prematură și sprijinită pe interpretarea sub aspect

acuzator a semnificației unor circumstanțe și declarațiilor părții vătămate

Arteni Eugenia, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o

explicație logic întemeiată pe aceste probe.

Instanța de apel a menționat că, inculpatul Butuc (Muturniuc)

Eugeniu de la început a negat atribuția sa la pătrunderea în domiciliul

părții vătămate Arteni Eugenia și răpirea părților vătămate Arteni Eugen și

Gangan Nicolae, iar această poziție a persistat la urmărirea penală și la

judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel.

Instanța de apel a mai indicat că, aprecierea eronată a probelor cu

referire la acuzarea inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 164 alin. (2), lit. b), e) Cod

penal, a condus la adoptarea unei soluții pripite asupra chestiunilor

stabilite la art. 385 alin. (1) pct.1), 2) Cod de procedură penală,

circumstanțe care determină casarea în această parte a sentinței primei

instanțe, or, în alt mod, eliminarea acestor deficiențe nu este posibilă, și

adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță.

Deliberând asupra soluției la pronunțarea hotărârii noi, instanța de

apel a constatat că faptele prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, care

au făcut obiectul cercetării, nu au fost săvârșite de către inculpatul Butuc

(Muturniuc) Eugeniu, instanța de fond în constatarea vinovăției

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, nefondat a acceptat ca fiind

veridice declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia, precum că aceasta l-

ar fi recunoscut pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu printre persoanele care au

intrat în domiciliul ei, și în dependență de declarațiile părții vătămate,

pripit a concluzionat că inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu a săvârșit

fapta prejudiciabilă de violare de domiciliu, or, astfel de logică a primei

instanțe, în situația când instanței de judecată nu i-au fost prezentate

probe concludente și pertinente că inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu

a participat la pătrunderea în domiciliul părții vătămate Arteni Eugenia,

este în detrimentul principiului prezumpției nevinovăției inculpatului

Butuc (Muturniuc) Eugeniu.

Instanța de apel a atestat că, nici prin declarațiile martorilor citite în

instanța de apel, nici prin declarațiile persoanelor ascultate în instanța de

apel, ba chiar și părțile vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae nu au

susținut că Butuc (Muturniuc) Eugeniu ar fi pătruns în domiciliul părții

vătămate Arteni Eugenia, părțile vătămate au declarat că Butuc

10

(Muturniuc) Eugeniu nu era printre persoanele care au pătruns în

domiciliul lui Arteni Eugenia, iar în privința inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu nu sânt administrate probe directe, care ar

demonstra vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179

alin. (2) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a atestat că, partea vătămată Arteni Eugen în

ședința de audiere în instanța de apel a declarat expres că, „În curtea mea

pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu l-am văzut” (f.d.116, Vol. III), așadar, în

cazul din speță s-a constatat existența temeiurilor pentru adoptarea în

privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a sentinței de achitare

pe capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.

(2) Cod penal, dat fiind că fapta nu a fost comisă de inculpatul Muturniuc

(Butuc) Eugeniu.

Cu referire la capătul învinuirii lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal,

instanța de apel a constatat că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 164 alin.

(2), lit. b), e) Cod penal, iar elementele acestei fapte expuse în rechizitoriu

nu admit reîncadrarea acesteia conform altei componențe de infracțiune

din partea specială a Codului penal.

În același timp, instanța de apel a stabilit, că prin acțiunile lui Butuc

(Muturniuc) Eugeniu, manifestate prin toleranța admisă de a-i primi în

domiciliul său pe Muturniuc Satur și Muturniuc Evghenii împreună cu

victimele Arteni Eugen și Gangan Nicolae, cât și aplicarea loviturilor lui

Gangan Nicolae și Arteni Eugen, întrunesc elementele unei încălcări,

reflectate în prevederile Codului contravențional, și anume la art. 78 alin.

(2).

Prin urmare, nu a fost demonstrat că Butuc (Muturniuc) Eugeniu a

prejudiciat relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei,

deoarece nu a fost probată latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.

164 Cod penal, or, reieșind din declarațiile inculpatului Butuc Eugeniu,

ale părților vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae, sentință, a

raportului de expertiză medico-legală nr. 99 din 19 mai 2015, la partea

vătămată Arteni Eugen, a fost depistată echimoză ovală în regiunea

zigomatică pe stânga, leziune corporală, care putea fi produsă la acțiunea

(- ile) traumatică(-e) a unui(-or) corp(-uri) contondent(-e) bont(-e) la lovire,

în timpul și circumstanțele relatate, ce condiționează după sine dereglarea

sănătății de scurtă durată, până la 6 zile și se califică ca leziuni corporale

neînsemnate. (f.d.84, vol.1); conform Raportului de expertiză medico-

legală nr.98 din 19 mai 2015, la partea vătămată Gangan Nicolae, au fost

depistate excoriații în regiunea sprâncenii drepte, regiunea zigomatică pe

dreapta, echimoză în jurul ochiului drept cu trecere în regiunea

zigomatică, hemoragie în sclera ochiului drept. Leziunile corporale

menționate puteau fi produse la acțiunea(-ile) traumatică(-e) a unui(-or)

corp(-uri) contondent(-e) bont(-e) la lovire și frecțiune, posibil în timpul și

circumstanțele relatate, condiționează după sine dereglarea sănătății de

scurtă durată, mai mult de 6 zile și nu mai mult de 21 zile, și se califică ca

leziuni corporale ușoare. (f.d.86-87, vol.1), astfel, instanța de apel a

11

constatat că nu a fost demonstrată vina inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu în comiterea infracțiunii de răpire, or, fapta inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu întrunește elementele contravenției prevăzute de art.

