1ra-193/2022 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-193/2022 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-193/2022

1-12141181-01-1ra-08022022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Cecan Mihaela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui,

Poalelungi Sergiu …………………………

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 10.06.2012 – 12.12.2019;

Instanța de apel: 10.01.2020 - 15.09.2021;

Instanța de recurs: 08.02.2022 – 08.06.2022.

A C O N S T A T A T :

Poalelungi Sergiu, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.

(2) lit. b), e), f) Cod penal, a fost achitat, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Prin aceiași sentință a fost achitat, de învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și Poealelungi Mihail, însă

în privința acestuia hotărârile instanțelor inferioare nu au fost contestate cu

recurs ordinar.

Asupra acțiunii civile înaintată de către Novițchi Mihai, instanța în baza

art. 387 Cod de procedură penală nu s-a pronunțat.

ordonanței de punere sub învinuire a procurorului în Procuratura sectorului

Rîșcani, mun. Chișinău Ana Cușnir din 13.12.2011 și a rechizitoriului, confirmat

de procurorul adjunct al Procuraturii sectorului Centru, mun. Chișinău Oleg

Afanasii din 24.05.2012, inculpatul Poalelungi Mihail se învinuiește că a comis

fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, ca infracțiune și pasibilă de

pedeapsa penală, în următoarele circumstanțe:

Astfel, acesta la data de 11 decembrie 2011, în jurul orelor 14.30-15.00,

1

împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Poalelungi Sergiu, aflându-se pe

traseul Chișinău-Ghidighici, la 150 m de la stația de alimentare „PETROM”,

amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun. Chișinău, au sustras în mod deschis de la

cet. Novițchi Mihail, cu aplicarea violenței față de acesta, bani în sumă de 3000

euro, telefonul mobil de model „Nokia E 52”, cu nr. IMEI xxxxxxxxxxxxxxx, în

valoare de 3599 lei, în care se afla cartela SIM cu nr. xxxxxxxx, cheile și actele

pe automobilul de model „Volkswagen Caddy”, cu numărul de înmatriculare

XXX XXX, cauzându-i astfel cet. Novițchi Mihail, o pagubă considerabilă în

sumă totală de 50866,4 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Poalelungi Mihail a comis jaf, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane după indicii calificativi: cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, de două

persoane și cu cauzarea de daune în proporții mari – infracțiune prevăzută la

art. 187 alin. (4) Cod penal (f.d. 55,191- 202, vol. I).

Prin ordonanța procurorului în Procuratura municipiului Chișinău,

oficiul Centru, Cazacu Alla, de modificare a învinuirii în ședința de judecată

din 14 iunie 2019, având în vedere modificările operate prin Legea pentru

modificarea unor acte legislative nr. 207 din 29.07.2016, a fost dispusă

modificarea învinuirii inculpatului Poalelungi Mihail, după cum urmează:

Poalelungi Mihail, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor cet.

Novițchi Mihail, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Poalelungi Sergiu

Ion, la 11 decembrie 2011 în perioada de timp de la ora 14.30 până la ora 15.00,

în timp ce se afla împreună cu Poalelungi Sergiu la o distanță de circa 150 metri

de la stația de alimentare ”Petrom”, amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun.

Chișinău, situată pe traseul Chișinău- Ghidighici, conștientizând ilegalitatea

acțiunilor și dorind survenirea urmărilor, cu aplicarea violenței față de

Novițchi Mihail au sustras de la ultimul în mod deschis bani în sumă de 3000

euro, care conform cursului oficial al BNM la 11 decembrie 2011 a constituit 47

250 lei, un telefon mobil de model ”Nokia E42” cu numărul de IMEI

xxxxxxxxxxxxxx în valoare de 3599 lei, în care era activată cartela SIM cu nr.

xxxxxxx pe care partea vătămată îl avea asupra sa, la fel au sustras în mod

deschis cheile și actele pe automobilul de model ”Volkswagen Caddy”, cu

numărul de înmatriculare XXX XXX, care la fel îi aparțineau părții vătămate

Novițchi Mihail, după care Poalelungi Mihail împreună cu Poalelungi Sergiu

au părăsit locul comiterii infracțiunii, în rezultatul cărui fapt părții vătămate

Novițchi Mihail i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile

în valoare totală de 50849 lei.

Prin acțiunile sale intenționate Poalelungi Mihail a săvârșit infracțiunea

de jaf prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane săvârșită de două persoane, cu aplicarea

2

violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei și cu cauzare de daune în

proporții considerabile (f.d.215- 216, vol.II).

Conform ordonanței de punere sub învinuire a procurorului în

Procuratura sectorului Centru, mun. Chișinău, Agatii Nadejda din 27.04.2012

și a rechizitoriului, confirmat de procurorul, adjunct al Procuraturii sectorului

Centru, mun. Chișinău, Afanasii Oleg din 24.05.2012, inculpatul Poalelungi

Sergiu a comis fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, ca infracțiune și

pasibilă de pedeapsa penală, în următoarele circumstanțe:

Astfel, acesta la data de 11 decembrie 2011, în jurul orelor 14.30-15.00,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Poalelungi Mihail, aflându-se în

regiunea stației de alimentare „PETROM”, amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun.

