1ra-750/2022 — art. 179 alin. 2 CP

1ra-750/2022 — art. 179 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-750/2022

1 -20119604-01-1ra-18052022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2021, în cauza penală în privința

lui

Panuș Gheorghe XXXX;

Panuș Ion XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 29.09.2020 – 22.06.2021.

Instanța de apel: 15.07.2021 – 15.12.2021.

Instanța de recurs: 18.05.2022 – 29.06.2022.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2)

Cod penal și conform Legii, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore.

Panuș Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 179 alin. (2) Cod penal și conform Legii, i-a fost stabilită o pedeapsă sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore.

Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Stănescu Oleg și Stănescu Natalia

privind încasarea prejudiciului moral a fost admisă parțial.

S-a dispus spre încasare:

- din contul inculpatului Panuș Gheorghe în beneficiul părții civile

Stănescu Oleg a sumei de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral;

- din contul inculpatului Panuș Gheorghe în beneficiul părții civile

Stănescu Natalia a sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral;

- din contul inculpatului Panuș Ion în beneficiul părții civile Stănescu Oleg

a sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Panuș Gheorghe în contul

1

statului cheltuielile judiciare în mărime de 448 lei și încasarea din contul

inculpatului Panuș Ion în contul statului cheltuielile judiciare în mărime de

448 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Panuș Gheorghe la 28.03.2020, în jurul orei 14:00 în rezultatul unei

cerți cu vecinul său Stănescu Oleg, dar și a relațiilor ostile existente anterior,

urmărind scopul pătrunderii ilegale în domiciliul altei persoane, fără consimțământul

proprietarului și contrar voinței acestuia, intenționat a pătruns în grădina gospodăriei

cet. Stănescu Natalia și Stănescu Oleg situată în satul Xxxxx, r-l Strășeni,

susținându-l pe fiul său Panuș Ion, care aplica lovituri părții vătămate Stănescu Oleg,

unde fiindu-i solicitat în repetate rânduri de către cet. Stănescu Natalia și Stănescu

Oleg să părăsească domiciliul, Panuș Gheorghe numindu-i necenzurat pe Stănescu

Natalia și soțul acesteia Stănescu Oleg refuza categoric să iasă din ogradă, totodată

Panuș Gheorghe a luat o lopată care se afla jos și l-a lovit cu lopata pe cet. Stănescu

Oleg peste corp în partea de sus a corpului dar și în regiunea picioarelor. În vederea

ameliorării conflictului și încetării acțiunilor de agresiune din partea lui Panuș

Gheorghe, Panuș Ion, a intervenit Stănescu Natalia, însă nu a reușit să calmeze

situația, deoarece a fost lovită de către Panuș Gheorghe cu o lopată în regiunea

spatelui, după care a bruscat-o într-un copac, acțiuni prin care a încălcat realizarea

dreptului cet. Stănescu Natalia și Stănescu Oleg la inviolabilitatea domiciliului.

În rezultatul acțiunilor cet. Panuș Gheorghe, cet. Stănescu Oleg i-au fost cauzate

potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202031D051 din 23.04.2020 echimoze pe

față, membre care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contodent, duce la

dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. În

rezultatul acțiunilor cet. Panuș Gheorghe, cet. Stănescu Natalia i-au fost cauzate

potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202031D052 din 23.04.2020 echimoze pe

față, s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contodent, duce la dereglarea

sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Acțiunile lui Panuș Gheorghe au fost calificate de către prima instanță în

temeiul de art. 179 alin. (2) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea

ilegală în domiciliul persoanei fără consimțământul acesteia, precum și refuzul de a

părăsi domiciliul la solicitarea proprietarului, cu aplicarea violenței.

