1ra-380/22 — art. 217 alin. 4 lit. d CP

1ra-380/22 — art. 217 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-380/22

1-19202075-01-1ra-16032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Țurcanu Svetlana împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Surujiu Cristin XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 20.12.2019 – 09.11.2020.

Instanța de apel: 01.12.2020 – 17.11.2021.

Instanța de recurs: 16.03.2022 – 18.07.2022.

A C O N S T A T A T :

2020, Surujiu Cristin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, i-a fost

stabilită pedeapsă sub formă de 5 (cinci) ani închisoare cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe termen de

5 (cinci) ani.

Conform art. 90 Cod penal i-a fost suspendat condiționat lui Surujiu

Cristin executarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de 5

(cinci) ani.

Cererea procurorului privind încasarea din contul lui Surujiu Cristin, a

sumei de 1980,11 lei cheltuieli de judecată s-a admis parțial și s-a încasat de la

Surujiu Cristin în beneficiul statului cheltuieli de judecată în sumă de 1680 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Surujiu Cristin, este învinuit în aceea că prin înțelegere prealabilă cu

persoane neidentificate, acționând cu intenție, distribuind preventiv rolurile

fiecăruia, organizau păstrarea, procurarea, distribuirea, precum și alte operațiuni

ilegale cu droguri, pe parcursul unei perioade nedeterminate de timp, urmărind

scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor, din interes material, în scopul

1

obținerii profitului bănesc, a primit din sursă necunoscută droguri, continuând

activitatea criminală le comercializa terțelor persoane, la moment nestabilite de

organul de urmărire penală. La data de 05 august 2019, de la cet. Surujiu Cristin a

fost ridicată un pachet ambalat cu bandă adezivă de culoare galbenă, în care se aflau

16 pachețele de tip zip - lock cu o substanță de culoare albă.

Conform raportului de constatare tehnico științifică numărul 34/12/1 - R -3259

din 30.08.2019 substanța cu aspect de bulgări, granule și cristale de culoare albă, din

interiorul celor 16 pachețele de tip zip - lock ridicate de la cet. Surujiu Cristin,

reprezintă PVP care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței

stupefiante - PVP constituie în total 11,655 g.

Conform pct. 148 a Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

aprobată prin Hotărârea Guvernului numărul 79 din 23 ianuarie 2006, cantitatea

substanței stupefiante - PVP, - 11,655 g, se atribuie la cantități deosebit de mari.

Potrivit sentinței, de către organul de urmărire penală, acțiunile lui

Surujiu Cristin au fost încadrate în baza semnelor infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor, în scop de

înstrăinare, exprimate în procurarea, păstrarea, distribuirea, precum și alte

operațiuni ilegale cu droguri, săvîrșite în proporții deosebit de mari.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Surujiu Cristin

a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal - circulația

ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare,

săvîrșite în proporții deosebit de mari.

În motivarea acestei susțineri, prima instanță a menționat că, de către

acuzare nu a fost prezentată nici o probă ce ar dovedi vinovăția lui Surujiu

Cristin de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal și anume - circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor

acestora în scop de înstrăinare, exprimate în procurarea, păstrarea,

distribuirea precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvîrșite în scop de

înstrăinare în proporții deosebit de mari.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentarea

învinuirii în instanța de judecată, Railean Aliona, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei potrivit modului

stabilit pentru prima instanță și condamnarea inculpatului Surujiu Cristin în

baza infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal stabilindu-i-

se pedeapsa – 7 ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației drogurilor

pe o perioadă de 5 ani;

2

- avocatul Balaban Mihail în numele inculpatului Surujiu Cristin, prin

care a solicitat admiterea integrală a cererii de apel, casarea parțială a

sentinței în partea aplicării pedepsei lui Surujiu Cristin sub formă de 5 (cinci)

ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani și dispunerii

încasării în beneficiul statului cheltuieli de judecată în sumă de 1680 lei;

pronunțarea a unei noi sentințe în partea casată, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie liberat de răspundere penală

în temeiul art. 217 alin. (5) Cod penal și respinsă integral cerința de încasare a

cheltuielilor de judecată.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- este ilegală recalificarea acțiunilor inculpatului Surujiu Cristin în baza

