ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 25.05.2022

1ra-168/22 — art.287 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
25.05.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-168/22 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-168/22

1-21019388-01-1ra-03022022

Curtea Supremă de Justiție

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Antonov Mihail în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021, în

cauza penală în privința lui

Ceban Valeriu XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.02.2021-04.06.2021;

Instanța de apel: 22.06.2021-02.11.2021;

Instanța de recurs: 03.02.2022– 25.05.2022.

a c o n s t a t a t :

Ceban Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod

penal, la amendă în mărime de 600 unități convenționale, echivalent a 30 000 lei.

S-a încasat de la inculpat în contul statului suma de 448 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

pe 23 octombrie 2020, la aproximativ ora 18:30, fiind în stare de ebrietate,

aflându-se în imediata apropiere de gospodăria cet. Bostan Nicolae, situată în s

XXXXX, din intenție huliganică, încălcând grosolan ordinea publică, în prezența

mai multor persoane, în urma unui conflict apărut spontan cu cet. Țurcan Ștefan, i-

a aplicat ultimului două lovituri cu pumnul în regiunea feței și o lovitură cu

piciorul în regiunea abdomenului și i-a adresat cuvinte necenzurate lui Țurcan

Ștefan, cauzându-i acestuia potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX

din 28 decembrie 2020, următoarele leziuni corporale: excoriație pe mucoasa buzei

inferioare, care a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur,

contondent cu suprafața de interacțiune limitată prin mecanism de lovire, posibil în

1

timpul și circumstanțele indicate, care se califică ca vătămare corporală

neînsemnată.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, instanța a reținut în drept că, faptele

inculpatului Ceban Valeriu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute la art.287 alin.(1) Cod penal, individualizată prin - „ Acțiunile

intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.”.

sentința, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărârii, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat, din

motivul lipsei elementelor infracțiunii.

În motivarea apelului, avocatul a invocat că, întru constatarea faptului

incriminat lui Ceban Valeriu, descris în sentința de condamnare, instanța de

judecată a făcut referință în mod selectiv la probele administrate doar în

confirmarea vinovăției inculpatului care nu există, contra prevederilor art.6 Cod

penal, unde expres este prevăzut: Persoana este supusă răspunderii penale numai

pentru fapte săvârșite cu vinovăție. În baza acestei norme penale, instanța era

obligată să verifice sub toate aspectele, complet și obiectiv toate probele

administrate în cauza penală.

La examinarea în fond a cauze penale partea apărării a menționat că, Ceban

Valeriu, a fost transformat din victimă în inculpat, chiar dacă au fost prezentate

probe suficiente în nevinovăția lui Ceban Valeriu, în necomiterea infracțiunii

imputate. Instanța de judecată a lăsat aceste probe fără nici o apreciere juridică,

creând impresia că apărarea a lipsit din acest proces de judecată și în astfel de

circumstanțe în zădar s-au mai interogat martorii.

Avocatul a susținut că, Ceban Valeriu s-a apropiat de partea vătămată și

Livițchi Denis, cu intenție pașnică de ale propune ajutor și nici de cum de a comite

vreo fată prejudiciabilă. Partea vătămă prima la atacat pe inculpat cu cuvinte

injurioase la apucat cu răutate deosebită de piept, în timp ce ginerele acestuia s-a

repezit după lopată, cu scopul să-l lovească pe Ceban Valeriu. În aceste condiții

inculpatul a fost impus să se apere și să riposteze. Tot în acest moment au

intervenit martorii Bostan Nicolae, Gavrilenco Valeriu, Pîslari Ivan care au strigat

să lase lopata jos, să se liniștească. Nu este clar cum instanța a ajuns să pronunțe

sentință de condamnare în circumstanțele descrise.

Prezumția vinovăției este stipulat expres în lege și este prevăzut concret când

persoana poate fi recunoscută vinovată. Este necesar de a dovedi vinovăția

persoanei, dar nu de copiat învinuirea adusă de organele de resort și de condamnat

persoana bazând-u-se doar pe presupuneri.

Instanța de judecată nu a ținut cont dacă sunt toate elementele infracțiunii,

nu a ținut cont nici de cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

Mai mult, conform Hotărârii Plenului CSJ cu privire la practica judiciară în

cauzele penale despre huliganism din 19.06.2006 cu modificările din 15.05.2017 -

una din condițiile necesare pentru aplicarea răspunderii conform art.287 Cod penal

2

este ca inițiator al încălcării sau al certei să fie nu victima, dar făptuitorul, care a

provocat conflictul pentru a se răfui cu victima.