Prima instanță a mai constatat că, Panuș Ion la 28.03.2020, în jurul orei 14:00,

urmărind scopul pătrunderii ilegale în domiciliul altei persoane, fără consimțământul

proprietarului și contrar voinței acestuia, intenționat a deteriorat gardul din plasă

metalică și a pătruns în grădina gospodăriei cet. Stănescu Natalia și Stănescu Oleg,

situată în satul Xxxxx, r-l Strășeni, unde fiindu-i solicitat în repetate rânduri de către

cet. Stănescu Oleg și Stănescu Natalia să părăsească domiciliul, Panuș Ion numindu-i

necenzurat pe Stănescu Natalia și soțul acesteia Stănescu Oleg, refuza categoric să

2

iasă din ogradă, totodată Panuș Ion a luat o lopată care se afla jos și s-a îndreptat să-l

lovească cu lopata pe Stănescu Oleg, care s-a ferit și nu a fost lovit, după care a

început să aplice lovituri cu pumnii asupra lui Stănescu Oleg, care fiind bruscat jos la

pământ i-a aplicat lovituri cu picioarele, acțiuni prin care Panuș Ion a încălcat

realizarea dreptului cet. Stănescu Natalia și Stănescu Oleg la inviolabilitatea

domiciliului.

În rezultatul acțiunilor cet. Panuș Ion, cet. Stănescu Oleg i-au fost cauzate

potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202031D051 din 23.04.2020 echimoze pe

față, membre care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contodent, duce la

dereglarea sănătății până la 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Acțiunile lui Panuș Ion au fost calificate de către prima instanță în temeiul

de art. 179 alin. (2) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în

domiciliul persoanei fără consimțământul acesteia, precum și refuzul de a părăsi

domiciliul la solicitarea proprietarului, cu aplicarea violenței.

- procurorul în Procuratura r-lui Strașeni, Stanila Mariana, prin care a

solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului

Panuș Gheorghe să fie stabilită pedeapsa sub forma de închisoarea pe un

termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, inculpatului Panuș Ion să fie

stabilită pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen 1 an închisoare în

penitenciar de tip semiînchis;

- avocatul Ion Buliga în numele părților vătămate/civile Stănescu Gheorghe

și Stănescu Natalia, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanța,

prin care inculpatului Panuș Gheorghe să-i fie numită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis; inculpatului Panuș Ion să-i fie numită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis; admiterea integrală a acțiunii civile cu încasarea solidară de la

Panuș Gheorghe, Panuș Ion, în beneficiul lui Stănescu Natalia și Stănescu Oleg

a sumei de 200 000 lei în calitate de prejudiciu moral provocat prin infracțiune.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- instanța de judecată incorect a stabilit inculpaților o pedeapsă sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității, deoarece inculpații intenționat

au comis infracțiune de violare de domiciliu, care conform art. 16 alin. (3) Cod

penal face parte din categoria celor mai puțin grave, care prevede drept

măsură de pedeapsă închisoare de pînă la 3 ani;

- inculpații nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate,

instanța de judecată urma a pedepsi inculpații mai aspru pentru a curma

încrederea infractorilor că vor fi blând pedepsiți în cazul atentării la domiciliul

3

unei persoane, care este inviolabil;

- corectarea inculpaților și atingerea scopului legii penale este posibilă doar

cu privarea acestora de libertate și izolarea de societate, cu atît mai mult că

inculpatul Panuș Gheorghe anterior a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 17.07.2020, în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, fiindu-

i numită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 u.c, adică 25 000 lei,

inculpatul nu s-a corectat, săvârșind o nouă infracțiunii în privința acelorași

părți vătămate, cu toate că sentința a fost contestată de inculpat;

- inculpatul Panuș Gheorghe are un comportament neadecvat și o atitudine

negativă cu localnicii, este agresiv cu vecinii. De cînd locuiește pe teritoriul

comunei Xxxxx a avut observații și avertizări din partea organelor locale.

Potrivit cazierului contravențional Panuș Gheorghe la 14.04.2029 a fost

sancționat contravențional în baza art. 335 ”Samovolnicia”, iar la 17.10.2019

sancționat în baza art. 69 alin. (1) "Injuria” Cod Contravențional. Potrivit

cazierului contravențional, Panuș Ion la 29.06.2020 a fost sancționat

contravențional în baza art. 354 "Huliganism nu prea grav” Cod

Contravențional.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Ion Buliga în numele

părților vătămate a invocat că sentința atacată, în partea stabilirii pedepselor și

soluționării laturii civile, este neîntemeiată, sancțiunile fiind prea blânde

relativ speței și personalității inculpaților, iar în partea acordării

despăgubirilor pentru prejudiciul moral provocat și suferit este inechitabilă.

decembrie 2021 au fost respinse ca nefondate, apelul procurorului în

procuratura r-lui Strașeni, Stanila Mariana și apelul avocatului Ion Buliga care

acționează în interesele părților vătămate/civile Stănescu Gheorghe și Stănescu

Natalia și menținută sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpații au săvârșit infracțiunea

incriminată.