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și atitudinea instanței, față de declarațiile

martorului Tabunșcic Igor, cât și declarațiile inculpatului Surujiu Cristin, ca o

lipsă a diligentei corespunzătoare în prevenirea și reprimarea acțiunilor de

circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop

de înstrăinare;

- probe care demonstrează vinovăția inculpatului Surujiu Cristin

reprezintă: declarațiile martorului Tabunșcic Igor; procesul verbal de

constatare ridicare din 05 august 2019, procesul verbal nr. 6242 al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei din 05 august 2019, raportul de constatare tehnico -

științifică numărul 34/12/1 - R - 3259 din 30 august 2019;

- luând în considerare gramajul substanțelor narcotice depistat, de 11.655

gr., modul în care acestea erau împachetate în 16 pachețele de tip zip-lock, în

pachete separate cu cantități speciale pentru a fi realizare, faptul că la

momentul stopării de către colaboratorii de poliție, inculpatul era sub

influența substanțelor narcotice, iar anterior prin sentința Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani din 18.06.2018 inculpatul Surujiu Cristin, a fost

condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub

formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, în sumă de 20 000

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcție în domeniul farmaceutic pe un

termen de 2 ani, acuzarea consideră că instanța de judecată neîntemeiat a

recalificat acțiunile inculpatului;

- la momentul stopării lui Surujiu Cristin de către colaboratorii de poliție,

inculpatul a declarat că activează în cadrul unui magazin online de

comercializare a drogurilor, iar ulterior, în cadrul audierii în calitate de

bănuit și apoi învinuit, și-a schimbat declarațiile.

3

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- instanța de fond nu a aplicat speței prevederile art. 217 alin. (5) Cod

penal, deoarece conform procesului-verbal de ridicare din 05.08.2019 (f.d. 11),

Surujiu C. a predat benevol drogurile care le avea la el;

- inculpatul a recunoscut faptul că a găsit aceste droguri, le-a încercat și

fiind în stare de incertitudine, ca urmarea consumării drogurilor, le-a predat

benevol ofițerului de investigație, fapt confirmat și de declarațiile date în

calitate de martor al lui Tabunșic Oleg - ofițer de investigație, însă declarațiile

martorului dat au fost interpretate de instanță fără temei în defavoare

inculpatului;

- organul de urmărire penală a calificat greșit din start fapta incriminată,

astfel l-a lipsit pe inculpat de posibilitatea de a recunoaște vina în procedura

simplificată;

- Surujiu C. a îndeplinit angajamentele asumate benevol și acceptate de

ofițerul de investigație în condițiile 217 alin. (5) Cod penal, iar drept

consecință, procurorul urma să-și îndeplinească obligațiunile legale

procesuale asumate, în vederea aplicării reale în faza de urmărire penală a

prevederilor 217 alin. (5) Cod penal, însă acesta în mod formal a respins

cererea învinuitului prin ordonanță, iar instanța de judecată urma să anuleze

această ordonanță ca fiind ilegală și nefondată și să admită cererea

inculpatului de liberare de răspundere penală;

- norma cuprinsă în art. 217 alin. (5) CP este una imperativă, consideră că

urmează în mod obligatoriu aplicată speței, iar neaplicarea acesteia sau

interpretarea în defavoarea inculpatului ar constitui o încălcare gravă a unui

proces echitabil vizavi de Surujiu C.;

- contrar prevederilor art. 296 Cod de procedură penală, în expunerea

rechizitoriului, nu a fost indicată informația obligatorie despre fapta și

persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală;

- din cauza învinuirii incorecte aduse de partea acuzării, apelantul nu a

putut solicita examinarea cauzei în procedură simplificată, din motiv că

partea acuzării a calificat incorect fapta inculpatului și nu a putut beneficia

din cauza erorii procurorului de prevederile art. 3641 CPP;

- instanța de fond la stabilirea pedepsei de 5 ani de închisoare, urma să

aplice limitele pedepsei prevăzute de art. 3641 alin. (8) CPP, or, neexaminarea

cauzei în procedură simplificată este datorată doar procurorului și învinuirii

eronate aduse de către acesta;

- constatarea tehnico-științifică s-a efectuat de către partea acuzării și nu

a apărării.

