1cs-325/2022 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1cs-325/2022

1-21169554-01-1cs-18102022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

Î N C H E I E R E

24 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând cererea înaintată de către avocatul Moșneaga Vladimir în numele

petiționarului Gheorghieș Alexandru, privind strămutarea judecării cauzei în ordine

de recurs, la plângerea avocatului Moșneaga Vladimir în interesele lui Gheorghieș

Alexandru în baza art. 313 Cod de procedură penală, de la Curtea de Apel Chișinău,

la o altă instanță egală în grad,

C O N S T A T Ă :

avocatului Moșneaga Vladimir în interesele lui Gheorghieș Alexandru, în ordine de

recurs, în baza art. 313 Cod de procedură penală, asupra încheierii Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 04 iulie 2022, prin care s-a admis demersul procurorului

privind autorizarea punerii sub sechestru a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX

(teren pentru construcții); bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX (casă de locuit); bunul

imobil cu nr. cadastral XXXXX (construcție accesorie); bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX (depozit); autoturism de model Audi Q5; autoturism de model Skoda Superb.

suspiciuni colective de imparțialitate a magistraților acestei instanțe în virtutea unor

circumstanțe expuse în public, prin intermediul mass-media, care au atras atenția

asupra unor evenimente care au și creat aparențe de lipsă de independență a tuturor

judecătorilor instanței vizate, fapt ce semnalizează deja încălcarea prevederilor art. 6

paragraf 1 din CtEDO, or, potrivit jurisprudenței CtEDO independența se pornește de

la încrederea pe care instanțele unei societăți democratice trebuie să o inspire

justițiabililor, astfel că un „observator obiectiv” nu ar identifica o sursă de îngrijorare

în circumstanțele cauzei.

1

Din cele reflectate în cererea vizată, se mai afirmă că, în cazul unei suspiciuni

colective întemeiate, remediul procesual nu poate fi decât strămutarea cauzei penale

la un alt organ judiciar penal de același grad. Strămutarea este, prin urmare, remediul

procesual reglementat de Codul de procedură penală în vederea înlăturării situațiilor

care pun în pericol desfășurarea normală a procesului penal datorită unor stări de fapt

neconvenabile, existente la locul unde urmează să fie judecată cauza penală, care face

obiectul acelui proces.

consideră că aceasta urmează a fi respinsă, reieșind din următoarele motive.

Conform art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție

strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță

egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei

obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.

Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi

cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.

De asemenea, conform art. 47 Cod de procedură penală, cererea de strămutare

înaintată de părți trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea

se anexează la aceasta de către partea care solicită strămutarea.

În continuare, Colegiul penal subliniază că, în conformitate cu prevederile art.

49 Cod penal, la soluționarea cererii de strămutare Curtea Supremă de Justiție

dispune, cu indicarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii de strămutare.

Astfel, doar în cazul în care cererea este întemeiată, Curtea Supremă de Justiție poate

dispune strămutarea judecării cauzei cu indicarea instanței concrete.

Ținând cont de cele expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia că,

alegațiile avocatului Moșneaga Vladimir nu cad sub incidența instituției strămutării

cauzei de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad, or, motivele indicate

în cerere sunt nefondate.

Colegiul penal atestă că, în susținerea cererii de strămutare se invocă dubii în

ceea ce privește obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de

Apel Chișinău, însă aceste circumstanțe nu cad sub incidența instituției strămutării

unei cauze, ci se referă la cazurile de incompatibilitate ale judecătorului de a participa

la judecarea cauzei, soluționarea cărora este reglementată de prevederile art. 33-35

Cod de procedură penală.

Suplimentar, Colegiul penal reamintește că, în corespundere cu prevederile art.

26 Cod de procedură penală, la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sunt

independenți și se supun numai legii. Judecătorii examinează cauzele penale pe baza

2

legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară

respectivă în condiții care exclud orice presiune asupra lor. Justiția penală se

înfăptuiește fără careva imixtiune. Judecătorul este obligat să se opună oricărei

încercări de a exercita presiune asupra sa. Exercitarea de presiune asupra

judecătorului la judecarea cauzelor penale cu scopul de a influența emiterea hotărârii

judecătorești atrage răspundere conform legii.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că cererea avocatului Moșneaga Vladimir

de strămutare a judecării cauzei în ordine de recurs, în baza art. 313 Cod de

procedură penală, nu conține motive, care potrivit legii ar servi drept temei de

strămutare a cauzei menționate, circumstanțele indicate în cerere având un caracter

declarativ și lipsit de susținere probantă, fapt ce impune soluția respingerii cererii

respective, ca fiind neîntemeiată.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge cererea înaintată de către avocatul Moșneaga Vladimir în numele

petiționarului Gheorghieș Alexandru, privind strămutarea judecării cauzei în ordine

de recurs, la plângerea avocatului Moșneaga Vladimir în interesele lui Gheorghieș

Alexandru în baza art. 313 Cod de procedură penală, de la Curtea de Apel Chișinău,

la o altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiată.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 24 octombrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

3