1ra-300/2022 — art. 171 alin. 1; 188 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 171 alin. 1; 188 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-300/2022 — art. 171 alin. 1; 188 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-300/2022
1-20041445-01-1ra-25022022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Movilă Corina în numele inculpatului Șerșun Leonid, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2021, în cauza
penală în privința lui
Șerșun Leonid XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond: 06.04.2020 − 06.11.2020;
Instanța de apel: 02.12.2020 − 23.12.2021;
Instanța de recurs: 25.02.2022 − 18.05.2022.
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din
dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 06 noiembrie 2020, Șerșun
Leonid XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor
prevăzute la:
- art. 171 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare
pe un termen 4 (patru) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;
- art. 188 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare
pe un termen 6 (șase) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial
al pedepselor aplicate, lui Șerșun Leonid XXXXX i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă
sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte), cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
1
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată XXXXX și s-a dispus
încasarea din contul lui Șerșun Leonid în beneficiul părții vătămate, prejudiciul material
în sumă de 271,50 (două sute șaptezeci și unu, 50) lei și prejudiciul moral în sumă de
30 000 (treizeci mii) lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Șerșun Leonid în beneficiul statului, cheltuielile
judiciare în mărime de 788 (șapte sute optzeci și opt) lei.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că Șerșun
Leonid, la 22.02.2020, aproximativ în jurul orelor 15:00, aflându-se în stare de ebrietate
alcoolică, în marginea satului Moara de Piatră, raionul Drochia, urmărind scopul de a-și
satisface pofta sexuală, a lovit-o pe XXXXX cu pumnii în regiunea feții, cauzându-i
echimoze sub ochiul stâng, obrazul drept și mâna stângă, excoriații la nivelul frunții,
fractura mandibulei în regiunea unghiului pe dreapta, deplasare minimă, care se califică
ca vătămare corporală medie, apoi prin constrângere fizică a întreținut cu ultima un
raport sexual forțat, contrar voinței părții vătămate.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost
încadrate în baza art. 171 alin. (1) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit prin
constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra
ori de a-și exprima voința.
Tot el, la 22.02.2020, aproximativ în jurul orelor 15:20, aflându-se în stare de
ebrietate alcoolică, în marginea satului Moara de Piatră, urmărind scopul săvârșirii unui
atac tâlhăresc asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, a lovit-o pe XXXXX cu
pumnii în regiunea feții, cauzându-i echimoze sub ochiul stâng, obrazul drept și mâna
stângă, excoriații la nivelul frunții, fractura mandibulei în regiunea unghiului pe dreapta,
deplasare minimă, care se califică către vătămare corporală medie, apoi prin constrângere
fizică a întreținut cu ultima un raport sexual forțat, contrar voinței părții vătămate și i-a
sustras în mod deschis bunuri procurate de aceasta, cauzându-i părții vătămate un
prejudiciu material în mărime de 271,70 lei.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost
încadrate în baza art. 188 Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în
scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei
agresate.
Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia a declarat apel
inculpatul Șerșun Leonid, care a invocat că nu este de acord cu sentința primei instanțe
prin care a fost condamnat în baza art. 171, 188 Cod penal, deoarece cauza a fost judecată
în lipsa sa, fiindu-i astfel încălcate drepturile, nu a refuzat să depună declarații, dar a fost
privat de posibilitatea de a depune declarații, martorii fiind audiați în lipsa sa.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2021,
2
apelul declarat a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, din alte motive decât cele
invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
după cum urmează.
Șerșun Leonid XXXXX se recunoaște vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute
la art.171 alin. (1) și art. 188 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea următoarelor pedepse: în
baza art. 171 alin. (1) Cod penal – 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare; în baza art. 188
alin. (1) Cod penal – 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare.
În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
A fost admisă parțial cererea cu privire la reducerea termenului de pedeapsă în
legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din
CtEDO, cu deducerea din pedeapsa numită lui Șerșun Leonid XXXXX, a arestării
preventive pe un termen de 255 (două sute cincizeci și cinci) zile de la 25.02.2020 până la
06.11.2020, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-
se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, fiind astfel redusă pedeapsa
închisorii cu 510 (cinci sute zece) zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul
rămas.
În rest, sentința a fost menținută fără modificări.
