1ra-677/2022 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-677/2022 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-677/2022

1-17158299-01-1ra-06052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Tăut Dorina și de către avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie

2021, în cauza penală în privința lui

Zaiț Lilian …………………………………

Zagoreanu Dmitrii ……………………….

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 18.04.2017 – 05.03.2020.

Instanța de apel: 14.05.2020 – 21.12.2021.

Instanța de recurs: 06.05.2022 – 08.08.2022.

A C O N S T A T A T :

Lilian a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Zagoreanu Dmitrii a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) din Codul penal, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cheltuielile suportate pentru raportul de expertiză din 3524D din 08.12.2016

în sumă de 57,00 lei, s-au trecut în contul statului.

rechizitoriului Zaiț Lilian este învinuit că la data de 21 noiembrie 2016,

aproximativ la ora 13 și 00 min., aflându-se pe teritoriul parcării, dislocată în mun.

Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună cu Zagorneanu Dmitrii, exprimând

o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând intenționat ordinea publică,

acționând prin cinism și obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu Costrov

Alexandru Ivan, numindu-l pe acesta cu cuvinte necenzurate. În continuarea

1

acțiunilor sale criminale, Zaiț Lilian l-a apucat de scurtă, în regiunea gâtului pe

Castrov Alexandru, după care l-a călcat cu piciorul drept pe piciorul stâng,

imobilizându-l. Ulterior, a scos din buzunarul scurtei un cuțit, aplicându-i cu

acesta o lovitură în regiunea stângă a abdomenului, după care l-a amenințat să

meargă împreună cu el după hambar, pentru ca fiica lui minoră să nu vadă sânge,

unde îl v-a tăia. În urma aplicării loviturii, părții vătămate Costrov Alexandru, i-

au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3524/D din 09

decembrie 2016 vătămarea ușoară a integrității corporale, sub formă de ”plagă

înțepat tăiată a peretelui abdominal anterior, în regiunea iliacă stânga

(nepenetrantă în cavitatea peritoneală)”.

Astfel, acțiunile lui Zaiț Lilian au fost încadrate juridic în baza alin. (3) art.

287 Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

Potrivit rechizitoriului Zagoreanu Dmitrii este învinuit că la data de 21

noiembrie 2016, de dimineață, a organizat prin intermediul convorbirii telefonice

întâlnirea dintre învinuitul Zaiț Lilian și partea vătămată Costrov Alexandru.

Ulterior, aproximativ la ora 13 și 00 min., Zagoreanu Dmitrii, aflându-se pe

teritoriul parcării, dislocată în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună

cu Zaiț Lilian, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând

intenționat ordinea publică, acționând prin cinism și obrăznicie deosebită, a

admis și nu a ripostat în momentul în care Zaiț Lilian a inițiat un conflict cu

Costrov Alexandru și l-a numit pe acesta cu cuvinte necenzurate, în continuarea

acțiunilor sale criminale, Zaiț Lilian l-a apucat de scurtă, în regiunea gâtului pe

Castrov Alexandru, după care l-a călcat cu piciorul drept pe piciorul stâng,

imobilizându-l. Ulterior, a scos din buzunarul scurtei un cuțit, aplicându-i cu

acesta o lovitură în regiunea stângă a abdomenului, după care l-a amenințat să

meargă împreună cu el după hambar, pentru ca fiica lui minoră să nu vadă sânge,

unde îl v-a tăia, moment în care Zagoreanu Dmitrii se afla în urma acestuia și nu

a curmat acțiunile ilegale ale acestuia. În urma aplicării loviturii, părții vătămate

Costrov Alexandru, i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 3524/D din 09 decembrie 2016 vătămarea ușoară a integrității corporale,

sub formă de ”plagă înțepat tăiată a peretelui abdominal anterior, în regiunea

iliacă stânga (nepenetrantă în cavitatea peritoneală)”. În circumstanțele indicate,

Zagoreanu Dmitrii a admis posibilitatea aplicării de către Zaiț Lilian a altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, fără a riposta.

Astfel, acțiunile lui Zagoreanu Dmitrii au fost încadrate juridic în baza alin.

(3) art. 287 Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

2

săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

oficiul Botanica, Vulpe Maria, a înaintat cerere de apel prin care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Zaiț Lilian, să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal și

condamnat la 4 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, Zagoreanu Dmitrii

să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 287 alin. (3)

Cod penal și condamnat la 4 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal și stabilirea termenului de probă pe un termen de 4 ani. Corpurilor delicte

urmând a fi păstrate în continuare, în camera de păstrare a IP Botanica al DP mun.

Chișinău.