4

noiembrie 2021 au fost admise apelurile declarate de procuror și de avocatul

Balaban Mihail în numele inculpatului Surujiu Cristin, casată sentința total,

inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și

pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță, prin

care:

Surujiu Cristin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, i-a fost

stabilită pedeapsă sub formă de 5 (cinci) ani închisoare cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe termen de

5 (cinci) ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendă executarea pedepsei

cu închisoare aplicată lui Surujiu Cristin, pe un termen de probațiune de 5

(cinci) ani.

Cererea procurorului privind încasarea din contul lui Surujiu Cristin, a

sumei de 1980,11 lei cheltuieli de judecată s-a admis parțial și s-a încasat de la

Surujiu Cristin în beneficiul statului cheltuieli de judecată în sumă de 1680 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță, recunoscând inculpatul vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 217 alin. (4) lit. b) din Codul penal, nu a constatat și descris fapta

considerată ca fiind comisă și dovedită în aspectul vizat.

Instanța de apel a constatat că inculpatul Surujiu Cristin în circumstanțe

nestabilite de organul de urmărire penală a primit din sursă necunoscută droguri, pe

care le-a păstrat pînă la data de 05 august 2019, fără scop de înstrăinare. La data de

05 august 2019, de la cet. Surujiu Cristin a fost ridicată un pachet ambalat cu bandă

adezivă de culoare galbenă, în care se aflau 16 pachețele de tip zip - lock cu o

substanță de culoare albă.

Conform raportului de constatare tehnico științifică numărul 34/12/1 - R -3259

din 30.08.2019 substanța cu aspect de bulgări, granule și cristale de culoare albă, din

interiorul celor 16 pachețele de tip zip - lock ridicate de la cet. Surujiu Cristin

XXXXX, reprezintă PVP care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea

substanței stupefiante - PVP constituie în total 11,655 g.

Conform pct. 148 a Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

aprobată prin Hotărârea Guvernului numărul 79 din 23 ianuarie 2006, cantitatea

substanței stupefiante - PVP, - 11,655 g, se atribuie la cantități deosebit de mari.

Instanța de apel a notat că inculpatul, atât la urmărirea penală, cît și în

instanța de judecată, nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptei

incriminate de către acuzare, prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

5

dar a recunoscut faptul deținerii drogurilor doar pentru consumul propriu.

Instanța de apel a reținut că vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal a fost confirmată prin probele

anexate la materialele cauzei, cercetate în ședința de judecată în instanța de

fond și verificate în instanța de apel: declarațiile inculpatului, declarațiile

martorului Tabunșcic Igor, procesul-verbal de constatare-ridicare din 05

august 2019, procesul-verbal numărul 6242 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei

din 05 august 2019, raportul de constatare tehnico - științifică numărul

34/12/1 - R - 3259 din 30 august 2019.

Instanța de apel a stabilit că faptele reținute în sarcina inculpatului

Surujiu Cristin, corect au fost recalificate de către instanța de fond și

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, adică circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora

fără scop de înstrăinare, săvîrșite în proporții deosebit de mari.

În decizie s-a menționat că inculpatul Surujiu Cristin nu a avut o

intenție/scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, faptul dat nefiind probat

de către partea acuzării, iar scopul înstrăinării substanțelor narcotice ca o

presupusă acțiune de viitor ce ar fi putut fi comisă de către Surujiu Cristin, nu

a putut fi pusă la baza unei sentințe de condamnare în sensul dat.

Instanța de apel a stabilit că acuzarea nu a prezentat nici o probă ce ar

dovedi vinovăția lui Surujiu Cristin de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, iar prin declarațiile sale depuse în ședința

de judecată a instanței de fond, reconfirmate în apel, inculpatul Surujiu

Cristin a recunoscut că a găsit substanța narcotic - pachețele de tip zip-lock și

că a consumat din ea la acel moment.

Declarațiile martorului Tabunșcic Igor, instanța de apel le-a apreciat ca

declarative, deoarece faptul înstrăinării, procurării substanțelor narcotice

anume de la Surujiu Constantin, nu s-a putut confirma nici printr-o probă.

Instanța de apel a statuat că în speță, nu s-a confirmat ca Surujiu Cristin

ar fi avut o înțelegere cu careva persoane în vederea transmiterii substanțelor

narcotice, nu s-a dovedit prin careva probe existența magazinului online, sau

careva tangențe a inculpatului cu aceste magazine, nu au fost efectuate careva

achiziții de control, iar la 05 august 2019 de la Surujiu Cristin nu au fost

ridicate careva sume bănești, nu a fost verificat telefonul mobil vizând

descoperirea cărorva discuții cu terțele persoane în vederea distribuirii,

precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, de aceea nicidecum nu a putut fi

concluzionată dovada scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice.

