1ra-677/2022 — art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 5 martie 2020, Zaiț Lilian a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Zagoreanu Dmitrii a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) din Codul penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. Cheltuielile suportate pentru raportul de expertiză din 3524D din 08.12.2016 în sumă de 57,00 lei, s-au trecut în contul statului.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constat că potrivit rechizitoriului Zaiț Lilian este învinuit că la data de 21 noiembrie 2016, aproximativ la ora 13 și 00 min., aflându-se pe teritoriul parcării, dislocată în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună cu Zagorneanu Dmitrii, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând intenționat ordinea publică, acționând prin cinism și obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu Costrov Alexandru Ivan, numindu-l pe acesta cu cuvinte necenzurate. În continuarea 1 acțiunilor sale criminale, Zaiț Lilian l-a apucat de scurtă, în regiunea gâtului pe Castrov Alexandru, după care l-a călcat cu piciorul drept pe piciorul stâng, imobilizându-l. Ulterior, a scos din buzunarul scurtei un cuțit, aplicându-i cu acesta o lovitură în regiunea stângă a abdomenului, după care l-a amenințat să meargă împreună cu el după hambar, pentru ca fiica lui minoră să nu vadă sânge, unde îl v-a tăia. În urma aplicării loviturii, părții vătămate Costrov Alexandru, i- au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3524/D din 09 decembrie 2016 vătămarea ușoară a integrității corporale, sub formă de ”plagă înțepat tăiată a peretelui abdominal anterior, în regiunea iliacă stânga (nepenetrantă în cavitatea peritoneală)”. Astfel, acțiunile lui Zaiț Lilian au fost încadrate juridic în baza alin. (3) art. 287 Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Potrivit rechizitoriului Zagoreanu Dmitrii este învinuit că la data de 21 noiembrie 2016, de dimineață, a organizat prin intermediul convorbirii telefonice întâlnirea dintre învinuitul Zaiț Lilian și partea vătămată Costrov Alexandru. Ulterior, aproximativ la ora 13 și 00 min., Zagoreanu Dmitrii, aflându-se pe teritoriul parcării, dislocată în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună cu Zaiț Lilian, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând intenționat ordinea publică, acționând prin cinism și obrăznicie deosebită, a admis și nu a ripostat în momentul în care Zaiț Lilian a inițiat un conflict cu Costrov Alexandru și l-a numit pe acesta cu cuvinte necenzurate, în continuarea acțiunilor sale criminale, Zaiț Lilian l-a apucat de scurtă, în regiunea gâtului pe Castrov Alexandru, după care l-a călcat cu piciorul drept pe piciorul stâng, imobilizându-l. Ulterior, a scos din buzunarul scurtei un cuțit, aplicându-i cu acesta o lovitură în regiunea stângă a abdomenului, după care l-a amenințat să meargă împreună cu el după hambar, pentru ca fiica lui minoră să nu vadă sânge, unde îl v-a tăia, moment în care Zagoreanu Dmitrii se afla în urma acestuia și nu a curmat acțiunile ilegale ale acestuia. În urma aplicării loviturii, părții vătămate Costrov Alexandru, i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico- legală nr. 3524/D din 09 decembrie 2016 vătămarea ușoară a integrității corporale, sub formă de ”plagă înțepat tăiată a peretelui abdominal anterior, în regiunea iliacă stânga (nepenetrantă în cavitatea peritoneală)”. În circumstanțele indicate, Zagoreanu Dmitrii a admis posibilitatea aplicării de către Zaiț Lilian a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, fără a riposta. Astfel, acțiunile lui Zagoreanu Dmitrii au fost încadrate juridic în baza alin. (3) art. 287 Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, 2 săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Vulpe Maria, a înaintat cerere de apel prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Zaiț Lilian, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat la 4 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, Zagoreanu Dmitrii să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat la 4 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și stabilirea termenului de probă pe un termen de 4 ani. Corpurilor delicte urmând a fi păstrate în continuare, în camera de păstrare a IP Botanica al DP mun. Chișinău. 