1ra-350/2022 — art. 287 alin. 1, 3, 155, 187 alin. 2 lit. b,f CP

1ra-350/2022 — art. 287 alin. 1, 3, 155, 187 alin. 2 lit. b,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-350/2022

1-20118750-01-1ra-14032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Mihail

Tomița, de avocații Eugen Grosu și Vitali Covaliov în numele inculpatului Aladov

Vitali, de avocații Alexandru Iurașco și Vitali Covaliov în numele inculpatului Aladov

Vasili, de inculpații Aladov Vitali și Aladov Vasili, împotriva sentinței Judecătoriei

Comrat din 17 decembrie 2020 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 16 noiembrie 2021, privind inculpații

Aladov Vitali XXXX;

Aladov Vasili XXXX.

instanța de fond: 03.10.2020 – 17.12.2020,

instanța de apel: 15.03.2021 – 16.11.2021,

instanța de recurs: 14.03.2022 – 16.05.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 6 ani închisoare, art. 287 alin. (1) Cod

penal la 2 ani închisoare, art. 155 Cod penal la 2 ani închisoare și 287 alin. (1) Cod

penal la 2 ani închisoare.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, din 17.12.2020, cu includerea perioadei arestării preventive de la

21.08.2020 până la 17.12.2020.

1

Procesul penal în privința lui Aladov Vitali pe art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal (episodul din 18.08.2020) și art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal (episodul din

19.08.2020), a fost încetat, pe motiv că faptele constituie contravenții prevăzute de art.

335 Cod contravențional.

Aladov Vitali a fost sancționat în baza art. 335 Cod contravențional cu amendă

în mărime de 20 unități convenționale, ce constituie 1000 lei și în baza art. 335 Cod

contravențional cu amendă în mărime de 20 unități convenționale, ce constituie 1000

lei.

Conform art. 44 alin. (2) Cod contravențional, prin cumulul parțial al

sancțiunilor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în

mărime în mărime de 24 unități convenționale, ce constituie 1200 lei.

Aladov Vasili a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 6 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din 17.12.2020, cu includerea

perioadei arestării preventive de la 21.08.2020 până la 17.12.2020.

Procesul penal în privința lui Aladov Vasili pe art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal (episodul din 18.08.2020) și art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal (episodul din

19.08.2020), a fost încetat pe motiv că faptele constituie contravenții prevăzute de art.

335 Cod contravențional.

Aladov Vasili a fost sancționat în baza art. 335 Cod contravențional cu amendă

în mărime de 20 unități convenționale, ce constituie 1000 lei și în baza art. 335 Cod

contravențional cu amendă în mărime de 20 unități convenționale, ce constituie 1000

lei.

Potrivit art. 44 alin. (2) Cod contravențional, prin cumulul parțial al sancțiuinilor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 24

unități convenționale, ce constituie 1200 lei.

Plângerea avocatului Jecov Nicolai, în numele inculpatului Aladov Vitali, cu

privire la anularea ca ilegale a ordonanțelor procurorului oficiului Comrat procuratura

UTA Găgăuzia, Victor V., din 21 august 2020 și din 25 august 2020 în partea numirii

ofițerilor Inspectoratului de poliție Comrat Boicov I., Stoinov S., Stamatov I.,

Barladean А., Boicov C., șefului IP Comrat Cristioglo I., Bolocan А., Arnaut G.,

Gagauz S. pentru exercitarea atribuțiilor ofițerilor de urmărire penală la cauza penală

nr. 2020190345, a fost respinsă, ca neîntemeiată.

orele 17:20, pe drum de țară, situat în partea de vest, la periferia mun. xxxx, conducând

automobilul de model ”Toyota Prado”, n/î XXXX, observând automobilul de serviciu

de poliție de model ”Dacia Logan”, n/î MAI 9055, care se deplasa la apel de intervenție,

sub conducerea angajatului Inspectoratului de poliție Comrat, Topal Vladimir și

angajatul poliției Cioban Vladimir care se afla în salonul automobilului, Aladov Vitali

a depășit automobilul vizat de serviciu și a blocat drumul, parcând automobilul de

model ”Toyota Prado”, n/î XXXX, în calea angajaților de poliție, prin ce i-a impus să

se oprească. Ieșind din automobilul de serviciu de poliție ”Dacia Logan”, n/î MAI

9055, angajatul Inspectoratului de poliție Comrat, Topal Vladimir s-a adresat către