Subsidiar, s-a menționat că nu au fost audiați careva martori care ar indica că

cunosc de faptul, precum acesta ar vinde substanțe narcotice, pentru a se

6

demonstra interesul material și scopul obținerii profitului bănesc.

Cu referire la acțiunile procesuale, nemijlocit măsurile speciale de

investigație la care a recurs organul de urmărire penală, instanța de apel a

atestat că nu a fost verificată nici într-un fel versiunea înaintată prin

declarația scrisă de Surujiu Cristin prin procesul-verbal privind actele de

constatare, ,,precum că activează la un internet magazin ,,Iusta” care se ocupă

cu realizarea substanțelor narcotice” (f.d.15). S-a menționat că această

versiune a fost înaintată de Surujiu Cristin fiind sub influența consumului de

substanțe narcotice (f.d.19) și este combătută ulterior prin audierea lui în

calitate de bănuit la 19.09.2019 în prezența avocatului, acesta nu recunoaște

bănuiala adusă (f.d.47), apoi prin audierea lui în calitate de învinuit în

prezența avocatului din 11.12.2019 (f.d.66), acesta nu recunoaște învinuirea

adusă.

Instanța de apel a constatat că organul de urmărire penală nu a

întreprins careva acțiuni, în vederea constatării cu certitudine a unei

înțelegeri a inculpatului cu persoanele care puteau să procure substanțe

narcotice, în contextul în care nu a fost constatat canalul de distribuție a

substanțelor narcotice și nemijlocit locul, dar și persoanele cărora se pretinde

că aceste droguri erau comercializate.

Astfel, instanța de apel a subliniat că, organul de poliție nu a prezentat

nicio probă ce ar demonstra faptul implicării inculpatului în vânzarea

drogurilor sau cel puțin că acesta ar fi intenționat să vândă drogurile

depistate asupra sa.

În continuare, instanța de apel a reținut că inculpatul Surujiu Cristin, a

predat substanțele narcotice benevol la cererea polițistului, iar procesul

verbal de constatare și ridicare a fost întocmit în IP Centru în cadrul

documentării cazului. În aceste circumstanțe, nu au fost constatate temei de

aplicare a prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, deoarece nu au fost

întrunite condițiile necesare în vederea liberării de răspundere penală a

inculpatului Surujiu Cristin.

Instanța de apel a stabilit că în privința inculpatului Surujiu Cristin nu

sunt aplicabile prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal, iar acesta nu poate fi

liberat de răspundere penală, ori a contribuit la descoperirea infracțiunii

incriminate, doar după reținerea lui de organele de drept, iar aceasta nu

poate fi considerată drept autodenunțare, predare.

S-a reținut ca circumstanțe agravante, stabilite de art. 77 din Codul penal,

în privința inculpatului: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, săvârșirea infracțiunii

de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea

substanțelor stupefiante, iar ca circumstanțe atenuante, în baza art. 76 Cod

7

penal, s-a stabilit căința sinceră.

Instanța a stabilit că inculpatul Surujiu Cristin a comis cu intenție o

infracțiune gravă, în ședința de judecată a recunoscut păstrarea drogurilor,

săvârșită fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, în scopul

păstrării și consumului propriu la necesitate, s-a căit sincer în cele comise, la

evidența medicului psiho-narcolog nu se află, nu este angajat în cîmpul

muncii, anterior Surujiu Cristin a fost condamnat prin Sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 18.06.2018 în baza art. 217 alin. (2) Cod penal,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă 400 u.c., antecedente

penale stinse (f.d. 36, 37, 40, 48, 126).

Cu referire la modalitatea de executare a pedepsei, ținând cont de

categoria de pedeapsă prevăzută de art. 217 alin. (4) Cod penal, instanța de

apel a ajuns la concluzia că se poate atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, pe un

termen de 5 (cinci) ani în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în domeniul circulației substanțelor narcotice pe termen de

5 (cinci) ani.

S-a menționat în decizie că, realizarea scopului pedepsei penale de

reeducare a făptuitorului și de prevenire a comiterii de către acesta a unor noi

infracțiuni, poate fi atins prin stabilirea inculpatului Surujiu Cristin a unei

pedepse sub formă de închisoarea, însă cu suspendarea executării pedepsei.