3.1 În motivarea apelului a indicat următoarele argumente: - organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii, în baza alin. (3) art. 287 Cod penal; - argumentele instanței sunt neîntemeiate și eronate, în situația în care în cadrul urmăriri penale organul de urmărire penală a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fiind evidențiate circumstanțele care dovedesc vinovăția inculpaților, totodată fiind acumulate suficiente probe pertinente și concludente, cu privire la existența infracțiunii, la identificarea făptuitorilor, pentru a se constata că este cazul să se transmită cauza penală în judecată în condițiile legii și pentru a se stabili răspunderea acestora; - probatoriul administrat în cadrul urmăriri penale și cercetate în cadrul procesului de judecată, denotă faptul că s-a demonstrat cu certitudine că a avut loc fapta de huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită; - probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților, precum și prezența elementelor infracțiunii incriminate, în acțiunile acestora și anume: însăși instanța de judecată se contrazice în partea ce ține de stabilirea existenței acțiunilor săvîrșite de inculpați constatând că de către acuzare au fost prezentate doar probele cu martorii, or în cadrul cercetării judecătorești au fost audiați martorii indicați în rechizitoriul și rețin că declarațiile acestora nu pot fi puse la îndoială, deoarece, martorii au fost preîntâmpinați de răspunderea penală ce o poartă conform art. 311, 312 din Codul penal, declarațiile acestor martori coroborează cu celelalte probe administrate și cercetate în ședința de judecată, 3 declarațiile acestora au fost consecvente și clare, și cele din cadrul cercetării judecătorești sunt analogice celor date în cadrul urmării penale; - reține declarațiile martorului Bolduratu Sergiu; - instanța de fond a analizat greșit și declarațiile martorului Martaloc Nicolae; - examinarea incompletă a tuturor probelor cauzei respective de către instanța de fond în coroborarea lor cu veridicitatea circumstanțelor reale ale cauzei, se dovedește prin explicațiile detaliate ale părții vătămate Costrov Alexandru; - la materialele cauzei sunt acte juridice contradictorii sentinței pronunțate privitor la redarea deplină și corectă a circumstanțelor cauzei din speța examinată, la care instanța de judecată nici nu a luat în consiterație acest fapt, apreciind arbitrar și incorect circumstanțele de fapt ale cauzei examinate, dându- i un calificativ greșit și eronat; - potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 3524/D din data de 09.12.2016, potrivit căruia Costrov Alexandru are o plagă înțepată tăiată a peretelui abdominal anterior în regiunea stîngă „nepenetrantă în cavitatea peritonială”, care a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată si în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară, se confirma de fapt declarațiile martorilor, părții vătămate care stau la baza învinuirii formulate inculpaților; - probe acumulate de către organul de urmărire penală și cercetate în instanța de judecată: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21 noiembrie 2011, prin care a fost supusă cercetării parcarea de pe str. Valea Bîcului, nr. 24, mun. Chișinău. (Vol. I, f.d. 11-14); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09 decembrie 2016, potrivit căruia partea vătămată l-a recunoscut pe Zaiț Lilian, ca fiind persoana care l-a atacat și l-a lovit cu cuțitul, (Vol. I, f.d. 66-67); procesul-verbal de examinare a obiectului din 31 ianuarie 2017 (Vol. I, f.d. 70- 74), împreună cu declarațiile martorilor nu demonstrează direct acțiunile ilegale ale inculpaților privind actul de huliganism; - acuzarea consideră dovedită integral vina inculpatului Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii în comiterea infracțiunii incriminate, prin probele pertinente și concludente cercetate în ședința de judecată, însă acestea nu au fost apreciate la justa lor valoare în coroborare cu celelalte probe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, a fost admis apelul procurorului, inclusiv din alte motive, casată sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 5 martie 2020, inclusiv din oficiu conform art. 409 Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaiț Lilian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod 4 penal și condamnat la închisoare pe un termen de 3 ani, conform art. 90 Cod penal, pedeapsa numită a fost suspendată condiționat cu stabilirea unui termen de probațiune de 1 an. Zagoreanu Dmitrii a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 4.1 Instanța de apel analizând probele enunțate în ansamblu, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că acțiunile lui Zaiț Lilian întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită. Totodată, instanța de apel a considerat că instanța de fond pripit a indicat că inculpatul Zagorneanu Dmitrii urmează a fi achitat pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii, or probele din dosar, fiind analizate și apreciate de instanța de apel indică că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. S-a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a-l achita pe Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii, pe motiv că nu sa constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel analizând declarațiile inculpatului și părții vătămate a reținut că inculpatul Zaiț Lilian a comis infracțiunea de huliganism, or din depozițiile părții vătămate se atestă că între inculpatul Zaiț Lilian și partea vătămată s-a iscat un conflict, Zaiț Lilian a aplicat făță de acesta violența, aplicându-i o lovitură cu cuțitul în regiunea abdomenului, la fel, din aceste declarații s-a reținut că fapta lui Zagorneanu Dmitrii nu întrunește elementele infracțiunii de huliganism, or, partea vătămată nu a redat careva circumstanțe din care ar rezulta că inculpatul Zagorneanu Dmitrii ar fi întreprins în privința sa careva acțiuni directe, cât și indirecte care ar întruni componența actului de huliganism, mai mult, partea vătămată a precizat că Zagorneanu Dmitrii nu a văzut cuțitul cu care inculpatul Zaiț Lilian i-a aplicat lovitura în abdomenul, nu a cunoscut despre intențiile inculpatului Zaiț Lilian, mai mult, aceste declarații coroborează cu probele ce vor fi analizate în continuare. Curtea de Apel din declarațiile părților a mai reținut că partea vătămată a telefonat la poliție, a indicat că a fost bătut de inculpatul Zaiț Lilian, a fost depistat pe teritoriul parcării unde au fost și inculpatul Zaiț Lilian, care nu a negat acest fapt și că partea vătămată avea o ”împunsătură” de cuțit. Instanța de apel a indicat că vina inculpatului Zaiț Lilian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței 5 asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, se probează și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi, raportul de expertiză medico- legală nr. 3524/D din data de 09.12.2016, potrivit căruia cet. Costrov Alexandru are o plagă înțepată tăiată a peretelui abdominal anterior în regiunea stîngă „nepenetrantă în cavitatea peritonială”, care a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăitor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată si în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară (Vol. I, f.d. 61-62); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21 noiembrie 2011, prin care a fost supusă cercetării parcarea de pe str. Valea Bîcului, nr. 24, mun. Chișinău, (Vol. I, f.d. 11-14); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09 decembrie 2016, potrivit căruia partea vătămată l-a recunoscut pe Zaiț Lilian, ca fiind persoana care l-a atacat și l-a lovit cu cuțitul. (Vol. I, f.d. 66-67); procesul- verbal de examinare a obiectului din 31 ianuarie 2017, prin care au fost supuse examinării următoarele obiecte: o pereche de papuci pentru bărbați, de culoare neagră, din piele, prăfuiți, iar pe papucul stâng, în față, a fost depistată o urmă de încălțăminte; un pulover de culoare albastră închis, în partea din față combinat cu alb, iar în partea din față, de jos a puloverului, a fost depistată o gaură cu dimensiunile de 20,5 cm; o geacă din materie asemănătoare cu geans, de culoare sură, în partea de jos stângă a căreia a fost depistată o gaură cu dimensiunile de 2 cm; o pereche de pantaloni din materie, asemănători cu blugii, de culoare bej, în partea stângă a cărora se află o gaură cu dimensiunea de 2 cm, în jurul căreia se află o pată de culoare brună. (Vol. I, f.d. 70-74). Instanța de apel a constatat că faptele expuse în rechizitoriu au fost comise de inculpatul Zaiț Lilian, or sub acest aspect, careva dubii lipsesc, atâta timp cât declarațiile inculpaților au fost combătute prin cumulul de probe care coroborează, au fost dobândite cu respectarea normelor de procedură, și care susțin fără dubii circumstanțele relatate de partea vătămată. Cu privire la acțiunile inculpatului Zagorneanu Dmitrii, Curtea de apel a reținut că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii imputate lui. Potrivit acuzării Zagoreanu Dmitrii este învinuit că la data de 21 noiembrie 2016, de dimineață, a organizat prin intermediul convorbirii telefonice întâlnirea dintre învinuitul Zaiț Lilian și partea vătămată Costrov Alexandru. Ulterior, aproximativ la ora 13 și 00 min., Zagoreanu Dmitrii, aflându-se pe teritoriul parcării, dislocată în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună cu Zaiț Lilian, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând intenționat ordinea publică, acționând prin cinism și obrăznicie deosebită, a admis și nu a