1ra-479/2022 — art. 371 alin. 2 it. b CP

1ra-479/2022 — art. 371 alin. 2 it. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-479/2022

1-20151103-01-1ra-25032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

BOICO Victor

PLĂMĂDEALĂ Ghenadie

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, de către

avocații Șendrea Nicu, și Radu Sergiu, ambii în numele inculpatului

Talmaci Tudor XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.12.2020 – 13.08.2021;

Instanța de apel: 12.11.2021 – 26.01.2022;

Instanța de recurs: 25.03.2022 – 23.05.2022.

Asupra recursurilor ordinare, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă.

2021, Talmaci Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat, în baza art. 371 alin.

(2) lit. b) Cod penal, la închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip

semiînchis.

jurul orei 18:30, fiind militar în termen, încorporat în Armata Națională de către

CMT Strășeni și aflându-se pe teritoriul Bazei militare de instruire a Armatei

Naționale, dislocată în s. Cobusca Veche, r. Anenii Noi, împreună și după o

înțelegere prealabilă cu militarul în termen Nicolaev Veaceslav, încorporat în

Armata Națională de către CMT Strășeni, urmărind scopul eschivării de la

îndeplinirea obligațiunilor și serviciului militar în termen au părăsit teritoriul Bazei

militare de instruire a Armatei Naționale și s-au deplasat spre domiciliul lor, primul

aflându-se până în prezent ilegal în afara unității militare.

În drept, acțiunile lui Talmaci Tudor au fost încadrate în baza art. 371 alin. (2)

lit. b) Cod penal – dezertarea, adică părăsirea centrului de instrucție în scopul

eschivării de la serviciul militar, săvârșită de două persoane.

inculpatului Talmaci Tudor.

În motivarea cererii de apel, titularul a indicat că inculpatul nu a participat la

judecarea cauzei cât și la pronunțarea integrală a sentinței, iar apărarea nu a fost

1

prezentă la pronunțarea sentinței, înștiințând instanța despre imposibilitatea

prezentării.

În situația descrisă, prima instanță urma a expedia în adresa părții apărării

copia sentinței integrale, însă acest fapt a fost omis, avocatul intrând în posesia

actului judecătoresc abia la 18 octombrie 2021, dată de la care urmează a fi calculat

termenul de apel.

Totodată, prima instanță nu a examinat obiectiv și imparțial materialele cauzei,

nefiind luat în calcul faptul că Talmaci Tudor ilegal a fost înrolat în forțele armate,

lipsind atât subiectul cât și latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 371 alin.

(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, s-a menționat că hotărârea Comisiei de recrutare-încorporare potrivit

căruia inculpatul a fost înrolat în forțele armate, este una ilegală, deoarece la

adoptarea acestea nu s-a luat în calcul faptul că Talmaci Tudor de la vârsta de 1 an a

fost abandonat de mamă, pe tata nu-l cunoaște, se află la întreținerea bunicii, care

are vârsta de 61 ani, fiind pensionară, neavând persoane care să o întrețină.

De asemenea, s-a constatat că Talmaci Tudor a fost încorporat în serviciul

militar în termen, în perioada când își făcea studiile, fiind elev.

Prin urmare, oferirea statutului de militar și plasarea/aflarea inculpatului în

unitatea militară, este una ilegală, lipsind subiectul cu statut special militarul și

latura obiectivă manifestată prin dezertarea/părăsirea unității militare.

La fel, sentința nu este motivată și cât privește individualizarea pedepsei,

nefiind dată apreciere personalității celui vinovat (primul conflict cu legea penală,

elev, persoană social-vulnerabilă, singurul întreținător al familiei), circumstanțelor

ce atenuează răspunderea penală, care în cumul urmează a fi atribuite la categoria

celor excepționale (persoană minoră) precum și motivul ce a determinat săvârșirea

infracțiunii (abuzul comis de autoritățile statului, rămânerea bunicii de una singură,

fără îngrijire).

Drept urmare, s-a solicitat repunerea în termen și admiterea cererii de apel,

casarea sentinței și dispunerea achitării lui Talmăci Tudor, deoarece lipsesc

elementele componenței de infracțiune.

2022 a fost respins ca depus peste termen apelul.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat că, potrivit

regulii generale prescrise de art. 402 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Excepția de la regula dată este reglementată în dispoziția art.

403 alin. (1) Cod de procedură penală, unde se specifică că apelul declarat după

expirarea termenului prevăzut de lege, este considerat ca fiind făcut în termen, dacă

instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar

apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau

încasării despăgubirilor materiale.