Chișinău, aplicând violență față de cet. Novițchi Mihail, a sustras în mod

deschis bani în sumă de 3000 euro, conform ratei oficiale de schimb valutar la

data de 11.12.2011 constituia suma 47267,4 lei, telefonul mobil de model „Nokia

E 52”, la prețul de 3599 lei și cheile de la automobilul de model „Volkswagen

Caddy”, după care a plecat într-o direcției necunoscută de la locul comiterii

crimei, cauzându-i astfel cet. Novițchi Mihail o pagubă considerabilă în sumă

totală de 50866,4 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Poalelungi Sergiu a comis jaf, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane după indicii calificativi: cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, de două

persoane și cu cauzarea de daune în proporții mari – infracțiune prevăzută la

art. 187 alin. (4) Cod Penal (f.d.183- 184, 191-202 vol.I).

Prin ordonanța procurorului în Procuratura municipiului Chișinău,

oficiul Centru, Cazacu Alla de modificare a învinuirii în ședința de judecată din

14 iunie 2019, având în vedere modificările operate prin Legea pentru

modificarea unor acte legislative nr. 207 din 29.07.2016, a fost dispusă

modificarea învinuirii inculpatului Poalelungi Sergiu, după cum urmează:

Poalelungi Sergiu, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor cet.

Novițchi Mihail, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Poalelungi Mihail, la

11 decembrie 2011 în perioada de timp de la ora 14.30 până la ora 15.00, în timp

ce se afla împreună cu Poalelungi Mihail la o distanță de circa 150 metri de la

stația de alimentare ”Petrom”, amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun. Chișinău

situată pe traseul Chișinău- Ghidighici, conștientizând ilegalitatea acțiunilor și

dorind survenirea urmărilor, cu aplicarea violenței față de Novițchi Mihail au

sustras de la ultimul în mod deschis bani în sumă de 3000 euro, care conform

cursului oficial al BNM la 11 decembrie 2011 a constituit 47 250 lei, un telefon

mobil de model ”Nokia E42” cu numărul de IMEI xxxxxxxxxxxxxx în valoare

de 3599 lei, în care era activată cartela SIM cu nr. xxxxxxxxx pe care partea

vătămată îl avea asupra sa, la fel au sustras în mod deschis cheile și actele pe

3

automobilul de model ”Volkswagen Caddy”, cu numărul de înmatriculare

XXX XXX, care la fel îi aparțineau părții vătămate Novițchi Mihail, după care

Poalelungi Sergiu împreună cu Poalelungi Mihail au părăsit locul comiterii

infracțiunii, în rezultatul cărui fapt părții vătămate Novițchi Mihail i-a fost

cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile în valoare totală de

50849 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Poalelungi Sergiu a săvârșit infracțiunea

de jaf prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane săvârșită de două persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei și cu cauzare de daune în

proporții considerabile (f.d.210- 211, vol.II).

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Centru, Cazacu Alla și avocatul Tocan

Rodion în interesele părții vătămate Novițchi Mihail.

3.1 Prin apelul declarat, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

Centru, Cazacu Alla, a solicitat casarea sentinței de achitare a inculpaților,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Poalelungi Mihail să fie declarat culpabil de comiterea infracțiunii

prevăzute de articolul 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse sub formă de 6 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu

aplicarea unei amenzi în mărime de 850 unități convenționale.

Poalelungi Sergiu să fie declarat culpabil de comiterea infracțiunii

prevăzute de articolul 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse sub formă de 6 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu

aplicarea unei amenzi în mărime de 850 unități convenționale.

Admiterea în întregime a acțiunii civile înaintată de către partea vătămată

Novițchi Mihail către Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu.

Corpurile delicte: telefonul mobil de model „Nokia E 52”, cu numerele

de IMEI: xxxxxxxxxxxx, în care se afla cartela SIM cu nr.xxxxxxxxx, două chei

și documentele de la automobilul de model „Volkswagen Caddy”, cu numărul

de înmatriculare XXX XXX - de restituit lui Novițchi Mihail.

În motivarea cerințelor sale, acuzatorul de stat a invocat următoarele aspecte:

- acuzarea consideră că în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu

certitudine existența faptului și semnelor obligatorii ale infracțiunii prevăzută

de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, incriminată lui Poalelungi Mihail și

Poalelungi Sergiu, iar concluzia instanței de a emite o sentință de achitare, care

a fost expusă în partea descriptivă a sentinței, cu toate că soluția în speță urma

să fie condamnarea acestora, este ilegală;

- susține apelantul că, instanța la adoptarea sentinței a apreciat în mod

4

eronat și absolut arbitrar probele prezentate de către partea acuzării. Astfel, în

argumentarea poziției sale, instanța indică asupra lipsei elementelor

constitutive ale componenței de infracțiune. Inter alia, latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de către art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal constă în:

1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2)

urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv; 3) legătura

de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul

deschis. În asemenea circumstanțe, acuzarea menționează faptul că, caracterul

ilegal al acțiunii de luare rezultă din: 1) săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal pe calea violării iminente a prevederilor

legislative ce reglementează regimul posesiei asupra bunurilor (criteriul

obiectiv al ilegalității); 2) lipsa la făptuitor a oricăror drepturi asupra bunurilor

luate (criteriul subiectiv al ilegalității). Luarea se consideră gratuită atunci când

se realizează: 1) fără o despăgubire pecuniară pe măsură a valorii bunului luat;

2) fără o acordare a echivalentului sub formă de muncă sau bunuri de aceeași

valoare; 3) cu o despăgubire simbolică ori neadecvată a valorii bunului luat.