3.1 În motivarea apelului a indicat următoarele argumente:

- organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpaților Zaiț Lilian și

Zagoreanu Dmitrii, în baza alin. (3) art. 287 Cod penal;

- argumentele instanței sunt neîntemeiate și eronate, în situația în care în

cadrul urmăriri penale organul de urmărire penală a luat toate măsurile

prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a

circumstanțelor cauzei, fiind evidențiate circumstanțele care dovedesc vinovăția

inculpaților, totodată fiind acumulate suficiente probe pertinente și concludente,

cu privire la existența infracțiunii, la identificarea făptuitorilor, pentru a se

constata că este cazul să se transmită cauza penală în judecată în condițiile legii și

pentru a se stabili răspunderea acestora;

- probatoriul administrat în cadrul urmăriri penale și cercetate în cadrul

procesului de judecată, denotă faptul că s-a demonstrat cu certitudine că a avut

loc fapta de huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu

aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății,

acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită;

- probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților, precum și

prezența elementelor infracțiunii incriminate, în acțiunile acestora și anume:

însăși instanța de judecată se contrazice în partea ce ține de stabilirea existenței

acțiunilor săvîrșite de inculpați constatând că de către acuzare au fost prezentate

doar probele cu martorii, or în cadrul cercetării judecătorești au fost audiați

martorii indicați în rechizitoriul și rețin că declarațiile acestora nu pot fi puse la

îndoială, deoarece, martorii au fost preîntâmpinați de răspunderea penală ce o

poartă conform art. 311, 312 din Codul penal, declarațiile acestor martori

coroborează cu celelalte probe administrate și cercetate în ședința de judecată,

3

declarațiile acestora au fost consecvente și clare, și cele din cadrul cercetării

judecătorești sunt analogice celor date în cadrul urmării penale;

- reține declarațiile martorului Bolduratu Sergiu;

- instanța de fond a analizat greșit și declarațiile martorului Martaloc

Nicolae;

- examinarea incompletă a tuturor probelor cauzei respective de către

instanța de fond în coroborarea lor cu veridicitatea circumstanțelor reale ale

cauzei, se dovedește prin explicațiile detaliate ale părții vătămate Costrov

Alexandru;

- la materialele cauzei sunt acte juridice contradictorii sentinței pronunțate

privitor la redarea deplină și corectă a circumstanțelor cauzei din speța

examinată, la care instanța de judecată nici nu a luat în consiterație acest fapt,

apreciind arbitrar și incorect circumstanțele de fapt ale cauzei examinate, dându-

i un calificativ greșit și eronat;

- potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 3524/D din data de

09.12.2016, potrivit căruia Costrov Alexandru are o plagă înțepată tăiată a

peretelui abdominal anterior în regiunea stîngă „nepenetrantă în cavitatea

peritonială”, care a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

tăietor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată si în baza acestui criteriu se califică ca

vătămare ușoară, se confirma de fapt declarațiile martorilor, părții vătămate care

stau la baza învinuirii formulate inculpaților;

- probe acumulate de către organul de urmărire penală și cercetate în

instanța de judecată: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21 noiembrie

2011, prin care a fost supusă cercetării parcarea de pe str. Valea Bîcului, nr. 24,

mun. Chișinău. (Vol. I, f.d. 11-14); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 09 decembrie 2016, potrivit căruia partea vătămată l-a

recunoscut pe Zaiț Lilian, ca fiind persoana care l-a atacat și l-a lovit cu cuțitul,

(Vol. I, f.d. 66-67); procesul-verbal de examinare a obiectului din 31 ianuarie 2017

(Vol. I, f.d. 70- 74), împreună cu declarațiile martorilor nu demonstrează direct

acțiunile ilegale ale inculpaților privind actul de huliganism;

- acuzarea consideră dovedită integral vina inculpatului Zaiț Lilian și

Zagoreanu Dmitrii în comiterea infracțiunii incriminate, prin probele pertinente

și concludente cercetate în ședința de judecată, însă acestea nu au fost apreciate la

justa lor valoare în coroborare cu celelalte probe.

a fost admis apelul procurorului, inclusiv din alte motive, casată sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 5 martie 2020, inclusiv din oficiu

conform art. 409 Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zaiț Lilian a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

4

penal și condamnat la închisoare pe un termen de 3 ani, conform art. 90 Cod penal,

pedeapsa numită a fost suspendată condiționat cu stabilirea unui termen de

probațiune de 1 an.

Zagoreanu Dmitrii a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1 Instanța de apel analizând probele enunțate în ansamblu, prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că acțiunile lui Zaiț

Lilian întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal,

huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită.