78 alin. (2) Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a

sănătății, or, în ședința de judecată s-a demonstrat cu certitudine că

părțile vătămate, după ce au fost aduse în domiciliul lui Butuc (Muturniuc)

Eugeniu, au fost maltratate de mai multe persoane, inclusiv de Butuc

(Muturniuc) Eugeniu cu aplicarea loviturilor pe diferite părți ale corpului,

în urma căreia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 99 din

19 mai 2015, lui Arteni Eugen, i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate, iar lui Gangan Nicolae, potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr.98 din 19 mai 2015, i-au fost cauzate vătămări ușoare a

integrității corporale, care duc la dereglarea de scurtă durată a sănătății.

(f.d.84, 86-87, vol. 1).

În continuare, instanța de apel a constatat necesitatea încetării

procesului penal în privința lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal,

pe motiv că fapta inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu constituie o

contravenție administrativă, prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod

contravențional – vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale

care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, cu încetarea

procesului contravențional în conformitate cu art. 441 alin. (1) lit. b) Cod

contravențional, din motivul expirării termenului de prescripție și tragere

la răspunderea contravențională care era de trei luni la data comiterii

faptei contravenționale.

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia (oficiul Central), Sârbu Lilia, prin

care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea lui

Butuc(Muturniuc) Eugeniu învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând că:

- instanța de apel unilateral și subiectiv a dat aprecierea declarațiilor

părților vătămate Artenia Eugenia, Atreni Eugen;

- partea vătămată Arteni Eugenia, fiind audiată la urmărirea penală

și în ambele instanțe de judecată, fiecare dată declara că: „în seara

incidentului a văzut la domiciliul ei mai multe persoane, undeva vreo 6

persoane. Vorbeau în limba găgăuză, numai Butuc Eugeniu vorbea în limba

moldovenească. Dacă nu ar fi fost Butuc (Muturniuc) Eugeniu, nu avea

să cunoască pe nimeni. Declară că pe sectoristul Chetraru l-a sunat la ora

2 noaptea și acesta i-a comunicat că nu este acasă, după ce el a sunat-o și

a întrebat-o dacă a cunoscut pe cineva. Indică expres că Butuc

(Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la contor, dar afară se vedea,

au intrat la băiatul ei în casă, au stricat ușa. Afară nu a ieșit căci se

temea să nu fie omorâtă căci toți erau în stare de ebrietate. În prima instanță

a declarat exact cum a fost, nu a spus careva minciuni.

12

Partea vătămată Arteni Eugeniu a declarat că, seară în luna mai anul

2015, noaptea cineva striga să deschidă și trăgea de ușă. El nu a deschis

ușa fiindcă se temea. In casa au întrat 4 persoane. Cineva a început să-l

lovească pe Gangan Nicolae, dar cine anume nu a văzut, deoarece ei au

stins lumina, Era noaptea și nu 13 a văzut dacă era și Butuc Eugeniu acolo”;

- declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia sunt confirmate și prin

plângerile care au fost depuse de ea și cet. Arteni Eugen, Gangan Nicolae

la organul de urmărire penale în ziua incidentului, în care nemijlocit a fost

indicată că anume Butuc (Muturniuc) Eugeniu împreună cu alte

persoane, inclusiv și cu nepoții acestuia, au pătruns la domiciliul cet.

Arteni Eugenia și i-au luat forțat pe Arteni Eugen și Gangan Nicolae (vol.

1, f.d. 7-9);

- în informația telefonică înregistrată la IP Cantemir la 16.05.2015, a

fost indicată că anume Muturniuc Eugen, împreună cu alte persoane au

pătruns în domiciliul cet. Arteni Eugenia și l-au bătut pe Arteni Eugen și

Gangan Nicolae (vol.1, f.d.6);

- nu este neîntemeiată concluzia instanței de apel redată la pag. 29 a

deciziei, după cum urmează: «astfel, Colegiul atestă că, partea vătămată

Arteni Eugen în ședința de audiere în instanța de apel a declarat expres

că, „în curtea mea pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu nu l-am văzut ”,

deoarece această frază a fost ruptă din context, or, fiind audiat în instanța

de apel partea vătămată Arteni Eugen a declarat, că nu a văzut dacă Butuc

Eugeniu a participat la scoaterea lui forțată din casă fiindcă era noapte,

respectiv, în cazul dat faptul că partea vătămată nu l-a văzut pe Butuc

Eugeniu se datorează faptului că era noapte, dar aceasta nu înseamnă că

inculpatul nu a fost la domiciliul cet. Arteni Eugenia, așa cum a interpretat

instanța de apel;

