1ra-1488/2021 — art. 152 alin. 1, 287 alin. 3 CP

1ra-1488/2021 — art. 152 alin. 1, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1488/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 21 ianuarie

2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2021, declarat

de avocatul Anton Vasile, în numele inculpatului

Bejenari Vadim xxxx.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 21.06.2019 – 21.01.2021,

instanța de apel 11.02.2021 – 10.03.2021,

instanța de recurs: 03.06.2021 – 23.06.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Bejenari Vadim a fost

condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, art. 287 alin. (3)

Cod penal la 3 ani închisoare, art. 287 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare și art.

287 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, începând din 21.01.2021, cu includerea perioadei arestării

preventive de la 30.07.2020 până la 21.01.2021.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul statului cheltuielele de judecată în

mărime de 1536 lei.

05.05.2019, aproximativ orele 15:00, fiind în stare de ebrietate și aflându-se pe

strada Igor Vieru din mun. Bălți, în apropiere de cimitir, adică în loc public, din

1

intenții huliganice, dând dovadă de o obrăznicie deosebită, ignorând circumstanțele

cu caracter public ce asigură o ambianță liniștită în societate, manifestând o vădită

lipsă de respect față de aceasta, prin încălcarea într-un mod grosolan și demonstrativ

a ordinii publice, bazată pe respectarea normelor de drept și conviețuire socială, care

asigură securitatea publică și personală a cetățenilor, având un comportament

neadecvat pe fonul unor relații ostile iscate între el și Maximciuc Alexandr, care era

împreună cu Frizez Elena, dându-și seama de caracterul și gradul prejudiciabil al

acțiunilor sale, fiind conștient de consecințele ce pot surveni, a sărit gardul

cimitirului și s-a apropiat de Frizez Elena, aplicându-i ultimei trei lovituri cu pumnii

în regiunea capului, după care imediat i-a aplicat și lui Maximciuc Alexandr câteva

lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului, acțiunile huliganice fiind ulterior

stopate de către o persoană pe nume Curocichin Nicolai. Ulterior, Maximciuc

Alexandr și Frizez Elena au mers la bunica lor Rimarciuc Elena, pe strada Igor Vieru

nr.127, municipiul Bălți, unde fiind urmați de către Bejenari Vadim, care și-a

prelungit acțiunile sale infracționale, și aflându-se toți în curtea casei etajate de pe

adresa dată, le-a aplicat acestora mai multe lovituri, după care i-a aplicat Elenei

Rimarciuc trei lovituri cu bastonul în regiunea capului fiindu-le cauzate părților

vătămate Frizez Elena și Rimarciuc Elena suferințe fizice, iar părții vătămate

Maximciuc Alexandr leziuni corporale sub formă de fractura mandibulei cu edem al

țesuturilor moi a feții, excoriație în regiunea frontală pe stânga, cu condiționarea

dereglării sănătății de lungă durată, care, conform raportului de expertiză judiciară

nr. xxxx din 14.05.2019 se califică ca vătămări MEDII.

Tot el, la data de 05.05.2019, aproximativ orele 15:00, aflându-se pe str. Igor

Vieru din mun. Bălți, în apropiere de cimitir, acționând în mod intenționat, dându-și

seama de caracterul și gradul prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind conștient de

consecințele ce pot surveni și dorind în mod conștient survenirea lor, provocând o

ceartă cu Maximciuc Alexandr, a sărit gardul cimitirului, s-a apropiat de ultimul și

i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului, cauzându-i

astfel părții vătămate leziuni corporale sub formă de fractura mandibulei cu edem al

țesuturilor moi a feții, excoriație în regiunea frontală pe stânga, cu condiționarea

dereglării sănătății de lungă durată, care, conform raportului de expertiză judiciară

nr.xxxx din 14.05.2019 se califică ca vătămări MEDII.

