1ra-366/2022 — art. 244-1 al. 2CP

1ra-366/2022 — art. 244-1 al. 2CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-366/2022

1-19196672-01-1ra-16032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile ordinare

declarate de către avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului Robu Alexandru și

de către directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Gheorghe Radu, împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 decembrie 2020 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2021, în cauza penală în

privința lui,

Robu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 11.12.2019 – 28.12.2020;

Instanța de apel: 23.08.2021 – 08.11.2021;

Instanța de recurs: 16.03.2022 – 08.08.2022.

A C O N S T A T A T :

Robu Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

2441 alin. (2) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție.

S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul inculpatului

Robu Alexandru în contul statului suma de 1 379 627,79 (un milion trei sute șaptezeci

și nouă mii șase sute douăzeci și șapte, 79) lei.

În scopul asigurării executării acțiunii civile, s-a menținut aplicarea sechestrului

asupra mijlocului de transport de marca „Volvo XC 90”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, anul fabricației 2011, vin cod XXXXX, cu valoarea de 192 967,00 lei și încăperea

ne locativă (garaj), amplasată în mun. XXXXX, str. XXXXX, nr. box XX, cu numărul

cadastral XXXXX, cu suprafața de 47,8, în valoare de 49 557 lei, care aparțin

inculpatului Robu Alexandru.

S-a respins solicitarea procurorului privind confiscarea în folosului statului a

bunurilor aflate sub sechestru.

1

anul XX, a înstrăinat activele de capital reprezentate de autoturismul de marca

„Chrysler Neon”, anul fabricației 1995, cu numărul de înmatriculare XX, conform

facturii INVOICE nr. XX din XX, în valoare de 20 000,00 MDL; autoturismul de marca

„Skoda Superb”, anul fabricării 2009, cu numărul de înmatriculare XXXXX, conform

contractului de vânzare-cumpărare din 17.07.2014, în valoare de 20 000,00 MDL; și în

perioada anului 2016, înstrăinând activul de capital reprezentat de autoturismul de

marca „Renault Megane”, anul fabricării 2011, cu numărul de înmatriculare XXXXX,

conform contractului de vânzare-cumpărare din 25.10.2016, în valoare de 20 000,00

MDL care a fost procurat cu suma de 15.000,00 MDL, conform contractului de vânzare-

cumpărare din 17.06.2014, în cuantum de 5 000 MDL, contrar prevederilor art. 22610 din

Codul Fiscal care stabilește că: „diferența pozitivă dintre, pe de o parte, creșterea sau

descreșterea valorii proprietății și, pe de altă parte, valorile elementelor expuse la

art.2266 alin.(4)-(6) constituie venit impozabil estimat. La stabilirea diferenței se va ține

cont și de normele care reglementează impozitarea creșterii de capital. Diferența

pozitivă dintre venitul impozabil estimat și venitul declarat constituie venit impozabil

nedeclarat”, art. 37 alin. (5) din Codul Fiscal, care stabilește că: „în conformitate cu

legislația în vigoare pentru perioada fiscală 2014, mărirea creșterii de capital provenită

din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de

capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor

active. Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile

Codului Fiscal și a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale

aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de

întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008”, pct. 36

din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferent impozitului pe

venit al persoanelor fizice care nu practică activitatea de întreprinzător, în conformitate

cu legislația în vigoare pentru perioada fiscală 2014 și 2016, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 77 din 30 ianuarie 2008, care stabilește că: „baza

valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui

sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de

capital”, pct. 40 din același Regulament care stabilește că: „baza valorică, a activelor de

capital dobândite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998 se determină

în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu

legislația în vigoare (contractul de vânzare-cumpărare, factura de expediție, factura

fiscală, precum și alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate)”, a

obținut un venit impozabil pentru perioada anului 2014 de 20 000,00 MDL, iar pentru

perioada anului 2016 de 2 500,00 MDL.