Aladov Vitali, care era în automobilul ”Toyota Prado”, n/î XXXX, la ce ultimul,

acționând intenționat, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a

2

reacționat agresiv și fără a avea motive, folosind un limbaj obscen, a început cu voce

ridicată să exprime nemulțumire în adresa lor și să semnalizeze tare, după ce

neîntemeiat, deși putea să se deplaseze fără obstacole, cu obrăznicie deosebită a

solicitat ca angajatul de poliție Topal Vladimir să ia din calea lui automobilul de

serviciu de poliție, amenințând că, în caz contrar, se va deplasa peste ei, prin faptul dat

inspirând angajaților de poliție starea de pericol de aplicare a violenței fizice cu obiectul

de pericolul sporit - automobilul de model ”Toyota Prado”, n/î XXXX, care la mișcare

cu mare viteză are proprietăți izbitoare și traumatice, ce putea duce la cauzarea

vătămărilor corporale sau vătămarea sănătății, inclusiv și survenirea decesului.

Ulterior, acționând în continuarea intenției sale infracționale, îndreptate spre

încălcare grosolană a ordinii publice, cu toate acestea ignorând reguli generale de

comportament în societate, care garantează inviolabilitatea personalității și integritatea

bunului, din intenții huliganice, având intenția de a arăta superioritatea și permisivitatea

sa, intenționat a comis tamponarea cu partea din față a automobilului de model ”Toyota

Prado”, n/î XXXX, partea din față a automobilului de serviciu - de model ”Dacia

Logan” n/î MAI 9055, în salonul căruia se aflau angajații de poliție Topal Vladimir și

Cioban Vladimir, cauzându-le suferințe psihice (morale), ce s-au exprimat prin stare

de îngrijorare, frustrare, anxietate, stres și frică, ca consecință a tamponării, el a

deteriorat bara de protecție din față și capota automobilului de serviciu de poliție vizat.

Apoi, Aladov Vitali s-a îndepărtat de la locul tamponării, s-a întors și din nou

demonstrativ și rapid a început să se miște cu automobilul de model ”Toyota Prado”,

n/î XXXX, spre automobilul de serviciu de model ”Dacia Logan” n/î MAI 9055, și prin

aceste acțiuni huliganice dorind din nou să inspire amenințări și frică exprimate anterior

în privința angajaților de poliție Topal Vladimir și Cioban Vladimir, Aladov Vitali

brusc s-a oprit și peste un timp oarecare, a plecat de la locul infracțiunii într-o direcție

necunoscută.

Acțiunile inculpatului Aladov Vitali au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșite cu aplicarea

obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Tot el, la 19 august 2020, orele 10:28, fiind în relații ostile cu Șeful

Inspectoratului de poliție Comrat Tomailî Nicolai, care se afla în concediu, acționând

intenționat și conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, l-a sunat pe Tomailî

Nicolai și în mod agresiv i-a comunicat că dorește să se întâlnească și să se clarifice cu

el, expunând amenințări de aplicarea violenței și răfuielii fizice prin cauzarea ultimului

a vătămărilor grave a integrității corporale sau a sănătății. La fel în cadrul discuției

telefonice Aladov Vitali, i-a comunicat lui Tomailî Nicolai, că se îndreaptă spre el

pentru realizarea amenințărilor exprimate. Amenințările date au fost percepute de către

Tomailî Nicolai ca fiind reale și impuneau îngrijorări serioase de executarea lor, luând

în considerare faptul că Aladov Vitali în momentul când a sunat, era agresiv în privința

părții vătămate, având fermitate suficientă și subiectivă, avea ură față de Tomailî

Nicolai și anterior a fost atras la răspunderea penală, fiind imprevizibil în acțiunile sale.

Acțiunile inculpatului Aladov Vitali au fost încadrate în baza art. 155 Cod penal,

3

ca amenințarea cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă a existat

pericolul realizării acestei amenințări.

Tot el, în scopul realizării amenințărilor de aplicarea violenței și răfuielii fizice

exprimate anterior prin telefon în adresa lui Tomailî Nicolai, la 19 august 2020, orele

11:20, a venit cu automobilul de model ”Toyota Prado”, n/î XXXX, în s. Xxxx, pe str.