3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a concluzionat că prima
instanță corect a stabilit starea de fapt și just a calificat acțiunile inculpatului Șerșun
Leonid în baza art. 171 alin. (1) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit prin
constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a
se apăra ori de a-și exprima voința și în baza art. 188 alin. (1) Cod penal, tâlhăria, adică
atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență
periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate.
Soluția de condamnare a inculpatului pronunțată de prima instanță se bazează pe
declarațiile părții vătămate XXXXX, a martorilor Flocea Alexandru, Gribov Anatolie,
Gribova Lidia, a expertului Balea Valeriu, precum și pe probele materiale dobândite din
rezultatele acțiunilor procesuale efectuate pe caz, anexate la materialele cauzei penale,
cercetate în prima instanță, și suplimentar în instanța de apel, printre care se enumeră:
plângerea depusă la IP Drochia de către XXXXX privind tragerea la răspundere penală a
lui Șerșun Leonid, care la 22.02.2020 i-a aplicat multiple lovituri cu pumnul în regiunea
feței, prin constrângere fizică contra voinței ei a întreținut raport sexual în formă normală,
i-a sustras deschis sacoșa cu produse alimentare în sumă de aproximativ 50 lei (f.d. 6, vol.
I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.02.2020 și planșa fotografică anexă la
procesul verbal (f.d. 7-10, vol. I); Raportul de expertiză nr. 202018P0053 din 24.02.2020,
3
din care rezultă concluziile: I.2.3.4.5. În timpul examinării medico-legale la cet. XXXXX
1971 a.n, s-au depistat echimoze împrejurul ochiului stâng, obrazului drept, mânii stângi,
excoriații la nivelul frunții, care puteau fi cauzate de acțiunea unui corp dur, contondent,
posibil în timpul și circumstanțele indicate se califică către vătămare corporală
neînsemnată. La examinarea medico-legală himenul e sub formă de rămășițe mitrevide.
Leziuni corporale în regiunea organelor genitale în timpul examinării medico-legale nu
s-au depistat. Leziunile corporale depistate exclud apariția lor de la căderea înălțimii
propriului corp, precum și de sinestătător (f.d. 29-30, vol. I); Raportul de expertiză
judiciară nr. 202018P0054 din 24.02.2020, din care rezultă concluziile: 1.2.3. În timpul
examinării medico-legale la cet. Gribov Anatolie, 1965 a.n. s-au depistat leziuni corporale
în formă de: Plaga tăiată a bărbiei din dreapta, care putea fi cauzată de acțiunea
traumatică a unui obiect ascuțit-tăios, posibil cu cuțitul, posibil în timpul și circumstanțele
indicate, se califică către vătămare corporală neînsemnată. Leziunile corporale descrise
mai sus exclud apariția lor de la căderea înălțimii propriului corp, precum și de
sinestătător (f.d. 36-37, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 25.02.2020
cu planșă fotografică (f.d. 42-43, vol. I); procesul-verbal de confruntare între învinuitul
Șerșun Leonid și partea vătămată XXXXX din 25.02.2020 (f.d. 115-119, vol. I); declarațiile
părții vătămate XXXXXdepuse în prima instanță, din care rezultă că la 22 februarie a servit
împreună cu prietena sa, pe urmă au mers la magazin și au procurat produse alimentare,
când să plece acasă s-a întâlnit cu Șerșun care i-a spus că a s-o îngroape, ultimul i-a luat
sacoșele și a petrecut-o spre casă, nu cunoaște din ce motiv Șerșun a lovit-o și ea a pierdut
cunoștința, când și-a revenit Șerșun era deasupra ei, a venit vecina și a început a striga, s-
a îmbrăcat și a mers la vecină de unde a anunțat la poliție, hainele îi erau rupte, în sacoșe
avea pâne, zahăr, lapte, smântână, chibrite, cașcaval, mănuși, solicită încasarea
prejudiciului material și moral cauzat (f.d. 113-114, vol. II); declarațiile martorului Flocea
Alexandru depuse în prima instanță, din care rezultă că XXXXX este concubina lui, se afla
