1ra-528/2022 — art.175 CP

1ra-528/2022 — art.175 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-528/2022

1 -21041145-01-1ra-05042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Vasile în numele

inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

10 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Bejenari Mihail …………………….

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 19.03.2021 – 15.07.2021.

Instanța de apel: 29.07.2021 – 10.11.2021.

Instanța de recurs: 05.04.2022 – 29.06.2022.

A C O N S T A T A T :

urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Bejenari Mihail a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 175 Cod penal, cu

aplicarea art. 3641 Codul de procedură penală i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată prin noua sentință a fost

adăugat parțial, partea neexecutată de 2 (doi) ani 2 (două) luni a pedepsei stabilite

lui Bejenari Mihail, conform Deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 februarie

2019, fiindu-i stabilită definitiv o pedeapsă sub formă de 6 (șase) ani 2 (două) luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat din data pronunțării

sentinței - 15 iulie 2021.

A fost încasat de la Bejenari Mihail în beneficiul reprezentantului legal al

părții vătămate minore, T.S., prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii)

lei, și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 5000 (cinci mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

perioada de timp cuprinsă între 16 aprilie 2020-12 august 2020, urmărind scopul

satisfacerii poftei sexuale manifestate prin săvârșirea de acțiuni perverse față de

o persoană despre care cunoștea cu certitudine că nu a atins vârsta de 16 ani,

conștientizând acțiunile sale ilegale și imorale, acționând intenționat, ispășindu-

și pedeapsa în calitate de condamnat și aflându-se în Penitenciarul nr.18 X.,

amplasat în r-nul Orhei, com. Y., sat. X., utilizând telefoane mobile conectate la

rețeaua Internet și rețele de socializare inclusiv contul său din rețeaua de

socializare www. odnoklassniki. ru cu numele „Питерски” (https:

//ok.ru/messages/572733873440) a purtat discuții cu caracter obscen și cinic

referitor la raporturile sexuale și organe genitale cu minora T.C., născută la 12

septembrie 2007, care era înregistrată în rețeaua de socializare

www.odnoklassniki.ru cu numele „Korina” (https: //ok.ru/profile/575541491075)

și este sora consăteanului și prietenului său T.G. și cu membrii familiei căreia

Bejenari Mihail era în relații amicale, fiind consăteni.

De asemenea, Bejenari Mihail, utilizând telefoane mobile conectate la rețeaua

Internet, aflându-se în Penitenciarul nr. 18 X., i-a expediat în formă electronică

minorei T.C. poze cu caracter pornografic în care erau reprezentate persoane

dezgolite în ipostaze indecente cât și un link (adresă electronică ce direcționează

utilizatorul către o pagină web) care a fost accesat de minora T.C. unde ultima a

vizualizat imagini ce reprezentau organe genitale ale diverselor persoane.

Tot el, urmărind același scop infracțional, în timpul discuțiilor online, a

determinat-o pe T.C. să-i expedieze prin mijloace de comunicare online poze în

formă electronică, în care T.C. ar apărea doar în lenjerie intimă, dar și în care să-

și expună la vedere organele genitale, ceea ce ultima parțial a și făcut, expediindu-

i trei poze în lenjerie intimă.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bejenari Mihail a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 175 Cod penal - acțiuni perverse, adică acțiuni perverse săvârșite

față de o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 16 ani,

constând în discuții cu caracter obscen sau cinic purtate cu victima referitor la

raporturile sexuale, punerea la dispoziția victimei a materialelor cu caracter

pornografic precum și în alte acțiuni cu caracter sexual.

numele inculpatului, a declarat apel, solicitând casarea sentinței în latura

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i aplica inculpatului o

pedeapsă mai blândă, cu respingerea totodată a acțiunii civile, înaintate de

reprezentantul părții vătămate, pe motiv că nu au fost prezentate careva probe ale

suferințelor morale suportate de partea vătămată.