Totodată, instanța de apel a considerat că instanța de fond pripit a indicat

că inculpatul Zagorneanu Dmitrii urmează a fi achitat pe motiv că nu s-a constatat

fapta infracțiunii, or probele din dosar, fiind analizate și apreciate de instanța de

apel indică că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. S-a

considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele,

fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală și în așa mod a

ajuns la concluzia greșită de a-l achita pe Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii, pe

motiv că nu sa constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel analizând declarațiile inculpatului și părții vătămate a

reținut că inculpatul Zaiț Lilian a comis infracțiunea de huliganism, or din

depozițiile părții vătămate se atestă că între inculpatul Zaiț Lilian și partea

vătămată s-a iscat un conflict, Zaiț Lilian a aplicat făță de acesta violența,

aplicându-i o lovitură cu cuțitul în regiunea abdomenului, la fel, din aceste

declarații s-a reținut că fapta lui Zagorneanu Dmitrii nu întrunește elementele

infracțiunii de huliganism, or, partea vătămată nu a redat careva circumstanțe din

care ar rezulta că inculpatul Zagorneanu Dmitrii ar fi întreprins în privința sa

careva acțiuni directe, cât și indirecte care ar întruni componența actului de

huliganism, mai mult, partea vătămată a precizat că Zagorneanu Dmitrii nu a

văzut cuțitul cu care inculpatul Zaiț Lilian i-a aplicat lovitura în abdomenul, nu a

cunoscut despre intențiile inculpatului Zaiț Lilian, mai mult, aceste declarații

coroborează cu probele ce vor fi analizate în continuare.

Curtea de Apel din declarațiile părților a mai reținut că partea vătămată a

telefonat la poliție, a indicat că a fost bătut de inculpatul Zaiț Lilian, a fost depistat

pe teritoriul parcării unde au fost și inculpatul Zaiț Lilian, care nu a negat acest

fapt și că partea vătămată avea o ”împunsătură” de cuțit.

Instanța de apel a indicat că vina inculpatului Zaiț Lilian în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică

acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

5

asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin

obrăznicie deosebită, se probează și prin sistemul de acte și documente acumulate

și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi, raportul de expertiză medico-

legală nr. 3524/D din data de 09.12.2016, potrivit căruia cet. Costrov Alexandru

are o plagă înțepată tăiată a peretelui abdominal anterior în regiunea stîngă

„nepenetrantă în cavitatea peritonială”, care a putut fi cauzată în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect tăitor-înțepător, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată

si în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară (Vol. I, f.d. 61-62);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21 noiembrie 2011, prin care a fost

supusă cercetării parcarea de pe str. Valea Bîcului, nr. 24, mun. Chișinău, (Vol. I,

f.d. 11-14); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09

decembrie 2016, potrivit căruia partea vătămată l-a recunoscut pe Zaiț Lilian, ca

fiind persoana care l-a atacat și l-a lovit cu cuțitul. (Vol. I, f.d. 66-67); procesul-

verbal de examinare a obiectului din 31 ianuarie 2017, prin care au fost supuse

examinării următoarele obiecte: o pereche de papuci pentru bărbați, de culoare

neagră, din piele, prăfuiți, iar pe papucul stâng, în față, a fost depistată o urmă de

încălțăminte; un pulover de culoare albastră închis, în partea din față combinat cu

alb, iar în partea din față, de jos a puloverului, a fost depistată o gaură cu

dimensiunile de 20,5 cm; o geacă din materie asemănătoare cu geans, de culoare

sură, în partea de jos stângă a căreia a fost depistată o gaură cu dimensiunile de 2

cm; o pereche de pantaloni din materie, asemănători cu blugii, de culoare bej, în

partea stângă a cărora se află o gaură cu dimensiunea de 2 cm, în jurul căreia se

află o pată de culoare brună. (Vol. I, f.d. 70-74).

Instanța de apel a constatat că faptele expuse în rechizitoriu au fost comise

de inculpatul Zaiț Lilian, or sub acest aspect, careva dubii lipsesc, atâta timp cât

declarațiile inculpaților au fost combătute prin cumulul de probe care

coroborează, au fost dobândite cu respectarea normelor de procedură, și care

susțin fără dubii circumstanțele relatate de partea vătămată.

Cu privire la acțiunile inculpatului Zagorneanu Dmitrii, Curtea de apel a

reținut că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii imputate lui.

