1ra-1438/22 — art. 287 alin. 2 lit. b, 287 alin. 2 lit. b, 152 alin. 1 CP

1ra-1438/22 — art. 287 alin. 2 lit. b, 287 alin. 2 lit. b, 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1438/22

1-19027720-01-1ra-21092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători –Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor, Plămădeală Ghenadie

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 iunie 2022, în cauza penală în

privința lui

Butuc Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx,

domiciliat în xxxxx.

Butuc Tatiana xxxxx, născută la xxxxx,

domiciliată în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 20.05.2019 – 05.11.2021;

Instanța de apel: 04.01.2022 – 13.06.2022;

Instanța de recurs: 21.09.2022 – 30.01.2023.

a c o n s t a t a t :

au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- Butuc Gheorghe, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani

închisoare.

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate lui Butuc Gheorghe, pentru un termen de probațiune

de 2 (doi) ani.

- Butuc Tatiana, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani

închisoare și în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui

Butuc Tatiana, pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

1

Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate lui Butuc Tatiana, pentru un termen de probațiune de

3 (trei) ani.

A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana, suma de1 309,50 (o mie trei sute nouă,50) lei, cu titlu de cheltuieli

de judecată.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Vitan Nadejda, fiind

dispusă încasarea din contul lui Butuc Tatiana în beneficiul părții vătămate

Vitan Nadejda, suma de 2 500 (două mii cinci sute) lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare și suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

la data de 01 octombrie 2018, împreună cu Butuc Tatiana, aflându-se în loc

public, pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir, având intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, a inițiat un conflict cu cet. Vitan Anatolie,

a.n. xxxxx, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201913D0018 din 30 ianuarie 2019,

următoarele leziuni corporale: în jurul ochiului stâng echimoză, hemoragie a

sclerei ochiului stâng, pe pavilionul urechii stângi excoriații în jur echimoză, pe

ambele brațe echimoze, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și

se califică ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, acțiunile lui Butuc Gheorghe au fost încadrate în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune

săvârșită de două persoane.

Butuc Tatiana, la data de 01 octombrie 2018, împreună cu Butuc Gheorghe,

aflându-se în loc public, pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir, având intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a inițiat un conflict cu cet.

Vitan Anatolie a.n. xxxxx, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate

Vitan Anatolie conform raportului de expertiză judiciară nr. 201913D0018 din 30

ianuarie 2019, următoarele leziuni corporale: în jurul ochiului stâng echimoză,

hemoragie a sclerei ochiului stâng, pe pavilionul urechii stângi excoriații în jur

echimoză, pe ambele brațe echimoze, ce condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară.

Acțiunile lui Butuc Tatiana au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de

două persoane.

Tot ea, Butuc Tatiana, continuând acțiunile sale infracționale, în aceeași zi,

la 01 octombrie 2018, aflându-se pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir, ca

urmare a unui conflict spontan apărut cu cet. Vitan Nadejda, a.n. xxxxx,

intenționat, cu scopul vătămării integrității corporale, i-a aplicat ultimei mai

2

multe lovituri cu un obiect contondent în regiunea brațelor superioare,

cauzându-i părții vătămate Vitan Nadejda, a.n. xxxxx, conform raportul de

expertiză judiciară nr. 201913D0017 din 30 ianuarie 2019, vătămare medie

manifestată prin: fractura intra-articulară a 1/3 proximale a osului carpian I fără

deplasare, pe brațul drept, antebrațul drept, suprafața dorsală a ambelor mâini, la

nivelul falangelor degetelor I-II, echimoze, tumifiere și echimoză a falangei I

mâinii stângi cu limitarea mișcărilor active și pasive în el, în regiunea

subscapulară pe dreapta echimoză, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată.

Astfel, acțiunile lui Butuc Tatiana au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1)

Cod penal, vătămarea intenționată medie a sănătății, care nu este periculoasă

pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată

de dereglarea îndelungată a sănătății.

apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații

Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana să fie achitați de învinuirile înaintate în baza

art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal.

În motivarea apelului partea apărării a invocat, că prima instanță, s-a

limitat doar să descrie în sentință declarațiile inculpaților, pretinselor

părți vătămate și ale martorilor, fără să fie efectuată o analiză a acestora și fără să

ia în considerație contradicțiile dintre declarațiile celor audiați, la care s-a făcut

referire în dezbaterile judiciare, astfel instanța ignorând prevederile art. 101

Cod de procedură penală.

