- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 15 decembrie 2022
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 3, Articolul 5
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 3
- Încălcare — Articolul 5
Lyufi împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
CAUZA TERZĂ A SECȚIUNEI LYUFI/RUSSIA (Documentul nr. 23540/15) JUDGMENT STRASBOURG 15 decembrie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Lyufi/Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința ca compusă din: Darian Pavli, Președintele Ioannis Ktistakis, Andreas Zünd, judecători și Viktoriya Maradudina, Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 24 noiembrie 2022, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Rusiei depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 6 mai 2015. Reclamantul a fost reprezentat de dl V.V.
Levenok, un avocat care practică în Krasnodar. Guvernul Rus („Guvernul”) a fost anunțat de cerere. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de închiderea într-o cușcă de metal în sala de judecată în timpul procedurii penale împotriva lui. De asemenea, s-a plâns în temeiul altor dispoziții ale Convenției. PRESUPUSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLUL 3 AL CONVENȚIUNII Reclamantul s-a plâns, în principal, de închiderea sa într-o cușcă de metal în sala de judecată în timpul procedurilor penale împotriva sa. El s-a bazat pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „Nimeni nu va fi supus unei torturi sau unui tratament sau pedepsei inumane sau degradante.” Curtea constată că reclamantul a fost păstrat o cușcă de metal în sala de judecată în contextul procesului său.
În principalele cazuri de Svinarenko și Slyadnev c. Rusia [GC], nos. 32541/08 și 43441/08, ECHR 2014 (extracte) și Vorontsov și alții c. Rusia, nr. 59655/14 și altele 2, 31 ianuarie 2017, Curtea a abordat deja problema utilizării cuștilor metalice în sala de judecată și a constatat că o astfel de practică constituie în sine un afront pentru demnitatea umană și constituie un tratament degradant interzis de art. 3 din convenție. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul în care reclamantul s-a încuiat într-o cușcă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia a constituit tratamente degradante, deci aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 3 din Convenție.
Reclamantul a prezentat o altă plângere care a susținut, de asemenea, o chestiune în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat). (a) din Convenție, nici nu este inadmisibilă pe niciun alt motiv. În consecință, aceasta trebuie declarată admisibilă. După examinarea tuturor materialelor dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că aceasta dezvăluie, de asemenea, o încălcare a Convenției în funcție de concluziile sale din Tarakavov c. Rusia (n. 20403/05, §§ 45-49, 28 noiembrie 2013) și Eduard Shabalin c. Rusia (n. 1937/05, § 33-37, 16 octombrie 2014). 11. Reclamantul s-a mai plâns în continuare în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile slabe ale detenției sale într-o instituție preliminară și în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a detenției sale anterioare.
12. Curtea a examinat plângerea în temeiul articolului 3 și constată că reclamantul ar trebui să se aplice de noul remediu introdus în Federația Rusă, pe care Curtea a declarat-o eficace în decizia sa recentă a lui Shmelev și alții c. Rusia ((dec.), nr. 41743/17 și altele 16 din 17 martie 2020). 13. Curtea a examinat plângerea în temeiul articolului 5 § 3 și consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa, nu îndeplinește criteriile de admisibilitate prevăzute la art. 35 din convenție. 14. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § 4 din convenție.
41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei Parte contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 16. Legea (a se vedea, în special, Vorontsov și alții, citată mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat și respinge restul cererilor reclamantului pentru o justă satisfacție. 17. Curtea consideră, de asemenea, oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
plângerea privind plasarea reclamantului în cușcă de metal în fața instanței în timpul procedurii penale împotriva acestuia și o altă plângere în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții, astfel cum se prevede în tabelul adăugat, admisibil și restul cererii inadmisibile; deține că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenția, având în vedere plasarea reclamantului într-o cușcă metalică în timpul audierii în instanță; declară că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul apendice); Detenții (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 15 decembrie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Viktoriya Maradudina Darian Pavli Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 3 din Convenție (utilizarea cuștilor metalice în sala de judecată) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele reprezentantului și locația Denumirea instanței Data hotărârii relevante Alte plângeri în temeiul jurisprudenței bine stabilite Suma atribuită pentru prejudiciu moral (în euro) [1] Sumele atribuite pentru costuri și cheltuieli (în euro) [2] 23540/15 06/05/2015 Konstantin Yanovich LYUFI 1974 Levenok Vasiliy Vasilievich Krasnodar Prikubanskiy Curtea de district din Krasnodar 02/03/2015 art. 5 (1) litera (c) - ilegală pre Detenția în judecată – la renunțarea cazului reclamantului pentru reexaminare la 19/11/2014 Presidium al Curții regionale a prelungit detenția reclamantului fără a indica niciun motiv specific pentru o astfel de decizie.