- instanța de apel nici nu a luat în considerație că, prin sentința de

condamnare a lui Muturniuc Satur pe art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2)

lit. b), e) Cod penal, emisă de Judecătoria Cahul (sediul Cantemir) la

28.02.2017, se vede că Muturniuc Satur și-a recunoscut vinovăția în

comiterea infracțiunilor încriminate și că acesta le-a comis inclusiv

împreună cu Butuc (Muturniuc) Eugeniu, adică că au intrat la domiciliul

lui Arteni Eugenia și au luat forțat părțile vătămate și le-au dus la

domiciliul unchiului, mai mult, instanța de apel nici nu s-a expus asupra

sentinței menționate.

alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul

Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, a solicitat respingerea recursului ca fiind

vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin

faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de

fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a încadrat acțiunile inculpatului.

iunie 2021 a fost admis recursul ordinar declarat, casată parțial decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 13 ianuarie 2021, în cauza

penală în partea privindu-l pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru, cu

13

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul în această

parte, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a menționat

că instanța de apel a tras o concluzie greșită de achitare a inculpatului

Butuc (Muturniuc) Eugeniu pe capătul de învinuire prevăzut de art. 179

alin. (2) Cod penal și de încetare a procesului penal în privința inculpatului

Butuc (Muturniuc) Eugeniu pe capătul de învinuire prevăzut de art. 164

alin. (2), lit. b), e) Cod penal, fără a efectua o verificare și o apreciere

multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în

sprijinul învinuirilor.

Așadar, în conformitate cu prevederile art. 113 Cod penal, instanța de

apel, era obligată să deducă din actele cauzei „(…)determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii încriminate,

prevăzute de norma penală”

Cât ține de soluția instanței de apel de achitare a inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

179 alin. (2) Cod penal, instanța de recurs ordinar a considerat că instanța

de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate

versiunea inculpatului, precum că, inculpatul nu a fost acasă la partea

vătămată, fără a se expune clar asupra concluziei primei instanțe prin care

inculpatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 179 alin. (2) Cod penal.

Astfel, potrivit hotărârii instanței de apel s-a constatat, că în partea

descriptivă, instanța de apel, s-a axat pe concluzia că: ”În cazul din speță

s-a constatat existența temeiurilor pentru adoptarea în privința

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a sentinței de achitare pe capătul

învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod

penal, dat fiind că fapta nu a fost comisă de inculpatul Muturniuc (Butuc)

Eugeniu. Acțiunea prejudiciabilă de violare de domiciliu, manifestată prin

pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul părții vătămate Arteni

Eugenia fără consimțământul acesteia, nu este confirmată prin nici o

probă prezentă la materialele cauzei, în afară de declarațiile părții

vătămate Arteni Eugenia, care l-a văzut pe acesta doar prin fereastră și în

timp de noapte, or, fiul ei Arteni Eugen personal a contrazis declarațiile

acesteia, declarând în instanța de apel „În curtea mea pe Butuc (Muturniuc)

Eugeniu nu l-am văzut” (f.d.116, Vol. III)”.

Așadar, instanța de apel constatând, că fapta cu care a fost sesizată

prin rechizitoriu nu are relevanță penală, adică inculpatul nu a participat

la infracțiunea de violare de domiciliu, a achitat inculpatul din motivul că

fapta nu a fost săvârșită de către acesta

În acest sens, instanța de recurs ordinar, nu a acceptat constatarea

instanței de apel precum că: „chiar dacă partea vătămată Arteni Eugenia

a declarat că printre persoanele care au intrat la ea în domiciliu și dânsa

l-a recunoscut pe Butuc (Muturniuc) Eugeniu, instanța de apel apreciază

critic aceste declarații, având în vedere că la momentul, când persoanele

necunoscute au intrat la ea în ogradă, afară era întuneric”, or, partea

14

vătămată Arteni Eugenia a indicat că (f. d. 117, vol. III): „afară nu era

întuneric, afară se vedea”.

Instanța de recurs ordinar a acceptat alegațiile recurentului precum

că: „partea vătămată Arteni Eugenia, fiind audiată la urmărirea penală și

în ambele instanțe de judecată, fiecare dată declara că: „în seara

incidentului a văzut la domiciliul ei mai multe persoane, undeva vreo 6

persoane. Vorbeau în limba găgăuză, numai Butuc Eugeniu vorbea în limba

moldovenească. Dacă nu ar fi fost Butuc (Muturniuc) Eugeniu, nu avea

să cunoască pe nimeni. Declară că pe sectoristul Chetraru l-a sunat la ora

2 noaptea și acesta i-a comunicat că nu este acasă, după ce el a sunat-o și

a întrebat-o dacă a cunoscut pe cineva. Indică expres că Butuc

(Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la contor, dar afară se vedea,

au intrat la băiatul ei în casă, au stricat ușa. Afară nu a ieșit căci se

temea să nu fie omorâtă căci toți erau în stare de ebrietate. În prima instanță

a declarat exact cum a fost, nu a spus careva minciuni. Partea vătămată

Arteni Eugeniu a declarat în prima instanță că, seară în luna mai anul 2015,

noaptea cineva striga să deschidă și trăgea de ușă. El nu a deschis ușa

fiindcă se temea. In casa au întrat 4 persoane. Cineva a început să-l

lovească pe Gangan Nicolae, dar cine anume nu a văzut, deoarece ei au

stins lumina, Era noaptea și nu a văzut dacă era și Butuc Eugeniu acolo.”

