1ra-1438/22 — Art. 287 alin. 2 lit. b, 287 alin. 2 lit. b, 152 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 05 noiembrie 2021, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Butuc Gheorghe, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare. Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Butuc Gheorghe, pentru un termen de probațiune de 2 (doi) ani. - Butuc Tatiana, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare și în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Butuc Tatiana, pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 1 Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Butuc Tatiana, pentru un termen de probațiune de 3 (trei) ani. A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, suma de1 309,50 (o mie trei sute nouă,50) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Vitan Nadejda, fiind dispusă încasarea din contul lui Butuc Tatiana în beneficiul părții vătămate Vitan Nadejda, suma de 2 500 (două mii cinci sute) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare și suma de 20 000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Butuc Gheorghe, la data de 01 octombrie 2018, împreună cu Butuc Tatiana, aflându-se în loc public, pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir, având intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a inițiat un conflict cu cet. Vitan Anatolie, a.n. xxxxx, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie conform raportului de expertiză judiciară nr. 201913D0018 din 30 ianuarie 2019, următoarele leziuni corporale: în jurul ochiului stâng echimoză, hemoragie a sclerei ochiului stâng, pe pavilionul urechii stângi excoriații în jur echimoză, pe ambele brațe echimoze, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Astfel, acțiunile lui Butuc Gheorghe au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de două persoane. Butuc Tatiana, la data de 01 octombrie 2018, împreună cu Butuc Gheorghe, aflându-se în loc public, pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir, având intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a inițiat un conflict cu cet. Vitan Anatolie a.n. xxxxx, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie conform raportului de expertiză judiciară nr. 201913D0018 din 30 ianuarie 2019, următoarele leziuni corporale: în jurul ochiului stâng echimoză, hemoragie a sclerei ochiului stâng, pe pavilionul urechii stângi excoriații în jur echimoză, pe ambele brațe echimoze, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Acțiunile lui Butuc Tatiana au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de două persoane. Tot ea, Butuc Tatiana, continuând acțiunile sale infracționale, în aceeași zi, la 01 octombrie 2018, aflându-se pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir, ca urmare a unui conflict spontan apărut cu cet. Vitan Nadejda, a.n. xxxxx, intenționat, cu scopul vătămării integrității corporale, i-a aplicat ultimei mai 2 multe lovituri cu un obiect contondent în regiunea brațelor superioare, cauzându-i părții vătămate Vitan Nadejda, a.n. xxxxx, conform raportul de expertiză judiciară nr. 201913D0017 din 30 ianuarie 2019, vătămare medie manifestată prin: fractura intra-articulară a 1/3 proximale a osului carpian I fără deplasare, pe brațul drept, antebrațul drept, suprafața dorsală a ambelor mâini, la nivelul falangelor degetelor I-II, echimoze, tumifiere și echimoză a falangei I mâinii stângi cu limitarea mișcărilor active și pasive în el, în regiunea subscapulară pe dreapta echimoză, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Astfel, acțiunile lui Butuc Tatiana au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, vătămarea intenționată medie a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Avocatul Josu Gheorghe în numele inculpaților, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana să fie achitați de învinuirile înaintate în baza art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal. În motivarea apelului partea apărării a invocat, că prima instanță, s-a limitat doar să descrie în sentință declarațiile inculpaților, pretinselor părți vătămate și ale martorilor, fără să fie efectuată o analiză a acestora și fără să ia în considerație contradicțiile dintre declarațiile celor audiați, la care s-a făcut referire în dezbaterile judiciare, astfel instanța ignorând prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Prin urmare, a susținut că acțiunile inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, nu întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal, din care motiv aceștia urmează să fie achitați de învinuirile înaintate. Consideră că acțiunile lui Butuc Tatiana, greșit au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, reieșind din prevederile deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 4-1ril-1/2020 din 17 decembrie 2020 cu privire la calificarea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de violența soldată cu vătămarea medie ori gravă a integrității corporale sau a sănătății, sau cu omorul intenționat al persoanei. De asemenea, a indicat că instanța de judecată nu a supus aprecierii circumstanțele relatate de către inculpați în plângerile adresate anterior, declarațiile date de Vitan Nadejda și Vitan Anatolii, în cadrul examinării cauzei contravenționale și penale, precum și înregistrările video din timpul conflictului. Sub acest aspect, partea apărării a precizat că prima instanță nu s-a expus asupra tuturor probelor administrate la cauza penală, și anume în privința probelor administrate într-un alt dosar penal și contravențional, unde în cadrul dosarului contravențional există și o hotărâre definitivă. 