Prin urmare, a susținut că acțiunile inculpaților Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana, nu întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal, din care motiv aceștia urmează să fie

achitați de învinuirile înaintate.

Consideră că acțiunile lui Butuc Tatiana, greșit au fost încadrate în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, reieșind din prevederile deciziei Curții Supreme

de Justiție nr. 4-1ril-1/2020 din 17 decembrie 2020 cu privire la calificarea

acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de violența soldată cu

vătămarea medie ori gravă a integrității corporale sau a sănătății, sau cu omorul

intenționat al persoanei.

De asemenea, a indicat că instanța de judecată nu a supus aprecierii

circumstanțele relatate de către inculpați în plângerile adresate anterior,

declarațiile date de Vitan Nadejda și Vitan Anatolii, în cadrul examinării cauzei

contravenționale și penale, precum și înregistrările video din timpul conflictului.

Sub acest aspect, partea apărării a precizat că prima instanță nu s-a expus

asupra tuturor probelor administrate la cauza penală, și anume în privința

probelor administrate într-un alt dosar penal și contravențional, unde în cadrul

dosarului contravențional există și o hotărâre definitivă.

3

În acest sens, partea apărării a menționat că instanța de judecată nu indică

despre leziunile corporale care au fost suportate de către Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana, or, potrivit rapoartelor de expertiză extrajudiciară nr.

201813P0261 și nr. 201813P0260 din 29 octombrie 2018, la cet. Butuc Gheorghe

au fost constatate vătămări corporale neînsemnate sub formă de cicatrice pe

coapsa stângă, care puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp

contondent dur (dinți), posibil în timpul și circumstanțele relatate de către Butuc

Gheorghe, iar la Butuc Tatiana au fost constatate vătămări corporale ușoare, sub

formă de subluxație interfalangiană a falangei distale a mâinii drepte, pe coapsa

stângă echimoză. Leziunile corporale menționate puteau fi produse la acțiunea

traumatică a unui corp contondent dur la lovire, posibil în timpul și

circumstanțele relatate.

Astfel, partea apărării a reiterat faptul că prima instanță nu a luat în

considerație cele stabilite de către instanța de judecată prin hotărârea adoptată în

privința cazului cu privire la contravenție din 31 mai 2019 și respectiv cele

declarate de martori în cadrul dosarului contravențional și prezentul dosar penal.

Mai mult, a menționat că declarațiile date de martorul Buzilov Maria

contravin declarațiilor date de Vitan Anatolii, ale martorilor Ichim Aliona și

Ichim Andrei, precum și înregistrării video.

Din înregistrările video se observă că anume Vitan Anatolii și Vitan Nadejda

au săvârșit acțiunile huliganice.

În opinia părții apărării, acțiunile inculpatei Butuc Tatiana, urmau să fie

încadrate în baza art. 157 Cod penal, vătămarea medie a integrității corporale sau

a sănătății cauzată din imprudență, care face parte din categoria infracțiunilor

ușoare.

fost admis apelul, casată parțial sentința primei instanțe, în partea stabilirii

pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Butuc Gheorghe, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 2 (doi) ani,

potrivit art. 90 Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021.

- Butuc Tatiana, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal și condamnată cu

aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, la pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pentru un termen de 3 (trei) ani, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 3 (trei) ani,

potrivit art. 90 Cod penal, a fost liberată de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021.

4

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

3.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță just a ajuns la concluzia că inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana au

săvârșit infracțiunile incriminate în baza art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1)

Cod penal.

Astfel, instanța de apel a menționat că deși inculpații Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana, nu și-au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunilor incriminate,

totuși vinovăția acestora a fost dovedită prin următoarele probe pertinente,

concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile

părții vătămate Vitan Anatolii; declarațiile părții vătămate Vitan Nadejda;

declarațiile martorului Buzilov Gheorghe; declarațiile martorului Buzilova Maria;

declarațiile martorului Ichim Andrei; declarațiile martorului Ichim Aliona;

declarațiile martorului Soltuz Maia.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță și-a bazat

soluția pe următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice și care

coroborează între ele, și anume: raportul de expertiză judiciară nr. 201913D0018

din 30 ianuarie 2019 (f.d.94-95, Vol.I); raportul de expertiză judiciară

nr. 201913D0017 din 30 ianuarie 2019 (f.d.98-99, Vol.I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 18 octombrie 2018 (f.d.16, Vol.I).