Totodată, instanța de recurs ordinar a statuat de către instanța de

apel au fost ignorate declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia precum că

anume Butuc (Muturniuc) Eugen a fost prezent în curtea casei și a intrat

în casă, ce se mai confirmă prin informația telefonică (Vol.I, f.d. 3),

plângerea părții vătămate Arteni Eugenia (Vol.I, f.d. 7), cererea părții

vătămate Arteni Eugen (Vol.I, f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan

Nicolae (Vol.I, f.d. 9), procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni

Eugenia din 20.05.2015 (Vol.I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a

părții vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015 (Vol.I, f.d. 23-24), procesul –

verbal de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015 (Vol.I,

f.d. 31-32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia data în prima

instanță (Vol.I, f.d. 247 – 248), în care nemijlocit a fost indicat că anume

Butuc (Muturniuc) Eugeniu împreună cu alte persoane, inclusiv și cu

nepoții acestuia, au pătruns la domiciliul cet. Arteni Eugenia au aplicat

violență după ce i-au luat forțat pe Arteni Eugen – fiul ei și Gangan Nicolae

și i-au dus acasă la Butuc (Muturniuc) Eugeniu.

În baza celor expuse, instanța de recurs ordinar a statuat că instanța

de apel la adoptarea soluției în prezenta speță pe învinuirea pe art. 179

alin. (2) Cod penal, nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, și a

examinat și motivat foarte superficial decizia pronunțată, fără a respecta

principiul aflării adevărului, prin ce pe cale de consecință s-a atestat că

decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, confirmându-se în prezenta cauză temeiul de recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în baza căruia decizia

instanței de apel urmează a fi casată în această parte cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel.

10.1. Cu referire la soluția instanței de apel prin care s-a încetat

procesul penal pe capătul de învinuire a lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu

15

de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal,

instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de apel, recalificând

acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în baza art. 78 alin. (2)

Cod contravențional, a descris o fapta infracțională considerată ca fiind

dovedită, sumar și neclar, constatând că, părțile vătămate, după ce au fost

aduse în domiciliul lui Butuc (Muturniuc) Eugeniu, au fost maltratate de

mai multe persoane, inclusiv de Butuc (Muturniuc) Eugeniu cu aplicarea

loviturilor pe diferite părți ale corpului, în urma căreia, conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 99 din 19 mai 2015, lui Arteni Eugen, i-au

fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, iar lui Gangan Nicolae,

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.98 din 19 mai 2015, i-au

fost cauzate vătămări ușoare a integrității corporale, care duc la dereglarea

de scurtă durată a sănătății. (f.d.84, 86-87, Vol. I).

Așadar, instanța de recurs ordinar nu a acceptat constatarea instanței

de apel precum că nu au fost prezentate probe suficiente în sprijinul

învinuirii aduse inculpatului pe art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal,

deoarece aceste concluzii au fost făcute în mod foarte superficial, ignorând

cumulul de probe, cum sunt: informația telefonică (Vol.I, f.d. 3), plângerea

părții vătămate Arteni Eugenia(Vol.I, f.d. 7), cererea părții vătămate Arteni

Eugen(Vol.I ,f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan Nicolae(Vol.I, f.d. 9),

procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugenia din

20.05.2015(Vol.I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a părții

vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015(Vol.I, f.d. 23-24), procesul – verbal

de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015(Vol.I, f.d. 31-

32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia data în prima

instanță(Vol.I, f.d. 247 – 248), prin care se afirmă că la data de 16.05.2015,

orele 02:00 cet. Butuc(Muturniuc) Eugen împreună cu alte persoane au

pătruns în domiciliul cet. Arteni Eugenia, deteriorând ușa și lăcata, l-au

bătut pe Arteni Eugen și Ganganu Nicolae, apoi i-au luat cu forța și i-au

dus acasă la Butuc(Muturniuc) Eugeniu, unde iarăși i-au bătut.

Instanța de recurs ordinar a mai invocat că instanța de apel a lăsat

fără nici o apreciere sentința în privința lui Muturniuc Satur condamnat

în procedura prevăzută de art. 509 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de recurs ordinar a stabilit că instanța de apel,

rejudecând cauza nu a respectat indicațiile Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție date prin decizia nr. 1ra-372/2020(Vol.II, f.d. 240–

256), privind aprecierea incorectă a probelor și omiterea să se pronunțe

asupra încadrării acțiunilor inculpatului privind cauzarea părții vătămate

Arteni Eugen a vătămărilor corporale neînsemnate, fapte încadrate de

organul de urmărire penală în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) și 179 alin.