Potrivit acuzării Zagoreanu Dmitrii este învinuit că la data de 21 noiembrie

2016, de dimineață, a organizat prin intermediul convorbirii telefonice întâlnirea

dintre învinuitul Zaiț Lilian și partea vătămată Costrov Alexandru. Ulterior,

aproximativ la ora 13 și 00 min., Zagoreanu Dmitrii, aflându-se pe teritoriul

parcării, dislocată în mun. Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună cu Zaiț

Lilian, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând intenționat

ordinea publică, acționând prin cinism și obrăznicie deosebită, a admis și nu a

ripostat în momentul în care Zaiț Lilian a inițiat un conflict cu Costrov Alexandru

și l-a numit pe acesta cu cuvinte necenzurate, în continuarea acțiunilor sale

6

criminale, Zaiț Lilian l-a apucat de scurtă, în regiunea gâtului pe Castrov

Alexandru, după care l-a călcat cu piciorul drept pe piciorul stâng, imobilizându-

l. Ulterior, a scos din buzunarul scurtei un cuțit, aplicându-i cu acesta o lovitură

în regiunea stângă a abdomenului, după care l-a amenințat să meargă împreună

cu el după hambar, pentru ca fiica lui minoră să nu vadă sânge, unde îl v-a tăia,

moment în care Zagoreanu Dmitrii se afla în urma acestuia și nu a curmat

acțiunile ilegale ale acestuia. În urma aplicării loviturii, părții vătămate Costrov

Alexandru, i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr.

3524/D din 09 decembrie 2016 vătămarea ușoară a integrității corporale, sub

formă de ”plagă înțepat tăiată a peretelui abdominal anterior, în regiunea iliacă

stânga (nepenetrantă în cavitatea peritoneală)”. În circumstanțele indicate,

Zagoreanu Dmitrii a admis posibilitatea aplicării de către Zaiț Lilian a altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, fără a riposta.

Instanța de apel a menționat că probele administrate în speță indică la

acțiunile prejudiciabile ale inculpatului Zaiț Lilian și nicidecum, nu indică la

careva acțiuni prejudiciabile întreprinse de inculpatul Zagoreanu Dmitrii, în

acțiunile ultimului lipsind latura obiectivă și subiectivă a infracțiuni de

huliganism, or nici partea vătămată, nici martorii și nici actele și materialele

administrate în cadrul urmăririi penale nu indică la careva acțiuni sau inacțiuni

ale lui Zagonreanu Dmitrii, care ar indica că fapta acestuia întrunește elementele

infracțiunii de huliganism, în special, procurorul a eșuat în a prezenta probe ce ar

confirma cum Zagoreanu Dmitrii a admis posibilitatea aplicării de către Zaiț

Lilian a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, fără a

riposta.

Astfel, s-a reținut că partea vătămată, fiind audiată a precizat că

Zagorneanu Dmitrii se află în spatele automobilului și nu a văzut ce acțiuni

întreprinde inculpatul Zaiț Lilian, în special a indicat că inculpatul Zagorneanu

Dmitrii nu a văzut că inculpatul Zaiț Lilian are cuțit și că i-a aplicat lovitura, mai

mult, paznicul a menționat că partea vătămată nu a strigat, totodată, nici unul din

martorii audiați nu au indicat la careva acțiuni/inacțiuni ale lui Zagonreanu

Dmitrii prin care ar fi favorizat sau susținut acțiunile inculpatului Zaiț Lilia, sau

a fi venit în detrimentul părții vătămate, totodată, nici un act și document

acumulat și administrat în cadrul urmăririi penale nu relevă circumstanțe ce ar

indica că inculpatul Zagorneanu Dmitri ar fi comis acțiuni/inacțiuni care ar

întruni latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de huliganism.

Astfel, probele analizate și apreciate de instanța de apel indică că inculpatul

Zaiț Lilian a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal,

huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin

7

conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, iar fapta imputată

inculpatului Zagoreanu Dmitrii, nu întrunește elementele infracțiunii.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Zaiț Lilian, instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal și le-a aplicat

corespunzător.

Conform art. 16 Cod penal, instanța de apel a atestat că infracțiunea

săvârșită, se atribuie la categoria grave. În conformitate cu prevederile art. 76 Cod

penal, circumstanțe atenuante în privința inculpatului Zaiț Lilian, nu au fost

stabilite, iar circumstanțe agravante, prevăzute de art. 77 Cod penal, în privința

inculpatului se reține săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a

fost condamnată pentru infracțiuni similare.

