1ra-544/22 — art.27, 147 alin.2 lit. j art. 287 alin. 3 art.179 alin. 2 art.287 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 15 decembrie 2018, Zubac Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza : - art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal, la 15 ani închisoare; - art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare; - art.179 alin.(2) Cod penal, la 1 ani închisoare; - art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Chirilov Igor în privința inculpatului, privind repararea prejudiciului moral și material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bordea Ion în privința inculpatului, privind repararea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, iar în partea prejudiciului moral s-a admis parțial și a încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate suma de 10 000 lei. Solicitarea procurorului de a fi încasat de la inculpat cheltuieli judiciare în mărime de 1 327, 70 lei a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Condrea Ion, însă în privința acestuia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, inculpatul Zubac Ion, pe 15 decembrie 2017, la aproximativ ora 23:45 minute, fiind în stare 1 de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla la etajul 1 al blocului de locuit din XXXXX, având scopul de a omorî pe Chirilov Igor, din motiv că ultimul i-a cerut să înceteze acțiunile huliganice, a bătut cu pumnii și picioarele în ușa apartamentului nr.4 din aceeași scară, determinându-1 pe ultimul să deschidă ușa, după care, spontan i-a aplicat o lovitură cu un cuțit în regiunea spațiului intercostal pe stânga, provocându-i o plagă tăiată în regiunea spațiului intercostal, linia medie claviculară pe stânga, după care Chirilov Igor a reușit să închidă ușa. Înțelegând că Chirilov Igor încă este în viață, dorind să-și ducă fapta până la capăt, Zubac Constantin, amenințându-1 pe acesta cu omorul, a început să lovească cu picioarele și pumnii în ușă dorind să o spargă, dar nu a reușit. Astfel, din cauze independente de voința făptuitorului, acțiunile acestuia nu și-au produs efectul. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 05 februarie 2018, lui Chirilov Igor i-a fost cauzată plagă înțepat-tăiată pe suprafața anterioară hem toracelui stâng, care a fost cauzat în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect înțepător-tăietor, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal - tentativa infracțiunii de omor asupra unei persoane, săvârșit cu premeditare. 2.1. Tot el, pe 15 decembrie 2017, la aproximativ ora 23:45 minute, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având scopul comiterii huliganismului agravat, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, aflându-se în loc public, la nivelul întâi al blocului de locuit de pe XXXXX, a lovit de mai multe ori cu putere în ușa apartamentului cetățeanului Enciu Pavel, în același timp strigând cuvinte necenzurate în adresa acestuia. La reacțiile locatarilor Chirilov Igor și Frumosu Ana de a înceta acțiunile sale de tulburare a ordinii și liniștei publice, inculpatul a continuat să strige și să înjure în adresa lui Enciu Pavel, Chirilov Igor și Frumosu Ana, lovind cu picioarele în ușa apartamentului lui Chirilov Igor pe care a deteriorat-o, determinându-1 pe ultimul să deschidă ușa, după care, spontan i-a aplicat o lovitură cu un cuțit în regiunea spațiului intercostal pe stânga, provocându-i leziuni corporale. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșite cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. 2.2. Tot el, pe 15 decembrie 2017, la aproximativ ora 20:00 minute, având scopul comiterii huliganismului agravat, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, aflându-se în loc public pe str. Miron Costin din or. Ialoveni, manifestând un cinism și obrăznicie deosebită, aplicând forța fizică, fără careva motive întemeiate, Zubac Constantin i-a aplicat lui Bordea Radu o lovitură cu piciorul în regiunea pieptului, după care a ajungând pe proprietatea lui Bordea Ion, a alergat după Bordea Radu cu intenția de a-1 agresa fizic. În continuare, Zubac Constantin, ieșind în stradă, împreună cu Condrea Ion, au aruncat cu pietre în direcția lui Bordea Ion și Bordea Radu; având 2 scopul să-i lovească cu acestea, ca rezultat deteriorând 3 geamuri de la ferestrele casei lui Bordea Ion. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșite cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. 2.

Tot el, la 15 decembrie 2017, ora 20:00 minute, având scopul săvârșirii infracțiunii de violare de domiciliu, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără consimțământul proprietarului Bordea Ion a pătruns în curtea domiciliului acestuia de pe XXXXX, unde 1-a amenințat cu aplicarea violenței fizice pe fiul acestuia, Bordea Radu, fugind după el pentru a aplica violența fizică asupra sa, iar la cerințele repetate a proprietarului Bordea Ion, Zubac Constantin a refuzat să părăsească curtea gospodăriei date. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod penal - pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei. 3. Avocatul Rudenco Mihai în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modul stabilit, pentru prima instanță, prin care Zubac Constantin să fie achitat. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de fond a apreciat greșit probele administrate la dosar, precum și a aplicat legea în mod eronat, în instanța de fond nu a fost probat faptul că inculpatul Zubac Constantin ar fi avut intenția de a comite omor premeditat. 3.1. Avocatul Ciumac Nicolae în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modul stabilit pentru prima instanță, prin care Zubac Constantin să fie achitat în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. a), 179 alin.(2) Cod penal și reîncadrate acțiunile acestuia de la art.287 alin.(3) Cod penal la art.287 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă și respingerea acțiunilor civile. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de fond a apreciat greșit probele adunate la dosar, precum și a aplicat legea în mod eronat, deși se invocă că inculpatul Zubac Constantin ar fi folosit un cuțit pentru a-1 omorî pe Chirilov Igor, nici îndată după comiterea faptei cât și pe parcursul urmăririi penale, judecării cauzei în instanța de fond, presupus cuțit nu a fost găsit. De către instanța de judecată nu a fost luat în calcul, că potrivit raportului de expertiză-judiciară în comisie din 16 noiembrie 2018 s-a ajuns la concluzia că pe corpul lui Ion Chirilov a fost stabilită o plagă tăiată, situată orizontal, cu o lungime de 3,4 cm. Prin aceiași concluzie s-a indicat că, poziția orizontală a plăgii indică faptul că, ultima s-a format la o mișcare orizontală al tăișului corpului vulnerant față de corp. Însă, motivele indicate în învinuirea adusă conform art.art.27, 145 alin.(2) 3 Cod penal sunt identice cu cele indicate în învinuirea înaintată conform art.287 alin.(2) Cod penal. Învinuirea adusă conform art.287 alin.(3) Cod penal exclude prin sine învinuirea adusă pentru tentativa de omor cu aplicarea aceleiași arme în aceleași circumstanțe. Cele două acuzații urmate de două pedepse diferite se bazează pe același comportament. La fel instanța de fond a interpretat eronat declarațiile părților vătămate. Faptele incriminate lui Zubac Constantin au fost calificate greșit în temeiul art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece pietrele nu au fost îndreptate spre părțile vătămate, în locul în care se aflau părțile vătămate nu puteau ajunge acele obiecte cu care se arunca, nu a existat un pericol real pentru viața și sănătatea părților vătămate. Reieșind din cele expuse este evident că, aceste fapte a lui Zubac Constantin urmează a fi recalificate în baza art.287 alin.(1) Cod penal. 3.2. Avocatul Cebotari Adrian în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modul stabilit, pentru prima instanță, prin care Zubac Constantin să fie achitat. În motivarea cerințelor sale a invocat că, nici acuzatorul, nici instanța de fond nu au elucidat, printr-o motivare explicită dacă acțiunile inculpatului Zubac Constantin calificate ca huliganism, exced sau nu infracțiunea de tentativă de omor, nu s-a făcut claritate motivată, care acțiuni concrete ale inculpatului și ce urmări sunt cuprinse de componența încriminată în art.287 alin.(3) Cod penal și care acțiuni concrete sunt cuprinse de prevederile art.145 alin.(2) lit. a) Cod penal, iar din actul de învinuire se vede foarte clar că aceleași fapte sunt calificate în baza a 2 norme penale: huliganism și tentativă de omor săvârșire cu premeditare. Potrivit plângerii părții vătămate Chirilov Igor, acesta deplânge acțiunile inculpatului Zubac, care inițial a făcut gălăgie în scara blocului unde locuiește, după care partea vătămată i-a făcut observație, apoi inculpatul revine la ușa părții vătămate unde lovește în ușă, partea vătămată deschide ușa și atunci inculpatul îi aplică o lovitură cu cuțitul de sus în jos, după care partea vătămată închide ușa și cheamă poliția. Potrivit declarațiilor părții vătămate Chirilov Igor, acesta de fapt confirmă un huliganism clasic și nicidecum careva tentativă de omor săvârșit cu premeditare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, au fost admise apelurile, casată parțial sentința, în partea condamnării lui Zubac Constantin în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal și în partea aplicării pedepsei definitive în baza art.84 Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, conform modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: - Zubac Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art.84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub forma de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 4.1. Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a comis erori de drept în privința inculpatului, care pot fi remediate doar prin casarea parțială a sentinței emise în partea condamnării acestuia în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal și în partea aplicării pedepsei definitive în baza art.84 Cod penal și rejudecarea cauzei în această parte. Or, instanța de fond deși întemeiat 4 a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal (episodul Bordea Radu și Bordea Ion), art.179 alin.