(2) Cod penal.

februarie 2022, au fost admise apelurile declarate de avocații Bevza Dmitri

și Iachimciuc Alexandr în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu

Alexandru, casată integral sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir)

din 15 mai 2018 în partea condamnării inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu Alexandru și pronunțată o nouă hotărâre în această parte prin

care: Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru a fost recunoscut vinovat de

16

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu liberare

de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție; Butuc

(Muturniuc) Eugeniu Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepse sub formă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis; s-a aplicat măsura preventivă arestul preventiv și a fost

luat inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru sub strajă din sala

de judecată; termenul de executare a pedepsei a fost calculat din

momentul reținerii, 16.02.2022, cu includerea în termenul de executare a

pedepsei perioada deținerii sub arest preventiv de la 15.05.2018 până la

07.05.2019, inclusiv; în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod

de procedură penală, în legătură cu constatarea încălcării drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în privința

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu Alexandru, în perioada deținerii

sub arest preventiv de la 15.05.2018 până la 07.05.2019 pentru o

perioadă de 357 zile, drept compensare pentru aceste încălcări, a fost

redusă pedeapsa stabilită cu 714 (șapte sute paisprezece zile) zile potrivit

calculului următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

11.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima

instanță, deși corect a ajuns la concluzia pronunțării unei sentințe de

condamnare și corect l-a recunoscut pe inculpatul Butuc (Muturniuc)

Eugeniu vinovat de comiterea infracțiunii imputate, calificând corect

acțiunile lui în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, a admis o eroare ce ține

de încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 164 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal.

Concomitent instanța de apel a stabilit și alte temeiuri, care în

ansamblu duc la necesitatea casării sentinței în privința condamnării

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu.

Faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal

de către Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost constatat din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate de către instanță,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, astfel,

instanța de apel a stabilit că din declarațiile părții vătămate Arteni

Eugenia, date la urmărirea penală cât și în instanța de judecată, de fiecare

dată a declarat că: „în seara incidentului a văzut la domiciliul ei mai multe

persoane, undeva vreo 6 persoane. Vorbeau în limba găgăuză, numai Butuc

Eugeniu vorbea în limba moldovenească. Dacă nu ar fi fost Butuc

(Muturniuc) Eugeniu, nu avea să cunoască pe nimeni. Declară că pe

sectoristul Chetraru l-a sunat la ora 2 noaptea și acesta i-a comunicat că nu

este acasă, după ce el a sunat-o și a întrebat-o dacă a cunoscut pe cineva.

Indică expres că Butuc (Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la

contor, dar afară se vedea, au intrat la băiatul ei în casă, au stricat

usa. Afară nu a ieșit căci se temea să nu fie omorâtă căci toți erau în stare

de ebrietate. În prima instanță a declarat exact cum a fost, nu a spus careva

minciuni”.

17

Partea vătămată Arteni Eugeniu a declarat în prima instanță că,

„seară în luna mai anul 2015, noaptea cineva striga să deschidă și trăgea

de ușă. El nu a deschis ușa fiindcă se temea. În casa au întrat 4 persoane.

Cineva a început să-l lovească pe Gangan Nicolae, dar cine anume nu a

văzut, deoarece ei au stins lumina, Era noaptea și nu a văzut dacă era și

Butuc Eugeniu acolo.”

Din probele menționate și studiate instanța de apel a dedus că în

seara de 15 spre 16 mai 2015, în domiciliul părții vătămate Arteni

Eugenia, fără consimțământul acesteia, au intrat Muturniuc Saturn

Simion, Muturniuc Evghenii Semion și Butuc (Muturniuc) Eugeniu

Alexandru și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

fapt confirmat prin probele: informația telefonică (Vol. I, f.d. 3), plângerea

părții vătămate Arteni Eugenia(Vol. I, f.d. 7), cererea părții vătămate Arteni

Eugen(Vol. I, f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan Nicolae (Vol. I, f.d. 9),

procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugenia din

20.05.2015 (Vol. I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a părții

vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015(Vol. I, f.d. 23-24), procesul – verbal

de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015(Vol. I, f.d. 31-

32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia data în prima instanță Vol.

I, f.d. 247 – 248), în care nemijlocit a fost indicat că anume Butuc

(Muturniuc) Eugeniu împreună cu alte persoane, inclusiv și cu nepoții

acestuia, au pătruns la domiciliul cet. Arteni Eugenia au aplicat violență

după ce i-au luat forțat pe Arteni Eugen – fiul ei și Gangan Nicolae și i-au

dus acasă la Butuc (Muturniuc) Eugeniu.

Instanța de apel a apreciat critic poziția părții apărării, cît și a

inculpatului că acesta nu a fost la domiciliul și nu a intrat în domiciliul

părții vătămate Arteni Eugenia, or partea vătămată a indicat concret că l-

a recunoscut pe inculpatul Butuc Eugeniu când acesta a deconectat

lumina de la contor, după mers și după glas, el fiind unicul care vorbea în

limba română, ceilalți vorbeau în limba găgăuză.

De asemenea, din declarațiile părții vătămate Arteni Eugeniu s-a

atestat că în noaptea de 15 spre 16 mai 2015, la domiciliul său, în casă,

a fost agresat fizic de persoanele care au intrat forțat în casă.