3 În acest sens, partea apărării a menționat că instanța de judecată nu indică despre leziunile corporale care au fost suportate de către Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, or, potrivit rapoartelor de expertiză extrajudiciară nr. 201813P0261 și nr. 201813P0260 din 29 octombrie 2018, la cet. Butuc Gheorghe au fost constatate vătămări corporale neînsemnate sub formă de cicatrice pe coapsa stângă, care puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur (dinți), posibil în timpul și circumstanțele relatate de către Butuc Gheorghe, iar la Butuc Tatiana au fost constatate vătămări corporale ușoare, sub formă de subluxație interfalangiană a falangei distale a mâinii drepte, pe coapsa stângă echimoză. Leziunile corporale menționate puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur la lovire, posibil în timpul și circumstanțele relatate. Astfel, partea apărării a reiterat faptul că prima instanță nu a luat în considerație cele stabilite de către instanța de judecată prin hotărârea adoptată în privința cazului cu privire la contravenție din 31 mai 2019 și respectiv cele declarate de martori în cadrul dosarului contravențional și prezentul dosar penal. Mai mult, a menționat că declarațiile date de martorul Buzilov Maria contravin declarațiilor date de Vitan Anatolii, ale martorilor Ichim Aliona și Ichim Andrei, precum și înregistrării video. Din înregistrările video se observă că anume Vitan Anatolii și Vitan Nadejda au săvârșit acțiunile huliganice. În opinia părții apărării, acțiunile inculpatei Butuc Tatiana, urmau să fie încadrate în baza art. 157 Cod penal, vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, care face parte din categoria infracțiunilor ușoare. 3. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 iunie 2022, a fost admis apelul, casată parțial sentința primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Butuc Gheorghe, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 2 (doi) ani, potrivit art. 90 Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021. - Butuc Tatiana, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal și condamnată cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, la pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pentru un termen de 3 (trei) ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 3 (trei) ani, potrivit art. 90 Cod penal, a fost liberată de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021. 4 În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 3.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță just a ajuns la concluzia că inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana au săvârșit infracțiunile incriminate în baza art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal. Astfel, instanța de apel a menționat că deși inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, nu și-au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunilor incriminate, totuși vinovăția acestora a fost dovedită prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Vitan Anatolii; declarațiile părții vătămate Vitan Nadejda; declarațiile martorului Buzilov Gheorghe; declarațiile martorului Buzilova Maria; declarațiile martorului Ichim Andrei; declarațiile martorului Ichim Aliona; declarațiile martorului Soltuz Maia. De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță și-a bazat soluția pe următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice și care coroborează între ele, și anume: raportul de expertiză judiciară nr. 201913D0018 din 30 ianuarie 2019 (f.d.94-95, Vol.I); raportul de expertiză judiciară nr. 201913D0017 din 30 ianuarie 2019 (f.d.98-99, Vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18 octombrie 2018 (f.d.16, Vol.I). Prin urmare, instanța de apel a precizat că examinând probatorul, se constată că a fost dovedită vina inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii de huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de două persoane, iar acțiunile acestora just au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. d) Cod penal, personalitatea acestora fiind susceptibilă răspunderii penale. Reținând prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a conchis că argumentele invocate în cererea de apel, nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, deoarece în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. De asemenea, menționând elementele calificative ale