3.1 În motivarea cererii de apel s-au invocat următoarele motive:

- inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția, a solicitat examinarea pricinii

în baza probelor administrate în faza de urmărire penala, s-a căit sincer de cele

săvârșite;

2

- infracțiunea prevăzută la 175 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 3

la 7 ani;

- instanța la aplicarea pedepsei penale, parțial a luat în calcul regulile

prevăzute la art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală;

- consideră incorectă poziția instanței de a-i aplica inculpatului pedeapsa

maximala de 4 ani și 8 luni, în timp ce aceasta putea fi în limitele 2 ani - 4 ani și 8

luni, or, în speță sunt prezente circumstanțe, care permiteau instanței să aplice

pedeapsa minimala prevăzută, adică 2 ani închisoare;

- partea vătămată în cadrul audierilor a declarat că pe Bejenari Mihail îl

cunoștea de mică, deoarece acesta venea la ei în ospeție și a locuit la ei. Nu

cunoaște cum l-a găsit în rețeaua de socializare „odnoklassniki.ru”, cu acesta

discuta mai des în anul 2020, în una din discuțiile dintre aceștia doi, Bejenari

Mihail i-a propus... de mai multe ori dacă poate să îi expedieze o poză cu ea

dezbrăcată, insistând asupra acestui lucru. La insistențele lui Bejenari Mihail, ea

s-a fotografiat și i-a expediat poze;

- instanța de fond nu a dat o justă și legală apreciere faptului că Bejenari

Mihail a comis infracțiunea ce i se imputa în timpul aflării sale în penitenciar,

ispășindu-și pedeapsa pentru o alta infracțiune, astfel că dânsul, în cazul în care

partea vătămată ar fi refuzat solicitărilor acestuia, nu ar fi avut nici o posibilitate

pentru a o impune sa-i fie satisfăcute cerințele, fapt ce contravine criteriilor

individualizării pedepsei penale, stipulate în art. 61 și 75 Cod penal, potrivit

cărora aceasta era obligată să le ia în considerare în virtutea prescripțiilor de drept

conținute în aceste norme;

- împrejurările enunțate atestă în mod concludent că hotărârea instanței de

fond nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția și că aceasta i-a

aplicat inculpatului pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale

menționate.

a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Pruteanu Vasile în interesele

inculpatului, fiind menținută sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 15

iulie 2021, pronunțată în privința lui Bejenari Mihail.

4.1 Instanța de apel analizând materialele cauzei, în raport cu normele

relevante la caz, a constatat că instanța de fond a îndeplinit strict cerințele

dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe

privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul

urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură

penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține

o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

S-a constatat că instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

3

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Bejenari Mihail în baza art.

175 Cod penal, individualizată prin „acțiuni perverse, adică acțiuni perverse

săvârșite față de o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta

de 16 ani, constând în discuții cu caracter obscen sau cinic purtate cu victima

referitor la raporturile sexuale, punerea la dispoziția victimei a materialelor cu

caracter pornografic precum și în alte acțiuni cu caracter sexual”.

Curtea de apel, având în vedere argumentele apelului declarat în coraport

cu circumstanțele constatate a reținut că la stabilirea pedepsei, instanța ține seama

de prevederile art. 75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și

în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale. Astfel s-a concluzionat că,

sentința de condamnare în prezenta cauză penală va avea un efect preventiv

serios atât pentru inculpat, cât și pentru alte persoane predispuse la comiterea

unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și

libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale statului

sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

S-a statuat în calitate de circumstanțe atenuante, conform art. 76 Cod penal,

recunoașterea vinei, căința sinceră de cele comise, circumstanțe agravante

conform art. 77 Cod penal, lipsesc.

Instanța de apel a exclus din învinuire circumstanța agravantă săvârșirea

infracțiunii cu bună știință împotriva unui minor pe motiv, că circumstanța în

cauză este prevăzută în calitate de semn calificativ la infracțiunea incriminată.

În speță, apreciind totalitatea împrejurărilor obiective și subiective, instanța

de apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe, că scopul pedepsei penale

poate fi atins prin aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de închisoare.

Luând în considerație faptul că soluționarea cauzei penale, la solicitarea

inculpatului, a avut loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

acesta recunoscând în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, instanța de fond a

luat în calcul regulile prevăzute la art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală, la

aplicarea pedepsei penale. Relevant este la caz este că condamnatul a comis

infracțiunea aflându-se în locurile de detenție, și asupra unei minore, având

antecedente penale și în stare de recidivă periculoasă.

Conform prevederilor art. 111 alin. (1) lit. h) Cod penal, s-a considerat că

neavând antecedente penale persoanele condamnate la închisoare pentru

săvârșirea unei infracțiuni grave - dacă au expirat 6 ani după executarea pedepsei.