Tot el, în perioada anilor XXXXX, utilizând cardurile bancare eliberate în alte

state, prin intermediul băncii rezidente din Republica Moldova – BC

„EuroCreditBank” SA, a ridicat în numerar mijloace bănești în sumă totală de 7 789

719,57 MDL, după cum urmează: în perioada 2012 suma de 2 460 321,80 MDL; în

2

perioada 2013 suma de 2 302 000,00 MDL; în perioada 2014 suma de 1 651 137,47 MDL;

în perioada 2015 suma de 899 139,30 MDL; în perioada 2016 suma de 477 121,00 MDL,

sursa de proveniență a cărora nu a fost posibil de identificat.

Tot el, la XXXXX, de la BC „Eximbank” a contractat un împrumut în sumă de 124

761,48 MDL, mijloace bănești eliberate în numerar în aceiași zi în sumă de 123 894,22

MDL(suma de 867,26 MDL, a fost reținută sub forma de comision pentru eliberarea

numerarului).

Tot el, în perioada fiscală XXXXX, a obținut în proprietate încăperea ne locativă

garajul situat în mun. Chișinău, str. XXXXX nr. XX, box. XX cu nr. cadastral XXXXX,

valoarea bunului estimat fiind de 49 557,00 MDL.

Tot el, în perioada fiscală XXXXX, prin sistemul de plăți rapide „Western Union”

a expediat mijloace financiare peste hotarele țării, inclusiv: pentru anul 2012 în suma

de 999 EUR și 3 952 USD - echivalentul a 64 003,16 MDL, pentru anul XX în suma de

3000 USD - echivalentul a 39 219,90 MDL. Pentru efectuarea transferurilor din anul

2013 a fost perceput comision bancar în sumă totală de 150,00 USD echivalentul a 1

961,00 MDL conform cursului oficial stabilit de BNM la ziua transferării.

Tot el, pentru perioada fiscală a anului 2012, a achitat: obligațiuni față de buget

în sumă totală de 1690 MDL (1 440,00 MDL - Taxa pentru folosirea drumurilor de către

autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova și 250,00 MDL - sancțiuni și amenzi

administrative), pentru perioada fiscală a anului 2013 în suma totală de 3 148,51 MDL

(2 958,40 MDL - Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate

în Republica Moldova, 50 MDL - amenzi aplicate de INP, 140,11 MDL - impozit pe

bunurile imobiliare ale persoanelor fizice), pentru perioada fiscală a anului 2014 în

suma totală de 1 640 MDL (1 440,00 MDL - Taxa pentru folosirea drumurilor de către

autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova și 200,00 MDL - amenzi aplicate de

INP), pentru perioada fiscală a anului 2015 în suma totală de 2 480 MDL (2 160,00 MDL

- Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica

Moldova, 300,00 MDL - Amenzi aplicate de INP și 20,00 - Taxa de stat), pentru perioada

fiscală a anului 2016 în suma de 3 037,00 MDL - Taxa pentru folosirea drumurilor de

către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.

Tot el, în perioada fiscală a anului XX, a efectuat procurări pe facturi fiscale în

sumă de 1 165,18 MDL.

Robu Alexandru, fiind conștient că în perioada anilor XXXXX, a realizat venituri

impozabile în sensul art. 14 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, ,,...venitul din orice surse

aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum și din

orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova,

cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice

rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de

întreprinzător”, din care urma să achite impozitul pe venit la bugetul de stat, conform

cotei stabilite la art. 15 lit. a) din Codul Fiscal, acționând intenționat, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

3

conștient survenirea acestora, acționând în scopul eschivării de la achitarea

impozitului pe venit, contrar prevederilor art. 13 alin. (2) din Codul Fiscal, care

stabilește că: „subiecții impunerii sînt obligați să declare venitul brut obținut din toate

sursele...” și prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) și e), art. 83 alin. (2) și (4) lit. b), art. 87 alin.