La caz, s-a reținut că apelul declarat de către avocatul Radu Sergiu, în numele

inculpatului, nu poate fi repus în termen, or potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, apelantul a fost prezent în ședința de judecată din 21 iulie 2021 (f.d. 183),

cauza fiind amânată pentru 13 august 2021, pentru deliberarea și pronunțarea

sentinței, respectiv el a fost înștiințat despre data pronunțării sentinței.

2

Așadar, partea apărării cunoștea cu certitudine că deliberarea și pronunțarea

sentinței va avea loc la 13 august 2021, relevant fiind faptul că la pronunțarea

hotărârii integrale, legea nu solicită obligatoriu prezența părților, iar pentru părțile

care nu s-au prezentat la pronunțarea sentinței, se consideră că au luat cunoștință de

conținutul hotărârii motivate la data pronunțării, cu atât mai mult că hotărârile se

plasează pe portalul web al instanței de judecată, astfel devenind publice pentru toți.

în numele inculpatului Talmaci Tudor.

Apărătorii, în recursurile declarate în numele inculpatului Talmaci Tudor, au

invocat prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 13)

Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei

de către instanța de apel.

În susținerea cererilor, titularii indică motive similare și sunt de părerea că

instanța de apel nu era în drept să judece cauza în lipsa avocatului Radu Sergiu, or

ea nu a citat legal pe acesta, iar contractul încheiat între ultimul și inculpat nu a fost

reziliat. Mai mult, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului că, prima

instanță nu a îndeplinit cerințele prevăzute de art. 338 alin. (4) Cod de procedură

penală, nefiind expediată în adresa avocatului Radu Sergiu o copie a sentinței, iar

expedierea acesteia în adresa inculpatului s-a făcut cu încălcări, ea fiind expediată

nu la ultimul domiciliu a lui Talmaci Tudor, ci la locul unde acesta făcea stagiul

militar.

Totodată, instanța de apel, nu a făcut referire dacă art. 404 Cod de procedură

penală este aplicabil sau nu speței, în circumstanțele cauzei.

La fel, infracțiunea incriminată lui Talmaci Tudor cade sub incidența Legii cu

privire la amnistie nr. 243 din 24 decembrie 2021, iar prin respingerea apelului

depus în numele inculpatului ca tardiv, a dus la imposibilitatea examinării chestiunii

referitoare la individualizarea pedepsei, prin prisma intervenirii unei legi penale mai

favorabile.

procedură penală, referință depune procurorul, solicitând dispunerea inadmisibilității

recursurilor declarate.

Cod de procedură penală, ea fiind depusă în termenul legal.

Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Cu titlu preliminar, Colegiul menționează că obiect de examinare a instanței de

recurs îl constituie chestiunea cu privire la măsurile pregătitoare pentru desfășurarea

ședinței de judecată în instanța de apel, sub aspectul verificării îndeplinirii

procedurii de citare a părților cât și dacă cererea de apel a fost declarată în termenul

legal.

În continuare, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol, iar

art. 434 Cod de procedură penală arată că, judecând recursul împotriva deciziei

3

instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO, rezultă că, atunci când

se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să

le soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri

precedente, afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a

rectifica eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic-inferioare, în caz

contrar, art. 6 CoEDO este încălcat (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată existența erorilor de drept, ce au dus

la adoptarea unei hotărâri netemeinice, în același timp, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit cererilor de recurs, recurenții invocă prezența erorilor de drept și

anume: cauza a fost judecată în instanța de apel fără citarea legală a unei părți (art.

427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală), instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția (art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală) și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului (art. 427 alin. (1)

pct. 13) Cod de procedură penală).

Analizând decizia instanței de apel, prin prisma celor susținute de recurenți,

Colegiul subliniază că temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5) și

6) Cod de procedură penală și-au găsit confirmare, iar asupra celui prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală nu se va expune, or judecarea în fond

a apelului nu a avut loc, întrucât instanța de apel a considerat că nu a fost sesizată în

conformitate cu legislația.

În contextul celor arătate supra, invocând prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, ce permit instanței de recurs de a judeca și în baza temeiurilor

neinvocate, ținând cont de principiul neagravării situației persoanei în favoarea

căreia a fost declarat recurs, Colegiul, asupra erorii de drept prevăzută de art. 427

alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, statuează că argumentul referitor la faptul

că instanța de apel nu a îndeplinit procedura de citare legală și respectiv nu a fost în

drept să judece apelul în lipsa avocatului Radu Sergiu, nu și-a găsit confirmare.