Conform art. 34 alin. (2) lit. b) Cod penal, recidiva se consideră periculoasă dacă

persoana anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată gravă sau

deosebit de gravă a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune gravă, deosebit de

gravă sau excepțional de gravă.

În condițiile art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală, s-a stabilit noua

limită minimă și maximă de pedeapsă, stabilită la art. 175 Cod penal, prin

4

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă minime și maxime sub formă de

închisoare, care este de la 2 ani și 4 ani 7 luni.

Instanța de apel a reținut că inculpatul, Bejenari Mihail, anterior a fost

judecat prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, în baza art. 186 alin. (4)

și art. 290 lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 70 alin. (31)

Cod penal, definitiv cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, sub formă de 3 ani 6

luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform Deciziei

Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018, a fost casată parțial sentința

primei instanțe, iar Bejenari Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) și art. 290 lit. b) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 70 alin. (31) Cod penal, definitiv cu aplicarea

art. 84 alin. (1) Cod penal, de 4 ani 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani, cu revocarea măsurii

preventive arestul preventiv și fiind eliberat din sala de judecată.

Conform Deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2019, decizia

Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018 a fost casată parțial, iar Bejenari

Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186

alin. (4) și art. 290 lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 70

alin. (3 1) Cod penal, definitiv cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, de 4 ani 8

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a conchis că instanța de

fond, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință corect a adăugat parțial partea

neexecutată a pedepsei sub formă 2 ani 2 luni, stabilită inculpatului prin Decizia

Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2019.

Astfel, ținând cont de personalitatea inculpatului, căința sinceră, gradul

pericolului social al faptelor incriminate, de comportamentul inculpatului, de

antecedentele penale nestinse, Colegiul a conchis că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă doar cu izolarea lui de societate și în privința lui urmând

a fi aplicată o pedeapsă sub formă de 6 (șase) ani 2 (două) luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a indicat că în cadrul ședinței de judecată avocatul, părții vătămate

minore, T.C. a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea de la Bejenari

Mihail, în beneficiul părții vătămate minore, T.C., prejudiciul moral în mărime de

100 000 (una sută mii) lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000

(cinci mii) lei.

Instanța de apel studiind materialele cauzei și probele prezentate pe

marginea acțiunii civile înaintate, a stabilit că în cadrul cercetării judecătorești

inculpatul Bejenari Mihail, nu a recunoscut acțiunea civilă pretinsă de

reprezentantul legal al părții vătămate minore T.C., Țuvrila Svetlana în mărime

de 100000 lei, și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei. Astfel,

instanța de apel a fost absolut solidară cu concluzia primei instanțe că pretențiile

5

invocate cu privire la încasarea prejudiciul moral solicitate în acțiunea civilă în

mărime de 100000 lei, sunt parțial întemeiate și probate și urmează a fi încasate în

mărime de 20000 (douăzeci mii) lei, în rest pretențiile din acțiunea civilă în

mărime de 80000 (optzeci mii) lei au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral care urmează a fi încasat de

la Bejenari Mihail, instanța de judecată a ținut cont de faptul că infracțiunea

comisă atentează la inviolabilitatea sexuală a părții vătămate minore, și este

comisă asupra unei minore, prin ce i s-a cauzat suferințe psihologice, disconfort

emoțional și psihologic.

În ce privește pretențiile din acțiunea civilă cu privire la încasarea

cheltuielilor pentru asistență juridice, Colegiul a constatat că partea vătămată

minoră a beneficiat de serviciile avocatului pe parcursul examinării cauzei penală

în instanța de judecată, prin urmare aceste cheltuieli sunt reale rezonabile și

necesare și urmează a fi încasate de la Bejenari Mihail în beneficiul

reprezentantului părții vătămate minore, T.S. în cuantum integral.

Pruteanu Vasile în numele inculpatului, prin recursul ordinar declarat, invocând

incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea parțială a sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 15 iulie 2021 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în partea stabilirii pedepsei, cu aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse penale mai blânde și respingerea acțiunii civile în

partea încasării prejudiciului moral.