(1) din Codul Fiscal, care stabilește că: „declarația cu privire la impozitul pe venit se

prezintă Serviciului Fiscal de Stat către data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal

de gestiune”, s-a eschivat de la prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit

și plata impozitului pe venit aferent: anului XX în sumă de 438 182,12 MDL; anului XX

în sumă de 409 414,20 MDL; anului XX în sumă de 295 645,82 MDL; anului XX în sumă

de 155 949,47 MDL; anului XX în sumă de 80 436 18 MDL, în total 1 379 627,79 lei, ceea

ce constituie proporții deosebit de mari.

Acțiunile lui Robu Alexandru au fost încadrate în baza art. 2441 alin. (2) Cod

penal, adică, evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător

prin eschivarea de la prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit, acțiune care a

condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari.

- reprezentantul Serviciul Fiscal de Stat, care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

a dispune încasarea în beneficiul statului de la Robu Alexandru a sumei totale în

mărime de 3 607 919,64 lei.

- avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care a respinge acțiunea civilă înaintată de către Serviciul Fiscal de Stat către Robu

Alexandru privind încasarea sumei de 1 379 627,79 lei.

3.1. În motivarea cerințelor reprezentantul Serviciul Fiscal de Stat a invocat

următoarele aspecte:

- prima instanță nu a ținut cont de prevederile ordonanței Procuraturii mun.

Chișinău, Oficiul Ciocana din 18.09.2019 de recunoaștere a Serviciului Fiscal de Stat în

calitate de parte civilă”, în cauza penală XXXXX, prin care s-a dispus de a recunoaște

Serviciul Fiscal de Stat, în calitate de parte civilă pe suma de 3 607 919 lei;

- consideră că este în drept să solicite încasarea sumei totale în mărime de 3 607

919,64 lei, calculată în temeiul Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. XX din XX „asupra

cazului de încălcare fiscală de către Robu Alexandru XXXXX”.

3.2. În motivarea cerințelor sale avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului

a invocat că:

- inculpatul nu a desfășurat activitate de întreprinzător, servicii profesionale, nu

a practicat activitate profesională în sectorul justiției pe parcursul perioadei fiscale XX

și se consideră nerezident a Republicii Moldova, deoarece nu întrunește condițiile

prevăzute la art. 5, pct. 5 din Codul Fiscal și de fapt locuiește din XX în XX, unde este

stabilit cu domiciliul.

4

apelurile au fost respinse ca nefondate, menținând hotărârea atacată fără modificări.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că, prima instanță cercetând

în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în

ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând

faptelor reținute în sarcina inculpatului Robu Alexandru încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 2441 alin. (2) Cod penal – evaziunea fiscală a persoanelor

fizice care nu practică activitate de întreprinzător prin eschivarea de la prezentarea declarației

cu privire la impozitul pe venit, acțiune care a condus la neachitarea impozitului în proporții

deosebit de mari.

Instanța de apel a reținut că, obiectul juridic special al infracțiunii incriminate

inculpatului Robu Alexandru, îl constituie relațiile sociale cu privire la formarea

bugetului public național pe calea îndeplinirii de persoanele fizice contribuabile care

nu practică activitatea de întreprinzător a obligațiunilor fiscale. Contribuabil, subiect

al impunerii este persoană care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze

și/sau să achite la buget orice impozite și taxe, penalitățile și amenzile respective;

persoană care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la

altă persoană și să achite la buget plățile indicate. Obiectul material al infracțiunii

analizate îl reprezintă declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

La caz, inculpatul Robu Alexandru având obligația de a depune declarația cu

privire la impozitul pe venit, a neglijat norma legală și s-a eschivat de la depunerea

acesteia.