În cazul dat, anume Țurcan Ștefan a fost inițiator, a început acțiunile de

huliganism, l-a înjurat, l-a apucat de piept, incluzându-se și ginerele acestuia, care

a încercat să aplice obiecte în scopul vătămării integrității corporale.

O altă condiție a laturii subiective a huliganismului se caracterizează prin

comiterea cu intenție directă a infracțiunii. Persoana conștientizează că, încalcă

grosolan ordinea publică, exprimând astfel o vădită lipsă de respect față de

societate și dorind acest fapt. În cazul dat, Ceban Valeriu a avut doar intenția să îi

acorde ajutor lui Țurcan Ștefan și Livițchi Denis. Dar cu toate că s-a apropiat

binevoitor, Țurcan Ștefan și Livițchi Denis au transformat-o în huliganism

adevărat, l-a amenințat pe acesta, apucându-l de piept și amenințându-l cu lopata.

În sinteza celor menționate, avocatul a conchis că, scopul real al dosarului

penal împotriva lui Ceban Valeriu este nu înfăptuirea justiției, dar de a pune

presiune pe acesta în vederea subminării unui alt dosar, unde Ceban Valeriu din

spusele lui este victimă, care a doua zi, pe 24 octombrie 2020 a fost maltratat

barbar pe diferite părți ale corpului de către așa numita victimă, Țurcan Ștefan și de

către ginerele și feciorul acestuia, în prezența vecinilor. Astfel, în cazul lipsei

probelor ce ar confirma intenția, motivul și scopul în comiterea infracțiunii

imputate, existența multiplelor divergențe care nu au fost înlăturate de către

instanță, în mod indubitabil duc la casarea sentinței de condamnare.

2021, apelul declarat a fost admis, casată total sentința, inclusiv din oficiu în baza

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Ceban Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287

alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 600 unități convenționale, echivalentul

a 30 000 lei.

S-a încasat de la inculpat în contul statului suma de 448 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

În motivarea soluției pronunțate instanța de apel cu trimitere la prevederile

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, a indicat că, potrivit hotărârii Curții

Constituționale nr.25 din data de 12 august 2021, privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art.287 alin.(1) Cod penal și anume a

faptului că, au fost admise parțial excepțiile de neconstituționalitate ridicate și au

fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism” din art.287

alin.(1) Cod penal, urmează a fi excluse aceste fraze din învinuire.

În continuare, instanța de apel a notat că, probe scrise și documentele

examinate, coroborează cu declarațiile martorilor date la urmărirea penală, în

instanța de fond, cât și cu întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus

prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, a indicat că, prin

acțiunile sale intenționate Ceban Valeriu a comis infracțiunea prevăzută la art.287

alin.(1) Cod penal, după semnele calificative huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

3

persoanelor, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, în acțiunile lui Ceban Valeriu

sunt toate elementele componenței de infracțiune, constatate în ședința de judecată

și care au fost probate de partea acuzării potrivit principiului „in dubio pro reo”,

ținând cont de caracterul faptei și specificul administrării probatoriului pe aceste

categorii de infracțiuni.

În acest sens, în calitate de probă directă ce demonstrează vinovăția

inculpatului, au fost puse declarațiile părții vătămate care sunt apreciate ca fiind

veridice, întrucât au fost depuse de către aceasta sub jurământ și susținute pe deplin

de către celelalte probe indirecte, care a demonstrat cert că, inculpatul a săvârșit

fapta de huliganism cu aplicarea violenței asupra părții vătămate. La fel,

declarațiile părții vătămate s-au confirmat și prin circumstanțele de fapt stabilite,

din care a rezultat că anume inculpatul pe 23 octombrie 2020, la aproximativ ora

18:30, fiind în stare de ebrietate, din intenție huliganică, încălcând ordinea publică,

în prezența mai multor persoane, în urma unui conflict apărut spontan cu cet.

Țurcan Ștefan, i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea feței și o lovitură cu

piciorul în regiunea abdomenului și i-a adresat cuvinte necenzurate acestuia.