ripostat în momentul în care Zaiț Lilian a inițiat un conflict cu Costrov Alexandru și l-a numit pe acesta cu cuvinte necenzurate, în continuarea acțiunilor sale 6 criminale, Zaiț Lilian l-a apucat de scurtă, în regiunea gâtului pe Castrov Alexandru, după care l-a călcat cu piciorul drept pe piciorul stâng, imobilizându- l. Ulterior, a scos din buzunarul scurtei un cuțit, aplicându-i cu acesta o lovitură în regiunea stângă a abdomenului, după care l-a amenințat să meargă împreună cu el după hambar, pentru ca fiica lui minoră să nu vadă sânge, unde îl v-a tăia, moment în care Zagoreanu Dmitrii se afla în urma acestuia și nu a curmat acțiunile ilegale ale acestuia. În urma aplicării loviturii, părții vătămate Costrov Alexandru, i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3524/D din 09 decembrie 2016 vătămarea ușoară a integrității corporale, sub formă de ”plagă înțepat tăiată a peretelui abdominal anterior, în regiunea iliacă stânga (nepenetrantă în cavitatea peritoneală)”. În circumstanțele indicate, Zagoreanu Dmitrii a admis posibilitatea aplicării de către Zaiț Lilian a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, fără a riposta. Instanța de apel a menționat că probele administrate în speță indică la acțiunile prejudiciabile ale inculpatului Zaiț Lilian și nicidecum, nu indică la careva acțiuni prejudiciabile întreprinse de inculpatul Zagoreanu Dmitrii, în acțiunile ultimului lipsind latura obiectivă și subiectivă a infracțiuni de huliganism, or nici partea vătămată, nici martorii și nici actele și materialele administrate în cadrul urmăririi penale nu indică la careva acțiuni sau inacțiuni ale lui Zagonreanu Dmitrii, care ar indica că fapta acestuia întrunește elementele infracțiunii de huliganism, în special, procurorul a eșuat în a prezenta probe ce ar confirma cum Zagoreanu Dmitrii a admis posibilitatea aplicării de către Zaiț Lilian a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, fără a riposta. Astfel, s-a reținut că partea vătămată, fiind audiată a precizat că Zagorneanu Dmitrii se află în spatele automobilului și nu a văzut ce acțiuni întreprinde inculpatul Zaiț Lilian, în special a indicat că inculpatul Zagorneanu Dmitrii nu a văzut că inculpatul Zaiț Lilian are cuțit și că i-a aplicat lovitura, mai mult, paznicul a menționat că partea vătămată nu a strigat, totodată, nici unul din martorii audiați nu au indicat la careva acțiuni/inacțiuni ale lui Zagonreanu Dmitrii prin care ar fi favorizat sau susținut acțiunile inculpatului Zaiț Lilia, sau a fi venit în detrimentul părții vătămate, totodată, nici un act și document acumulat și administrat în cadrul urmăririi penale nu relevă circumstanțe ce ar indica că inculpatul Zagorneanu Dmitri ar fi comis acțiuni/inacțiuni care ar întruni latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de huliganism. Astfel, probele analizate și apreciate de instanța de apel indică că inculpatul Zaiț Lilian a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin 7 conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, iar fapta imputată inculpatului Zagoreanu Dmitrii, nu întrunește elementele infracțiunii. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Zaiț Lilian, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal și le-a aplicat corespunzător. Conform art. 16 Cod penal, instanța de apel a atestat că infracțiunea săvârșită, se atribuie la categoria grave. În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal, circumstanțe atenuante în privința inculpatului Zaiț Lilian, nu au fost stabilite, iar circumstanțe agravante, prevăzute de art. 77 Cod penal, în privința inculpatului se reține săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Curtea de apel a stabilit că inculpatul la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, relevant este și faptul că inculpatul pe parcursul judecării cauzei a avut un comportament pozitiv, s-a prezentat în ședințele de judecată, a dat declarații, totodată, acesta are doi copii minori la întreținere. Iar ținând cont de sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, raportată la circumstanțele reale și persoanele ale inculpatului, Colegiul a considerat echitabil și proporțional de aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, iar prin prisma art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii cu stabilirea unui termen de probațiune de 1 an. Or, ținând cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, de faptul că acesta este la prima abatere și la prima încălcare a prevederilor Codului Penal RM, are la întreținere doi copii minori, în lipsa circumstanțelor agravante, s-a atestat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără ca acesta să execute pedeapsa închisorii, în speță fiind prezente circumstanțe ce indică că în privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal. La caz, s-a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă fără izolarea acestuia de societate. A fost admisă solicitarea acuzatorului de stat în partea soluționării sorții corpurilor delicte.