Prin urmare, instanța de apel a precizat că examinând probatorul, se

constată că a fost dovedită vina inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana în

săvârșirea infracțiunii de huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune

săvârșită de două persoane, iar acțiunile acestora just au fost încadrate în baza

art. 287 alin. (2) lit. d) Cod penal, personalitatea acestora fiind susceptibilă

răspunderii penale.

Reținând prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 12 august

2021, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 287

alin. (1) Cod penal, instanța de apel a conchis că argumentele invocate în cererea

de apel, nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale,

deoarece în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe

pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția

inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

De asemenea, menționând elementele calificative ale infracțiunii de

huliganism, instanța de apel a indicat că în speță caracterul public al acțiunilor

inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, rezultă cert atât din locul propriu-

zis al desfășurării conflictului, și anume: ,,….. aflându-se pe o stradă din s. Capaclia,

r-nul Cantemir”, precum și în prezența altor persoane care au fost martori ai

conflictului, fapt ce atestă că acțiunile violente au fost săvârșite într-o ipoteză cu

implicații publice.

Sub aspectul consumării semnelor calificative a infracțiunii de huliganism,

instanța de apel a precizat că prin fapta infracțională săvârșită a fost adusă

5

atingere atât relațiilor sociale cu privire la ordinea publică apărute împotriva

infracțiunii de huliganism, precum și relațiile sociale cu privire la sănătatea și

integritatea corporală a persoanei, or, anume inculpații Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana, au inițiat un conflict cu cet. Vitan Anatolie, după care i-au aplicat

mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie dureri fizice și leziuni corporale

„ușoare”.

Referitor la elementele obligatorii ale laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de huliganism, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpaților

încălcarea ordinii publice, or, ,,….. la data de 01 octombrie 2018, aflându-se pe o

stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir”, adică într-un loc care prin natura sa și

destinația lui este întotdeauna accesibil publicului și conștientizând că pot fi

văzute de către alte persoane, având intenții huliganice, au inițiat un conflict cu

cet. Vitan Anatolie, după care i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate

Vitan Anatolie, conform raportului de expertiză, leziuni corporale ușoare.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod

penal, instanța de apel a constatat că inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana,

au acționat cu vinovăție sub formă de intenție directă, având la bază motive

huliganice, și anume „….. din intenții huliganice, au inițiat un conflict cu cet.

Vitan Anatolii, după care i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201913D0018 din 30 ianuarie 2019,

următoarele leziuni corporale: în jurul ochiului stâng echimoză, hemoragie a sclerei

ochiul stâng, pe pavilionul urechii stângi excoriații în jur echimoză, pe ambele brațe

echimoze …..”. Astfel, inculpații își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor lor, au prevăzut urmările lor prejudiciabile și au dorit în mod conștient

survenirea acestor urmări, ultimii fiind responsabili și având vârsta subiectului

infracțiunii.

Așadar, instanța de apel a reținut totalitatea semnelor obiective și

subiective, stabilite de legea penală, ce califică faptă prejudiciabilă săvârșită de

către Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, drept infracțiunea de huliganism, or, din

faptele constatate și descrise, se atestă că inculpații fiind în loc public, prin

acțiunile sale, din intenții huliganice, au încălcat ordinea publică, manifestată prin

acțiunile intenționate ale acestora ce atentează în mod cert la regulile sociale și

morale de conviețuire.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că este solidară cu soluția

primei instanțe, care just a reținut în privința lui Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana,

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a reiterat că vinovăția inculpaților Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii de huliganism, se confirmă prin

declarațiile părților vătămate Vitan Anatolii și Vitan Nadejda, precum și

declarațiile martorilor Buzilova Maria, Ichim Aliona, astfel apreciind ca fiind

6

neîntemeiate argumentele părții apărării potrivit cărora acțiunile inculpaților nu

întrunesc elementele infracțiunii de huliganism, or, reieșind din circumstanțele

descrise supra, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile lui

Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana urmează a fi calificate în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a precizat că în speță a fost dovedită și

vinovăția inculpatei Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152

alin. (1) Cod penal, iar prima instanță și-a argumentat concluzia în totalitate în

acest sens, prin prisma cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei.

În acest context, reținând concluziile raportului de constatare

medico-legală nr. 201913D0017 din 30 ianuarie 2019, instanța de apel a conchis

că nu pot fi reținute argumentele apărării potrivit cărora inculpata Butuc Tatiana

doar s-a apărat de partea vătămată. Mai mult, caracterul și gravitatea leziunilor

corporale constatate la Vitan Nadejda prin raportul de expertiză enunțat, rezultă

că acestea nu puteau fi cauzate în scop de apărare.

Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei

Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal,

se demonstrează prin declarațiile părții vătămate Vitan Nadejda și declarațiile

martorului Buzilova Maria.

Verificând ansamblul de probe administrate în conformitate cu prevederile

Codului de procedură penală, instanța de apel a conchis că în speță, nu s-au

constatat careva încălcări de procedură la acumularea probelor sau încălcări ale

drepturilor și intereselor părților vătămate, or, gravitatea leziunilor corporale

constatate prin raportul de expertiză, indică contrariul.

În opinia instanței de apel, s-a constatat cert faptul că inculpata

Butuc Tatiana a aplicat violența fizică față de partea vătămată Vitan Nadejda,

circumstanțe confirmate nemijlocit de martorii audiați în cadrul ședinței de

judecată în prima instanță, iar reieșind din raportul de expertiză judiciară, rezultă

că gradul leziunilor se califică ca fiind medii, din care motiv instanța a constatat că

în speță, a fost întrunită latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 152

alin. (1) Cod penal, în formulă consumată.

Astfel, fapta prejudiciabilă săvârșită de inculpata Butuc Nadejda, s-a

manifestat prin împingerea părții vătămate, soldate cu căderea acesteia, aplicarea

loviturilor și urmările prejudiciabile cauzate victimei, precum și legătura cauzală

dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Instanța de apel a precizat că inculpata a acționat cu intenție directă față de

partea vătămată, or, cunoscând că ultima are nevoie de cârjă pentru a se deplasa,

(fapt menționat că către însăși inculpată în ședința instanței de apel), i-a luat cârja

din mână, din care motiv Vitan Nadejda a căzut pe spate.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunile lui Butuc Tatiana corect

au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, și anume vătămarea

intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă

7

pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost

urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Referitor la aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, reținând

prevederile art. 107 alin. (1), (2) Cod penal, art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de

procedură penală, precum și prevederile Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021,

instanța de apel a constatat că la caz, se întrunesc condițiile stabilite de art. 1, 2 al

Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

Proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că deși vinovăția inculpatului

Butuc Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, a fost demonstrată, procesul penal urmează a fi încetat, cu liberarea

inculpatului de pedeapsă penală. Corespunzător precizând și faptul că deși a fost

demonstrată și vinovăția inculpatei Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal, la fel procesul penal

urmează a fi încetat, cu liberarea inculpatei de pedeapsă penală.

Or, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale, a

executării pedepsei, precum și altor consecințe ale condamnării.

Cu referire la soluționarea acțiunii civile înaintată în procesul penal,

instanța de apel a conchis că în acest sens, soluția primei instanțe este corectă,

fiind solidară cu aceasta.

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitați de

învinuirile înaintate, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului, inculpații invocă faptul că instanța de apel greșit a

ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei Butuc Tatiana întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, reieșind din prevederile

deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 4-1ril-1/2020 din 17 decembrie 2020 cu

privire la calificarea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de

violența soldată cu vătămarea medie ori gravă a integrității corporale sau a

sănătății, sau cu omorul intenționat al persoanei.

De asemenea, inculpații susțin că deși în cererea de apel au invocat faptul că

prima instanță a încălcat prevederile art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură

penală, potrivit cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care instanța a respins alte probe, însă instanța de apel în decizia

sa, la fel nu a menționat motivele pentru care a respins alte probe, și anume

declarațiile martorului Nacu Maia, prezența leziunilor corporale la inculpați,

înregistrarea video care coroborează cu declarațiile inculpaților.

Prin urmare, menționează că instanțele de fond s-au limitat doar să descrie

în hotărâre probele administrate la materialele cauzei, însă nu au fost luate în

8

considerație contradicțiile dintre declarațiile celor audiați, astfel că la materialele

cauzei nu au fost administrate probe care să demonstreze vinovăția sa în

săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Mai mult, indică că instanțele de fond nu au supus aprecierii circumstanțele

relatate de către inculpați în plângerile adresate anterior, declarațiile date de

Vitan Nadejda și Vitan Anatolii, în cadrul examinării cauzei contravenționale și

penale, precum și înregistrările video din timpul conflictului.

Sub acest aspect, precizează inculpații că instanțele de judecată nu s-au

expus asupra tuturor probelor administrate la cauza penală, și anume în privința

probelor administrate într-un alt dosar penal și contravențional, unde în cadrul

dosarului contravențional există și o hotărâre definitivă.

La fel, inculpații menționează că instanțele de fond nu indică despre

leziunile corporale care au fost suportate de către Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana, or, potrivit rapoartelor de expertiză extrajudiciară

nr. 201813P0261 și nr. 201813P0260 din 29 octombrie 2018, la cet.