la serviciu în mun. Bălți, a telefonat-o pe XXXXX și ultima nu răspundea, a sunat la un
vecin, ultimul i-a comunicat că XXXXX a fost violată și bătută, a sunat la 112 ca să clarifice
situația, XXXXX i-a povestit că mergea de la magazin spre casă și s-a întâlnit cu Șerșun,
care a lovit-o, a violat-o, i-a luat sacoșele și a plecat (f.d. 115, vol. II); declarațiile martorului
Copacinschi Alexandru depuse în prima instanță, din care rezultă că la 22 februarie se
afla la magazin împreună cu Gribov Anatolie, când a intrat Gribova Lidia și le-a spus că
Șerșun își bate joc de Svetlana, au ieșit în drum cu Gribov Anatolie, Șerșun l-a lovit cu
pumnul și a căzut jos, ulterior Șerșun l-a lovit și pe Gribov Anatolie, Șerșun își trăgea
pantalonii, Svetlana tot se îmbrăca, Șerșun după ce l-a lovit pe el și pe Gribov Anatolie a
luat sacoșele cu produsele procurate de Svetlana și mănușile și a fugit, a fost anunțată
poliția, partea vătămată era umflată, avea sânge pe față (f.d. 118-119, vol. II); declarațiile
martorului Balea Valeriu depuse în prima instanță din care rezultă că la data de 24
4
februarie a constatat leziuni, echimoza obrazului drept, edem, vătămări neînsemnate, al
doilea raport de expertiză s-a constatat fractură la mandibulă, expertiza a fost efectuată
în baza documentelor medicale prezentate de inspectoratul de poliție, prima expertiză a
fost efectuată fără rezultate de renghen, iar a doua expertiză a fost efectuată pe baza
rezultatelor de renghen, constatându-se vătămări medii (f.d. 120, vol. III).
Astfel, declarațiile părții vătămate sunt sprijinite prin declarațiile martorilor
audiați, care au fost preîntâmpinați de răspundere penală pentru declarații false, iar în
cadrul ședinței judiciare au dat declarații și sub jurământ, declarațiile fiind confirmate
inclusiv prin probele scrise ale cauzei penale, fiind un ansamblu probator care dovedește
deplin vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate.
Reieșind din cele expuse, instanța a concluzionat că apelul depus de inculpat este
nefondat, constituind o relatare a celor întâmplate în versiunea autorului apelului, care
se contrazice total cu probele cercetate pe caz, iar argumentele înaintate nu corespund cu
împrejurările stabilite de prima instanță.
În acest sens, instanța de apel a respins ca fiind declarative afirmațiile invocate în
apel precum că inculpatul nu a participat la ședințele judiciare și i-au fost încălcate
drepturile, deoarece în aspectul dat, în mare parte, inculpatul a refuzat să participe la
ședințele judiciare, nefiind îngrădit în careva mod.
La individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, nu au fost reținute careva
circumstanțe atenuante în acțiunile inculpatului prevăzute la art. 76 Cod penal, iar în
calitate de circumstanță agravanță s-a reținut − starea de ebrietate alcoolică.
La evidența medicului narcolog inculpatul Șerșun Leonid se află cu diagnoza
alcoolism cronic, la cabinetul de psihiatrie nu se află la evidență.
Ținând cont de circumstanțele expuse mai sus, scopul și motivele faptelor comise,
personalitatea inculpatului Șerșun Leonid, instanța de apel nu a stabilit careva fapte care
atestă căința sinceră a inculpatului precum și conștientizarea consecințelor rezultate din
activitățile infracționale ale acestuia, stabilind inculpatului pedeapsa închisorii cu
izolarea lui impusă de mediul normal de viață, urmând a fi aplicate prevederile art. 84
alin. (1) Cod penal privind aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracțiuni.
Concluzia dată este bazată pe faptul că Șerșun Leonid, anterior s-a aflat în conflict
cu legea penală, deoarece la data de 05.02.2010 acesta fost condamnat în baza art. 179 alin.
(1) Cod penal prin sentința Judecătoriei Drochia, iar la data de 10.11.2016 inculpatul a fost
condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal prin sentința Judecătoriei Bălți.
Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță a constatat că acțiunile
inculpatului constituie recidivă periculoasă prevăzută la art. 34 alin. (2) lit. b) Cod penal
(2) Recidiva se consideră periculoasă: b) dacă persoana anterior condamnată pentru o infracțiune
intenționată gravă sau deosebit de gravă a săvîrșit din nou cu intenție o infracțiune gravă, deosebit
de gravă sau excepțional de gravă, deoarece până la comiterea infracțiunilor inculpatul a fost
5
eliberat din penitenciarul Bălți la 25.08.2018 pentru săvârșirea infracțiunii de violență în
familie.
La acest capitol, instanța de apel a explicat că, deși prin sentința Judecătoriei Bălți
din 10.11.2016 inculpatul a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal
la 2 ani închisoare, fiind eliberat la 25.08.2018, infracțiunea pentru care a fost condamnat
se califica la momentul comiterii infracțiunii ca infracțiune mai puțin gravă și respectiv,
acest fapt nu generează starea de recidivă periculoasă în acțiunile inculpatului.
În legătură cu cele nominalizate, instanța de apel a considerat necesar de a admite
apelul declarat de inculpat, din alte motive decât cele invocate, cu casarea parțială a
sentinței primei instanțe în latura dată, cu excluderea stării de recidivă periculoasă
stabilită în acțiunile inculpatului, cu atenuarea pedepsei penale în aspectul dat, ținând
cont de circumstanțele cauzei și persoana inculpatului, care nu este la prima abatere
penală.
Totodată, ce ține de pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de judecată a constatat
temei de a interveni în acest aspect, considerând necesar, de a reduce pedeapsa penală
stabilită lui Șerșun Leonid, ca urmare a constatării faptului deținerii acestuia în
Penitenciarul nr. 11 Bălți, pe o perioadă de 255 zile, în condiții contrare prevederilor art.
3 din CtEDO.
Analizând invocările apărării prin prisma informațiilor prezentate de
administrația Penitenciarului nr. 11 Bălți, consemnate în Raportul anexat la materialele
cauzei, în coroborare cu principiile generale stabilite în jurisprudența CEDO cu referire la
încălcarea art. 3 din Convenție și Raportul privind vizita preventivă efectuată la
Penitenciarul nr. 11 Bălți, pe data de 31.10.2017 (elaborat de către Membrii Consiliului
pentru Prevenirea Torturii), instanța a considerat că dificultățile cu care s-a confruntat
Șerșun Leonid pe parcursul aflării sale în detenție provizorie în perioada indicată, au
depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate
contrar art. 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor
admise în penitenciarul vizat.
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs
ordinar de către avocatul Movilă Corina în numele inculpatului Șerșun Leonid, care
invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă
achitarea inculpatului de sub învinuirea înaintată.
În motivarea recursului declarat, recurenta menționează că instanța de apel nu a
judecat cauza în corespundere cu prevederile art. 414-417 Cod de procedură penală, a
reținut nulitatea unor probe, care de fapt întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi
pusă la baza unei hotărâri de achitare și a făcut concluzii care nu au tangență cu
probatoriul administrat în prezenta cauză penală.
6
În pofida faptului că instanțele de fond au considerat că ansamblul de probe
cercetate denotă că inculpatul Șerșun Leonid a acționat cu o intenție directă, recurenta
consideră că eronat s-a ajuns la concluzia ca fiind demonstrat faptul comiterii de către
Șerșun Leonid a infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu.
Astfel că, în opinia apărării, materialele cauzei confirmă că urmărirea penală și
examinarea cauzei poartă un caracter unilateral și neobiectiv. Nu au fost cercetate sub
toate aspectele probele administrate și nu s-a făcut o analiză amplă a acestora, întrucât
declarațiile părții vătămate XXXXX nu sunt veridice, deoarece pe parcursul a mai multor
audieri a dat declarații contradictorii, fapt susținut prin mai multe probe cercetate din
dosar, inclusiv prin declarațiile martorilor.
Mai mult, învinuirea în privința lui Șerșun Leonid s-a bazat doar pe declarațiile
părții vătămate XXXXX, care și-a schimbat de mai multe ori declarațiile. Dubii în privința
declarațiilor date de către XXXXX apar nu numai la etapa când aceasta le-a schimbat, dar
și prin faptul că nu ține minte cu certitudine cronologia evenimentelor desfășurate în ziua
de 22.02.2020.