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian. 5.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin recursul ordinar declarat, invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, în partea menținerii achitării inculpatului Zagoreanu Dmitrii, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului a invocat că: 8 - instanța de apel nu a depus efortul necesar pentru a nu lăsa nici un aspect al complexului faptic nestabilit, astfel încât a mers pe ideea preconcepută a instanței de fond, privind nevinovăția inculpatului; - instanța de apel nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, astfel că toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată, or cum se explică faptul că fiecare din criticile invocate de către instanța de apel referitor la probele aduse în sprijinul învinuirii imputate inculpatului, sunt expuse deficitar și selectiv preluate din soluția adoptată de către instanța de fond; - achitându-l pe Zagoreanu Dmitrii atât instanța de fond cât și cea de apel, s-au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului, astfel încâlcind prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală; - atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerație declarațiile martorilor, cât și probele prezentate de acuzare, adoptând o hotărâre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și pledoaria apărătorului său; - instanța de fond și cea de apel nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate Costrov Alexandru; - inculpații Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii nu au recunoscut vina, iar probele cercetate în instanțele de judecată dovedesc cu certitudine că ultimii au comis infracțiunea de huliganism imputată; - instanța de apel, menținând sentința de achitare în privința inculpatului Zagoreanu Dmitrii a apreciat doar probele care sunt în favoarea inculpatului, fără a aprecia probele administrate de acuzatorul de stat, or, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată nu sunt argumentate și nu sunt indicate motivele admiterii sau respingerii lor, atât de învinuire, cât și de apărare. 5.2 Avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian, prin recursul ordinar declarat, invocând incidența pct. 6) și 12) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, privind condamnarea lui Zaiț Lilian, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 5 martie 2020m în partea achitării ultimului. În susținerea recursului a invocat că: - pe parcursul examinării prezentei cauze în instanțele de judecată, învinuirea adusă lui Zait Lilian nu s-a confirmat; 9 - nici o probă a cauzei nu a indicat cu suficientă claritate, lipsită de dubii că în data de 21.11.2016, Zaiț Lilian ar fi comis infracțiunea imputată; - unica probă prezentată de acuzare sunt declarațiile părții vătămate Costrov Alexandru, alte probe, care ar confirma vinovăția lui Zaiț Lilian în comiterea infracțiunii imputate nu au fost acumulate nici la faza de urmărire penală, nici în instanța de judecată și nici în cea de apel; - pe parcursul examinării cauzei penale în judecată nu s-a confirmat că la data săvârșirii presupusei infracțiuni Zaiț Lilian, ar fi exprimat o vădită lipsă de respect față de societate și că el ar fi încălcat ordinea publică; - indică că în urma acțiunilor părții vătămate, a fost prejudiciat anume Zaiț Lilian, care căzuse jos când Costrov Alexandru, a inițiat manevre cu autoturismul și a trecut cu roata stângă din spate peste brațul și piciorul lui Zaiț Lilian, cauzându-i ultimului leziuni corporale medii, fapt confirmat prin Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 202002DO272 din 19.02.2020 copia căruia a anexat-o la referința depusă la 16.10.2020, instanța de apel însă a evitat să se expună în decizia sa în privința acestor probe și nu le-a dat nici o apreciere; - procurorul pe parcursul examinării prezentei cauze penale în instanță nu a prezentat careva probe că inculpatul Zaiț Lilian ar fi aplicat violență asupra lui Costrov Alexandru cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății; - în instanța de judecată nu a fost stabilit că Zaiț Lilian avea la el un cuțit cu care se pretinde că l-ar fi înjunghiat pe Costrov Alexandru, nici martorii acuzării Bolduratu Sergiu (paznicul parcării), Martalog Nicolae și