Curtea de apel a stabilit că inculpatul la evidența medicului narcolog sau

psihiatru nu se află, relevant este și faptul că inculpatul pe parcursul judecării

cauzei a avut un comportament pozitiv, s-a prezentat în ședințele de judecată, a

dat declarații, totodată, acesta are doi copii minori la întreținere. Iar ținând cont

de sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, raportată la circumstanțele reale și

persoanele ale inculpatului, Colegiul a considerat echitabil și proporțional de

aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, iar prin prisma

art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii cu

stabilirea unui termen de probațiune de 1 an. Or, ținând cont de circumstanțele

reale și personale ale inculpatului, de faptul că acesta este la prima abatere și la

prima încălcare a prevederilor Codului Penal RM, are la întreținere doi copii

minori, în lipsa circumstanțelor agravante, s-a atestat că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă fără ca acesta să execute pedeapsa închisorii, în speță

fiind prezente circumstanțe ce indică că în privința inculpatului pot fi aplicate

prevederile art. 90 Cod penal. La caz, s-a considerat că corectarea și reeducarea

inculpatului va fi posibilă fără izolarea acestuia de societate.

A fost admisă solicitarea acuzatorului de stat în partea soluționării sorții

corpurilor delicte.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către

avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian.

5.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin

recursul ordinar declarat, invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 decembrie 2021, în partea menținerii achitării inculpatului

Zagoreanu Dmitrii, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În susținerea recursului a invocat că:

8

- instanța de apel nu a depus efortul necesar pentru a nu lăsa nici un aspect

al complexului faptic nestabilit, astfel încât a mers pe ideea preconcepută a

instanței de fond, privind nevinovăția inculpatului;

- instanța de apel nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente

și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor

valoare, astfel că toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin

această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și

neclaritate cu privire la soluția adoptată, or cum se explică faptul că fiecare din

criticile invocate de către instanța de apel referitor la probele aduse în sprijinul

învinuirii imputate inculpatului, sunt expuse deficitar și selectiv preluate din

soluția adoptată de către instanța de fond;

- achitându-l pe Zagoreanu Dmitrii atât instanța de fond cât și cea de apel,

s-au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele

acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de

apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare

plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului,

astfel încâlcind prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală;

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerație

declarațiile martorilor, cât și probele prezentate de acuzare, adoptând o hotărâre

reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și pledoaria apărătorului

său;

- instanța de fond și cea de apel nu au luat în considerație declarațiile părții

vătămate Costrov Alexandru;

- inculpații Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii nu au recunoscut vina, iar

probele cercetate în instanțele de judecată dovedesc cu certitudine că ultimii au

comis infracțiunea de huliganism imputată;

- instanța de apel, menținând sentința de achitare în privința inculpatului

Zagoreanu Dmitrii a apreciat doar probele care sunt în favoarea inculpatului, fără

a aprecia probele administrate de acuzatorul de stat, or, probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată nu sunt argumentate și nu sunt

indicate motivele admiterii sau respingerii lor, atât de învinuire, cât și de apărare.

5.2 Avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian, prin recursul

ordinar declarat, invocând incidența pct. 6) și 12) a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, privind condamnarea lui Zaiț Lilian, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 5 martie 2020m în

partea achitării ultimului.

În susținerea recursului a invocat că:

- pe parcursul examinării prezentei cauze în instanțele de judecată,

învinuirea adusă lui Zait Lilian nu s-a confirmat;

9

- nici o probă a cauzei nu a indicat cu suficientă claritate, lipsită de dubii că

în data de 21.11.2016, Zaiț Lilian ar fi comis infracțiunea imputată;

- unica probă prezentată de acuzare sunt declarațiile părții vătămate

Costrov Alexandru, alte probe, care ar confirma vinovăția lui Zaiț Lilian în

comiterea infracțiunii imputate nu au fost acumulate nici la faza de urmărire

penală, nici în instanța de judecată și nici în cea de apel;

- pe parcursul examinării cauzei penale în judecată nu s-a confirmat că la

data săvârșirii presupusei infracțiuni Zaiț Lilian, ar fi exprimat o vădită lipsă de

respect față de societate și că el ar fi încălcat ordinea publică;

- indică că în urma acțiunilor părții vătămate, a fost prejudiciat anume Zaiț

Lilian, care căzuse jos când Costrov Alexandru, a inițiat manevre cu autoturismul

și a trecut cu roata stângă din spate peste brațul și piciorul lui Zaiț Lilian,

cauzându-i ultimului leziuni corporale medii, fapt confirmat prin Raportul de

expertiză extrajudiciară nr. 202002DO272 din 19.02.2020 copia căruia a anexat-o

la referința depusă la 16.10.2020, instanța de apel însă a evitat să se expună în

decizia sa în privința acestor probe și nu le-a dat nici o apreciere;

- procurorul pe parcursul examinării prezentei cauze penale în instanță nu

a prezentat careva probe că inculpatul Zaiț Lilian ar fi aplicat violență asupra lui