Tot el, la data de 01.01.2020, în jurul orelor 01:30, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflându-se pe str. Igor Vieru din mun. Bălți, în apropierea casei nr. 92,

care se atribuie la loc public, din intenții huliganice, a încălcat grosolan ordinea

publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de

comportare în societate, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,

manifestând, prin conținutul acțiunilor sale o obrăznicie deosebită, fără careva

motive, s-a apropiat de Costean Ludmila și aplicând violență a început să o tragă în

dosul străzii, după ce a început să o sugrume de gât, aplicându-i lovituri cu pumnul

în regiunea feței, cauzându-i ultimei conform raportului de expertiză medico-legală

nr. xxxx din 06.02.2020 leziuni corporale ușoare.

Tot el, la data de 13.07.2019, în jurul orelor 23:30, aflându-se pe teritoriul

stației Peco ,,Rompetrol”, amplasată pe adresa: mun. Bălți, str. Ivan Franco, nr. 19,

2

adică într-un loc public, din intenții huliganice, încălcând grosolan și demonstrativ

ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de

comportare în societate, exprimând o vădită lipsă de respect față de persoane care la

acel moment se aflau pe teritoriul stației, manifestând prin conținutul lor o obrăznicie

deosebită, în urma unor neînțelegeri apărute cu Țurcan Alexandru, s-a apropiat de

ultimul și exprimându-se cu cuvinte vulgare, într-un loc public i-a aplicat acestuia

două lovituri cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i astfel conform raportului de

constatare medico-legală nr. xxxx din 16.07.2019, leziuni corporale neînsemnate sub

formă de echimoze și excoriații pe față.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele incriminate și

a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de

procedură penală.

Dat fiind că probele administrate confirmă în totalitate vinovăția inculpatului,

acțiunile lui urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca

huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, cu aplicarea

obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății; în baza art. 152

alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a

sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la

art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății; în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

Pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de inculpat prevede - în baza art. 152

alin. (1) Cod penal: muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de

ore sau închisoare de până la 5 ani; în baza art. 287 alin. (1) Cod penal prevede:

amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau muncă neremunerată

în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 3 ani; în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal: închisoare de la 3 la 7 ani.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, reținând că inculpatul a comis trei infracțiuni

mai puțin grave și o infracțiune gravă, a recunoscut vina integral și s-a căit de cele

comise, anterior a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți din 17.08.2012

pe art. 1921 alin. (2) lit. a), 186 alin. (2) lit. b), c), d), 27, 186 alin. (2) lit. b), c), 84

Cod penal; prin sentința Judecătoriei Bălți din 05.06.2013 în baza art. 186 alin. (2)

lit. c), d), 90 Cod penal; prin sentința Judecătoriei Bălți din 12.08.2013 în baza 186

alin. (2) lit. b), c), d), 90 Cod penal; prin sentința Judecătoriei Bălți 27.03.2015 în

baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare, că

potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală beneficiază de reducerea cu o

treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare,

concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă doar prin aplicarea

pedepsei închisorii, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

3

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă.

Apelantul a invocat că instanta de fond, nu a luat în considerație faptul că

inculpatul s-a căit sincer de cele întâmplate, a recunoscut vina integral, are loc

permanent de trai, nu se află la evidență la medicul narcolog sau psihiatru, a creat o

familie în care se educă un copil minor, corectarea lui fiind posibilă și fără privare

de libertate.

apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că prima instanță justificat a aplicat inculpatului

pedeapsa sub formă de închisoare, iar cuantumul acesteia pentru fiecare infracțiune

comisă a fost stabilit cu respectarea principiilor individualizării pedepsei penale și a

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, totodată fiind just stabilit și

cuantumul pedepsei definitive urmare a aplicării prevederilor art. 84 alin. (1) Cod

penal.

Respectiv, pedeapsa aplicată inculpatului este în coraport cu gravitatea

faptelor comise – trei infracțiuni mai puțin grave și una gravă, comise cu intenție;

motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit – intenții huliganice exprimate prin

manifestarea unei vădite lipse de respect față de societate și ordinea publică;

personalitatea inculpatului – anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei

Bălți din 17.08.2012, 05.06.2013, 12.08.2013 și 27.03.2015; potrivit cazierului

contravențional a fost supus răspunderii contravenționale la 25.08.2013 în baza art.