Realizarea laturii obiective a infracțiunii rezultă din declarațiile martorului

Aliona Bihovscaia, care a comunicat că, de către ea personal au fost examinate

rezultatele controlului total efectuat de către reprezentanții direcției persoanei fizice

pentru perioadele fiscale a anului XX, la persoana fizică - Robu Alexandru. Ceea ce ține

de încălcările constatate de reprezentații direcției persoanei fizice care a provocat

eschivarea de la plata impozitului pe venit, au fost următoarele: 1) Încălcarea generală:

nedeclararea venitului obținut de la înstrăinarea activelor de capital, anume

autoturismelor în suma de 25 mii de lei. 2) A fost stabilită în baza informației parvenite

de la organul competent privind retragerea mijloacelor financiare, adică numerarului

de pe cardurile deschise în străinătate, dar utilizate în RM prin intermediul BC

„EuroCreditBank”; valoarea numerarului ridicat de către persoana fizica menționată

pentru toata perioada menționată s-a constatat - 7.789.720 lei, iar proveniența

mijloacelor bănești, sursa și alte argumente ce țin de numerarul retras de către persoana

fizica nu au fost prezentate. Respectiv, după obținerea informației privind cetățeniei și

rezidența lui Robu Alexandru în alte țări, dar lipsa cărorva venituri declarate, suma

mijloacelor bănești retrase a fost considerată ca venitul obținut de persoana fizica pe

teritoriul RM. Luând în considerare drepturile contribuabililor la scutirea personală și

scutirea persoanelor întreținute a fost determinat impozitul de venit aferent

5

perioadelor XX nedeclarat de către persoana fizică. Astfel, suma totală a impozitului

pe venit este de 1.379.627,79 lei. În cadrul controlului se verifică obligatoriu dacă

persoana este radiată ori nu din Registru, astfel, persoana fizica Robu Alexandru a fost

verificată. Deci, Robu Alexandru are viza de domiciliu permanentă în mun. XX, bd.

XX, este rezident al RM; prin procesul-verbal de constatare a infracțiunii din 21.02.2019

și prin documentele expediate de Serviciul Fiscal de Stat, anexă la procesul-verbal de

constatare a infracțiunii.

Cu referire la argumentul inculpatului Robu Alexandru precum că, din anul XX

locuiește permanent pe teritoriul XX, fiind rezident al acestei țări, iar în Republica

Moldova vine doar în vacanță, menționând că nu este rezident al Republici Moldova

și nu a depus declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, fiindcă acolo

deține o afacere, urmează a fi apreciat critic, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a

constatat că, inculpatul Robu Alexandru a fost rezident al Republicii Moldova în

perioada anilor XX, deoarece are domiciliu permanent în Republica Moldova, stabilit

în mun. XX, bd. XX, ap. XX din XX și, în perioada anilor XXXXX, s-a aflat cel puțin 183

de zile pe parcursul anului fiscal. Mai mult, potrivit răspunsurilor recepționate din

partea Ucrainei și a Republicii Cehă, inculpatul nu a obținut careva venituri și nu a

depus declarații privind venitul obținut în aceste state. Astfel, în urma controlului

fiscal, s-a constatat că, inculpatul Robu Alexandru s-a eschivat de la prezentarea

declarației cu privire la impozitul pe venit și plata impozitului pe venit aferent, după

cum urmează: anul 2012 în sumă de 438 182,12 MDL; anul 2013 în sumă de 409 414,20

MDL; anul 2014 în sumă de 295 645,82 MDL; anul 2015 în sumă de 155 949,47 MDL;

anul 2016 în sumă de 80 436 18 MDL, în total 1 379 627,79 lei. Prin urmare, se atestă

neachitarea impozitului pe venit, a cărui sumă depășește 2500 unități convenționale,

ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Robu Alexandru întrunește calitatea de

subiect al infracțiunii specificate la art. 2441 alin. (2) Cod penal. În concluzie, a constatat

că, în acțiunile inculpatului Robu Alexandru, au fost întrunite elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute la art. 2441 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a mai reținut că, legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 28 decembrie 2020, a fost contestată cu apel de către

reprezentantul părții civile Serviciul Fiscal de Stat și de avocatul Potereanu Dina în

numele inculpatului în latura civilă, în acest sens solicitându-se încasarea în beneficiul

statului de la Robu Alexandru a sumei totale în mărime de 3 607 919,64 lei, iar partea

apărării, solicitând respingerea acțiunii civile înaintată de către Serviciul Fiscal de Stat

către Robu Alexandru privind încasarea sumei de 1 379 627,79 lei.