Instanța de apel a constatat că nu este rațional ca inculpatul să ispășească real

pedeapsa cu închisoare, având în vedere că ultimul are antecedente penale

stinse, este tânăr, are domiciliul stabil, locuiește împreună cu părinții.

Instanța a relevat faptul că, pericolul de a fi anulată suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoare, în cazul încălcării condițiilor

termenului de probă, va îndrepta comportamentul inculpatului la corectare,

la respectarea ordinii stabilite în societate, la respectarea legilor și va impune

inculpatul la scoaterea pe viitor a învățămintelor necesare din infracțiunea

comisă.

La capitolul sancțiunii complementare - privarea de dreptul de a exercita

funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope, instanța de

apel a aplicat asemenea restricție în privința inculpatului pe un termen de 5

(cinci) ani, stabilind că este suficient pentru atingerea scopului pedepsei

aplicate, la fel ținând cont de limitele prevăzute de sancțiunea normei penale

încălcate de către inculpat.

Instanța de apel a considerat că pedeapsa stabilită în speța dată își va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Surujiu Cristin, or

aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu suspendare

condiționată pe un termen de probațiune, va duce la conștientizarea de către

8

inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte inclusiv, ce ține

de comportamentul său. De asemenea, s-a menționat că, la stabilirea pedepsei

s-a luat în calcul amploarea și pericolul pentru sănătatea publică și

conviețuirea socială, pe care îl generează păstrarea și consumul de droguri.

Instanța de apel a considerat că încasarea din contul inculpatului a sumei

de 1680 lei suportate pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-

științifică nr.34/12-1-R- 3259 din 30.08.2019, este justificată și întemeiată,

deoarece acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în

vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate și Surujiu Cristin, la 16

noiembrie 2020 le-a achitat, iar cu referire la cheltuielilor judiciare compuse

din salariul procurorului - suma de 275 lei și hârtia consumată 25,11 lei,

instanța le-a respins, notând că normele procedural penale nu prevăd expres

achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru

instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale și anume salariul

acuzatorului de stat și pentru procurarea altor rechizite ca hîrtie, pix, etc.

În concluzie, instanța de apel a considerat necesar de a admite apelurile

declarate de procuror și de apărătorul Mihail Balaban în numele inculpatului

Surujiu Cristin, împotriva sentinței, de a casa sentința total, inclusiv din

oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și de a pronunță o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin

care invocând incidența pct. 6), 10) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea totală a deciziei cu

remiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet

de judecată.

5.1 În susținerea recursului procurorul invocă că:

- este greșită decizia instanței cu privire la recalificarea acțiunilor lui

Surujiu Cristin de la art. 2171 al. (4) lit. b), d) Cod penal la infracțiunea

prevăzută de art. 217 al. (4) lit. b) Cod penal, or instanța de apel în mod

eronat a constatat scopul urmărit de către inculpat la săvârșirea infracțiunii

incriminate;

- instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor, în derogare de la

prevederile art. 101 Cod de procedură penală;

- în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor

de către acuzare și a ajuns la concluzia calificării acțiunilor lui Surujiu Cristin

în baza art. 217 al. (4) lit. b) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul

învinuirii și puse la baza deciziei de modificare a calificării, fapt care pe caz

9

nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei penale;

- instanța de apel nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce

dovedesc vinovăția cet. Surujiu Cristin, în mod greșit a respins probele

administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor

procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi

evidențiate acele derogări evidente invocate;

- urmau a fi apreciate critic declarațiile inculpatului, deoarece acestea au

fost integral combătute prin probele acuzării prezentate și cercetate în ședința

de judecată, legal administrate și nu sunt temeiuri de a fi respinse, mai mult

ca atât, inculpatul fiind interesat în rezultatele examinării cauzei penale,

declarațiile de nevinovăție ale inculpatului prezintă o metodă de apărare, în

scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă;

- în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită existența tuturor

semnelor obligatorii a infracțiunilor de circulație ilegală a drogurilor săvârșite