(2) Cod penal, însă instanța de fond neîntemeiat a conchis că Zubac Constantin este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.27, 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, or, acțiunile acestuia s-au încadrat în baza art.287 alin. (3) Codul penal (episodul Chirilov Igor). În ordinea celor relevate și circumstanțele de fapt ale speței, instanța de apel a considerat eronată poziția acuzării, precum că inculpatul a avut intenția de a omorî partea vătămată Chirilov Igor, or însăși reieșind din materialele cauzei și anume din declarațiile părții vătămate Chirilov Igor rezultă că inculpatul a vrut să-l lovească cu cuțitul în inimă, însă el a reușit să se dea în urmă ținându-se cu mâna de mânerul ușii. Imediat, el a intrat înapoi în apartament și a închis repede ușa. Astfel, s-a atestat că, inculpatul nu 1-a împiedicat pe Chirilov Igor să închidă ușa, fapt ce rezultă că inculpatul nu a avut intenția directa determinată de a-l omorî pe Chirilov Igor. În cazul în care inculpatul ar fi urmărit scopul comiterii infracțiunii de omor, putea să-i oprească închiderea ușii, astfel ca să-și ducă intenția de omor până la capăt. Așadar, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 26 noiembrie-2018, s-a stabilit că, leziunile corporale cauzate lui Chirilov Igor, nu prezintă pericol pentru viață, deoarece nu are un caracter penetrant în cavitatea pleurală. În acest context, instanța de apel a enunțat că, acceptarea unei asemenea calificare (reflectată în rechizitoriu, fiind calificarea prin concurs ideal în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal și art.287 alin.(3) Codul penal) ar însemna ignorarea principiului neadmiterii tragerii la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă, prevăzut la art.7 alin.(2) Cod penal și art.22 alin.(1) Cod de procedură penală. Fiind aplicată o singură dată, violența nu poate fi reținută de două ori la calificare: prima dată în contextul infracțiunii prevăzute de art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Codul penal; a doua oară ca expresie a infracțiunii de huliganism. Prin urmare, s-a constatat cu certitudine că acțiunile lui Zubac Constantin (pe episodul Chirilov Igor) au fost calificate în baza art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite ce aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Referitor la individualizarea și aplicarea pedepsei inculpatului Zubac Constantin, cu trimitere la prevederile art.art,61, 75 și 84 Cod penal, instanța de apel a notat că, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a stabilit lui Zubac Constantin pedeapsa în formă de 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Procurorul a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea recursului, procurorul invocă următoarele: -în partea recalificării faptelor comise de inculpat din prevederile art.art.27, 145 alin. (2) lit. a) și art.287 alin.(3) Cod penal (episodul cu Chirilov Igor) doar în baza art.287 alin.(3) Cod penal, este afectată de erori de drept. Greșit s-au apreciat și încadrat juridic faptele constatate în urma administrării materialului probatoriu; - în plus, instanța de apel a făcut o apreciere unilaterală a probelor prezentate, ca rezultat nefondat reîncadrând faptele inculpatului într-o singură 5 componență de infracțiune pe acest episod, și anume doar în baza art.287 alin.(3) Cod penal; - reieșind din materialele cauzei penale, din declarațiile părții vătămate Chirilov Igor, a martorilor Cujbă Ion, Frumosu Ana, Chirilov Măria, cât și a probelor materiale examinate, rezultă ca instanța de fond corect a ținut cont de circumstanțele cauzei și a încadrat acțiunile lui Zubac Constantin pe episodul lui Chirilov Igor. În aceiași ordine de idei, procurorul menționează că, instanța de apel a dat o apreciere subiectivă circumstanțelor cauzei, cât și probatoriului administrat, bazându-se pe declarațiile inculpatului, ignorând declarațiile părții vătămate Chirilov Igor, a martorilor audiați pe acest episod cât și celelalte probe materiale. 5.1. Avocatul Marco Dumitru în numele părții vătămate Chirilov Igor a declară recurs împotriva deciziei instanței de apel, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, se susține că, instanța de apel eronat a reținut că inculpatul a renunțat benevol la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 Cod penal, motiv din care acțiunile acestuia nu constituie nici tentativă de omor. Deci, nu este clar cum instanța de apel a ajuns la acesta concluzie și de ce a trecut cu vederea că după ce Zubac Constantin i-a aplicat o lovitură cu cuțitul părții vătămate Chirilov Igor, ultimul a reușit să închidă ușa apartamentului. Cu toate acestea, continuând-u-și acțiunile sale infracționale, inculpatul, dorind să-și ducă fapta până la capăt, amenințându-1 pe Chirilov Igor cu omorul, a început să lovească cu picioarele și pumnii în ușă dorind să o spargă, dar nu a reușit. În consecință, din cauze independente de voința făptuitorului, acțiunile acestuia nu și-au produs efectul. În sinteza celor menționate avocatul accentuează că, nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil, garantat de art.6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care obligă judecătorii naționali să-și motiveze deciziile, pentru a nu lăsa părțile într-o stare de incertitudine și a nu le crea impresia că nu au fost auzite.