Butuc Gheorghe au fost constatate vătămări corporale neînsemnate sub formă de

cicatrice pe coapsa stângă, care puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui

corp contondent dur (dinți), posibil în timpul și circumstanțele relatate de către

Butuc Gheorghe, iar la Butuc Tatiana au fost constatate vătămări corporale

ușoare, sub formă de subluxație interfalangiană a falangei distale a mâinii drepte,

pe coapsa stângă echimoză. Leziunile corporale menționate puteau fi produse la

acțiunea traumatică a unui corp contondent dur la lovire, posibil în timpul și

circumstanțele relatate.

Astfel, reiterează faptul că instanțele de judecată nu au luat în considerație

cele stabilite de către instanța de judecată prin hotărârea adoptată în privința

cazului cu privire la contravenție din 31 mai 2019 și respectiv cele declarate de

martori în cadrul dosarului contravențional și prezentul dosar penal.

Totodată, menționează că declarațiile date de martorul Buzilov Maria

contravin declarațiilor date de Vitan Anatolii, ale martorilor Ichim Aliona și

Ichim Andrei, precum și înregistrării video.

Prin urmare, indică că acțiunile inculpatei Butuc Tatiana, urmau să fie

încadrate în baza art. 157 Cod penal, vătămarea medie a integrității corporale sau

a sănătății cauzată din imprudență, care face parte din categoria infracțiunilor

ușoare.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta urmează a fi admis, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

9

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate

de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurenții critică

decizia instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiurilor de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când 6) instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Astfel, recurenții critică decizia instanței de apel din considerentul

motivării deficitare a soluției pronunțate, evidențiind erori la încadrarea juridică

a faptelor inculpaților.

Totodată, deși inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana solicită să fie

achitați de învinuirea înaintate, argumentele recursului se axează de asemenea pe

critici cu privire la motivarea insuficientă a instanțelor de fond pe marginea

soluției pronunțate.

Potrivit sentinței primei instanțe, inculpatul Butuc Gheorghe a fost

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de

două persoane, iar inculpata Butuc Tatiana a fost condamnată pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică,

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

10

violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de două persoane, precum și

art. 152 alin. (1) Cod penal, vătămarea intenționată medie a sănătății, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a

fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării,

instanța de apel a dispus admiterea acestuia și rejudecând cauza a pronunțat o

nouă hotărâre în partea stabilirii pedepsei inculpaților, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

- Butuc Gheorghe, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 2 ani, potrivit art. 90

Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021;

- Butuc Tatiana, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal și condamnată cu

aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, la pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pentru un termen de 3 (trei) ani, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 3 ani, potrivit

art. 90 Cod penal, a fost liberată de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021.

Analizând decizia instanței de apel în raport cu argumentele invocate în

cererea de apel și de recurs, Colegiul penal lărgit atestă că deși soluția instanței cu

privire la aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021, în

privința inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, este corectă, totuși se

reține că instanța de apel nu a elucidat toate aspectele invocate în cererea de apel,

din următoarele considerente.

Așadar, Colegiul penal lărgit reține că judecând cauza și menținând sentința

primei instanțe în partea stabilirii faptelor inculpaților în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal – acțiunile lui Butuc Gheorghe, și respectiv în baza art. 287

alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal – acțiunile lui Butuc Tatiana, instanța de apel

a repetat aceleași erori comise de către prima instanță, reținând în acțiunile lui

Butuc Tatiana atât infracțiunea de huliganism, precum și infracțiunea de

vătămarea intenționată medie a sănătății, fără a lua în considerație prescripțiile

stabilite în recursul în interesul legii, cu privire la unificarea practicii judiciare,

privind calificarea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice (art. 287 Cod

penal), însoțite de violență soldată cu vătămarea medie (art. 152 Cod penal), gravă a

integrității corporale sau a sănătății (art. 151 Cod penal) ori cu omorul intenționat al

persoanei (art. 145 Cod penal), potrivit căruia Plenul Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție a stabilit că, încadrarea juridică corectă a acțiunilor de

încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de violență soldată cu vătămarea

11

gravă a integrității corporale sau a sănătății, se realizează, prin prisma art. 287

Cod penal și, în dependență de gradul de gravitate al violenței aplicate, în baza

art. 151 Cod penal.