Costrov Alexandru cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății;

- în instanța de judecată nu a fost stabilit că Zaiț Lilian avea la el un cuțit cu

care se pretinde că l-ar fi înjunghiat pe Costrov Alexandru, nici martorii acuzării

Bolduratu Sergiu (paznicul parcării), Martalog Nicolae și Piveni Evghenii nu au

confirmat că dânșii personal au văzut că Zaiț Lilian ar fi avut în posesie un cuțit

sau că acesta ar fi avut un comportament huliganic și ar fi aplicat violență față de

Costrov Alexandru;

- indică că conform declarațiilor inculpatului Zagoreanu Dmitrii, când

dânsul s-a apropiat de Costrov Alexandru la parcare, acela își tăia unghiile cu un

tăietor de unghii care avea și o lamă de cuțit, astfel, nu poate fi exclus faptul că

Costrov Alexandru și-ar fi cauzat singur o mică înțepătură în urma căreia să

pretindă ulterior sume enorme de bani de la Zaiț Lilian și administrația firmei

”Balkan Euro Tir”;

- presupusa rănire a lui Costrov Alexandru s-ar fi produs orientativ la ora

13:20 min și până la ora 15.00, acesta nu solicitase asistența medicală de urgență,

iar colaboratorii de poliție au desfășurat cercetarea la fața locului inclusiv cu

participarea lui Costrov Alexandru;

- apărarea a înaintat demersuri la urmărirea penală și în instanța de judecată

privind interpelarea apelurilor telefonice efectuate și recepționate de către

Costrov Alexandru la data de 21.11.2016 și ziua următoare, pentru a confirma sau

infirma implicarea altor persoane la regizarea acestui incident, care au rămas fără

soluționare;

10

- apărarea pune la îndoială veridicitatea fișei medicale a lui Costrov

Alexandru, care conține o multitudine de erori, ștersături, corectări care permit a

concluziona că a fost îndeplinită pentru o altă persoană;

- instanța de apel în decizia sa a indicat că Costrov Alexandru s-a aflat la

tratament în staționar 6 zile, pe când în realitate a stat doar o singură zi;

- Costrov Alexandru practic nu s-a prezentat la ședințele de examinare a

cauzei și cel puțin nu a înaintat o acțiune civilă sau alte pretenții de despăgubire

pe prezenta cauză, aceasta confirmă dubiile apărării referitor la veridicitatea

declarațiilor sale și la vinovăția inculpatului Zaiț Lilian în comiterea infracțiunii

de care el este acuzat;

- probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, puse la dispoziția instanței, nu dau temei la o stabilire sigură

a vinovăției inculpaților în acuzația adusă acestora, precum și nu dovedesc

dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că faptele care li se pun în

sarcina inculpaților și dacă au fost cu adevărat săvârșite de către aceștia;

- consideră că prima instanță a examinat cauza complet, obiectiv și sub toate

aspectele, ajungând la concluzia întemeiată de emitere în privința inculpatului

Zaiț Lilian a unei sentințe de achitare.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează

a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să

afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să

se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă

11

fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă

da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și

agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată

just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Atât în cadrul ședinței de judecată, cât și în instanța de apel, apărarea a

pledat pentru pronunțarea unei sentințe de achitare pe învinuirea adusă în

rechizitoriu.

Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația

de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția/nevinovăția inculpaților

pentru fapta stabilită.

Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină

măsură aceste atribuții legale reglementate de legislator.

Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se constată că acestea sunt

întemeiate pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

invocând incidența cazului de casare pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul atestă că, criticele procurorului, în esență, se referă la soluția de

achitare a inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii emisă de prima instanță,

și cea de menținere a achitării, în privința inculpatului Zagoreanu Dmitrii,

adoptată de instanța de apel, fără o apreciere corespunzătoare a totalității

probelor administrate la caz, care în opinia acuzatorului confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu, iar avocatul

Guțu Valentin în numele inculpatului Zaiț Lilian, critică decizia recurată prin

prisma faptului că concluziile expuse de instanțele de fond nu se bazează pe probe

care ar demonstra vinovăția inculpatului, precum și nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Verificând criticele expuse în acest sens, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanțele de fond nu

au judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din

urmă o soluție insuficient motivată în raport cu cumulul de probe administrat la

12

caz.