Reiterând declarațiile inculpaților, instanța de apel a considerat dovedită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpaților Panuș Ion, Panuș Gheorghe, prin

următoarea sistemă de probe: declarațiile părților vătămate Stănescu Oleg și

Stănescu Natalia din instanța de fond și din instanța de apel, declarațiile

martorului Begleț Ion depuse în prima instanță, declarațiile martorului Gheaur

Dumitru depuse în prima instanță, conținutul procesului-verbal de cercetare la

fața locului din 28.03.2020, conținutul raportului de constatare nr.202031P083

din 30.03.2020 în privința cet. Stănescu Oleg, conținutul procesului-verbal de

examinare a obiectului din 05.05.2020, conținutul raportului de expertiză

4

judiciară nr.202031D051 din 23.04.2020 în privința lui Stănescu Oleg,

conținutul raportului de expertiză judiciară nr.202031D052 din 23.04.2020 în

privința lui Stănescu Natalia, conținutul procesului-verbal de confruntare din

10.06.2020, între învinuitul Panuș Ion și partea vătămată Stănescu Oleg,

conținutul procesului-verbal de confruntare din 10.06.2020, între învinuitul

Panuș Gheorghe și partea vătămată Stănescu Oleg, conținutul procesului-

verbal de confruntare din 10.06.2020, între învinuitul Panuș Gheorghe și parte

vătămată Stănescu Oleg, conținutul procesului-verbal de confruntare din

10.06.2020, între învinuitul Panuș Ion și parte vătămată Stănescu Natalia,

conținutul procesului-verbal de confruntare din 10.06.2020, între învinuitul

Panuș Gheorghe și partea vătămată Stănescu Natalia, conținutul procesului-

verbal de confruntare din 10.06.2020, între învinuitul Panuș Gheorghe și partea

vătămată Stănescu Natalia, conținutul procesului-verbal de confruntare din

17.06.2020, între învinuitul Panuș Ion și martorul Gheaur Dumitru, conținutul

procesului-verbal de confruntare din 17.06.2020, între învinuitul Panuș

Gheorghe și martorul Gheaur Dumitru, conținutul procesului-verbal de

confruntare din 10.07.2020, între învinuitul Panuș Gheorghe și Stănescu Oleg,

conținutul procesului-verbal de confruntare din 10.07.2020, între martorul

Panuș Natalia și martorul Gheaur Dumitru, conținutul procesului-verbal de

confruntare din 10.07.2020, între Sirețeanu Petru și martorul Gheaur Dumitru.

Instanța de apel a considerat dovedită indubitabil vina inculpaților Panuș

Ion, Panuș Gheorghe în comiterea infracțiunii incriminate și a conchis că,

întreaga sistemă de probe examinată și apreciată prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează,

incontestabil, faptul că, inculpații Panuș Ion, Panuș Gheorghe au comis fapta

prevăzută de art. 179 alin. (2) Cod penal, individualizată prin „violare de

domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia, săvârșită cu aplicarea violenței”.

Instanța de apel a statuat că declarațiile inculpaților Panuș Ion și Panuș

Gheorghe privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se

combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice

cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile parții vătămate și a

martorilor și probele scrise cercetate în ședința de judecată.

Instanța de apel a considerat că în speță, au fost pe deplin confirmate

elementele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, în situația în

care, anume din declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în cadrul

cercetării judecătorești, a reieșit că inculpatul Panuș Gheorghe a intrat în

gospodăria părților vătămate urmare a unui conflict care inițial a apărut cu

vecinul Stănescu Oleg, după care ultimul a pătruns ilegal în grădina părților

vătămate, susținându-l pe feciorul său Panuș Ion care deja se afla în grădina

5

părților vătămate și aplica lovituri părții vătămate Stănescu Oleg, unde fiindu-

le solicitată să părăsească gospodăria, inculpații au refuzat, iar Panuș

Gheorghe a luat o lopată și a început a aplica lovituri cu acest obiect părților

vătămate. Instanța de apel a considerat că acest fapt demonstrează că

inculpații Panuș Ion și Panuș Gheorghe au pătruns ilegal în gospodăria

familiei Stănescu, refuzând să părăsească această gospodărie la solicitările

părților vătămate, totodată aplicând în privința părților vătămate violență.