În limitele judecării apelurilor, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 225 alin.

(1) Cod de procedură penală, judecarea acțiunii civile în procesul penal, indiferent de

valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța de competența căreia este cauza

penală.

6

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că, reprezentantul

Serviciului Fiscal de Stat a înaintat o acțiune civilă, prin care a solicitat încasarea de la

inculpatul Robu Alexandru în beneficiul Statului a sumei de 3 607 919, 64 lei; (f.d. 136-

140, vol. I).

Suma de 3 607 919, 64 lei este constituită din: plăți de bază la impozite în sumă

totală de 1 379 627,79 lei, majorări de întârziere (penalități) ce constituie – 843 664, 06

lei și amenzi în sumă de 1 384 627,79 lei.

În acest sens, ținând cont nemijlocit de obiectul infracțiunii, și anume,

neachitarea impozitului pe venit, care constituie suma de 1 379 627,79 lei, instanța de

apel a apreciat ca întemeiată soluția pronunțată de către prima instanță la acest capitol

și anume de a admite parțial acțiunea civilă și de a încasa din contul inculpatului Robu

Alexandru în folosul Statului a sumei de 1 379 627,79 lei.

Or, argumentele invocate de reprezentantul părții civile Serviciul Fiscal de Stat,

potrivit cărora, prima instanță nu a ținut cont de prevederile ordonanței Procuraturii

mun. Chișinău, Oficiul Ciocana din 18.09.2019 de recunoaștere a Serviciului Fiscal de

Stat în calitate de parte civilă”, în cauza penală XXXXX, prin care s-a dispus de a

recunoaște Serviciul Fiscal de Stat, în calitate de parte civilă pe suma de 3 607 919 lei,

nu pot fi reținute ca fiind întemeiate, deoarece obiectul nemijlocit al infracțiunii îl

constituie neachitarea impozitului pe venit, care la caz, constituie suma de 1 379 627,79

lei.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic și argumentele invocate de avocatul

Potereanu Dina în numele inculpatului precum că, inculpatul nu a desfășurat activitate

de întreprinzător, servicii profesionale, nu a practicat activitate profesională în sectorul

justiției pe parcursul perioadei fiscale XXXXX și se consideră nerezident a Republicii

Moldova, deoarece nu întrunește condițiile prevăzute la art. 5, pct. 5 din Codul Fiscal

și de fapt locuiește din XXX în XXXXX, or, după cum a fost reiterat supra, în cadrul

cercetării judecătorești s-a constatat că, inculpatul Robu Alexandru a fost rezident al

Republicii Moldova în perioada anilor XXXXX, deoarece are domiciliu permanent în

Republica Moldova, stabilit în mun. XXXXX, bd. XXXXX, ap. XX din 13.01.2000 și, în

perioada anilor XXXXX, s-a aflat cel puțin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.

- avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului Robu Alexandru, prin care

invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea parțială a deciziei în partea acțiunii civile, emiterea unei

decizii prin care să fie respinsă acțiunea civilă înaintată de către SFS către Robu

Alexandru;

- directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Gheorghe Radu, prin care

invocînd ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a sentinței și deciziei, cu emierea unei noi

hotărîri privind încasarea din contul lui Robu Alexandru în contul statului a sumei

totale de 3 607 919, 64 lei.