Deși, partea vătămată a declarat că nu cunoaște cine l-a lovit, instanța

de apel a recunoscut în acțiunile inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu,

calificarea infracțiunii potrivit art. 179 alin. (2) Cod penal, or acesta a

participat în comun cu Muturniuc Saturn, Muturniuc Evghenii și alte

persoane, identitatea cărora nu a fost stabilită, la violarea domiciliului

părților vătămate Arteni Eugenia și Arteni Eugeniu, fiind agresați fizic prin

lovituri cu pumnii partea vătămată Gangan Nicolae, astfel în cumul celor

descrise, a fost atestată corectitudinea încadrării juridice a faptei

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu conform prevederilor art. 179

alin. (2) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a menționat că urmare a acțiunilor

infracționale ale inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, ultimul

împreună cu Muturniuc Saturn, Muturniuc Evghenii și alte persoane,

identitatea cărora nu a fost stabilită, i-au luat cu forța pe părțile vătămate

Arteni Eugeniu și Gangan Nicolae, transportându-i contra voinței lor la

18

domiciliul inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, unde au continuat

să- i agreseze fizic.

Cele menționate se demonstrează integral din probele descrise supra

care au fost examinate și analizate în instanța de fond cît și în instanța de

apel.

Încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu în temeiul art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, de către organul

de urmărire penală a fost efectuată corect, or acesta a comis răpirea a

două persoane, cu participarea mai multor autori ai infracțiunii.

Faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e)

Cod penal de către Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost constatat din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate de

către instanță, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere a

coroborării lor.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din 15 mai

2018, instanța de apel a reținut că deși învinuirea inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu a fost înaintată în baza art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod

penal și în descrierea motivării sentinței, prima instanță a motivat sentința

asupra acțiunilor inculpatului în baza prevederilor art. 164 alin. (2) lit. b),

e) Cod penal și l-a recunoscut vinovat, condamnându-l pe Butuc

(Muturniuc) Eugeniu în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fără a

motiva recalificarea încadrării juridice a faptei infracționale de care a fost

recunoscut vinovat inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu.

În sensul dat, instanța de apel a stabilit că vinovăția lui Butuc

(Muturniuc) Eugeniu în comiterea infracțiunilor prevăzută de art. 179 alin.

(2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal a fost demonstrată pe deplin,

însă dat fiind faptul aplicării pedepsei penale, în baza normei legale diferită

de cea supusă învinuirii și demonstrată în ședința de judecată și în partea

motivată a sentinței, instanța de apel a considerat necesar de a admite,

din alte motive, apelurile înaintate de către avocații Bevza Dmitri și

Iachimciuc Alexandr, cu casarea sentinței în partea condamnării lui Butuc

(Muturniuc) Eugeniu, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a

acestuia în baza art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal.

Referitor la pedepsele aplicate inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu în baza prevederilor art. 179 alin. (2) și art. 164 alin. (2) lit. b), e)

Cod penal, instanța de apel a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, că infracțiunile comise de inculpat

fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave și deosebit de grave,

de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de lipsa

circumstanțelor atenuante sau agravante, precum și de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2), lit.

b), e) Cod penal, instanța de apel a considerat că aplicarea în privința

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu a unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

19

de tip semiînchis, va fi o pedeapsă echitabilă și necesară în scopul

reeducării inculpatului și restabilirii echității sociale.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal,

comisă de către inculpat, instanța de apel a enunțat că se referă la

categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar sancțiunea articolului, la

momentul comiterii infracțiunii, prevedea pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 3 ani.

Așadar, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal,

art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel a

menționat că întrucât inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugeniu a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal la data de 15 spre

16 mai 2015, iar din momentul comiterii infracțiunii până în prezent au

trecut mai mult de 5 ani, l-a recunoscut vinovat pe inculpatul Butuc

(Muturniuc) Eugeniu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.

(2) Cod penal, cu liberare de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului

de prescripție.

Totodată, instanța de apel, ținând cont de faptul că inculpatul a fost

arestat preventiv la data emiterii sentinței în instanța de fond din 15 mai

2018, și a fost deținut în această stare până la 07 mai 2019, a considerat

corect și rezonabil să includă în termenul de executare a pedepsei aplicate

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu termenul aflării acestuia sub

arest preventiv începând cu data de 15 mai 2018 până la 07 mai 2019,

inclusiv, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (3) Cod penal, art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat ca fiind rezonabil de a aplica în

privința inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu (prevenitului)

prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, și anume luându-

se în considerație faptul că acesta a avut statut de prevenit de la data de

15 mai 2018 și până la data de 17 mai 2019, care constituie 357 de zile,

cu reducerea pedepsei stabilite cu 714 zile.

cu recurs ordinar de către avocatul Rusanovschi Iulian în numele

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugen, prin care, fără a invoca vreun

temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În argumentarea cererii de recurs, apărarea a menționat că:

- în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii

prevăzute de art. 164 Cod penal, și anume, lipsește latura subiectivă a

infracțiunii, manifestată prin intenție directă, or, întreaga învinuire se

menține doar pe declarațiile presupuselor ”victime”;

- instanța de apel a dat o interpretare eronată declarațiilor părților

vătămate Arteni Eugen și Gangan Nicolae, întrucât din declarațiile

acestora nu reiese ca anume inculpatul a comis infracțiunile incriminate.