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Având în vedere că recursurile declarate de către procuror și de către avocatul Marco Dumitru în numele părții vătămate Chirilov Igor sunt admise, Colegiul penal lărgit se va expune concomitent asupra acestora. Din textul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit constată că, recurenții invocă temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și pct.12) Cod de procedură potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice 6 dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, cât și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În sensul prevederilor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate probele în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe și coroborării acestora, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile recurenților, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a comis erori de drept în privința inculpatului care pot fi remediate doar prin casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău. În primul rând potrivit deciziei recurate s-a atestat că, instanța de apel a menținut încadrarea juridică a primei instanțe (pe episoadele Bordea Radu și Bordea Ion) prin care inculpatul Zubac Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșite cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. În acest context, instanța de recurs notează că, potrivit Hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 12.08.2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art.287 alin.(1) Cod penal (neclaritatea normelor care incriminează infracțiunea de huliganism) s-a hotărât: neconstituționale cuvântul „grosolan”. În acord cu prevederile art.7 alin.(6) Cod de procedură penală, hotărârile Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unor prevederi legale sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală, instanțele de judecată și pentru persoanele participante la procesul penal. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal lărgit menționează că, prin prisma prevederilor art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel la menținerea încadrării juridice în baza art.287 alin.(3) Cod penal, urma să excludă sintagma „grosolan”. În al doilea rând referitor la (episodul Chirilov Igor) prin care instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpatului Zubac Constantin din prevederile art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal în prevederile art.287 alin.(3) Cod penal. Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că, încadrarea efectuată în rechizitoriu, prin care ar fi existat un concurs real de infracțiuni în baza art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal și art.287 alin.(3) Cod penal, ar însemna ignorarea principiului neadmiterii tragerii la răspundere penală de două ori pentru aceeași faptă, prevăzut la art.7 alin.(2) Cod penal și art.22 alin.(1) Codl de procedură penală (pct. 25 f.d.228 vol. V). 7 Însă, contrar celor indicate de instanța de apel, verificând criticele expuse de recurenți, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată, în partea reîncadrării acțiunilor inculpatului Zubac Constantin în raport cu cumulul de probe administrate în speță. Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost formulate concluzii pripite, fără o analiză esențială a probelor, care în opinia părții acuzării confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal – tentativa infracțiunii de omor asupra unei persoane, săvârșit cu premeditare. În vederea statuării asupra acestei concluzii, Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim aspect faptul că, principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că - aceasta nu cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal, ținând cont de toate probele administrate, inclusiv la etapa cercetării judecătorești. În altă ordine de idei, pornind de la cele stabilite supra, prin care violența comisă în privința lui Chirilov Igor urmează a fi încadrată în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit. a) Cod penal. În acțiunile inculpatului se conturează și încălcarea ordinii publice manifestată prin faptul lovirii cu picioarele în ușa apartamentului lui Chirilov Igor pe care a deteriorat-o. Acțiuni ce nu ating gradul minim necesar pentru a fi încadrate în baza art.287 alin.(3) Cod penal, în consecință, încadrarea juridică corectă va fi făcută în baza art.354 Cod contravențional. Prin urmare, Instanța de recurs atrage atenția că, încadrarea juridică a faptei este crucială în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță de apel. Din circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel deficitar și-a motivat soluția, încălcând prevederile art.art.414, 496-499 Cod de procedură penală, prin ce s-au comis erori de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și (12) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat 8 soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.7 al prezentei decizii.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și de către avocatul Marco Dumitru în numele părții vătămate Chirilov Igor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinăul din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința inculpatului Zubac Constantin XXXXX, dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 03 noiembrie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie Miron Aliona 9