78 alin. (2) Cod contravențional - vătămarea integrității corporale, la 14.10.2013 în

baza art. 354 Cod contravențional - huliganism nu prea grav, la 04.05.2019 în baza

art. 69 alin. (1) Cod contravențional - injuria; nu se află la evidența medicilor

narcolog și psihiatru, la locul de trai se caracterizează satisfăcător; a recunoscut vina

și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, fapt ce a găsit reflectare

asupra termenului de examinare a cauzei; circumstanțe atenuante – căința sinceră,

circumstanțe agravate prin prisma art. 77 Cod penal nefiind identificate.

Rezultând din prevederile art.75 alin. (2) Cod penal, sancțiunea închisorii este

o formă excepțională de pedeapsă, care se aplică doar în cazul în care gravitatea

infracțiunii și personalitatea inculpatului fac necesară aplicarea pedepsei cu

închisoarea.

În acest sens, în cauza lui Bejenari V., stabilirea categoriei excepționale de

pedeapsă este condiționată de personalitatea inculpatului care nu este la prima

abatere de la legea penală, anterior fiindu-i aplicată și pedeapsa condiționată, însă

scopurile pedepsei nu și-au atins scopul, acesta continuând comiterea infracțiunilor.

De asemenea caracterul excepțional al pedepsei este la caz justificat prin

multitudinea de fapte comise în scurt timp de la eliberarea din locurile de detenție.

Or, fiind eliberat înainte de termen la 28.02.2019, Bejenari V. la 05.05.2019 iarăși

comite două infracțiuni, după care mai comite încă două la 13.07.2019 și 01.01.2020.

Deci, inoportunitatea aplicării unei pedepse nonprivative de libertate, s-a desprins

din caracterul și numărul impunător de infracțiuni comise de Bejenari V., acestea

4

fiind comise succesiv într-o perioadă destul de scurtă de timp, iar ținând cont că

acesta anterior a fost condamnat inclusiv și la pedeapsa închisorii, se poate

concluziona că careva concluzii inculpatul nu a tras, continuând și fiind predispus

de a leza valorile sociale ocrotite prin legea penală.

Astfel, este nefondată solicitarea cu privire la aplicarea față de inculpat a

pedepsei nonprivative de libertate, or, prin analiza criteriilor enunțate supra a fost

demonstrată inoportunitatea unei asemenea pedepse, care nu este aptă să conducă la

realizarea scopurilor pedepsei de reeducare/corectare a inculpatului, de restabilirea

echității sociale.

Potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Deci, atingerea scopurilor menționate: de restabilire a echității, de corectare a

inculpatului, de prevenire a comiterii altor infracțiuni, va fi posibilă doar prin

aplicarea față de Bejenari V. a pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea ei

reală. Pedeapsa astfel cum a fost individualizată de către prima instanță răspunde

atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 Cod penal,

cuantumul acesteia este dozată corespunzător, iar față de natura și gravitatea faptelor

comise, a circumstanțelor reale de săvârșire a acestora, pedeapsa aplicată

inculpatului Bejenari V. va fi aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii.

deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i

fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

Recurentul a indicat că instanta de fond, nu a luat în considerație că inculpatul

s-a căit sincer de cele întâmplate, a recunoscut vina integral, are loc permanent de

trai, nu se află la evidență la medicul narcolog sau psihiatru, a creat o familie în care

se educă un copil minor, corectarea lui fiind posibilă și fără privarea lui de libertate.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 420, 421, 422, 425, 435 CPP.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430

alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

5

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea

ilegalității hotărârii contestate în acest sens (pct. 5 din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se

expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în temeiul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt invocate eventuale erori de drept concrete și clar definite (pct. 5. din

decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

atacate, inclusiv cele reproduse în pct. 2, 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului,

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, ținând corect cont de prevederile art. 61, 75, 84 Cod penal, 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Dacă o

persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără

să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând

pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru

concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate. Inculpatul

6

care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și

proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a

scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării

inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura

pedepsei aplicate inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei

penale în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect

de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că s-au

aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că

recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul Penal,

7

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Anton Vasile

împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 21 ianuarie 2021 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2021, în privința inculpatului Bejenari

Vadim xxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 16 iulie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

8