În susținerea declarațiilor părții vătămate au fost și declarațiile martorului

Livițchi Denis, care la fel fiind avertizat de răspundere penală pentru darea de

declarații false a declarat faptul că, Ceban Valeriu a început să-și propună ajutorul,

iar Țurcan Ștefan a refuzat acest ajutor. Ei încărcau porumb, iar acesta și-a amintit

de un conflict mai vechi și a început cu vorbe, zicând că o să ”arate el cine e Valera

!”, ”o să-i scalde în iaz”. Ceban Valeriu s-a apropiat de Țurcan Ștefan și l-a lovit

cu pumnul în regiunea buzelor. După prima lovitură Ceban Valeriu s-a dat la o

parte, după care iarăși s-a apropiat de partea vătămată și i-a aplicat o lovitură cu

piciorul în regiunea coastelor.

Totodată, martorului Ceban Nicolae a relatat faptul că, în ziua respectivă,

inculpatul era în stare de ebrietate și a văzut cum Ceban Valeriu l-a lovit pe Țurcan

Ștefan în față.

Astfel, acțiunile infracționale ale inculpatului au fost confirmate și de către

martorul Nicolae Bostan, care a declarat că Ceban Valeriu și Țurcan Ștefan se

certau. I-a zis lui Țurcan Ștefan că a încărcat prea mult, la care ultimul i-a zis ”vrei

să-ți fac un rahat!?” Ceban Valeriu a auzit aceasta și l-a lovit pe Țurcan Ștefan.

De asemenea, prin declarațiile martorului Pîslari Ivan s-a confirmat că

inculpatul fiind în stare de ebrietate a fost inițiatorul conflictului și ulterior a aplicat

lovituri părții vătămate. Martorul a relatat că, a văzut că Ceban Valeriu și Țurcan

Ștefan au început să se împingă. A intervenit între ei ca să nu se bată. În acest timp,

ginerele lui Țurcan Ștefan, , a vrut să ia lopata, dar Bostan Nicolae i-a zis să o pună

la loc, fapt ce și făcut. Ceban Valeriu a început cearta, dar nu știe din ce cauză.

Nu în ultimul rând o deosebită importanță ca probă a avut-o și declarațiile

martorului Gavrlenco Valeriu, care a declarat asupra stării inculpatului și anume

că, Ceban Valeriu era în stare de ebrietate, pe care l-a înțeles după mersul lui.

Ceban Valeriu nu i-a spus de la ce a început conflictul în acea seară, i-a zis doar că

demult timp sunt cu Țurcan Ștefan în relații conflictuale.

4

Conform raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX, partea

vătămată a suportat excoriație pe mucoasa buzei inferioare, care a fost produs în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur, contondent, cu suprafața de

interacțiune limitată prin mecanism de lovire și s-a calificat ca vătămare corporală

neînsemnată. La fel, s-a constatat că producerea leziunilor prin cădere liberă a

corpului din poziție verticală și automutilarea se exclud.

Cu referire la alegațiile avocatului privind faptul că, inculpatul s-a apropiat

de către partea vătămată cu intenție pașnică de ai ajuta, instanța de apel a

considerat ca pur declarative și le-a respins, or, cu certitudine s-a constatat faptul

că în urma adresării inculpatului către partea vătămată privind acordarea ajutorului,

partea vătămată a refuzat ajutorul din motiv că acesta era în stare de ebrietate, prin

urmare inculpatul nefiind de acord cu refuzul a inițiat conflictul prin aplicarea

loviturilor părții vătămate.

Referitor la alegațiile că, partea vătămată l-a apucat de piept pe inculpatul, la

fel a fost considerat ca un argument declarativ și respins, or, la materialele cauzei

nu există nici o probă în confirmarea lucrului dat. Mai mult, partea vătămată a

declarat că, încărcând porumb, s-a apropiat Ceban Valeriu și i-a propus să-l ajute.

I-a spus lui Ceban Valeriu că nu are nevoie. Ceban Valeriu era în stare de ebrietate

și ia fost refuzat pentru a ajuta. Partea vătămată l-a împins un pic și Ceban Valeriu

l-a lovit cu genunchiul și pumnul în față, i-a sărit dintele, astfel din declarațiile

părții vătămate s-a constat că însăși partea vătămată în orice mod a încercat să evite

contactul cu inculpatul deoarece acesta era în stare de ebrietate.

La argumentul apelantului precum că, scopul real al dosarului penal

împotriva lui Ceban Valeriu este nu înfăptuirea justiției ci intenția de a pune

presiune pe acesta în vederea subminării unui alt dosar, unde Ceban Valeriu din

spusele lui este victimă, instanța de apel a considerat că, este un argument pur

declarativ și fără un suport probatoriu, or, examinând circumstanțele cauzei penale

și materialele cauzei nu a constatat careva probe prezentate de către partea apărării

în suportul argumentului relatat, mai mult, chiar dacă să fie admis faptul că ar

exista o altă cauză penală, instanța de apel a remarcat faptul că nu are nici o

tangență o cauză cu alta, plus la asta chiar și partea apelantă care a invocat faptul

dat a relatat în cererea de apel că nu cunoaște care este soarta cauzei penale.