Prin urmare, la condamnarea unei persoane nu pot fi puse la bază doar
declarațiile părții vătămate, care sunt incerte și incomplete, având în vedere că aceasta nu
ține minte evenimentele acelei zile. Mai mult ca atât, nimeni din cei prezenți la fața locului
nu au obiectat lui Șerșun Leonid faptul că acesta a luat pachetele și de fapt nici nu au
putut face acest lucru, deoarece martorii au părăsit primii locul comiterii faptei, pachetele
au rămas pe loc, și doar apoi a plecat și Șerșun Leonid.
4.1. Pe marginea recursului declarat, a depus referință procurorul de nivelul
Curții Supreme de Justiție, care solicită inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că decizia este
legală și întemeiată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul
penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei
soluții se expun următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în
cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu
recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la
judecarea cauzei.
7
Din conținutul recursului ordinar declarat rezultă că recurenta invocă ca temei de
drept pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția și când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că
temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,
expunând următoarele motive.
Critica de bază care se conturează din conținutul recursului declarat se referă la o
apreciere greșită efectuată de către instanțele de fond a probelor administrate în prezenta
cauză, recurenta insistând asupra faptului că cauza a fost judecată superficial de către
instanțele de fond.
Colegiul penal nu poate fi de acord cu o asemenea poziție, or, lecturând textul
deciziei și verificând lucrările instanței de apel, constată că vinovăția inculpatului nu a
fost stabilită în mod arbitrar, ci a fost demonstrată de către organul de urmărire penală,
care a administrat probe concludente și veridice, ce combat versiunile apărării, referitor
la nevinovăția lui Șerșun Leonid.
În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în hotărârea adoptată
a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în raport cu învinuirea înaintată
inculpatului, oferind răspunsuri argumentate la criticile esențiale invocate de către partea
apărării, care de altfel au fost similare și în procedurile de apel și recurs ordinar. Prin
urmare, dat fiind faptul că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de
drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,
astfel corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Șerșun Leonid, în
săvârșirea infracțiunilor imputate. Atât instanța de apel, cât și cea de recurs ordinar nu
au identificat temeiuri de a devia de la concluziile menționate în sentința de condamnare.
Or, deși recurenta insistă pe judecarea cauzei în mod unilateral, condamnarea
inculpatului, în viziunea sa fiind bazată exclusiv pe declarațiile incerte ale părții vătămate,
instanța de recurs stabilește că, în cauza dedusă judecății au fost audiați martori, ale căror
declarații coroborează inclusiv cu declarațiile părții vătămate, dar și cu probele materiale
administrate și cercetate de către intanțele de fond (a se vedea pct. 3.1. din prezenta decizie),
probatoriu care este unul convingător și suficient pentru a stabilit vinovăția inculpatului,
înafara oricărui dubiu rezonabil, nefiind stabilită vreo probă care să denote o altă stare de
fapt decât cea care rezultă din materialele cauzei.
Pe de altă parte, raportat la criticile invocate de partea apărării în recursul declarat,
Colegiul constată că acestea se referă în bună parte doar la chestiunea de apreciere a
probelor.
8
Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din
cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă
depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în
proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea
probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile
legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu,
sub toate aspectele, complet și obiectiv.
Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,
veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct
de vedere al coroborării acestora.
Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată
la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării
recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului
probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic
inferioare, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.
Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele
administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanța
între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpatului și conținutul
real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință
pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o redă.
De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la
modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune
achitarea inculpatului, după cum solicită recurenta.
Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se
constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Șerșun Leonid, în
săvârșirea infracțiunilor imputate, iar în acțiunile acestuia fiind prezente elementele
infracțiunilor incriminate.
Făcând o conlcuzie asupra motivelor din recursul ordinar, instanța de recurs
ajunge la concluzia că acesta poartă un caracter declarativ, constituind o modalitate de
apărare prin care se urmărește scopul de a se evita tragerea la răspundere penală a
inculpatului pentru faptele comise.
Astfel, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța
a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală
și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea recursului
ordinar declarat nu există și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
9
DECIDE:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Movilă Corina în
numele inculpatului Șerșun Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 23 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Șerșun Leonid XXXXX, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 19 iulie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Guzun Ion
Catan Liliana
10