Astfel, pe cale de consecință, despre lipsa gratuității luării se poate vorbi în

situația acordării compensării corespunzătoare până la consumarea infracțiunii

prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, nu însă ulterior acesteia.

Susține apelantul că în mod vădit se atestă că, în acțiunile celor doi făptuitori

se regăsesc în totalitate toate conceptele indicate supra, întrucât, aceștia au

deposedat persoana de bunuri, au avut posibilitatea reală de a folosi sau a

dispune de ele, fapt neconfirmat legal prin nici un act consemnat legal.

Conform altui element constitutiv al infracțiunii prevăzute de către art. 187 alin.

(2) lit. b), e), f) Cod penal, adică a laturii subiective, aceasta se caracterizează, în

primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă. Pentru calificarea

faptei conform normei în cauză, este obligatorie prezența scopului de

cupiditate. Scopul de cupiditate reprezintă anticiparea în conștiința

făptuitorului a stăpânirii sale definitive asupra bunurilor luate, când el va avea

posibilitatea de a poseda, a folosi și a dispune de aceste bunuri ca și cum ele ar

fi ale lui proprii;

- menționează acuzatorul că instanța, în pct. 32 al sentinței numite indică

asupra lipsei intenției făptuitorilor. Astfel, instanța face referire la existența

unui împrumut nerambursat ca premisă a lipsei intenției de sustragere. Probele

administrate și cercetate în instanța de fond au dovedit însă lipsa pretinsei

datorii. Așa dar, în lipsa suportului probant al „teoriei unei datorii”, este

prezentă intenția directă cu urmărirea scopului de cupiditate. Mai mult decât

atât, prezența scopului de cupiditate nu presupune prezența obligatorie a

motivului de cupiditate. Explicația este că, motivul de cupiditate constă în

năzuința făptuitorilor de a obține, de pe urma celor sustrase, venit material

5

pentru sine sau pentru apropiații săi;

- referindu-ne la celelalte elemente constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, a obiectului

juridic special și anume a relațiilor sociale cu privire la posesia asupra bunurilor

mobile, se atestă în opinia procurorul violarea acestora, precum și cu privire la

subiectul infracțiunii, în mod vădit se atestă apartenența făptuitorilor la

categoria subiecților normei de incriminare;

- la fel, acuzatorul de stat atrage atenția asupra aprecierii de către instanță

a semnului calificativ privind vătămările constatate prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 6371. Astfel, în pct. 38 al sentinței se menționează că: „sunt în

contrapunere declarațiile părții vătămate Novițchi Mihail precum că, de către

Poalelungi Sergiu i-a fost aplicată o lovitură în piept în legătură cu ce el a căzut

jos, iar Poalelungi Mihail l-a apucat de mână, i-a sucit-o, i-a luat telefonul, în

timp ce Poalelungi Sergiu i-a luat banii din buzunar. Ulterior, după ce doreau

să plece, Poalelungi Sergiu a coborât din mașină și i-a aplicat o lovitură în

regiunea cefei, după care el din nou a căzut jos. Martorul Chihai Veniamin a

declarat că, din spusele lui Novițchi Mihai acesta a fost jefuit, probabil a fost

bătut și când s-a apropiat de el, degetul mare de la o mână era umflat și era roșu

pe gât. Aceste circumstanțe nu se regăsesc în raportul de expertiză ...are doar o

echimoză pe suprafața palmară a mânii drepte, fiind calificate ca vătămare

neînsemnată”;

- apelantul indică însă că, circumstanța agravantă prevăzută la lit. e) alin.

(2) art. 187 Cod penal, presupune că violența nepericuloasă pentru viața sau

sănătatea persoanei, ca și amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

îndeplinesc rolul de modalități ale acțiunii adiacente din cadrul faptei

prejudiciabile. De asemenea, este important ca în toate aceste ipoteze acțiunea

adiacentă să fie săvârșită în scopul de a asigura săvârșirea acțiunii principale -

a sustragerii (de smulgere a telefonului și a banilor). Respectiv, procurorul

consideră că instanța nu a apreciat just prezentele circumstanțe, făcând o

referire superficială, nemotivată și total ilegală, cu toate că tratarea sub aspect

legal al acestor circumstanțe, ar duce la stabilirea adevărului în cauză;

- de asemenea, acuzarea de stat nu este de acord cu soluția instanței de

fond de a nu se pronunța asupra laturii civile, or partea vătămată Novițchi

Mihail a fost recunoscut în calitate de parte civilă prin ordonanța organului de

urmărire penală și a înaintat în conformitate cu art. 219 Cod de procedură

penală acțiunea civilă în cadrul cauzei penale. Acțiunea civilă a fost susținută

în fața instanței și de către avocatul părții vătămate, Tocan Rodion. Astfel,

instanța neglijând aspectul dat, de fapt în mod grav i-a adus atingere

drepturilor părții vătămate prin imposibilitatea legală de a pretinde la

repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune;

6

- consideră apelantul că, instanța prin adoptarea sentinței contestate a

încălcat grav drepturile părții vătămate, întrucât făptuitorul pentru cele comise

nu a fost supus unei pedepse proporționale, fapt care constituie o nesatisfacere

echitabilă garantată prin lege.