Piveni Evghenii nu au confirmat că dânșii personal au văzut că Zaiț Lilian ar fi avut în posesie un cuțit sau că acesta ar fi avut un comportament huliganic și ar fi aplicat violență față de Costrov Alexandru; - indică că conform declarațiilor inculpatului Zagoreanu Dmitrii, când dânsul s-a apropiat de Costrov Alexandru la parcare, acela își tăia unghiile cu un tăietor de unghii care avea și o lamă de cuțit, astfel, nu poate fi exclus faptul că Costrov Alexandru și-ar fi cauzat singur o mică înțepătură în urma căreia să pretindă ulterior sume enorme de bani de la Zaiț Lilian și administrația firmei ”Balkan Euro Tir”; - presupusa rănire a lui Costrov Alexandru s-ar fi produs orientativ la ora 13:20 min și până la ora 15.00, acesta nu solicitase asistența medicală de urgență, iar colaboratorii de poliție au desfășurat cercetarea la fața locului inclusiv cu participarea lui Costrov Alexandru; - apărarea a înaintat demersuri la urmărirea penală și în instanța de judecată privind interpelarea apelurilor telefonice efectuate și recepționate de către Costrov Alexandru la data de 21.11.2016 și ziua următoare, pentru a confirma sau infirma implicarea altor persoane la regizarea acestui incident, care au rămas fără soluționare; 10 - apărarea pune la îndoială veridicitatea fișei medicale a lui Costrov Alexandru, care conține o multitudine de erori, ștersături, corectări care permit a concluziona că a fost îndeplinită pentru o altă persoană; - instanța de apel în decizia sa a indicat că Costrov Alexandru s-a aflat la tratament în staționar 6 zile, pe când în realitate a stat doar o singură zi; - Costrov Alexandru practic nu s-a prezentat la ședințele de examinare a cauzei și cel puțin nu a înaintat o acțiune civilă sau alte pretenții de despăgubire pe prezenta cauză, aceasta confirmă dubiile apărării referitor la veridicitatea declarațiilor sale și la vinovăția inculpatului Zaiț Lilian în comiterea infracțiunii de care el este acuzat; - probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, puse la dispoziția instanței, nu dau temei la o stabilire sigură a vinovăției inculpaților în acuzația adusă acestora, precum și nu dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că faptele care li se pun în sarcina inculpaților și dacă au fost cu adevărat săvârșite de către aceștia; - consideră că prima instanță a examinat cauza complet, obiectiv și sub toate aspectele, ajungând la concluzia întemeiată de emitere în privința inculpatului Zaiț Lilian a unei sentințe de achitare.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă 11 fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Atât în cadrul ședinței de judecată, cât și în instanța de apel, apărarea a pledat pentru pronunțarea unei sentințe de achitare pe învinuirea adusă în rechizitoriu. Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția/nevinovăția inculpaților pentru fapta stabilită. Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate de legislator. Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se constată că acestea sunt întemeiate pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, invocând incidența cazului de casare pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul atestă că, criticele procurorului, în esență, se referă la soluția de achitare a inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii emisă de prima instanță, și cea de menținere a achitării, în privința inculpatului Zagoreanu Dmitrii, adoptată de instanța de apel, fără o apreciere corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care în opinia acuzatorului confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu, iar avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian, critică decizia recurată prin prisma faptului că concluziile expuse de instanțele de fond nu se bazează pe probe care ar demonstra vinovăția inculpatului, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând criticele expuse în acest sens, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanțele de fond nu au judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată în raport cu cumulul de probe administrat la 12 caz. Colegiului penal reține că, instanța de apel, nerespectând întocmai prevederile art. 101 Cod procedură penală, a formulat concluzii în lipsa unei analize ample a probelor, acumulate și prezentate în instanța de judecată de către partea acuzării și partea apărării cu referire la învinuirea adusă inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor – huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Astfel, este evidentă lipsa motivării hotărârii atacate, instanța de apel limitându-se la aprecierea selectivă a