În acest context, ținând cont de jurisprudența națională și internațională,

conform căreia, în cazul în care omorul intenționat, vătămarea intenționată gravă

a integrității corporale sau a sănătății rezultă din violența aplicată, în cadrul

încălcării ordinii publice (art. 287 Cod penal), calificarea se va efectua, în virtutea

art. 151 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav).

Nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 151 și art. 287 Cod penal,

deoarece principiul non bis in idem interzice tragerea, de două ori, la răspundere

penală și sancționarea pentru aceeași faptă.

În același timp, atunci când infracțiunea de huliganism este urmată de cea

de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale ori a sănătății, cele

săvârșite vor fi calificate, potrivit concursului real de infracțiuni prin prisma

art. 287 și art. 151 Cod penal.

Raportând cele menționate supra, Colegiul penal lărgit evidențiază că de

fapt instanțele de fond incriminează inculpatei Butuc Tatiana aceeași faptă ce o

califică ca două infracțiuni distincte, fără a indica clar motivele care au dus la o

astfel de soluție.

La acest segment, instanța de apel a reprodus unele repere teoretice

privind componența infracțiunilor prevăzute de art. 287 și art. 151 Cod penal, așa

cum a calificat fapta inculpaților prima instanță, menționând că susține poziția

primei instanțe, însă, fiind abilitată cu împuterniciri de a judeca fondul cauzei,

instanța de apel urma să motiveze complet și obiectiv argumentele apărării cu

privire la greșita încadrare a acțiunilor inculpatei Butuc Tatiana, oferind un

răspuns motivat asupra argumentelor invocate în apel.

Mai mult, Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel în partea

descriptivă, precizează că aceasta nici nu a desfășurat analiza probelor pe care s-a

bazat la adoptarea soluției, cu indicarea motivelor și considerentelor din care

acestea urmează a fi admise ori respinse ca probe.

În sensul dat, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a limitat

doar la preluarea constatărilor primei instanțe, însă fără a înfăptui o analiză

minuțioasă și completă a tuturor circumstanțelor cauzei, importante pentru justa

soluționare.

De altfel, din analiza textului deciziei supuse recursului, se atestă că,

instanța de apel a trecut în revistă probatoriul administrat în dosar fără a oferi

aprecierea acestora așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, potrivit cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Colegiul penal lărgit remarcă și faptul că instanța de apel judecând cauza în

ordine de apel, nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate de către

apărare, și anume cu referire la faptul că prima instanță nu a supus analizei cele

12

relatate de către inculpați în raport cu declarațiile date către Vitan Nadejda și

Vitan Anatolii, în cadrul examinării cauzei contravenționale și înregistrările video

din timpul conflictului.

La acest aspect, instanța de apel nu a oferit un răspuns motivelor invocate

în apelul părții apărării cu privire la admisibilitatea unor probe în respectivul

proces penal.

Având la bază argumentele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că

instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei și apelului declarat, nu s-a expus

asupra probelor administrate în speță, referindu-se superficial asupra acestora,

fără a le descrie și a le aprecia conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, fără a se expune concret care din probele prezentate se resping sau se

admit, așa cum este stipulat în art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că temeiurile de casare invocate de

recurenți, s-au constatat, întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în cererea de apel, precum și nu au fost elucidate toate

circumstanțele menționate.

Așadar, în scopul de a evita încălcarea dreptului fundamental prevăzut de

Convenția Europeană cu privire la Drepturile Omului, și anume, dreptul la un

proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, Curtea a subliniat că pentru a determina

dacă procedura a avut un caracter echitabil, trebuie ca aceasta să se ia în

considerare în ansamblul său, verificând-se respectarea atât a dreptului la

apărare, cât și a interesului public și al victimelor, precum și, după caz, a

drepturilor martorilor (cauza Văraru împotriva României, CtEDO hotărârea din 03

decembrie 2013).

Totodată, Colegiul penal lărgit amintește că potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care reflectă un principiu legat

de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod

suficient motivele pe care se întemeiază soluția. În cazul în care o instanță nu este

obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk

împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să

rezulte cu claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, pct. 30).

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de

apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, să aprecieze

conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să

motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora și să se expună asupra

admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și

argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

13

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor

invocate în cererea de apel, să verifice și să aprecieze minuțios probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților precum și

calificării faptei și să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând

cont de motivele casării deciziei contestate, de practica unitară în acest domeniu,

de practica relevantă a CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către inculpații Butuc Gheorghe și

Butuc Tatiana, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

13 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Butuc Gheorghe xxxxx și Butuc

Tatiana xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la

03 martie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

14