Xxxx, în căutarea casei de locuit a Șefului Inspectoratului de poliție Comrat, Tomailî

Nicolai. Aflându-se în locul menționat, acționând intenționat și conștientizând că poate

încălca liniștea locuitorilor s. Xxxx, încât se afla în loc public pe strada centrală a

localității menționate, a început să lovească cu piciorul în poarta casei vecine. Ulterior,

după ce a înțeles că a greșit casa și aflând de la vecină unde exact locuiește Tomailî

Nicolai și aflându-se nemijlocit la intrare în casa de locuit a lui, situată pe adresa s.

Xxxx, str. Xxxx, xxxx, acționând cu intenții huliganice, demonstrând permisivitate, cu

toate acestea, grosolan încălcând norme și reguli generale de comportament în

societate, care după caracterul său se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, a început

să bată tare și să strice poarta metalică, care împiedica intrarea pe teritoriul locuinței

lui Tomailî Nicolai, prin aplicarea loviturilor puternice cu piciorul în poartă, însă s-a

oprit când au venit angajații de poliție Comrat, pe care i-a chemat Tomailî Nicolai,

îngrijorându-se de amenințările exprimate anterior prin telefon din partea lui Aladov

Vitali.

Acțiunile inculpatului Aladov Vitali au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Tot el, la data de 19 august 2020, în perioada orelor 09:00 până la 10:00, venind

din partea de vest la periferia mun. Comrat, între terenurile cu plantații de viță de vie,

Aladov Vasili conducea lucrările de demontare și încărcare ilegală a stâlpilor din beton

armat în camion, de pe terenul cu numărul cadastral xxxx, ce aparține lui Chiseev

Dmitri, care împreună cu fratele Chiseev Serghei îi făceau observații lui Aladov Vasili

și încercau să-l convingă că ei comit acțiuni ilegale, în situația dată s-a implicat Aladov

Vitali și folosind această ocazie, acționând intenționat, din motive huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimând lipsa de respect față de toți cei prezenți

și anume față de Chiseev Dmitri și fratele său, Chiseev Serghei inclusiv, fără a lua in

considerație prezența angajaților Inspectoratului de poliție Comrat, care au venit la

locul indicat la comunicarea lui Chiseev Dmitri, a început împreună cu Aladov Vasili

să se comporte agresiv, provocator și obscen față de Chiseev Dmitri și Chiseev Serghei,

și anume fără a avea temei, îi ofensa cu expresii obscene, prin ce a umilit onoarea și

demnitatea lor, scuipa în partea lor și încerca să scoată de pe cap chipiul lui Chiseev

Serghei, precum și cu obrăznicie deosebită a aplicat violența fizică și anume a lovit o

dată cu piciorul mâna lui Chiseev Serghei, cauzându-i durere fizică, cu toate acestea

nu a reacționat la observațiile legale ale celor prezenți cu privire la încetarea

comportamentului ilegal. Văzând cele ce se întâmplă, angajatul poliției în scopul

evitării acțiunilor de huliganism și aplicării ulterioare a violenței din partea lui Aladov

Vitali, i-a așezat pe Chiseev Dmitri și Chiseev Serghei în automobilul de poliție, până

se va termina cercetarea cazului. La fel, în procesul comiterii acțiunilor huliganice

menționate, Aladov Vitali, fără motive a aplicat violența fizică și anume a lovit cu

4

pumnul în față pe Urum Veaceslav, care se afla la locul incidentului, cauzându-i durere

fizică, precum și cu obrăznicie deosebită a aplicat o lovitură cu mâna, cu care a

deteriorat parbrizul automobilului de model ”Volkswagen”, cu care a venit Urum

Veaceslav, cu toate că ultimul anterior nu avea careva relații, litigii sau contraziceri cu

Aladov Vitali și Aladov Vasili și a venit în locul menționat, la rugămintea lui Chiseev

Dmitri.

Acțiunile lui Aladov Vitali au fost calificate pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal

ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane.

Tot el, la 18 august 2020, în perioada orelor 13:00 până 16:00, aflându-se în

partea de vest, la periferia mun. xxxx, pe terenurile cu plantații de viță de vie, pe care

erau stâlpi din beton armat, numere cadastrale:

- xxxx, ¼ cota-parte căruia aparține lui Cara Serghei și se dă în arendă S.R.L.

„RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Leiciu Tatiana și se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK

L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Croitor Marianna și se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK

L.T.F.”;

- xxxx, care aparține S.R.L. „RAATLIK L.T.F.” (administrator Cara Mihail) și

se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă în arendă S.R.L.

„RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă în arendă S.R.L.

„RAATLIK L.T.F.”, acționând cu intenția unică, la înțelegerea prealabilă, împreună cu

Aladov Vasili, a întreprins de înainte acțiuni active de organizare a lucrărilor legate de

demontare și încărcare ilegală a stâlpilor din beton armat în camion, din motive de

profit, cu scopul sustragerii ulterioare, cu toate că fiind observați de către Cara Mihail

(administratorul arendatorului), care a încercat să prevină sustragerea bunului

S.R.L.„RAATLIK L.T.F.”, precum și bunului persoanelor sus menționate, care potrivit

contractelor de arendă i-au fost încredințate pentru uz temporal, îi convingea pe Aladov

Vitali și Aladov Vasili, că ei sustrag stâlpi din beton armat de pe terenuri străine, însă,

ultimii n-au reacționat în mod corespunzător și deschis, în prezența lui Cara Mihail, cu

camionul au dus stâlpii din beton armat sustrași în următoarea cantitate:

- 150 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 3 750 lei, prin

ce i-au cauzat proprietarului Cara Serghei daune materiale în proporții considerabile;

- 135 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 3 375 lei, prin

ce i-au cauzat proprietarului Leiciu Tatiana daune materiale în proporții considerabile;

- 210 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 5 250 lei, prin

ce i-au cauzat proprietarului Croitor Mariana daune materiale în proporții

considerabile;

- 75 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 1 875 lei, prin ce

i-au cauzat proprietarului S.R.L. „RAATLIK L.T.F.” daune materiale în proporții

considerabile;

5

- 75 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 1 875 lei, cât și

75 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma de 1 875 lei, 8 prin ce i-au

cauzat proprietarului Gheorghiev Constantin daune materiale în proporții considerabile

în suma totală 3 750 lei; Ulterior dispunând de bunul sustras (stâlpi din beton armat) la

discreția lor, i-a adus pe teritoriul adiacent casei de locuit la adresa mun. xxxx, str.

Xxxx, unde trăiește Aladov Vasili.

Acțiunile lui Aladov Vitali au fost calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f)

Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, la data de 19 august 2020, în perioada orelor 10:00 până 10:20, aflându-

se în partea de vest, la periferia mun. Comrat, pe terenul cu număr cadastral xxxx, cu

plantații de viță de vie, pe care erau stâlpi din beton armat, ce aparține lui Chiseev

Dmitri, acționând cu intenție, prin înțelegere prealabilă, împreună cu Aladov Vasili, a

întreprins dinainte acțiuni active de organizare a lucrărilor legate de demontare și

încărcare ilegală a stâlpilor din beton armat în camion, din motive de profit, cu scopul

sustragerii ulterioare, cu toate că fiind observat de către proprietar și alte persoane, care

au încercat să împiedice sustragerea bunurilor indicate, cu toate acestea Chiseev

Dmitrii de multe ori îl convingea și le demonstra lui Aladov Vitali și Aladov Vasili

documente constitutive asupra terenului ce-i aparține și bunul lui, ultimii n-au

reacționat în mod corespunzător și ignorând prezența proprietarului Chiseev Dmitrii și

altor persoane, inclusiv și angajaților Inspectoratului de poliție, în mod deschis, cu

camionul au dus stâlpii din beton armat sustrași de pe terenul dat în cantitate de 196

buc., în suma totală de 4900 lei, ulterior dispunând la discreția lor, le-au adus pe

teritoriul adiacent casei de locuit la adresa: mun. Comrat, str. Xxxx, unde trăiește

Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat proprietarului Chiseev D. daune materiale în

proporții considerabile.

Acțiunile lui Aladov Vitali au fost calificate pe art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de două

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de fond a constatat că Aladov Vasili, la 19 august 2020, în perioada

orelor 09:00 până la 10:00, aflându-se în partea de vest, la periferia mun. Comrat, între

terenurile cu plantații de viță de vie, în proces de organizare a lucrărilor de demontare

și încărcare ilegală a stâlpilor din beton armat în camion, de pe terenul cu numărul

cadastral xxxx, ce aparțin lui Chiseev Dmitri, a reacționat agresiv la observațiile lui

Chiseev Dmitri și fratelui său Chiseev Serghei și folosind această ocazie, acționând

intenționat, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând

lipsă de respect față de toți cei prezenți, și anume față de Chiseev Dmitri și fratele lui,