9.750 2.000 [1] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului. [2] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamantului.
THIRD SECTION
CASE OF LYUFI v. RUSSIA (Application no. 23540/15) JUDGMENT STRASBOURG 15 December 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Lyufi v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Darian Pavli, President , Ioannis Ktistakis, Andreas Zünd , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 24 November 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 6 May 2015.
The applicant was represented by Mr V.V. Levenok, a lawyer practising in Krasnodar.
The Russian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He also complained under other provisions of the Convention. THE LAW
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
3 OF THE CONVENTION
6. The applicant complained principally about his confinement in a metal cage in the courtroom during the criminal proceedings against him. He relied on Article 3 of the Convention, which reads as follows: “No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.”
The Court notes that the applicant was kept a metal cage in the courtroom in the context of his trial. In the leading cases of Svinarenko and Slyadnev v. Russia [GC], nos. 32541/08 and 43441/08, ECHR 2014 (extracts) and Vorontsov and Others v. Russia, nos. 59655/14 and 2 others, 31 January 2017, the Court already dealt with the issue of the use of metal cages in courtrooms and found that such a practice constituted in itself an affront to human dignity and amounted to degrading treatment prohibited by Article 3 of the Convention.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the applicant’s confinement in a metal cage before the court during the criminal proceedings against him amounted to degrading treatment.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention.
OTHER ALLEGED VIOLATION UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW
10. The applicant submitted another complaint which also raised an issue under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). This complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention, nor is it inadmissible on any other ground. Accordingly, it must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that it also discloses a violation of the Convention in the light of its findings in Tarakanov v. Russia (no. 20403/05, §§ 45-49, 28 November 2013) and Eduard Shabalin v. Russia (no. 1937/05, §§ 33-37, 16 October 2014). remaining complaintS
The applicant further complained under Article 3 of the Convention about the poor conditions of his detention in a pre-trial facility and under Article 5 § 3 of the Convention about the excessive length of his pre-trial detention.
The Court has examined the complaint under Article 3 and finds that the applicant should avail himself of the new remedy introduced in the Russian Federation, which the Court declared effective in its recent decision of Shmelev and Others v. Russia ((dec.), nos. 41743/17 and 16 others, 17 March 2020).
The Court has examined the complaint under Article 5 § 3 and considers that, in the light of all the material in its possession, it does not meet the admissibility criteria set out in Article 35 of the Convention.
It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
15. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Vorontsov and Others, cited above), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table and dismisses the remainder of the applicant’s claims for just satisfaction.
The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the complaint concerning the applicant’s placement in the metal cage before the court during the criminal proceedings against him and another complaint under well-established case-law of the Court, as set out in the appended table, admissible, and the remainder of the application inadmissible; Holds that there has been a violation of Article 3 of the Convention on account of the applicant’s placement in a metal cage during court hearings; Holds that there has been a violation of the Convention as regards the other complaint raised under well-established case-law of the Court (see appended table); Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Dismisses the remainder of the applicant’s claims for just satisfaction. Done in English, and notified in writing on 15 December 2022, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 3 of the Convention (use of metal cages in courtrooms) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Name of the court Date of the relevant judgment Other complaints under well ‑ established case ‑ law Amount awarded for non ‑ pecuniary damage (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses (in euros) [2] 23540/15 06/05/2015 Konstantin Yanovich LYUFI 1974 Levenok Vasiliy Vasilyevich Krasnodar Prikubanskiy District Court of Krasnodar 02/03/2015 Article 5 (1) (c) - unlawful pre ‑ trial detention – when remitting the applicant’s case for a retrial on 19/11/2014 the Presidium of the Regional Court extended the applicant’s detention without indicating any particular reason for such a decision. 9,750 2,000 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.