5.1 În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat următoarele argumente:

- instanța de apel a apreciat eronat imposibilitatea aplicării unei pedepse

penale mai blânde;

- similar instanței de fond, instanța de apel a individualizat eronat pedeapsa

aplicată inculpatului;

- la aplicarea pedepsei penale instanța a ignorat prevederile art. 7, 61, 75

Cod penal;

- la aplicarea pedepsei penale instanțele de judecată nu au luat în

considerație că inculpatul a recunoscut integral vinovăția, cauza penală a fost

examinată în procedură simplificată prevăzută la art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca inadmisibil.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

6

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării a

invocat în calitate de temeiuri pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal raportând temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, invocat de apărător în recurs, cu textul deciziei instanței de

apel, consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise

erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul avocatului, instanța de

apel nu a admis nici o eroare care să afecteze soluția instanței, fără a fi identificate

neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența

temeiului indicat.

Din textul recursului se reține că recurentul este de acord cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului Bejenari Mihail în baza art. 175 Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală, însă nu este de

acord cu pedeapsa stabilită sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani

8 (opt) luni, solicitând să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de

judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării

răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

7

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa

penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare

a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Colegiul penal menționează că pedeapsa stabilită de către instanțele

judecătorești inferioare a fost stabilită în strictă conformitate cu prevederile art. 6,

7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

În acest context, se atestă că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Bejenari Mihail a

săvârșit infracțiunea imputată lui, stabilindu-i o pedeapsă proporțională în raport

cu infracțiunea comisă, împrejurări ce au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală și care au fost apreciate cu respectarea prevederilor art.

101 Cod de procedură penală.

Opozant argumentelor invocate de către recurent precum că, pedeapsa este

una neechitabilă și prea aspră ținând cont de faptul că a recunoscut vina și că

cauza penală a fost examinată în procedură simplificată prevăzută la art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, Colegiul notează că instanța de apel efectuând o

analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului,

urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din

înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu

fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului,

corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub

formă de închisoare în termenii specificați în dispozitivul sentinței.

Tot aici se constată că cu privire la personalitatea inculpatului, instanța a

reținut că ultimul a recunoscut integral vina, cauza fiind judecată în procedură

simplificată, că condamnatul a comis infracțiunea aflându-se în locurile de

detenție, și asupra unei minore, având antecedente penale și în stare de recidivă

periculoasă.

S-a notat că inculpatul, Bejenari Mihail, anterior a fost judecat prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2019, și recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) și art. 290 lit. b) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 70 alin. (3 1) Cod penal, definitiv cu

aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, de 4 ani 8 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Astfel că, în corespundere cu prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, instanța

de apel a conchis că instanța de fond, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință

corect a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei sub formă de 2 ani și 2 luni,

stabilită inculpatului prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2019,

fiindu-i stabilită definitiv o pedeapsă sub formă de 6 (șase) ani și 2 (două) luni

8

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a constatat că, în speță, nu poate fi numită în privința

inculpatului Bejenari Mihail o pedeapsă mai blândă, de vreme ce condamnatul a

comis infracțiunea aflându-se în locurile de detenție, având antecedente penale și

în stare de recidivă periculoasă, concluzie ce este în concordanță cu prevederile

art. 34 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În acest sens Colegiul penal consideră că, pedeapsa aplicată inculpatului

Bejenari Mihail este corectă, echitabilă și proporțională faptei comise, numită

ținându-se cont de scopul pedepsei penale. Pedeapsa aplicată corespunde

gradului prejudiciabil și de pericol social, circumstanțelor comiterii infracțiunii,

atitudinii inculpatului față de cele întâmplate și conștientizarea pericolului crimei

săvârșite.

Colegiul penal reține că, pedeapsa este echitabilă când ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate

prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este

capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane.

Critica privind cuantumul prejudiciului moral încasat, instanța de recurs

ordinar o consideră neîntemeiată or, la stabilirea acestuia instanța de judecată a

ținut cont de prevederile art. 219 Cod de procedură penală coroborate cu

circumstanțele că infracțiunea comisă atentează la inviolabilitatea sexuală a părții

vătămate minore, că a fost comisă asupra unei minore, prin ce ultimei i s-a cauzat

suferințe psihologice și nemijlocit un disconfort psihologic și emoțional.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării

soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit

răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în

speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă faptelor

comise.

9

Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că erorile

invocate în recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată,

astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu

Vasile în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Bejenari

Mihail xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 18 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

10