Colegiului penal reține că, instanța de apel, nerespectând întocmai

prevederile art. 101 Cod procedură penală, a formulat concluzii în lipsa unei

analize ample a probelor, acumulate și prezentate în instanța de judecată de către

partea acuzării și partea apărării cu referire la învinuirea adusă inculpaților Zaiț

Lilian și Zagoreanu Dmitrii, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor

– huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății, acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Astfel, este evidentă lipsa motivării hotărârii atacate, instanța de apel

limitându-se la aprecierea selectivă a probelor, enumerarea lor, fără a le da o

apreciere prin prisma pertinenței, utilității, concludenței, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, fapt prin care denotă prezența erorii de drept

prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul penal evidențiază într-un

prim aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală

se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu

faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când

unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în

acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide

asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după

intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii

procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate

pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că aceasta nu

cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea

respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților Zaiț Lilian

și Zagoreanu Dmitrii privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal.

Lecturând conținutul deciziei, se constată concluzionarea defectuoasă,

incertă și contradictorie a instanței de apel privind condamnarea inculpatului Zaiț

Lilian, de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal și

respectiv menținerea soluției de achitare a inculpatului Zagoreanu Dmitrii, de

învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu modificarea temeiului de

achitare.

13

Colegiul penal constată că potrivit rechizitoriului inculpații Zaiț Lilian și

Zagoreanu Dmitrii, au fost învinuiți de către organul de urmărire penală de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit reține că, partea acuzării și-a

întemeiat învinuirea inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, prin

sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi

penale, cum ar fi, raportul de expertiză medico-legală nr. 3524/D din data de

09.12.2016, potrivit căruia cet. Costrov Alexandru are o plaga înțepată tăiată a

peretelui abdominal anterior în regiunea stângă „nepenetrantă în cavitatea

peritonială”, care a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

tăietor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca

vătămare ușoară (Vol.I, f.d.61-62); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

21.11.2011, prin care a fost supusă cercetării parcarea de pe str. Valea Bîcului, nr.

24, mun. Chișinău, (Vol.I, f.d.11-14); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 09.12.2016, potrivit căruia partea vătămată l-a recunoscut pe

Zaiț Lilian, ca fiind persoana care l-a atacat și l-a lovit cu cuțitul (Vol. I, f.d.66-67);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 31.01.2017, prin care au fost supuse

examinării următoarele obiecte: o pereche de papuci pentru bărbați, de culoare

neagră, din piele, prăfuiți, iar pe papucul stâng, în față, a fost depistată o urmă de

încălțăminte; un pulover de culoare albastră închis, în partea din față combinat cu

alb, iar în partea din față, de jos a puloverului, a fost depistată o gaură cu

dimensiunile de 20,5 cm; o geacă din materie asemănătoare cu geans, de culoare

sură, în partea de jos stângă a căreia a fost depistată o gaură cu dimensiunile de 2

cm; o pereche de pantaloni din materie, asemănători cu blugii, de culoare bej, în

partea stângă a cărora se află o gaură cu dimensiunea de 2 cm, în jurul căreia se

află o pată de culoare brună. (Vol. I, f.d.70-74), pe care, reieșind din conținutul

deciziei, instanța de apel nu le-a supus analizei și verificării aprofundate, în raport

cu criticele aduse în cererea de apel a procurorului.

Astfel, instanța de apel urma să analizeze minuțios în cauza deferită

judecării, aspectele învinuirii aduse inculpaților Zaiț Lilian și Zagoreanu Dmitrii

în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, prin prisma conținutului probelor administrate

la caz, inclusiv declarațiile martorilor audiați, ceea ce nu a fost efectuat cu

suficientă amplitudine.

Totodată, relevant este faptul că concluziile instanțelor inferioare, referitor

la achitarea inculpatului Zaiț Lilian și respectiv condamnarea acestuia, sunt

diametral opuse, având la baza soluțiilor adoptate, în principiu, același material

probatoriu interpretat și apreciat după intima convingere a judecătorilor, care

nemijlocit urma să se bazeze pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate

aspectele, complet și obiectiv. La caz însă atât prima instanță, cât și cea de gradul

14

doi de jurisdicție, în cadrul cercetărilor primare și ulterior, suplimentare, a

probatoriului administrat de organul de urmărire penală, contrar prevederilor

art. 100-101 Cod de procedură și aspectelor faptice a cauzei, au admis interpretări

vaste, extensive a probelor materiale, care în fond au influențat soluțiile adoptate.

Mai mult, la pct. 41 al deciziei atacate, Curtea de Apel constatând fapta

imputată inculpatului Zaiț Lilian, prin ordonanță de punere sub învinuire și actul

de sesizare a instanței, notează că ”Zaiț Lilian xxxxx la data de 21 noiembrie 2016,

aproximativ la ora 13 și 00 min., aflându-se pe teritoriul parcării, dislocată în mun.