probelor, enumerarea lor, fără a le da o apreciere prin prisma pertinenței, utilității, concludenței, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fapt prin care denotă prezența erorii de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul penal evidențiază într-un prim aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că aceasta nu cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Lecturând conținutul deciziei, se constată concluzionarea defectuoasă, incertă și contradictorie a instanței de apel privind condamnarea inculpatului Zaiț Lilian, de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal și respectiv menținerea soluției de achitare a inculpatului Zagoreanu Dmitrii, de învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu modificarea temeiului de achitare. 13 Colegiul penal constată că potrivit rechizitoriului inculpații Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii, au fost învinuiți de către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit reține că, partea acuzării și-a întemeiat învinuirea inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi, raportul de expertiză medico-legală nr. 3524/D din data de 09.12.2016, potrivit căruia cet. Costrov Alexandru are o plaga înțepată tăiată a peretelui abdominal anterior în regiunea stângă „nepenetrantă în cavitatea peritonială”, care a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară (Vol.I, f.d.61-62); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.11.2011, prin care a fost supusă cercetării parcarea de pe str. Valea Bîcului, nr. 24, mun. Chișinău, (Vol.I, f.d.11-14); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.12.2016, potrivit căruia partea vătămată l-a recunoscut pe Zaiț Lilian, ca fiind persoana care l-a atacat și l-a lovit cu cuțitul (Vol. I, f.d.66-67); procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.01.2017, prin care au fost supuse examinării următoarele obiecte: o pereche de papuci pentru bărbați, de culoare neagră, din piele, prăfuiți, iar pe papucul stâng, în față, a fost depistată o urmă de încălțăminte; un pulover de culoare albastră închis, în partea din față combinat cu alb, iar în partea din față, de jos a puloverului, a fost depistată o gaură cu dimensiunile de 20,5 cm; o geacă din materie asemănătoare cu geans, de culoare sură, în partea de jos stângă a căreia a fost depistată o gaură cu dimensiunile de 2 cm; o pereche de pantaloni din materie, asemănători cu blugii, de culoare bej, în partea stângă a cărora se află o gaură cu dimensiunea de 2 cm, în jurul căreia se află o pată de culoare brună. (Vol. I, f.d.70-74), pe care, reieșind din conținutul deciziei, instanța de apel nu le-a supus analizei și verificării aprofundate, în raport cu criticele aduse în cererea de apel a procurorului. Astfel, instanța de apel urma să analizeze minuțios în cauza deferită judecării, aspectele învinuirii aduse inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, prin prisma conținutului probelor administrate la caz, inclusiv declarațiile martorilor audiați, ceea ce nu a fost efectuat cu suficientă amplitudine. Totodată, relevant este faptul că concluziile instanțelor inferioare, referitor la achitarea inculpatului Zaiț Lilian și respectiv condamnarea acestuia, sunt diametral opuse, având la baza soluțiilor adoptate, în principiu, același material probatoriu interpretat și apreciat după intima convingere a judecătorilor, care nemijlocit urma să se bazeze pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. La caz însă atât prima instanță, cât și cea de gradul 14 doi de jurisdicție, în cadrul cercetărilor primare și ulterior, suplimentare, a probatoriului administrat de organul de urmărire penală, contrar prevederilor art. 100-101 Cod de procedură și aspectelor faptice a cauzei, au admis interpretări vaste, extensive a probelor materiale, care în fond au influențat soluțiile adoptate. Mai mult, la pct. 41 al deciziei atacate, Curtea de Apel constatând fapta imputată inculpatului Zaiț Lilian, prin ordonanță de punere sub învinuire și actul de sesizare a instanței, notează că ”Zaiț Lilian xxxxx la data de 21 noiembrie 2016, aproximativ la ora 13 și 00 min., aflându-se pe teritoriul parcării, dislocată în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună cu Zagorneanu Dmitrii xxxxxx, exprimând…”, ca ulterior la pct. 44 să constate că ”potrivit rechizitoriului Zagoreanu Dmitrii xxxxx este învinuit…..”, teză caracteristică unei sentinței de achitare, deși mai sus, contrazicând această constatare, a rezumat că infracțiunea imputată inculpaților prin actul de învinuire, a fost comisă ”împreună”. În acest context, Colegiul ține să remarce că, art. 