Instanța de apel a apreciat declarative afirmațiile inculpaților precum că,

nu au intrat în ograda lui Stănescu și nu i-au aplicat careva lovituri, or, atît

părțile vătămate cît și martorii au relatat, sub jurământ, contrar celor invocate

de către inculpați, iar declarațiile părților vătămate sunt confirmate prin

probele scrise administrate la caz.

Instanța de apel a considerat că prin afirmațiile inculpaților precum că ei

nu au comis fapta incriminată, urmărește scopul de a evita răspunderea penală

pentru fapta infracțională comisă cu intenție directă, în situația în care, aceștia

nu au prezentat probe concludente și pertinente ce ar confirma nevinovăția sa.

Instanța de apel a considerat că sentința este argumentată, inclusiv în

raport cu susținerile verbale ale avocatului în ședința de judecată, iar pentru a

evita repetări inutile, instanța de apel a acceptat argumentele primei instanțe,

în virtutea corectitudinii lor.

Instanța de apel a atestat că, la stabilirea pedepsei penale, prima instanță a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, și anume de faptul că a fost

comisă o infracțiune mai puțin gravă, de persoana inculpaților, care anterior

nu au fost atrași la răspundere penală.

Instanța de apel a constatat că prin sentință s-a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite - că este una mai puțin gravă, că Panuș Gheorghe este

căsătorit, dar la domiciliu se caracterizează că are o atitudine negativă cu

localnicii, este agresiv cu vecinii, dar la evidența medicului narcolog/psiholog

nu se află, este invalid de gradul II și este pensionar, având o vârstă înaintată

și anume 67 de ani, anterior a fost condamnat în anul 1982, dar antecedentele

penale sunt stinse; că Panuș Ion este căsătorit și are 2 copii minori la

întreținere, se caracterizează pe teritoriul comunei Xxxxx că are un

comportament adecvat și o atitudine pozitivă cu localnicii, la evidența

medicului narcolog/psiholog nu se află, anterior a fost condamnat în anul 1994

în perioada minoratului și antecedentele penale sunt stinse. Circumstanțe

atenuante sau circumstanțe care ar agrava răspunderea penală a inculpaților

Panuș Gheorghe XXXX și Panuș Ion XXXXX instanța de apel nu a stabilit.

Astfel, instanța de apel a considerat că, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, prima instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-

77 CP, de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui

6

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

iar în privința inculpaților corect a fost aplicată pedeapsă sub formă de munca

neremunerată în folosul comunității a câte 200 ore pentru fiecare inculpat.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate/civile

Stănescu Gheorghe și Stănescu Natalia privind încasarea, prejudiciului moral,

instanța de apel a fost solidar cu poziția instanței de fond.

Ținând cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de

către părțile vătămate, de gradul de vinovăție al inculpaților Panuș Gheorghe

și Panuș Ion în urma acțiunilor căruia au fost suportate de către părțile

vătămate lezând sentimentele acesteia de afecțiune, acestea fiind înlocuite cu

stare de stres, disperare, neputință, precum și faptul că inculpatul Panuș

Gheorghe nu este angajat în câmpul muncii, este pensionar, este invalid de

gradul II, că inculpatul Panuș Ion este căsătorit, are la întreținere 2 copii

minori, instanța de apel a atestat că prima instanță, luând în calcul realitatea

economică a Republicii Moldova, just a concluzionat că suma de 200 000 lei

solicitată în acțiune este disproporționată, or însăși sentința de condamnare

reprezintă un remediu de satisfacție morală a părților vătămate.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin

care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei, în

partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel în alt complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului, procurorul invocă că:

- decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în

partea individualizării pedepsei, or, această soluție este vădit neîntemeiată,

inculpatului fiindu-i aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor

legale;

- instanța de apel, verificând cauza sub aspectul legalității pedepsei penale,

urma să dea răspuns dacă aceasta a fost aplicată în limitele prevăzute de lege,

avându-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale speciale, ci și de

prevederile ce reglementează pedeapsa penală, individualizarea pedepsei,

precum și alte criterii ce țin de tratamentul juridic penal;