Astfel, la f.d. 202, vol. I este anexată citația adresată acestuia, iar la f.d. 207,

vol. I este anexat avizul de recepție potrivit căruia citația instanței de apel a fost

recepționată de către titular la 04 ianuarie 2022, fiind pusă semnătura și mențiunea

olografică „Radu Sergiu”.

Tot aici, lezarea dreptului la apărare nu se atestă, drepturile și interesele

procesuale ale inculpatului fiind apărate de către avocatul ales – Șendrea Nicu (f.d.

210, vol. I).

Totodată, hotărârea instanței de apel este adoptată cu încălcarea esențială a

dispozițiilor art. 321 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece lipsesc acte

ce ar confirma că inculpatul a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de

a apărea în fața instanței de apel, ultima neverificând dacă Talmaci Tudor se află pe

4

teritoriul Republicii Moldova și care este soarta dosarului de căutare (a fost sau nu

clasat).

În continuare, referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, Colegiul, din jurisprudența națională cât și a CtEDO,

reliefează faptul că, pentru a corespunde criteriilor de calitate, o hotărâre

judecătorească trebuie să fie motivată suficient. Motivarea hotărârii judecătorești

constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum

și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul

judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute

de art. 6 CoEDO (hotărârea CtEDO Fomin versus Republica Moldova).

În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Adică, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuie să expună concluzia

generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea criticilor invocate de apelant, analizând probele și indicând expres care

sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora, pentru a permite

instanței ierarhic-superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

La caz, instanța de apel a conchis că apelul nu este declarat în termen legal,

omițând a analiza și aprecia în cumul cu celelalte materiale ale cauzei penale dacă

prima instanță a îndeplinit cerințele prevăzute de art. 338 alin. (4) Cod de procedură

penală, pentru a conchide că termenul de apel a început a curge pentru partea

apărării din 13 august 2021 și nu din 18 octombrie 2021, în situația în care:

- nu a fost expediată o copie a sentinței integrale în adresa avocatului Radu

Sergiu;

- copia sentinței pentru inculpat, care nu a fost prezent la judecarea cauzei cât și

la pronunțarea integrală a sentinței, a fost expediată nu la ultimul domiciliu a lui

Talmaci Tudor, ci la locul unde acesta făcea stagiul militar, or scrisoarea de

expediere anexată la dosar conține corectări vădite (f.d. 192, vol. I).

Totodată, instanța de apel, nu a indicat dacă sunt aplicabile sau nu prevederile

art. 404 Cod de procedură penală, atunci când apelul a fost declarat în numele

inculpatului, care nu a fost prezent la judecarea cauzei cât și la pronunțarea integrală

a sentinței.

Prin urmare, actul judecătoresc este insuficient motivat, decizia necuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția, în ceea ce privește soluția că apelul este

declarat în afara termenului legal.

Mai mult, potrivit art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală instanța de apel

nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probe ce nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

În speță, aceste prescripții legale nu au fost respectate, or din conținutul

procesului-verbal al ședinței de judecată din 26 ianuarie 2022 (f.d. 214, vol. I)

5

rezultă că în instanța de apel nu au fost cercetate probe ce se referă la chestiunea ce

ține de nerespectarea termenului de declarare a apelului. Cu toate acestea, în partea

motivantă a deciziei sunt invocate probe în baza cărora instanța de apel își

întemeiază soluția (a se vedea pct. 10-12 a hotărârii recurate).

Reieșind din cele expuse, decizia instanței de apel este adoptată cu încălcarea

legislației penale, fapt ce se apreciază de Colegiul penal ca erori procesuale, care se

încadrează în pct. 5) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece se

referă la procedura de citare legală a părții și de motivare a soluției instanței de apel

și se consideră temei de recurs.

În aceste împrejurări, Colegiul consideră că se impune concluzia de dispunere a

rejudecării cauzei de instanța de apel și de nepreluare a concluziilor instanței de

apel, pe motiv că erorile comise nu pot fi înlăturate de către instanța de recurs în

prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor legii procesual-penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Șendrea Nicu, și Radu

Sergiu, ambii în numele inculpatului Talmaci Tudor, casează total decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022 în cauza penală

privindu-l pe Talmaci Tudor XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 19 iulie 2022.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

BOICO Victor

PLĂMĂDEALĂ Ghenadie

6