Astfel, instanța de apel incorect a apreciat circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei, dând o apreciere eronată circumstanțelor cauzei.

Totodată, instanța nu a dat o apreciere justă tuturor probelor prin

20

coroborarea acestora, nu a apreciat probele deplin și sub toate aspectele,

fapt ce denotă o atitudine părtinitoare față de partea apărării, fiind puse

în poziții inegale cu partea acuzării;

- la pronunțarea deciziei, instanța de apel nu a ținut cont de

declarațiile martorilor Cambur Andrei, Marin Petru, care au indicat că nu

l-au văzut pe inculpatul Butuc (Muturniuc) Eugen în ograda victimei;

- a fost încălcat principiul general al procesului penal, și anume,

’’egalitatea armelor” dat fiind faptul că instanța de apel, luând în

considerare doar argumentele aduse de către partea învinuirii, fără a ține

cont și de cele prezentate de către partea apărării, totodată, fiind încălcată

și prezumția nevinovăției;

- instanța de apel nu a luat în considerare starea de sănătate precară

a inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, astfel inculpatul suferă de

hepatită, fapt ce a fost comunicat instanței de apel, însă nici de acest

aspect nu s-a ținut cont. Ignorarea de către instanța de apel a aspectului

ce ține de sănătatea condamnatului reiese și din faptul că după

pronunțarea deciziei curtea a dispus detenția acestuia nu într-un

penitenciar în care să fie posibilă acordarea asistenței medicale necesare,

cum ar fi spitalul Penitenciar nr. 16, ci detenția în Penitenciarul nr. 5 din

Cahul. Ulterior, ca urmare a înrăutățirii stării de sănătate Butuc

(Muturniuc) Eugen a fost transportat la Penitenciarul nr 16.

431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza, și-

a motivat corect soluția, bazând-se pe cumulul de probe administrate la

cauza penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale, și, corespunzător,

corect a menținut sentința primei instanțe prin care acțiunile inculpatului

Pădure Ruslan au fost încadrate juridic în baza art. 179 alin. (2) și art.

164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.

422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că

recurentul nu face expres trimitere la vreun temei de casare din cele

21

stipulate de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă pledează

pentru desființarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri

de achitare.

În esență, criticele apărării se rezumă la dezacordul acestuia cu

condamnarea inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în baza art. 164

alin. (2), lit. b), e) Cod penal, or, în acțiunile inculpatului nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, și anume, lipsește latura subiectivă,

temei ce se regăsește în pct. 8), alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală,

care stabilește că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată că astfel de eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, din următoarele considerentele.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Rusanovschi Iulian

în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu, cu privire la existența

în cauza examinată a erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 8)

Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează că potrivit art.

113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea

și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii,

nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță, inculpatul Butuc

(Muturniuc) Eugeniu a fost condamnat în baza art. 179 alin. (2), art. 164

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, fiindu-i aplicată, în conformitate cu prevederile

art. 84 Cod penal, o pedeapsă definitivă de 6 ani și 1 lună închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16

februarie 2022 au fost admise apelurile declarate de avocații Bevza Dmitri

și Iachimciuc Alexandr în numele inculpatului Butuc (Muturniuc)

Eugeniu, casată integral sentința Judecătoriei Cahul (sediul Cantemir) din

15 mai 2018 în partea condamnării inculpatului Butuc (Muturniuc)

22

Eugeniu Alexandru și pronunțată o nouă hotărâre în această parte prin

care: Butuc (Muturniuc) Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu liberare de

pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție; Butuc

(Muturniuc) Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

sub formă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

s-a aplicat măsura preventivă arestul preventiv și a fost luat inculpatul

Butuc (Muturniuc) Eugeniu sub strajă din sala de judecată;

Termenul de executare a pedepsei a fost calculat din momentul

reținerii - 16.02.2022, cu includerea perioadei deținerii sub arest

preventiv de la 15.05.2018 până la 07.05.2019, inclusiv;

În conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, în legătură cu constatarea încălcării drepturilor privind condițiile

de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, în privința inculpatului Butuc

(Muturniuc) Eugeniu, în perioada deținerii sub arest preventiv de la

15.05.2018 până la 07.05.2019 pentru o perioadă de 357 zile, drept

compensare pentru aceste încălcări, a fost redusă pedeapsa stabilită cu

714 (șapte sute paisprezece zile) zile potrivit calculului următor: două zile

de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

În urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal constată că

instanța de apel, la judecarea apelului, a respectat prevederile art. art.

413, 414 Cod de procedură penală. Or, instanța de apel audiind

participanții la proces, examinând probele administrate de către prima

instanță, inclusiv cele suplimentare, invocate de către părți, și apreciindu-

le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect a ajuns

la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 164 alin.(2) lit. b), e) Cod penal, menționând, în acest

sens, următoarele probe: informația telefonică (Vol. I, f.d. 3), plângerea

părții vătămate Arteni Eugenia(Vol. I, f.d. 7), cererea părții vătămate Arteni

Eugen(Vol. I, f.d. 8), cererea părții vătămate Gangan Nicolae (Vol. I, f.d. 9),

procesul – verbal de audiere a părții vătămate Arteni Eugenia din

20.05.2015 (Vol. I, f.d. 14-15), procesul – verbal de audiere a părții

vătămate Arteni Eugen din 20.05.2015 (Vol. I, f.d. 23-24), procesul – verbal

de audiere a părții vătămate Gangan Nicolae din 20.05.2015(Vol. I, f.d. 31-

32), declarațiile părții vătămate Arteni Eugenia depuse în prima instanță

(Vol. I, f.d. 247 – 248).