3.2 Prin apelul declarat, avocatul Tocan Rodion în interesele părții

vătămate Novițchi Mihail, a solicitat casarea sentinței de achitare și

condamnarea inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.

(2) lit. b), e), f) Cod penal.

Emiterea unei noi decizii prin care a admite integral acțiunea civilă

depusă de partea vătămată Novițchi Mihail cu încasarea de la Poalelungi

Mihail și Poalelungi Sergiu în mod solidar a prejudiciului material cauzat.

În motivarea cerințelor sale, avocatul părții vătămate a invocat următoarele

aspecte:

- consideră apelantul sentința instanței de fond neîntemeiată. Instanța de

judecată a dat o apreciere greșită probelor administrate în cadrul cercetării

judecătorești. În viziunea părții vătămate, vina inculpaților se demonstrează

prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Novițchi Mihail, ale

martorului Novițchi Neli, martorului Chihai Veniamin, martorului Morozan

Ioana și martorului Cazacu Vasile;

- de asemenea, apelantul consideră că vina inculpaților se demonstrează

și prin declarațiile inculpaților, care confirmă faptul că l-au deposedat pe partea

vătămată de bunuri, doar că îi dau incidentului o altă interpretare, sub aspectul

comiterii infracțiunii de samavolnicie. Aceiași poziție a avut-o și apărarea

inculpaților. Astfel, concluzia instanței precum că în acțiunile inculpaților nu

este componența de infracțiune este una greșită, or probele administrate, în

opinia părții vătămate, sunt pertinente și concludente, coroborează între ele și

întru totul confirmă învinuirea adusă;

- referitor la acțiunea civilă apelantul menționează că partea vătămată a

fost recunoscută în calitate de parte civilă prin ordonanța organului de

urmărire penală. La 20.12.2011 partea vătăma Novițchi Mihai a depus cerere

privind recunoașterea în calitate de parte civilă și asigurarea acțiunii civile în

cadrul procesului penal, iar prin ordonanța ofițerului de urmărire penală al

SUP CPS Rîșcani, mun. Chișinău, T. Ghimp din 11.12.2011, ultimul a fost

recunoscut în calitate parte civilă.

2021 au fost admise apelurile declarate de procurorul în procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Centru, Cazacu Alla și avocatul Tocan Rodion în interesele

părții vătămate Novițchi Mihail, casată total sentința Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru) din 12 decembrie 2019 și rejudecată cauza cu adoptarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

7

Poalelungi Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei Legi i-a

fost stabilită pedeapsa în formă de închisoare pe un termen 4 (patru) ani cu

amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, echivalentul a

10000 (zece mii) lei, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Poalelungi Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei Legi i-a

fost stabilită pedeapsa în formă de închisoare pe un termen 4 (patru) ani cu

amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, echivalentul a

10000 (zece mii) lei, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a încasat în mod solidar de la Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu în

beneficiul părții vătămate Novițchi Mihail suma de 3000 (trei mii) Euro cu titlu

de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, convertiți în lei moldovenești

conform cursului stabilit de BNM la data executării hotărârii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că Poalelungi

Mihail, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor cet. Novițchi Mihail,

în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Poalelungi Sergiu, la 11 decembrie

2011 în perioada de timp de la ora 14.30 până la ora 15.00, în timp ce se afla

împreună cu Poalelungi Sergiu la o distanță de circa 150 metri de la stația de

alimentare ”Petrom”, amplasată pe Șoseaua Balcani 3/3, mun. Chișinău, situată

pe traseul Chișinău- Ghidighici, conștientizând ilegalitatea acțiunilor și dorind

survenirea urmărilor, cu aplicarea violenței față de Novițchi Mihail au sustras

de la ultimul în mod deschis bani în sumă de 3000 euro, care conform cursului

oficial al BNM la 11 decembrie 2011 a constituit 47 250 lei, un telefon mobil de

model ”Nokia E42” cu numărul de IMEI xxxxxxxxx în valoare de 3599 lei, în

care era activată cartela SIM cu nr. xxxxxxxx pe care partea vătămată îl avea

asupra sa, la fel au sustras în mod deschis cheile și actele pe automobilul de

model ”Volkswagen Caddy”, cu numărul de înmatriculare XXX XXX, care la

fel aparțineau părții vătămate Novițchi Mihail, după care Poalelungi Mihail

împreună cu Poalelungi Sergiu au părăsit locul comiterii infracțiunii, în

rezultatul cărui fapt părții vătămate Novițchi Mihail i-a fost cauzat un

prejudiciu material în proporții considerabile în valoare totală de 50849 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Poalelungi Mihail, a săvârșit infracțiunea

de jaf prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane săvârșită de două persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei și cu cauzare de daune în

proporții considerabile.

8

Poalelungi Sergiu, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor cet.

Novițchi Mihail, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Poalelungi Mihail

Ion, la 11 decembrie 2011 în perioada de timp de la ora 14.30 până la ora 15.00,

în timp ce se afla împreună cu Poalelungi Mihail la o distanță de circa 150 metri

de la stația de alimentare ”Petrom”, amplasată pe Șoseaua Balcani 3/3, mun.