Chișinău, str. Valea Bîcului, nr. 24, împreună cu Zagorneanu Dmitrii xxxxxx,

exprimând…”, ca ulterior la pct. 44 să constate că ”potrivit rechizitoriului Zagoreanu

Dmitrii xxxxx este învinuit…..”, teză caracteristică unei sentinței de achitare, deși

mai sus, contrazicând această constatare, a rezumat că infracțiunea imputată

inculpaților prin actul de învinuire, a fost comisă ”împreună”.

În acest context, Colegiul ține să remarce că, art. 390 Cod de procedură

penală stipulează exhaustiv temeiurile în baza cărora instanța este îndreptățită să

adoptă sentința de achitare, în particular fiind vorba despre cazurile cînd: 1) nu s-

a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvîrșită de inculpat; 3)

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută

de legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

Potrivit sentinței primei instanțe inculpatul Zagoreanu Dmitrii, a fost

achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) din

Codul penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, rejudecând

cauza Curtea de apel, în principiu a menținut soluția de achitare a inculpatului,

fiind modificat doar temeiul în baza căruia a fost achitat Zagoreanu Dmitrii,

considerând că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Tot aici, Colegiul constată lipsa motivării în descriptivul deciziei Curții de

Apel, a aspectelor de trecere de la un temei de achitare la altul, fiind considerată

insuficientă statuarea precum că ”instanța de fond pripit a indicat că inculpatul

Zagorneanu Dmitrii urmează a fi achitat pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunii,

or probele din dosar, fiind analizate și apreciate de instanța de apel indică că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, fără ca în sensul dat să se indice

temeiurile, motivele, argumentele care nemijlocit au servit la aprecierea necesității

rejudecării cauzei în sensul dat.

În speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa

unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav

echitatea acestei proceduri.

Totodată, aferent solicitării de achitare a inculpatului Zaiț Lilian, avocatul

Guțu Valentin formulează mai multe critici îndreptate împotriva soluției

pronunțate de instanța de apel, în acest sens consemnând că instanța de apel a

15

făcut o încadrare juridică greșită or fapta nu a fost comisă de inculpat și că instanța

a examinat în mod superficial cauza și și-a bazat concluziile pe presupuneri.

Aici, instanța de recurs relevă că sunt întemeiate și argumentele apărării,

referitoare la faptul că reaprecierea probelor de către instanța de apel are un

caracter defectuos, or, se constată o expunere unilaterală și nemotivată din partea

instanței de apel asupra ansamblului de probe administrate în cadrul judecării

cauzei, lipsind totodată analiza temeiurile invocate de părți prin prisma admiterii

sau respingerii acestora, evitându-se expunerea motivată și suficientă asupra

circumstanțelor pe care instanța de apel le-a pus la baza adoptării soluției

pronunțate.

Instanța de apel s-a redus doar la argumentul că, deși inculpatul Zaiț Lilian

și-a negat vinovăția în cele incriminate, vinovăția lui și-a găsit confirmare prin

probatoriul administrat la caz, căruia în fapt instanța de apel nu i-a dat aprecierea

corespunzătoare.

În acest context, decizia instanței de apel, care urma a fi pronunțată în

cadrul continuării procesului de judecată în condițiile art. 413, 414 Cod de

procedură penală, este una incompletă sub aspectul motivării, pentru a fi

apreciată în final ca fiind pronunțată în urma examinării obiective și multilaterale

a cauzei.

În contextul rigorilor prevăzute de art. 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, care stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele

adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar,

or, se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi elucidate toate

circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi aprecierea concretă a fiecărei probe

în parte conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, de fiind

respectate în deplină măsură aceste prevederi legale.

Astfel, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-

(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă

faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține

proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse

verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute.

Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

16

prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării

lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de

urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final

concluzii defectuoase, în prezența căror se conturează erorile de drept.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată de motivarea insuficientă a soluției adoptate și

prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță

și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile

admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza

și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO

rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție,

înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le

consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor

drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico

împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat

efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate

temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în

sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor,

argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței

[MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie

1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise

nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând

atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelurile

declarate la caz, cu încălcarea prevederilor procesual penale.

de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale

invocate în cererile de apel și recurs, nominalizate și în prezenta decizie; să

17

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența

sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate inculpatului, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și

stabilirii pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluției de

condamnare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară

în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, subsidiar

pronunțându-se și asupra argumentelor acuzatorului de stat, pentru a pronunța

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Guțu Valentin în

numele inculpatului Zaiț Lilian, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 21 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Zaiț Lilian

xxxxxx și Zagoreanu Dmitrii xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 25 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

18