7

5.1 În susținerea recursului declarat avocatul Potereanu Dina în numele

inculpatului invocă că:

- Robu Alexandru nu a desfășurat activitate de întreprinzător, servicii

profesionale, nu a practicat activitate profesională în sectorul justiției pe parcursul

perioadei fiscale XXX, și se consideră nerezident a Republicii Moldova, deoarece nu

întrunește condițiile prevăzute la art.5 pct.5 Cod Fiscal;

- în drept, și de fapt locuiește din XX în XX unde este stabilit cu domiciliul acest

fapt îl confirmă actul de proprietate eliberat la 24.01.2014 pe bunul imobil situat pe

adresa Regiunea XXXXX, rn. XXXXX, satul XXXXX, str. XXXXX ap. XXXXX, cartela de

luare la evidență a persoanei fizice plătitor de impozite din 04.10.2012, certificat de

primire și înregistrare eliberat de secția de anchetă al Direcției Generale MAI reg. xx

privind sustragerea actelor persoanei Robu Alexandru la data de 20.07.2015;

- Robu Alexandru la data de 17.11.2017 a prezentat un șir de acte prin care

confirmă ca nu este rezident al Republicii Moldova, declarând că este cu viza de

reședință la părinții săi pe adresa mun. XXX, bd. XXXXX, însă de fapt domiciliul este

în afara țării, mai mult ca atât se află mai puțin de 183 zile pe teritoriul Republicii

Moldova în decurs de un an fiscal;

- confirmarea faptului că Robu Alexandru a fost rezident al României, Poloniei

și Ungariei au fost anexate copiile pașapoartelor Republicii Moldova deținute în

perioada 2012-2016 și stampilele aplicate la trecerea frontierei de stat cu țările

menționate;

- prin Hotărîrea judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 12.02.2021 a fost

respinsă acțiunea înaintată de către Robu Alexandru împotriva Serviciului Fiscal de

Stat prin care s-a solicitat anularea actului de control fiscal nr.5-688778 din 18.10.2018,

a hotărîrii nr.18 din 23.10,2018, deciziei nr.321 din 28.11.2018, a hotărârii nr.21 din

29.11.2018 și actului de sechestru din 29.11.2018.

5.2 În susținerea recursului declarat directorul Serviciului Fiscal de Stat,

Gheorghe Radu invocă că:

- potrivit deciziei SFS nr. 321 din 28.11.2018, au fost calculate obligații fiscale lui

Robu Alexandru în sumă totală de 3 607 919, 64 lei;

- persoana fizică Robu Alexandru în perioada anului 2014 a obținut un venit de

la înstrăinarea activelor de capital în sumă de 40 000 lei, iar suma impozabilă constituie

20 000 lei ș în perioada anului 2016 a obținut un venit de la înstrîinarea activului de

capital în sumă de 5000 lei, iar suma impozabilă constituie 2500 lei;

- conform informațiilor prezentate de Centru Național Anticorupuție prin

scrisoarea nr.13/10-1927 din 03.04.2017, a fost constatat că în perioada fiscală 2012-2016,

persoana fizică Robu Alexandru, utilizînd cardurile eliberate în alte state, prin

intermediul băncii rezidente din Republica Moldova BC „Euro-Credit Bank” SA, a

ridicat în numerar mijloace bănești în sumă totală de 7 789 719, 57 lei, sursa de

proveniență a cărora nu a fost posibil de identificat;

8

- la întocmirea și pronunțarea sentinței, instanța de judecată eronat și subiectiv

nu a ținut cont de prevederile ordonanței Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Ciocana

din 18.09.2019 de recunoaștere a Serviciului Fiscal de Stat în calitate de parte civilă pe

suma de 3 607 919 lei.

către procuror, care solicită dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat de

către avocatul Potereanu Dina, ca fiind vădit neîntemeiat.

lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia că, recursul declarat de către

directorul Serviciului Fiscal de Stat, Gheorghe Radu urmează a fi respins, ca

inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Potereanu Dina în numele

inculpatului Robu Alexandru, urmează a fi admis din următoarele considerente.

7.1. Referitor la recursul declarat de către directorul Serviciului Fiscal de Stat,

Gheorghe Radu.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de

zile de la data pronunțării deciziei.

Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe

zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta

se împlinește.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului, dispozitivul deciziei

adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 08 noiembrie 2021, în lipsa

reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat, Andrian Spînu, dar în prezența procurorului,

inculpatului Robu Alexandru și a avocatului Potereanu Dina, fapt confirmat prin

procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei

adoptate (f.d. 153-155, 157, vol. II). Tot din procesul-verbal al ședinței instanței de apel

se constată că după pronunțarea dispozitivului deciziei, participanții la proces au fost

înștiințați despre ziua și ora pronunțării integrale a deciziei motivate și anume pentru

data de 29 decembrie 2021, ora 14:00.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 29

decembrie 2021, ora 14:00 (f.d.156, vol. II) se constată că, la data stabilită, în prezența

procurorului a fost pronunțată decizia motivată.

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 29 decembrie 2021, în

lipsa inculpatului, avocatului acestuia și reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat,

Andrian Spînu, iar potrivit scrisorii din 26 iunie 2022, acestora le-a fost expediată copia

deciziei motivate (f.d. 176, vol. 2).

În continuare, Colegiul penal lărgit menționează că, la data de 05 aprilie 2022,

directorul Serviciului Fiscal de Stat, Gheorghe Radu, a depus prin intermediul oficiul

poștal recurs, care a fost înregistrat în cadrul Secției de documentare procesuală a

9

cauzelor penale a Curții Supreme de Justiție, cu nr. de intrare 1468, recurs ordinar

împotriva decizie instanței de apel adoptate la caz.

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul penal lărgit specifică faptul că,

pentru recurent termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se

calculează începând cu data de 30 decembrie 2021, adică a doua zi după pronunțarea

deciziei motivate, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură

penală și expiră la sfârșitul zilei de 28 ianuarie 2022.

Respectiv, recursul ordinar declarat de către directorul Serviciului Fiscal de Stat,

Gheorghe Radu, la 05 aprilie 2022, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art.

422 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs remarcă că, reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat, Spînu

Andrian nu s-a prezentat în ședințele de judecată în instanța de apel, chiar dacă a fost

citat legal, în mod repetat, astfel, instanța de apel a considerat posibil examinarea

cauzei în lipsa acestuia în temeiul art. 412 alin.(5) Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul relevă că, odată ce a depus cerere de apel, reprezentantul

Serviciului Fiscal de Stat în mod rezonabil avea obligația și responsabilitatea de a

urmări mersul judecării cauzei, și recepționării înștiințărilor de a se prezenta la

examinare cauzei în instanța de apel, or calea de atac - apelul, a fost realizată de însuși

reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu

prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a

calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate.

Totodată, Colegiul menționează, că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală

prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este

stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de

judecată. El este absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Mai mult, Colegiul penal lărgit notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest

mod, principiul securității raporturilor juridice.

Prin urmare, odată ce recursul ordinar declarat de către directorul Serviciului

Fiscal de Stat, Gheorghe Radu este declarat peste termen, acesta urmează a fi respins

ca inadmisibil.

10

7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Potereanu Dina în

numele inculpatului Robu Alexandru.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din textul recursului rezultă că recurentul critică decizia în partea acțiunii civile,

indicând că instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată în acest sens, ceia ce

denotă prezența temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit reamintește că declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral

atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urma să se expună motivat în partea admiterii acțiunii civile,

or, pronunțând o hotărâre prin care a admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea

din contul inculpatului Robu Alexandru în contul statului suma de 1 379 627,79 lei, nu

a motivat soluția în acest sens.

11

Potrivit materialelor cauzei, reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat a înaintat

acțiune civilă în prezentul proces penal, solicitând încasarea de la inculpatul Robu

Alexandru în contul statului a sumei de 3 607 919, 64 lei (f.d.139 -140, vol.I).

Potrivit sentinței, acțiunea civilă înaintată de reprezentantul Serviciului Fiscal de

Stat a fost admisă parțial și s-a încasat din contul inculpatului Robu Alexandru în

contul statului a sumei de 1 379 627, 79 lei.

Sentința a fost contestată cu apel și de către avocatul Potereanu Dina în numele

inculpatului Robu Alexandru.