Chișinău situată pe traseul Chișinău- Ghidighici, conștientizând ilegalitatea

acțiunilor și dorind survenirea urmărilor, cu aplicarea violenței față de

Novițchi Mihail au sustras de la ultimul în mod deschis bani în sumă de 3000

euro, care conform cursului oficial al BNM la 11 decembrie 2011 a constituit 47

250 lei, un telefon mobil de model ”Nokia E42” cu numărul de IMEI

xxxxxxxxxxxxxx în valoare de 3599 lei, în care era activată cartela SIM cu nr.

xxxxxxxxxx pe care partea vătămată îl avea asupra sa, la fel au sustras în mod

deschis cheile și actele pe automobilul de model „Volkswagen Caddy”, cu

numărul de înmatriculare XXX XXX, care la fel îi aparțineau părții vătămate

Novițchi Mihail, după care Poalelungi Sergiu împreună cu Poalelungi Mihail

au părăsit locul comiterii infracțiunii, în rezultatul cărui fapt părții vătămate

Novițchi Mihail i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile

în valoare totală de 50849 lei.

Prin acțiunile sale intenționate Poalelungi Sergiu, a săvârșit infracțiunea

de jaf prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane săvârșită de două persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru sănătatea persoanei și cu cauzare de daune în

proporții considerabile.

Ținând cont de faptul că inculpații Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu

s-au eschivat de a se prezenta la ședințele de judecată, instanța de fond, în baza

art. 321 Cod de procedură penală, a examinat cauza în lipsa acestora, fiind date

citirii în ședința de judecată, în baza art. 368 Cod de procedură penală,

declarațiile ultimilor date în cadrul urmăririi penale. În ședința de judecată în

instanța de apel, inculpații Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu la fel nu s-au

prezentat. Potrivit extrasului din baza de date Acces Web prezentat de

procuror, dosarele de căutare nr. 2019020029 și respectiv nr. 2018020107,

pornite de Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău sunt active și până

la moment. Respectiv, instanța de apel a dispus examinarea apelurilor depuse

de acuzatorul de stat și partea vătămată Novițchi Mihail în absența inculpaților

Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu.

Potrivit instanței, cu toate că inculpații Poalelungi Mihai și Poalelungi

Sergiu, fiind audiați la urmărirea penală, nu au recunoscut vinovăția în

comiterea faptei incriminate, iar la ședințele de judecată în instanța de fond și

cea de apel nu s-au prezentat, vina acestora a fost confirmată prin probele

administrate, cercetate și verificate în instanța de apel după cum urmează:

9

- declarațiile date în ședința instanței de fond și cele făcute în instanța de

apel de către partea vătămată Novițchi Mihail, martorii Novițchi Nelea, Chihai

Veniamin și Morozan Ioana;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.12.2011, în care au fost

consemnată cercetarea traseului-carosabil Chișinău-Ghidighici, în timpul

căreia pe partea dreaptă a carosabilului, cu deplasarea din Chișinău spre

Ghidighici, la o distanță de 150 metri de la stația de alimentare cu combustibil

”Petrom”, amplasată pe Șoseaua Balcani, 3/3, mun. Chișinău, la marginea

carosabilului se observă un automobil de model ”Volkswagen Caddy”, de

culoare albă, cu numărul de înmatriculare XXX XXX. La momentul cercetării

ușile sunt încuiate, iar lacătele nu prezintă semne de deteriorare (vol. I, f.d. 8-

11);

- proces-verbal de ridicare din 11.12.2011, potrivit căruia de la Poalelungi

Mihail au fost ridicate un telefon mobil de model ”Nokia E42” cu numărul de

IMEI xxxxxxxxxxxx cu cartela SIM cu nr. xxxxxxxx, o legătură cu două chei și

actele în original pe automobilul de model ”Volkswagen Caddy”(vol. I, f.d. 28-

31);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 6371 din 11.12.2011, potrivit

căruia la cet. Novițchi Mihail s-a constatat echimoză pe suprafața palmară

mâna dreaptă, care a fost cauzat în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca

vătămare neînsemnată. La momentul cauzării leziunilor corporale s-a acționat

cu o putere suficientă pentru a întrerupe integritatea țesuturilor moi. Luând în

considerație localizarea leziunii corporale depistate, formarea ei în urma

automutilării sau în rezultatul căderii se exclude (vol. I, f.d. 52);

Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și

veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit că acțiunile inculpaților Poalelungi Mihail și Poalelungi

Sergiu cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru sănătatea persoanei și cu cauzare de daune în proporții considerabile.

În sensul dat instanța de apel a reținut că în speță, obiectul material al

infracțiunii îl formează bunurile părții vătămate Mihail Novițchi - bani în sumă

de 3000 euro, telefonul mobil de model „Nokia E 52”, cu nr. IMEI

xxxxxxxxxxxxx, în valoare de 3599 lei, cheile și actele automobilului de model

„Volkswagen Caddy” sustrase de Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu.

Latura obiectivă a infracțiunii, în speță, se fundamentează pe faptul că

făptuitorii - Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu conștientizau că sustrag în

10

mod deschis bunurile ce aparțineau părții vătămate Novițchi Mihail. Faptul

luării ilegale și gratuite a bunurilor ce nu-i aparțineau lui, ci părții vătămate

Novițchi Mihail a fost demonstrat în cadrul cercetării judecătorești prin

declarațiile martorilor, examinate în cadrul ședinței de judecată. Totodată,

pornind de la explicațiile doctrinare referitor la elementele laturii obiective a

infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal, instanța de apel a atenționat că

fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită se

confirmă nemijlocit prin declarațiile părții vătămate Novițchi Mihail.