Chiseev Serghei inclusiv, ignorând prezența angajaților Inspectoratului de poliție

Comrat, care au venit la locul indicat la comunicarea lui Chiseev Dmitri, a început

împreună cu Aladov Vitali să se comporte agresiv, provocator și obscen față de Chiseev

Dmitri și Chiseev Serghei, fără a avea temei îi ofensa cu expresii obscene, prin ce a

umilit onoarea și demnitatea lor, având intenția de a arăta superioritatea sa, a luat de pe

capul lui Chiseev Serghei chipiul, pe care l-a aruncat în pădure, cu toate acestea nu a

reacționat la observațiile legale ale celor prezenți cu privire la încetarea

6

comportamentului ilegal. Văzând cele ce se întâmplă, angajatul poliției în scopul

evitării acțiunilor de huliganism și aplicării ulterioare a violenței din partea lui Aladov

Vitali, i-a așezat pe Chiseev Dmitri și Chiseev Serghei în automobilul de poliție, până

se va termina cercetarea cazului. Tot atunci Aladov Vasili, apropiindu-se de

automobilul de serviciu al angajaților de poliție, în salonul căruia erau Chiseev Dmitri

și Chiseev Serghei, a continuat să se exprime în adresa lor injurii și amenințări,

demonstrând cuțitul în mâinile sale, prin aceasta inspira stare de frică de aplicarea

violenței fizice cu obiectul dat, aplicarea căruia putea să cauzeze vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății, inclusiv și survenirea decesului.

Ulterior, Aladov Vasili, acționând în continuarea intenției sale infracționale,

îndreptate la încălcarea ordinii publice, folosindu-se de momentul potrivit, s-a apropiat

de automobilul lui Chiseev Dmitri, de model ”Opel Astra”, n/î XXXX, cu obrăznicie

deosebită a tăiat cu cuțitul roata din spate și din față din partea șoferului, și a mai tăiat

cu cuțitul ambele roți la motocicleta de model ”Yamaha”, ce aparține lui Chiseev

Serghei, prin ce intenționat a deteriorat bunul lor, cauzând dauna materială, prin ce a

comis acțiuni, ce încalcă reguli morale și sociale de conviețuire, ce garantează

inviolabilitatea personalității și bunului lor, care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită.

Acțiunile inculpatului Aladov Vasili au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită dacă au fost săvârșite cu

aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Tot el, la 18 august 2020, în perioada orelor 13:00 până la 16:00, aflându-se în

partea de vest la periferia mun. Comrat, pe terenurile cu plantații de viță de vie, pe care

erau stâlpi din beton armat, cu numere cadastrale:

- xxxx, ¼ cota-parte a căruia aparține lui Cara Serghei și se dă în arendă S.R.L.

„RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Leiciu Tatiana și se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK

L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Croitor Marianna și se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK

L.T.F.”;

- xxxx, care aparține S.R.L. „RAATLIK L.T.F.” (administrator Cara Mihail) și

se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK L.T.F.”; - xxxx, care aparține lui Gheorghiev

Constantin și se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK L.T.F.”; - xxxx, care aparține lui

Gheorghiev Constantin și se dă în arendă S.R.L. „RAATLIK L.T.F.”, acționând cu

intenția unică, din înțelegerea prealabilă, împreună cu Aladov Vitali, a întreprins

acțiuni active de organizare a lucrărilor legate de demontare și încărcare ilegală a

stâlpilor din beton armat în camion, din motive de profit, cu scopul sustragerii

ulterioare, cu toate că fiind observat de către Cara Mihail (administratorul

arendatorului), care a încercat să prevină sustragerea bunului S.R.L.„RAATLIK

L.T.F.”, precum și bunului persoanelor sus menționate, care potrivit contractelor de

arendă i-a fost încredințat pentru uz temporal, îl convingea pe Aladov Vitali și Aladov

Vasili că ei sustrag stâlpi din beton armat de pe terenuri străine, însă, ultimii n-au

7

reacționat în mod corespunzător și deschis, în prezența lui Cara Mihail, cu camionul

au însușit stâlpii din beton armat sustrași în următoare cantitate:

- 150 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 3 750 lei, prin

ce i-au cauzat proprietarului Cara Serghei daune materiale în proporții considerabile;

- 135 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 3 375 lei, prin

ce i-au cauzat proprietarului Leiciu Tatiana daune materiale în proporții considerabile;