La rândul său, instanța de apel fiind învestită cu judecarea cauzei, a respins

apelurile ca nefondate și a menținut sentința primei instanțe, fără modificări.

Colegiul penal lărgit atestă că, reiterând prevederile Legii procesual penale și

civile și operând cu noțiuni generale, instanța de apel în decizie nu și-a motivat soluția

cu privire la cuantumului prejudiciului încasat de la inculpatul Robu Alexandru în

contul statului.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că ținînd cont nemijlocit de obiectul

infracțiunii și anume neachitarea impozitului pe venit, care constituie suma de 1 379 627, 79

lei, instanța de apel apreciază ca întemeiată soluția pronunțată de către prima instanță la acest

capitol și anume de a admite parțial acțiunea civilă și de a încasa din contul inculpatului Robu

Alexandru în folosul statului a sumei de 1 379 627,79 lei, motivare pe care Colegiul penal

lărgit o consideră insuficientă, în termeni vagi.

Colegiul notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie

motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii,

dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv

de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia

atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește că, potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor

judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra

relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O

decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca

decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea

de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta,

în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

12

La caz, Colegiul atestă că, instanța de apel nu a supus examinării alegațiile

avocatului Potereanu Dina invocate în cererea de apel, care a invocat că la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani se examinează cererea inculpatului Robu Alexandru privind

anularea actelor administrative emise de Serviciul Fiscal de Stat privind încasarea

sumei de 3 607 919, 64 lei.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră temeinică critica expusă în recursul

avocatului Potereanu Dina precum că instanța de apel a motivat insuficient hotărîrea

emisă în partea admiterii acțiunii civile, or, prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 12 februarie 2021, a fost respinsă acțiunea înaintată de către Robu

Alexandru împotriva Serviciului Fiscal de Stat, prin care s-a solicitat anularea actului

de control fiscal nr.5-688778 din 18.10.2018, hotărîrii nr. 18 din 23.10.2018, deciziei nr.

321 din 28.11.2018, hotărîrii nr. 21 din 29.11.2018 și actului de sechestru din 29.11.2018.

Astfel, instanța de recurs conchide că, odată ce prin hotărîrea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 12 februarie 2021, a fost respinsă acțiunea inculpatului

Robu Alexandru privind anularea actelor administrative emise de Serviciul Fiscal de

Stat privind încasarea sumei de 3 607 919, 64 lei, reiese că s-a încasat de la inculpat

suma de 3 607 919, 64 lei.

Prin urmare, instanța de apel a menținut sentința primei instanțe prin care din

contul inculpatului Robu Alexandru în contul statului s-a încasat suma de 1 379 627,

79 lei, fără a realiza că prin actele emise se dublează suma încasată de la inculpat.

Colegiul atestă că, instanța de apel nu a cercetat, verificat și apreciat probele

scrise, prezentate de partea apărării, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate,

neindicând motivele pentru care a respins dovezile și argumentele părții apărării în

sensul dat, reducîndu-se la fraze de ordin general precum că: „,,,instanța de apel

apreciază critic argumentele invocate de avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului Robu

Alexandru,,,”.

Circumstanțele expuse atestă că, instanța de apel nu a judecat cauza penală în

condițiile prescrise de lege, fapt ce a afectat soluția instanței, prin urmare temeiurile

invocate de avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului Robu Alexandru,

găsindu-și confirmarea.

Astfel, Colegiul penal conchide că la caz sunt incidente temeiurile pentru recurs

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea

parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă, cu dispunerea rejudecării cauzei în

această parte de către acieași instanță, în alt complet de judecată, deoarece erorile

comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în

prezenta procedură.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

13

procesual-penale și ținând cont de motivele casării deciziei atacate și practica CEDO,

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către directorul adjunct al

Serviciului Fiscal de Stat, Gheorghe Radu.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Potereanu Dina în numele

inculpatului Robu Alexandru, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Robu Alexandru

XXXXX, în partea laturii civile și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia în partea dispusă rejudecării nu se supune căilor de atac, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

14