Instanța de apel a notat că deși instanța de fond a dat o apreciere critică

declarațiilor menționate, s-a atestat totuși că declarațiile părții vătămate

Novițchi Mihail coroborează cu declarațiile martorilor Novițchi Nelea și Chihai

Veniamin. Atât partea vătămată, cât și martorii menționați au fost audiați sub

jurământ, fiind avertizați de răspunderea penală ce o poartă pentru declarații

false. Colegiul a mai notat că declarațiile acestora au fost consecvente atât în

cadrul urmării penale, cât și pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond

și cea de apel, respectiv, careva temeiuri pentru a pune la îndoială veridicitatea

acestor declarații instanța de apel nu a constatat. Dimpotrivă, s-a menționat că

circumstanțele de fapt descrise de partea vătămată și martori au fost confirmate

și de inculpații Poalelungi Mihai și Poalelungi Sergiu, ei negând doar faptul

sustragerii mijoarcelor bănești în sumă de 3000 euro și aplicarea loviturilor

părții vătămate.

Afirmațiile inculpaților precum că nu i-au aplicat părții vătămate careva

lovituri, instanța de apel le-a apreciat critic, or potrivit concluziilor expuse în

Raportul de expertiză medico-legală nr. 6371 din 11.12.2011, la cet. Novițchi

Mihail s-a constatat echimoză pe suprafața palmară mâna dreaptă, care a fost

cauzat în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată. La

momentul cauzării leziunilor corporale s-a acționat cu o putere suficientă

pentru a întrerupe integritatea țesuturilor moi. Luând în considerație

localizarea leziunii corporale depistate, formarea ei în urma automutilării sau

în rezultatul căderii se exclude (vol. I, f.d. 52).

La fel, aplicarea violenței fizice s-a considerat confirmată și prin

declarațiile martorilor Novițchi Nelea care a declarat că ”... Soțul s-a adresat la

medic la spitalul neurologic unde a făcut roentgen și i s-a dat tratament pentru

dureri de cap. Din cuvintele soțului a înțeles, că el a fost lovit la ceafă și o

lovitură la piept...”și Chihai Veniamin care a comunicat că ”... Din spusele lui

Novițchi Mihai acesta a fost jefuit, probabil a fost bătut și când s-a apropiat de

el un deget de la o mână, degetul mare era inflamat și pe gât era roșu, spunând

că îl doare capul că a căzut jos...”.

Cu referire la circumstanța agravantă prevăzută la lit. e) alin. (2) art.187

11

Cod penal, Colegiul a notat că la caz circumstanța examinată a fost exprimată

prin aplicarea intenționată a loviturilor care au cauzat o durere fizică și

vătămare corporală neînsemnată, fapt confirmat prin declarațiile părții

vătămate și raportul de expertiză medico-legală.

Cu referire la alegațiile inculpaților precum că ei nu au luat de la partea

vătămată banii în sumă de 3000 euro, instanța de apel le-a apreciat critic, or

faptul că Novițchi Mihail în ziua de 11.12.2011 a vândut un automobil și a

primit de la cumpărător bani în sumă de 2600 euro, pe care i-a pus la el în

buzunar a fost confirmată prin declarațiile martorilor Novițchi Nelea și Chihai

Veniamin, declarații care după cum s-a menționat mai sus, instanța de apel nu

are nici-un temei de a le pune la îndoială. Mai mult ca atât, Colegiul a reținut

că faptul sustragerii sumei de 3000 euro a fost indicat de Novițchii Mihail în

plângerea depusă organului de poliție tot în aceeași zi de 11.12.2011 când au

avut loc evenimentele. De altfel, s-a notat că însăși faptul ”luării” deschise a

telefonului mobil, fapt recunoscut de inculpați, era suficient pentru calificarea

acțiunilor acestora în baza art. 187 Cod penal, astfel că partea vătămată nu

putea avea nici-un interes de a face declarații false cu privire la sustragerea

sumei de 3000 euro, doar pentru a porni în privința inculpaților o cauză penală.

Cu referire la agravanta „cu cauzarea de daune în proporții

considerabile” prevăzută la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal, în conformitate cu

prevederile art.126 alin. (2) Cod penal, instanța a menționat că la caz, partea

vătămată a menționat că suma de 3599 lei și 3000 EURO, este pentru ea una

considerabilă.

Sub aspectul laturii subiective, fapta comisă de inculpați se caracterizează

prin vinovăție sub formă de intenție directă. În acest sens instanța de apel a

menționat că din declarațiile inculpaților rezultă clar că infracțiunea comisă a

fost una bine gândită și organizată din timp.

La fel, Colegiul a notat că inculpații intrând în posesia bunurilor părții

vătămate au părăsit imediat locul faptei, iar o parte din bunuri au fost restituite

doar la solicitarea organului de poliție. Respectiv, circumstanțele expuse mai

sus confirmă prezența în acțiunile inculpaților și a laturii subiective a

infracțiunii de jaf.