infracțiunii de huliganism, instanța de apel a indicat că în speță caracterul public al acțiunilor inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, rezultă cert atât din locul propriu- zis al desfășurării conflictului, și anume: ,,….. aflându-se pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir”, precum și în prezența altor persoane care au fost martori ai conflictului, fapt ce atestă că acțiunile violente au fost săvârșite într-o ipoteză cu implicații publice. Sub aspectul consumării semnelor calificative a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a precizat că prin fapta infracțională săvârșită a fost adusă 5 atingere atât relațiilor sociale cu privire la ordinea publică apărute împotriva infracțiunii de huliganism, precum și relațiile sociale cu privire la sănătatea și integritatea corporală a persoanei, or, anume inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, au inițiat un conflict cu cet. Vitan Anatolie, după care i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie dureri fizice și leziuni corporale „ușoare”. Referitor la elementele obligatorii ale laturii obiective a infracțiunii prevăzute de huliganism, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpaților încălcarea ordinii publice, or, ,,….. la data de 01 octombrie 2018, aflându-se pe o stradă din s. Capaclia, r-nul Cantemir”, adică într-un loc care prin natura sa și destinația lui este întotdeauna accesibil publicului și conștientizând că pot fi văzute de către alte persoane, având intenții huliganice, au inițiat un conflict cu cet. Vitan Anatolie, după care i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie, conform raportului de expertiză, leziuni corporale ușoare. În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, instanța de apel a constatat că inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, au acționat cu vinovăție sub formă de intenție directă, având la bază motive huliganice, și anume „….. din intenții huliganice, au inițiat un conflict cu cet. Vitan Anatolii, după care i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i părții vătămate Vitan Anatolie, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201913D0018 din 30 ianuarie 2019, următoarele leziuni corporale: în jurul ochiului stâng echimoză, hemoragie a sclerei ochiul stâng, pe pavilionul urechii stângi excoriații în jur echimoză, pe ambele brațe echimoze …..”. Astfel, inculpații își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut urmările lor prejudiciabile și au dorit în mod conștient survenirea acestor urmări, ultimii fiind responsabili și având vârsta subiectului infracțiunii. Așadar, instanța de apel a reținut totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică faptă prejudiciabilă săvârșită de către Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, drept infracțiunea de huliganism, or, din faptele constatate și descrise, se atestă că inculpații fiind în loc public, prin acțiunile sale, din intenții huliganice, au încălcat ordinea publică, manifestată prin acțiunile intenționate ale acestora ce atentează în mod cert la regulile sociale și morale de conviețuire. Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că este solidară cu soluția primei instanțe, care just a reținut în privința lui Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a reiterat că vinovăția inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii de huliganism, se confirmă prin declarațiile părților vătămate Vitan Anatolii și Vitan Nadejda, precum și declarațiile martorilor Buzilova Maria, Ichim Aliona, astfel apreciind ca fiind 6 neîntemeiate argumentele părții apărării potrivit cărora acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii de huliganism, or, reieșind din circumstanțele descrise supra, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile lui Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana urmează a fi calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a precizat că în speță a fost dovedită și vinovăția inculpatei Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, iar prima instanță și-a argumentat concluzia în totalitate în acest sens, prin prisma cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei. În acest context, reținând concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 201913D0017 din 30 ianuarie 2019, instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute argumentele apărării potrivit cărora inculpata Butuc Tatiana doar s-a apărat de partea vătămată. Mai mult, caracterul și gravitatea leziunilor corporale constatate la Vitan Nadejda prin raportul de expertiză enunțat, rezultă că acestea nu puteau fi cauzate în scop de apărare. Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, se demonstrează prin declarațiile părții vătămate Vitan Nadejda și declarațiile martorului Buzilova Maria. Verificând ansamblul de probe administrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, instanța de apel a conchis că în speță, nu s-au constatat careva încălcări de procedură la acumularea probelor sau încălcări ale drepturilor și intereselor părților vătămate, or, gravitatea leziunilor corporale constatate prin raportul de expertiză, indică contrariul. În opinia instanței de apel, s-a constatat cert faptul că inculpata Butuc Tatiana a aplicat violența fizică față de partea vătămată Vitan Nadejda, circumstanțe confirmate nemijlocit de martorii audiați în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, iar reieșind din raportul de expertiză judiciară, rezultă că gradul leziunilor se califică ca fiind medii, din care motiv instanța a constatat că în speță, a fost întrunită latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, în formulă consumată. Astfel, fapta prejudiciabilă săvârșită de inculpata Butuc Nadejda, s-a manifestat prin împingerea părții vătămate, soldate cu căderea acesteia, aplicarea loviturilor și urmările prejudiciabile cauzate victimei, precum și legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Instanța de apel a precizat că inculpata a acționat cu intenție directă față de partea vătămată, or, cunoscând că ultima are nevoie de cârjă pentru a se deplasa, (fapt menționat că către însăși inculpată în ședința instanței de apel), i-a luat cârja din mână, din care motiv Vitan Nadejda a căzut pe spate. Prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunile lui Butuc Tatiana corect au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, și anume vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă 7 pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. Referitor la aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, reținând prevederile art. 107 alin. (1), (2) Cod penal, art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, precum și prevederile Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, instanța de apel a constatat că la caz, se întrunesc condițiile stabilite de art. 1, 2 al Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova. Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că deși vinovăția inculpatului Butuc Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată, procesul penal urmează a fi încetat, cu liberarea inculpatului de pedeapsă penală. Corespunzător precizând și faptul că deși a fost demonstrată și vinovăția inculpatei Butuc Tatiana în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal, la fel procesul penal urmează a fi încetat, cu liberarea inculpatei de pedeapsă penală. Or, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale, a executării pedepsei, precum și altor consecințe ale condamnării. Cu referire la soluționarea acțiunii civile înaintată în procesul penal, instanța de apel a conchis că în acest sens, soluția primei instanțe este corectă, fiind solidară cu aceasta.

Inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitați de învinuirile înaintate, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului, inculpații invocă faptul că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei Butuc Tatiana întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, reieșind din prevederile deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 4-1ril-1/2020 din 17 decembrie 2020 cu privire la calificarea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de violența soldată cu vătămarea medie ori gravă a integrității corporale sau a sănătății, sau cu omorul intenționat al persoanei. De asemenea, inculpații susțin că deși în cererea de apel au invocat faptul că prima instanță a încălcat prevederile art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, însă instanța de apel în decizia sa, la fel nu a menționat motivele pentru care a respins alte probe, și anume declarațiile martorului Nacu Maia, prezența leziunilor corporale la inculpați, înregistrarea video care coroborează cu declarațiile inculpaților. Prin urmare, menționează că instanțele de fond s-au limitat doar să descrie în hotărâre probele administrate la materialele cauzei, însă nu au fost luate în 8 considerație contradicțiile dintre declarațiile celor audiați, astfel că la materialele cauzei nu au fost administrate probe care să demonstreze vinovăția sa în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Mai mult, indică că instanțele de fond nu au supus aprecierii circumstanțele relatate de către inculpați în plângerile adresate anterior, declarațiile date de Vitan Nadejda și Vitan Anatolii, în cadrul examinării cauzei contravenționale și penale, precum și înregistrările video din timpul conflictului. Sub acest aspect, precizează inculpații că instanțele de judecată nu s-au expus asupra tuturor probelor administrate la cauza penală, și anume în privința probelor administrate într-un alt dosar penal și contravențional, unde în cadrul dosarului contravențional există și o hotărâre definitivă. La fel, inculpații menționează că instanțele de fond nu indică despre leziunile corporale care au fost suportate de către Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, or, potrivit rapoartelor de expertiză extrajudiciară nr. 201813P0261 și nr. 201813P0260 din 29 octombrie 2018, la cet. Butuc Gheorghe au fost