Cu referire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și cheltuielile

de judecată înaintate în cadrul procesului penal, instanța de apel cu aplicarea

normelor materiale, procesual penale și procesual civile, relevante speței deduse

judecății a conchis că pedeapsa sub formă de amenda este una echitabilă care va

atinge scopul legii penale de restabilire a echități sociale și cheltuielile de judecată

la fel urmează a fi încasate de la inculpat.

alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recursuri decizia

instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea recursurilor declarate, autorul acestora invocă argumente

similare celor menționate în cererea de apel (pct. 3 din prezenta decizie).

5

În esență criticile avocatului se bazează pe modul de apreciere a probelor de

către instanțele ierarhic inferioare, indicând că probele prezentate de partea

acuzării, nu sunt pertinente și concludente ca să dovedească vinovăția inculpatului,

mai mult acesta a fost provocat de către partea vătămată, iar declarațiile martorilor

puse la hotărâre de condamnare nu sunt consecvente fiind și contradictorii.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia acestuia asupra recursului

declarat de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi respins ca fiind vădit

neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului, acesta se întemeiază pe prevederile

art.427 alin. (1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar și 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Prin urmare, argumentele recurentului se axează pe ideea că, instanțele

ierarhic inferioare nu au intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea

fiind apreciate greșit, eronat fiind dispusă condamnarea lui Ceban Valeriu în baza

art.287 alin.(1) Cod penal.

Însă, verificând alegațiile acestuia și circumstanțele cauzei în raport cu actele

cauzei, Colegiul penal conchide că, sunt neîntemeiate, iar temeiurile invocate nu au

fost încălcate în speța dedusă judecății.

Cu referire la temeiul de recurs invocat de avocat, prin prisma pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal ține să menționeze că,

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct.4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că, instanța de

apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, în conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate

cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel

pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a respins

argumentele părți apărării, la caz fiind administrate probe pertinente și concludente

susceptibile să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

6

Totodată, Colegiul penal constată că, recurentul critică modul de apreciere a

probelor de către instanța de apel, considerând ca necorespunzător circumstanțelor

de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute deoarece, conform

art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de

judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Toate probele administrate au primit apreciere la justa lor valoare, concluziile

privind condamnarea inculpatului Ceban Valeriu, rezultă din circumstanțele de fapt

stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurent, precum că instanța nu a dat o

apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei.

În contextul dat, Colegiul penal reține că, art.427 alin.(1) Cod de procedură

penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă

faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul

acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat.

Astfel, în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal conchide

că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din

decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări,

pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat și prevăzut la art.427 alin.(1) pct.

8) Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, Colegiul penal

menționează următoarele.

De către instanța de apel a fost stabilită prezența în acțiunile inculpatului atât

a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor imputate, cât și

cea care caracterizează latura subiectivă, precum și obiectul și subiectul infracțiunii,

or, de către instanțele de fond cert au fost stabilite că inculpatul prin acțiunile sale

intenționate a încălcat ordinea publică, prin aplicarea violenței asupra părții

vătămate Țurcan Ștefan, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

Astfel, se constată că, în cauză au fost stabilite toate elementele componente

ale infracțiunilor imputate inculpatului Ceban Valeriu, inclusiv vinovăția acestuia,

după cum rezultă din hotărârile instanțelor de fond, care s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-au motivat concluziile prin cumulul de probe

pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior

apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură

7

penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

În sinteza celor constatate, raportând situația reținută în cauză la prevederile

art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența

erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, impunându-se soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Antonov Mihail în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 02 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Ceban Valeriu XXXXX,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-28
0,94
1ra-2009/2018 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-2009/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, exam
CSJ 2020-06-26
0,94
1ra-1131/2020 — art. 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-1131/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilitatea î
CSJ 2021-03-10
0,94
1ra-287/2021 — art.179 al.2 CP
Dosarul nr. 1ra-287/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena, examinân
CSJ 2022-10-20
0,94
1ra-783/22 — art.264/1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-783/2022 1-20097395-01-1ra-23052022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţur
CSJ 2020-05-20
0,94
1ra-901/2020 — art.151 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-901/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și Cobzac Elena, examinând ad
Sursă