în scop de înstrăinare. Scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice este

relevat prin faptul depistării substanțelor stupefiante PVP în 16 pachete

separate, cu cantitate aproximativ proporționată, toate fiind ambalate în

pachete de tip zip-lock, pachețelele aflându-se într-un pachet înfășurat cu

bandă adezivă, ceea ce denotă facilitarea posibilității de înstrăinare ulterioară

către alte persoane în timp redus. Instanța nu a ținut cont de faptul că

cantitatea impunătoare a substanțelor narcotice depistate nicidecum nu

exclude elementul calificativ scopul de înstrăinare, astfel că o persoană nu

poate să țină o așa cantitate de substanțe narcotice pentru consum propriu. La

momentul stopării inculpatului Surujiu Cristin de către colaboratorii de

poliție, el a declarat precum că activează în cadrul unui magazin online de

comercializare a drogurilor, iar ulterior, în cadrul audierii în calitate de

bănuit și apoi învinuit, și-a schimbat declarațiile, iar instanța de judecată

urma a da o apreciere critică declarațiilor inculpatului;

- instanța de apel în mod greșit a diminuat pedeapsa și a dispus

suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune în temeiul art.

90 Cod penal;

- instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile

art. 75 Cod penal și, la alegerea și aplicarea pedepsei lui Surujiu Cristin, nu a

ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale și consecințele survenite;

- instanța de apel a constatat în mod eronat oportunitatea aplicării pe caz

a pedepsei reduse spre minimul sancțiunii, care va asigura atingerea

scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de

către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

10

pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Balaban

Mihai în numele inculpatului, care pledează pentru inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Totodată, notează că recurentul a invocat temeiul de recurs prevăzut la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, fără a menționa care din

motivele invocate în apel nu au fost motivate de instanța de apel , iar decizia

expune motivele pe care se întemeiază soluția și în totalitatea ei respinge

argumentele referitoare la greșita soluționare a laturii penale.

lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile

pentru recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi

decât de drept, fiind determinate expres de lege.

Astfel, hotărârile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond. Erorile de drept pot fi

erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.

Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de

drept, deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvârșite, astfel ea

cade sub controlul instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca

fiind stabilită atunci când se constată ilegalități.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței

de apel, raportată la argumentele recurentului, constată că instanța de apel la

adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând

exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în

care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța

de recurs.

11

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6

versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri

detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod

real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în

considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la

baza pronunțării acesteia.

CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către

instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la

preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci

trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când

este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la

criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul examinării acestei cauze penale.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că recurentul invocă temeiurile

de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură

penală, în special, referindu-se la situațiile în care: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii (pct. 6)), pedeapsa aplicată a fost individualizată

contrar prevederilor legale (pct. 10)) și faptei incriminate lui Surujiu Cristin i s-a dat

o încadrare juridică greșită (pct. 12)).

Colegiul lărgit constată că recurentul nu este de acord cu circumstanțele

de fapt stabilit în cadrul judecării cauzei, cu pedeapsa aplicată și cu

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică hotărârea anume sub

aceste aspecte.

Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției

enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate

argumentele recurentului cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel,

din considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare.

Prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, statuează că

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut

loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) -5) Cod de procedură penală,

partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea

faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul

săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;

12

probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care

instanța a respins alte probe; indicații asupra circumstanțelor care atenuează sau

agravează răspunderea; în cazul când o parte a acuzației este considerată

neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta; încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii dacă la judecată s-a efectuat așa

ceva.

Conform prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală,

judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei

puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

a) În speță, din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la

examinarea cauzei, deși a dispus recalificarea acțiunilor inculpatului Surujiu

Cristin de la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, nu a indicat în partea descriptivă a sentinței fapta criminală,

considerată ca fiind dovedită.

Tot aici, se atestă contradictorialitatea sentinței adoptate, deoarece, deși

în partea descriptivă a sentinței se atestă element al unei sentințe de achitare -

învinuirea pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată

(„Surujiu Cristin, este învinuit în aceea că prin înțelegere prealabilă cu persoane

neidentificate…”), ulterior, recalificând acțiunile inculpatului și neconstatând

fapta criminală considerată ca fiind dovedită, prima instanță stabilește

vinovăția inculpatului Surujiu Cristin de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal – element al unei sentințe de condamnare.

b) Instanța de fond a recalificat acțiunile inculpatului Surujiu Cristin în

baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare, fără a ține cont

de faptul că potrivit rechizitoriului lui Surujiu Cristin i-a fost incriminată

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică

procurarea, păstrarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri,

săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

c) În sentință prima instanță nu a reținut în sarcina inculpatului Surujiu

Cristin modalitățile normative de săvârșire a infracțiunii și nu le-a dat

apreciere din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.