constatate vătămări corporale neînsemnate sub formă de cicatrice pe coapsa stângă, care puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur (dinți), posibil în timpul și circumstanțele relatate de către Butuc Gheorghe, iar la Butuc Tatiana au fost constatate vătămări corporale ușoare, sub formă de subluxație interfalangiană a falangei distale a mâinii drepte, pe coapsa stângă echimoză. Leziunile corporale menționate puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur la lovire, posibil în timpul și circumstanțele relatate. Astfel, reiterează faptul că instanțele de judecată nu au luat în considerație cele stabilite de către instanța de judecată prin hotărârea adoptată în privința cazului cu privire la contravenție din 31 mai 2019 și respectiv cele declarate de martori în cadrul dosarului contravențional și prezentul dosar penal. Totodată, menționează că declarațiile date de martorul Buzilov Maria contravin declarațiilor date de Vitan Anatolii, ale martorilor Ichim Aliona și Ichim Andrei, precum și înregistrării video. Prin urmare, indică că acțiunile inculpatei Butuc Tatiana, urmau să fie încadrate în baza art. 157 Cod penal, vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, care face parte din categoria infracțiunilor ușoare.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de inculpați, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 9 De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurenții critică decizia instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Astfel, recurenții critică decizia instanței de apel din considerentul motivării deficitare a soluției pronunțate, evidențiind erori la încadrarea juridică a faptelor inculpaților. Totodată, deși inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana solicită să fie achitați de învinuirea înaintate, argumentele recursului se axează de asemenea pe critici cu privire la motivarea insuficientă a instanțelor de fond pe marginea soluției pronunțate. Potrivit sentinței primei instanțe, inculpatul Butuc Gheorghe a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de două persoane, iar inculpata Butuc Tatiana a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea 10 violenței asupra persoanelor, acțiune săvârșită de două persoane, precum și art. 152 alin. (1) Cod penal, vătămarea intenționată medie a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării, instanța de apel a dispus admiterea acestuia și rejudecând cauza a pronunțat o nouă hotărâre în partea stabilirii pedepsei inculpaților, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Butuc Gheorghe, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 2 ani, potrivit art. 90 Cod penal, a fost liberat de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021; - Butuc Tatiana, recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal și condamnată cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, la pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pentru un termen de 3 (trei) ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pentru un termen de probațiune de 3 ani, potrivit art. 90 Cod penal, a fost liberată de pedeapsă în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021. Analizând decizia instanței de apel în raport cu argumentele invocate în cererea de apel și de recurs, Colegiul penal lărgit atestă că deși soluția instanței cu privire la aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021, în privința inculpaților Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, este corectă, totuși se reține că instanța de apel nu a elucidat toate aspectele invocate în cererea de apel, din următoarele considerente. Așadar, Colegiul penal lărgit reține că judecând cauza și menținând sentința primei instanțe în partea stabilirii faptelor inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – acțiunile lui Butuc Gheorghe, și respectiv în baza art. 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal – acțiunile lui Butuc Tatiana, instanța de apel a repetat aceleași erori comise de către prima instanță, reținând în acțiunile lui Butuc Tatiana atât infracțiunea de huliganism, precum și infracțiunea de vătămarea intenționată medie a sănătății, fără a lua în considerație prescripțiile stabilite în recursul în interesul legii, cu privire la unificarea practicii judiciare, privind calificarea acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice (art. 287 Cod penal), însoțite de violență soldată cu vătămarea medie (art. 152 Cod penal), gravă a integrității corporale sau a sănătății (art. 151 Cod penal) ori cu omorul intenționat al persoanei (art. 145 Cod penal), potrivit căruia Plenul Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a stabilit că, încadrarea juridică corectă a acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de violență soldată cu vătămarea 11 gravă a integrității corporale sau a sănătății, se realizează, prin prisma art. 287 Cod penal și, în dependență de gradul de gravitate al violenței aplicate, în baza art. 151 Cod penal. În acest context, ținând cont de