390 Cod de procedură penală stipulează exhaustiv temeiurile în baza cărora instanța este îndreptățită să adoptă sentința de achitare, în particular fiind vorba despre cazurile cînd: 1) nu s- a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvîrșită de inculpat; 3) fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Potrivit sentinței primei instanțe inculpatul Zagoreanu Dmitrii, a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) din Codul penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, rejudecând cauza Curtea de apel, în principiu a menținut soluția de achitare a inculpatului, fiind modificat doar temeiul în baza căruia a fost achitat Zagoreanu Dmitrii, considerând că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Tot aici, Colegiul constată lipsa motivării în descriptivul deciziei Curții de Apel, a aspectelor de trecere de la un temei de achitare la altul, fiind considerată insuficientă statuarea precum că ”instanța de fond pripit a indicat că inculpatul Zagorneanu Dmitrii urmează a fi achitat pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii, or probele din dosar, fiind analizate și apreciate de instanța de apel indică că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, fără ca în sensul dat să se indice temeiurile, motivele, argumentele care nemijlocit au servit la aprecierea necesității rejudecării cauzei în sensul dat. În speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. Totodată, aferent solicitării de achitare a inculpatului Zaiț Lilian, avocatul Guțu Valentin formulează mai multe critici îndreptate împotriva soluției pronunțate de instanța de apel, în acest sens consemnând că instanța de apel a 15 făcut o încadrare juridică greșită or fapta nu a fost comisă de inculpat și că instanța a examinat în mod superficial cauza și și-a bazat concluziile pe presupuneri. Aici, instanța de recurs relevă că sunt întemeiate și argumentele apărării, referitoare la faptul că reaprecierea probelor de către instanța de apel are un caracter defectuos, or, se constată o expunere unilaterală și nemotivată din partea instanței de apel asupra ansamblului de probe administrate în cadrul judecării cauzei, lipsind totodată analiza temeiurile invocate de părți prin prisma admiterii sau respingerii acestora, evitându-se expunerea motivată și suficientă asupra circumstanțelor pe care instanța de apel le-a pus la baza adoptării soluției pronunțate. Instanța de apel s-a redus doar la argumentul că, deși inculpatul Zaiț Lilian și-a negat vinovăția în cele incriminate, vinovăția lui și-a găsit confirmare prin probatoriul administrat la caz, căruia în fapt instanța de apel nu i-a dat aprecierea corespunzătoare. În acest context, decizia instanței de apel, care urma a fi pronunțată în cadrul continuării procesului de judecată în condițiile art. 413, 414 Cod de procedură penală, este una incompletă sub aspectul motivării, pentru a fi apreciată în final ca fiind pronunțată în urma examinării obiective și multilaterale a cauzei. În contextul rigorilor prevăzute de art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, care stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or, se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi aprecierea concretă a fiecărei probe în parte conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, de fiind respectate în deplină măsură aceste prevederi legale. Astfel, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)- (4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de 16 prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final concluzii defectuoase, în prezența căror se conturează erorile de drept. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de motivarea insuficientă a soluției adoptate și prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței [MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie 1994), ceea ce la caz nu s-a realizat. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelurile declarate la caz, cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel și recurs, nominalizate și în prezenta decizie; să 17 cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate inculpatului, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și stabilirii pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluției de condamnare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, subsidiar pronunțându-se și asupra argumentelor acuzatorului de stat, pentru a pronunța o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Zaiț Lilian xxxxxx și Zagoreanu Dmitrii xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 25 august 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 18