Cu referire la pretinsa datorie pe care Novițchi Mihail ar fi avut-o față de

Poalelungi Mihail, Colegiul a indicat că martorii acuzării Novichi Nelea, Chihai

Veniamin și Morozan Ioana a confirmat faptul restituirii mijloacelor bănești

împrumutate de partea vătămată de la inculpat pentru procurarea unui

automobil din Olanda. Pe de altă parte, și inculpatul Poalelungi Mihail a

confirmat organului de urmărire penală că nu are careva recipise care ar

confirma existența datoriei și nici în instanța de judecată nu s-a adresat pentru

încasarea forțată a acesteia. În acest aspect au fost considerate neîntemeiate

12

alegațiile apărătorului precum că eventual acțiunile lui Poalelungi Mihail ar

putea fi calificate ca samavolnicie.

Totodată, Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu sunt persoane fizice

responsabile, în acest sens fiind subiecți ai infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa ce urmează a fi stabilită inculpaților Poalelungi

Sergiu și Poalelungi Mihail, instanța de apel a menționat că infracțiunea

prevăzută la art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal se pedepsește cu închisoare de

la 5 la 7 ani, cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități

convenționale. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de Poalelungi

Sergiu și Poalelungi Mihail se atribuie la categoria infracțiunilor grave.

Careva circumstanțe care ar atenua răspunderea penală a inculpaților

Poalelungi Sergiu și Poalelungi Mihail instanța de apel nu a constatat. La fel,

instanța de apel nu a constatat nici existența cărorva circumstanțe prevăzute la

art. 77 Cod penal, care ar agrava răspunderea penală a acestora.

Astfel, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de lipsa

circumstanțelor atenuante, cât și cele agravante, de faptul că inculpații se

sustrag de la prezentarea în fața instanței, în privința acestora fiind inițiate

măsuri speciale de investigație privind localizarea lor, de motivul săvârșirii

infracțiunii, de personalitatea celor vinovați precum și de scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, s-a conchis că Poalelungi

Sergiu și Poalelungi Mihail, pentru comiterea infracțiunii menționate, urmează

să le fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei complementare în formă de amendă.

Cât privește pedeapsa complementară, instanța de apel prin prisma art.

10 Cod penal a considerat necesar de a stabili inculpaților amendă în

cuantumul stabilit la art. 187 alin. (2) Cod penal la momentul săvârșirii

infracțiunii – 11.12.2011, adică până la modificările operate prin Legea nr. 207

din 29.07.2016 și anume în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale,

echivalentul a 10000 (zece mii) lei.

Cu referire la acțiunea civilă, Colegiul a atestat că prin Ordonanța

organului de urmărire penală din 11.12.2011, Novițchi Mihail a fost recunoscut

în calitate de parte civilă pe faptul cauzării prin infracțiune a unui prejudiciu

material în mărime de 50866,4 lei. La data de 20.12.2011, Novițchi Mihail a

adresat procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău o cerere prin care a solicitat

să fie recunoscut în calitate de parte civilă, iar în scopul asigurării acțiunii civile

(restituirea sumei de 3000 euro), să fie aplicat sechestru asupra automobilului

de model ”Peugeot” care aparține cu drept de proprietate lui Poalelungi Mihail,

care este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (4) Cod

penal.

13

S-a constatat că mărimea prejudiciului cauzat părții vătămate Novițchi

Mihail prin acțiunile prejudiciabile comise de Poalelungi Mihail și Poalelungi

Sergiu constituie de 3000 euro și 3599 lei - valoarea telefonul mobil de model

„Nokia E 52”. Din materialele cauzei rezultă că la data de 16.12.2011, de către

organul de urmărire penală, părții vătămate Novițchi Mihail i-a fost restituit

telefonul mobil de model „Nokia E 52”. În aceste condiții, Colegiul va încasa în

mod solidar de la Poalelungi Mihail și Poalelungi Sergiu în beneficiul părții

vătămate Novițchi Mihail suma de 3000 (trei mii) Euro cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin infracțiune, convertiți în lei moldovenești conform

cursului stabilit de BNM la data executării hotărârii.

Cecan Mihaela în interesele inculpatului Poalelungi Sergiu, prin care invocând

incidența pct. 6) și 12) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei cu pronunțarea unei hotărârii de achitare a

inculpatului din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

incriminate.

5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat că:

- instanța de apel, a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil și

a adoptat preconceput poziția acuzării, a concluzionat eronat despre săvârșirea

de către Poalelungi Sergiu a infracțiunii incriminate, deoarece din materialul

probator administrat în cadrul examinării judecătorești nu se atestă vinovăția

inculpatului în comiterea acestora;

- adoptând soluția de condamnare a lui Poalelungi Sergiu, instanța de

apel era obligată sa-și întemeieze concluzia pe probe admisibile, concludente și

pertinente, care să demonstreze în afara oricărui dubiu, că acesta a săvârșit

fapta incriminată;

- toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, urmau a fi

interpretate în favoarea inculpatului;

- instanța de apel nu a dat apreciere corectă și obiectivă declarațiilor

martorilor Novițchi Neli, Chihai Veniamin care sunt rude cu partea vătămată,

la fel urmau a fi apreciate critic declarațiile părții vătămate care vin în

contradicție cu probele anexate la materialele cauzei;

- conform raportului de expertiză medico-legală nr. 6371 din 14.12.2011,

în rezultatul examenului medico-legal al cet. Novițchi Mihail s-a constatat că

acesta are doar o echimoză pe suprafața palmară a manei drepte, fiind calificate

ca vătămare neînsemnată;

- în ședința de judecată, prin probele prezentate de acuzare și

administrate în cadrul procesului de judecată, nu și-a găsit confirmare

învinuirea înaintată;

14

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca inadmisibil.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza

materialelor din dosar.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet

format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra

inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este

vădit neîntemeiat.

Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept

procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și/sau material.

Potrivit recursului ordinar declarat de către avocatul Cecan Mihaela în

numele inculpatului, se invocă temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și anume că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția,

precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

constată, că asemenea erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar

motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

15

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Cecan Mihaela în

numele inculpatului, precum că decizia este neîntemeiată, iar instanța de apel

nu a examinat obiectiv fondul cauzei, Colegiul le apreciază ca fiind

neîntemeiate, deoarece, verificând decizia atacată în raport cu argumentele

invocate, se atestă că instanța de apel a cercetat materialele cauzei și a dat

răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de

recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a

recursului.

Colegiul menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și

sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a

procedat în speță.

Reieșind din esența criticilor invocate de către recurent, Colegiul penal

reține că acestea se referă doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or,

avocatul face o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea

potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă

vinovăția inculpatului Poalelungi Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată

în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a

judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe

examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și

obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor

sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

16

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv

sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de

recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată

de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Colegiul penal constată lipsa erorii de drept invocată de către recurent,

or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au

fundamentat soluția instanței de apel, potrivit căreia Poalelungi Sergiu a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa în formă de

închisoare pe un termen 4 (patru) ani cu amendă în mărime de 500 (cinci sute)

unități convenționale, echivalentul a 10000 (zece mii) lei, cu executarea

pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare de

drept, așa precum se susține de către avocat, or, pentru a constitui caz de casare,

eroarea trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției

cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Cât privește invocarea de către recurent în calitate de temei pentru recurs

prevederile pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal

atestă că, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate, o astfel

de eroare în speța dată nu a fost stabilită, deoarece instanța de apel a constatat

corect prin prisma probelor administrate că acțiunile inculpatului Poalelungi

Sergiu întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 187

alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal.

Respectivele circumstanțe pentru calificarea faptei au fost constatate de

către instanța de apel, inclusiv din declarațiile părții vătămate Novițchi Mihail,

pe care, deși recurentul le consideră neîntemeiate, invocând că nu corespund

realității, instanța de recurs le apreciază ca fiind consecvente, întrucât

coroborează cu celelalte probe prezente la materialele cauzei. Mai mult,

17

declarațiile părții vătămate, au fost confirmate inclusiv și prin declarațiile date

în ședința instanței de fond și cele făcute în instanța de apel de către martorii

Novițchi Nelea, Chihai Veniamin și Morozan Ioana, procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 11.12.2011 (vol. I, f.d. 8-11), proces-verbal de ridicare

din 11.12.2011, (vol. I, f.d. 28-31), raportul de expertiză medico-legală nr. 6371

din 11.12.2011, potrivit căruia la cet. Novițchi Mihail s-a constatat echimoză pe

suprafața palmară mâna dreaptă, care a fost cauzat în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, se califică ca vătămare neînsemnată. La momentul cauzării leziunilor

corporale s-a acționat cu o putere suficientă pentru a întrerupe integritatea

țesuturilor moi. Luând în considerație localizarea leziunii corporale depistate,

formarea ei în urma automutilării sau în rezultatul căderii se exclude (vol. I, f.d.

52).

Colegiul penal notează că critica apărătorului referitor la insuficiența

motivării hotărârii adoptate este una subiectivă, și nu corespunde

descriptivului deciziei pronunțate, fiind combătută prin aprecierea dată de

instanța de apel aspectului enunțat. (pct. 4.1 din decizie)

Totodată, pentru menținerea calificării faptelor inculpatului Poalelungi

Sergiu, conform ordonanței procurorului în Procuratura municipiului

Chișinău, oficiul Centru, Cazacu Alla de modificare a învinuirii în ședința de

judecată din 14 iunie 2019, având în vedere modificările operate prin Legea

pentru modificarea unor acte legislative nr.207 din 29.07.2016, instanța de apel

corect a reținut prezența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale

infracțiunii de jaf, constatând că persoana este subiect al infracțiunii, că este

întrunită latura obiectivă și cea subiectivă, cât și legătura cauzală dintre acestea.

Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de

argumentele care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului,

conform învinuirii înaintate prin ordonanța procurorului de modificare a

învinuirii în ședința de judecată din 14 iunie 2019, Colegiul penal apreciază ca

fiind declarativ invocată prezența la caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, întrucât instanța de apel la capitolul respectiv

a dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea materialului

probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului Poalelungi Sergiu

a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), e),

f) Cod penal. Mai mult apărarea, invocând aceste temei de casare nu au indicat

în baza cărei norme legale, în opinia lor, urmau a fi încadrate acțiunile

inculpatului în condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor

acestuia.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

18

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera

casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cecan

Mihaela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții

de Apel Chișinău din 15 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Poalelungi Sergiu xxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 28 iulie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

19