13

Declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de

atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect

devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și

în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce

le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța

de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată

trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelului, precum și

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea criticilor invocate de

procuror, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii

unora și aprecierii critice a altora.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora

trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări, chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de

apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată,

cu rejudecarea cauzei. Însă, instanța de apel, examinând apelurile declarate

împotriva sentinței, le-a admis, a casat total sentința, inclusiv din oficiu și a

emis o nouă hotărâre, în care a sesizat doar o parte din erorile comise de

prima instanță și a comis la rândul său un șir de erori de drept.

a) Instanța de apel, susținând soluția primei instanțe de recalificare a

acțiunilor inculpatului Surujiu Cristin în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, ca circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora

fără scop de înstrăinare, la fel ca și prima instanță nu a ținut cont de faptul că

potrivit rechizitoriului lui Surujiu Cristin i-a fost incriminată săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică procurarea,

păstrarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop

de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

b) Instanța de apel nu a reținut în sarcina inculpatului Surujiu Cristin

modalitățile normative de săvârșire a infracțiunii și nu le-a dat apreciere din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

c) Instanța de apel nu a dat apreciere probelor sub toate aspectele, nu le-a

verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora.

De asemenea, instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor

de fapt criticate de acuzare, și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat.

14

În contextul dat, Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru

corectitudinea judecării cauzei este important de a analiza minuțios toate

probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele

mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie

la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate

părțile la proces, pe când în decizia instanței de apel lipsește analiza și

aprecierea probelor invocate de acuzare, cât și răspunsuri la argumentele

acestuia care să corespundă exigențelor impuse de art. 6 CEDO și să

garanteze participanților la proces dreptul la un proces echitabil.

În acest sens, se are în vedere faptul că instanța de apel la judecarea

cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului Surujiu Cristin, să verifice și să aprecieze conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta

incriminată întrunește sau nu elementele infracțiunii.

Totodată, instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor martorului

Tabunșcic Igor în coroborare cu circumstanța, că de la Surujiu Cristin „…a

fost ridicat un pachet ambalat cu bandă adezivă de culoare galbenă, în care se aflau 16

pachețele de tip zip - lock cu o substanță de culoare albă …” și nu a coroborat

probele și circumstanțele stabilite cu recomandările Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la practica judiciară de

aplicare a legislației penale ce reglementează circulația drogurilor,

etnobotanicelor sau analoagelor acestora și a precursorilor, care la pct. 4

subpct. 16, care indică expres că intenția de a înstrăina substanțele menționate

reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest

sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora,

plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri

corespunzătoare cu consumatorul etc.

Or, expunerea evazivă și lipsită de motivare a instanței de apel asupra

motivelor invocate de acuzare, nu este suficientă pentru o decizie de achitare,

în condițiile recalificării faptelor incriminate inculpatului, care trebuie să fie

motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației

în vigoare și cu respectarea principiului contradictorialității în procesul penal,

pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea.

Astfel, rezultă că instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile

acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză,

15

prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală.

Subsidiar, cu referire la motivul de recurs invocat de recurent, precum că

instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

prevăzută la pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

penal lărgit statuează că este prematură expunerea instanței de recurs în

aspectul vizat, ținând cont de erorile comise de instanța de apel, care la

rândul lor impun soluția de dispunere a rejudecării cauzei.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt și când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței,

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea cauzei se bazează pe

statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.

25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra

acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către

Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca

chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a

circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite

judecății. Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența

să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune

rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținându-se

cont inclusiv de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea

cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei

de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe

la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel ținând cont și de motivele

invocate în recursul declarat, iar în dependență de datele obținute să

16

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor

art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art.

436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea

aprecierea cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, să aprecieze legalitatea probelor cercetate nemijlocit

în ședința de judecată, ținând cont de motivele invocate în apel și dispozițiile

expuse la pct. 7 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în

privința lui Surujiu Cristin XXXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 22 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

17