jurisprudența națională și internațională, conform căreia, în cazul în care omorul intenționat, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății rezultă din violența aplicată, în cadrul încălcării ordinii publice (art. 287 Cod penal), calificarea se va efectua, în virtutea art. 151 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav). Nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 151 și art. 287 Cod penal, deoarece principiul non bis in idem interzice tragerea, de două ori, la răspundere penală și sancționarea pentru aceeași faptă. În același timp, atunci când infracțiunea de huliganism este urmată de cea de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite vor fi calificate, potrivit concursului real de infracțiuni prin prisma art. 287 și art. 151 Cod penal. Raportând cele menționate supra, Colegiul penal lărgit evidențiază că de fapt instanțele de fond incriminează inculpatei Butuc Tatiana aceeași faptă ce o califică ca două infracțiuni distincte, fără a indica clar motivele care au dus la o astfel de soluție. La acest segment, instanța de apel a reprodus unele repere teoretice privind componența infracțiunilor prevăzute de art. 287 și art. 151 Cod penal, așa cum a calificat fapta inculpaților prima instanță, menționând că susține poziția primei instanțe, însă, fiind abilitată cu împuterniciri de a judeca fondul cauzei, instanța de apel urma să motiveze complet și obiectiv argumentele apărării cu privire la greșita încadrare a acțiunilor inculpatei Butuc Tatiana, oferind un răspuns motivat asupra argumentelor invocate în apel. Mai mult, Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel în partea descriptivă, precizează că aceasta nici nu a desfășurat analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea soluției, cu indicarea motivelor și considerentelor din care acestea urmează a fi admise ori respinse ca probe. În sensul dat, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a limitat doar la preluarea constatărilor primei instanțe, însă fără a înfăptui o analiză minuțioasă și completă a tuturor circumstanțelor cauzei, importante pentru justa soluționare. De altfel, din analiza textului deciziei supuse recursului, se atestă că, instanța de apel a trecut în revistă probatoriul administrat în dosar fără a oferi aprecierea acestora așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul penal lărgit remarcă și faptul că instanța de apel judecând cauza în ordine de apel, nu a dat răspuns la o serie de argumente invocate de către apărare, și anume cu referire la faptul că prima instanță nu a supus analizei cele 12 relatate de către inculpați în raport cu declarațiile date către Vitan Nadejda și Vitan Anatolii, în cadrul examinării cauzei contravenționale și înregistrările video din timpul conflictului. La acest aspect, instanța de apel nu a oferit un răspuns motivelor invocate în apelul părții apărării cu privire la admisibilitatea unor probe în respectivul proces penal. Având la bază argumentele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei și apelului declarat, nu s-a expus asupra probelor administrate în speță, referindu-se superficial asupra acestora, fără a le descrie și a le aprecia conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fără a se expune concret care din probele prezentate se resping sau se admit, așa cum este stipulat în art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că temeiurile de casare invocate de recurenți, s-au constatat, întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, precum și nu au fost elucidate toate circumstanțele menționate. Așadar, în scopul de a evita încălcarea dreptului fundamental prevăzut de Convenția Europeană cu privire la Drepturile Omului, și anume, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO, Curtea a subliniat că pentru a determina dacă procedura a avut un caracter echitabil, trebuie ca aceasta să se ia în considerare în ansamblul său, verificând-se respectarea atât a dreptului la apărare, cât și a interesului public și al victimelor, precum și, după caz, a drepturilor martorilor (cauza Văraru împotriva României, CtEDO hotărârea din 03 decembrie 2013). Totodată, Colegiul penal lărgit amintește că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază soluția. În cazul în care o instanță nu este obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să rezulte cu claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, pct. 30). Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirilor înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă 13 conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților precum și calificării faptei și să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei contestate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către inculpații Butuc Gheorghe și Butuc Tatiana, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Butuc Gheorghe xxxxx și Butuc Tatiana xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 03 martie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor Plămădeală Ghenadie 14