Cât privește argumentul apărării că instanța de apel a dat o

interpretare eronată declarațiilor părților vătămate Arteni Eugeni și Gangan

Nicolae, întrucât din declarațiile acestora nu reiese ca anume inculpatul a

comis infracțiunile incriminate, instanța de recurs ordinar reiterează că este

neîntemeiat, fiind lipsit de substrat factologic. Or, partea vătămată, Arteni

Eugenia, atât la urmărirea penală, cât și în cadrul ședințelor de judecată

ale instanțelor de fond, a dat declarații consecvente, din conținutul cărora

reiese că ”dacă nu ar fi fost Butuc (Muturniuc) Eugeniu, care era unicul ce

23

vorbea în limba moldovenească, nu avea să cunoască pe nimeni. Anume

Butuc (Muturniuc) Eugeniu a stins lumina de la contor, afară nu era

întuneric, afară se vedea, au intrat la băiatul ei în casă, au stricat ușa”. Mai

mult, aceste declarații se confirmă, inclusiv prin totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, expuse supra, ce au apreciate de către

instanțele de fond cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de recurs ordinar apreciază ca fiind neîntemeiate inclusiv și

alegațiile apărării precum că, a fost încălcat principiul general al procesului

penal și anume ’’egalitatea armelor” dat fiind faptul că instanța de apel, a

luat în considerare doar argumentele aduse de către partea învinuirii, fără

a ține cont și de cele prezentate de către partea apărării, și anume,

declarațiile martorilor Marin Petru și Cambur Andrei, totodată, fiind

încălcată și prezumția nevinovăției, considerând necesar de a se menționa

că potrivit materialelor cauzei penale, martorii Marin Petru și Cambur

Andrei au fost audiați în cadrul urmăririi penale (f.d.43, 46-47, Vol. I), iar

în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe a fost audiat doar martorul

Cambur Andrei(Vol. I, f.d. 267-268), cu verificarea acestor declarații în

instanța de apel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (2) Cod de procedură

penală, (f.d. 107, Vol. II), or, audierea martorului Marin Petru în instanțele

de fond nu a fost posibilă din cauza neprezentării repetate a acestuia, fiind

citat legal (f.d. 272 verso, 273, 273 verso, 274 verso, Vol. I).

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal constată că părții apărării

i s-a oferit un tratament egal, fără existența unor discriminări a părților pe

parcursul desfășurării întregului proces penal, fiind audiați atât martorii

acuzării, cât și cei ai apărării, declarațiile cărora au fost supuse verificării

și analizei de către instanțele de judecată, fiind creat un echilibru între

apărare și acuzare în aria colectării și prezentării probelor, astfel nefiind

încălcată egalitatea armelor între părți, respectându-se rigorile dictate de

principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a statuat că, deși inculpatul Butuc

(Muturniuc)Eugeniu a pledat nevinovat pe durata desfășurării procesului

penal, atât în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în apel,

partea apărării solicitând pronunțarea unei sentințe de achitare, însă, în

cadrul cercetării judecătorești, apreciind pertinența, concludența,

utilitatea și veridicitatea probelor administrate la dosar, nu a stabilit

careva probe în susținerea versiunii inculpatului, și respectiv, de a

pronunța o sentință de achitare, or, în cursul judecării cauzei au fost

administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vina

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, iar cele invocate de

apărător sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs

ordinar drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare,

urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale.

Subsecvent, reieșind din esența criticilor invocate de către avocatul

Rusanovschi Iulian, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare

parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie

24

evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia

probele administrate de către instanța de apel nu confirmă vinovăția

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 164 alin. (2), lit. b), e) Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor

este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor, după intima convingere a judecătorului, trebuie

să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în

ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor

poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs

reiterează, că motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi

considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală hotărârea

contestată, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația

de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii

condamnării inculpatului conform învinuirii incriminate. Astfel, că

reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă

opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de

apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport

cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel,

adoptînd o hotărîre de condamnare în privința inculpatului, la judecarea

apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod

întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu. Astfel, corect concluzionând că

în acțiunile acestuia sunt prezente toate elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. b), e), art. 179 alin. (2) Cod

penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în

pct. 10.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește

și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de

apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite,

precum și practicii judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-

au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

25

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să

utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune

motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se

pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994,

Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența cărorva erori

de drept ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece

soluția adoptată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Rusanovschi Iulian în numele inculpatului Butuc (Muturniuc) Eugeniu,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 16

februarie 2022, în cauza penală în privința lui Butuc (Muturniuc)

Eugeniu xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 noiembrie 2022.

Președinte Plămădeală Ghenadie

Judecători Vascan Nina

Miron Aliona

26