- la aplicarea pedepsei inculpaților Panuș Gheorghe și Panuș Ion, pentru

infracțiunea comisă, instanța de fond și cea de apel nu au acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal;

- instanța nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării fața de

condamnați a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, nu a constatat și stabilit circumstanțele cauzei și persoana celor

vinovați, care ar justifica concluzia că nu este rațional ca aceștia să execute

7

pedeapsa stabilită;

- instanța nu a ținut cont că, lipsind circumstanțe atenuante pe caz,

aplicarea pedepsei sub formă de munca neremunerata în folosul comunității,

reprezintă o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvata

și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și

a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectarii

inculpaților, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a

altor persoane;

- afirmația instanței de apel, că personalitatea inculpatului și situația

familială a acestuia au fost apreciate proporțional faptei comise, nu sunt acele

condiții de apreciere a proporționalității invocate în decizie recurată, ce ar

motiva lipsa de reacții din partea instanței a fi sancționată corespunzător fapta

comisă de Panuș Gh. și Panuș I..

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Buliga Ion în

numele părților vătămate Stănescu Oleg și Stănescu Natlia, care pledează

pentru admiterea recursului procurorului.

Totodată, notează că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă,

deoarece nu va aduce la realizarea scopurilor legale ale pedepsei stabilite de

lege.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

8

consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază criticile,

prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile în care hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpaților, din care considerente, nu se va expune

referitor la aceste aspecte.

Sub aspectul temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal atestă că partea

acuzării consideră că inculpaților i-a fost stabilită o pedeapsă prea blândă, însă

analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța

de recurs le apreciază ca neîntemeiate și reține că, instanța de apel și-a motivat

just soluția adoptată în latura pedepsei, acordând deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat,

iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului

din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în

vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se

măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând

ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și

împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în

vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social

concret al activității infracționale săvârșite.

Din actele cauzei rezultă că, prin sentința primei instanțe, Panuș Gheorghe

și Panuș Ion au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 179 alin. (2) Cod penal și condamnați în baza acestei Legi la o pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200

9

ore, fiecare, soluție ce a fost menținută și de instanța de apel.

Sancțiunea de la art. 179 alin. (2) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă

în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau cu muncă neremunerată

în folosul comunității de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a menținut sentința

primei instanțe, prin care i-a aplicat inculpaților o pedeapsă nonprivativă de

libertate, sub formă de muncă neremunerată, conducându-se în prim plan de

principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu

criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celor

vinovați, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpaților, de condițiile de viață ale acestora, precum

și faptul că inculpatul Panuș Gheorghe este căsătorit, la domiciliu se

caracterizează că are o atitudine negativă cu localnicii, este agresiv cu vecinii,

la evidența medicului narcolog/psiholog nu se află, este invalid de gradul II și

este pensionar, având o vârstă înaintată și anume 67 de ani, anterior a fost

condamnat în anul 1982, dar antecedentele penale sunt stinse; că inculpatul

Panuș Ion este căsătorit și are 2 copii minori la întreținere, se caracterizează pe

teritoriul comunei Xxxxx că are un comportament adecvat și o atitudine

pozitivă cu localnicii, la evidența medicului narcolog/psiholog nu se află,

anterior a fost condamnat în anul 1994 în perioada minoratului și

antecedentele penale sunt stinse.

Din aceste motive, Colegiul penal consideră nefondate afirmațiile

recurentului, precum că instanța nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării

fața de condamnați a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, nu a constatat și stabilit circumstanțele cauzei și persoana celor vinovați.

Instanța de recurs reține că solicitarea recurentului privind aplicarea în

privința inculpaților a unei pedepse mai aspre decât munca neremunerată,

este neîntemeiată, or, doar faptul că acesta nu este de acord cu pedeapsa

stabilită de către instanța de judecată, considerând-o prea blândă, nu poate

servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința inculpaților a unei pedepse

privative de libertate.

Astfel, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept ce ar genera

casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile legii penale, este echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul social al

infracțiunii săvârșite.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul

10

vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de

apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra

circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe

care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,

temeiurile invocat de către procuror, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată

este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2021, în cauza

penală în privința lui Panuș Gheorghe XXXX și a lui Panuș Ion XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 18 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

11