- 210 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 5 250 lei, prin

ce i-au cauzat proprietarului Croitor Mariana daune materiale în proporții

considerabile;

- 75 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 1 875 lei, prin ce

i-au cauzat proprietarului S.R.L. „RAATLIK L.T.F.” daune materiale în proporții

considerabile;

- 75 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma totală 1 875 lei, cît și

75 buc. de pe terenul cu număr cadastral xxxx, în suma de 1 875 lei, prin ce i-au cauzat

proprietarului Gheorghiev Constantin daune materiale în proporții considerabile în

suma totală 3 750 lei;

Ulterior, dispunând de bunul sustras (stâlpi din beton armat) la discreția sa, i-a

adus pe teritoriul adiacent casei de locuit la adresa: mun. xxxx, str. Xxxx, unde trăiește

Aladov Vasili.

Acțiunile lui Aladov Vasili au fost calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f)

Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot el, la 19 august 2020, în perioada orelor 10:00 până la 10:20, aflându-se în

partea de vest la periferia mun. Comrat, pe terenul cu număr cadastral xxxx, cu plantații

de viță de vie, pe care erau stâlpi din beton armat, ce aparțin lui Chiseev Dmitri,

acționând cu intenție, prin înțelegere prealabilă, împreună cu Aladov Vitali, a întreprins

acțiuni active de organizare a lucrărilor legate de demontare și încărcare ilegală a

stâlpilor din beton armat în camion, din motive de profit, cu scopul sustragerii

ulterioare, cu toate că fiind observat de către proprietar și alte persoane, care au încercat

să împiedice sustragerea bunurilor indicate, Chiseev Dmitrii de multe ori îl convingea

și îi demonstra lui Aladov Vitali și Aladov Vasili documente constitutive asupra

terenului ce-i aparține și bunul lui, ultimii n-au reacționat în mod corespunzător și

ignorând prezența proprietarului Chiseev Dmitrii și altor persoane, inclusiv și

angajaților Inspectoratului de poliție, deschis, cu camionul au ridicat stâlpii din beton

armat sustrași de pe terenul dat în cantitate de 196 buc., în suma totală de 4900 lei,

ulterior dispunând la discreția sa, le-au adus pe teritoriul adiacent casei de locuit la

adresa: mun. xxxx, str. Xxxx, unde trăiește Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat

proprietarului Chiseev Dmitri daune materiale în proporții considerabile.

Acțiunile lui Aladov Vasili au fost calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f)

Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Necătând la faptul că inculpatul Aladov Vitali nu și-a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

8

aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății, aceasta s-a confirmat prin probele

cercetate în ședință de judecată.

Ori, se reține că la deplasare cu viteză, automobilul posedă aceleași proprietăți

de dăunare, ca și anumite tipuri de arme, chiar poate avea mai multe proprietăți de

provocare a pagubelor și traumatismelor. La conducerea neadecvată și agresivă, un

automobil mare poate cauza vătămări corporale destul de grave, inclusiv survenirea

decesului, generând îngrijorări întemeiate pentru partea vătămată pentru integritatea

corporală și chiar pentru viață.

Totodată, nu sunt constatate încălcări de competență a organului de urmărire

penală, la efectuarea procesului penal, în legătură cu ce instanța nu poate fi de acord

cu argumentele apărării, că procesul penal urmează a fi încetat în aceste temeiuri.

Discutând probarea învinuirii imputate lui Aladov Vitali în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța a ajuns la

următoarele concluzii.

Astfel, potrivit învinuirii definitive imputate inculpatului Aladov Vitali, la

19.08.2020, în perioada orelor 09:00 până la 10:00, venind la marginea de vest a mun.

Comrat, între terenurile cu plantații de viță de vie, Aladov Vasili conducea lucrările de

demontare și încărcare ilegală a spalierilor din beton armat în camion, de pe terenul cu

numărul cadastral xxxx, ce aparțin lui Chiseev Dmitri, care împreună cu fratele Chiseev

Serghei îi făceau observații lui Aladov Vasili și încercau să-l convingă că ei comit

acțiuni ilegale, în situația dată s-a implicat Aladov Vitali și folosind această ocazie,

acționând intenționat, din motive de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică și

exprimând lipsa de respect evidentă față de toți cei prezenți și anume față de Chiseev

Dmitri și fratele lui, Chiseev Serghei inclusiv, necătând la prezența colaboratorilor

Inspectoratului de poliție Comrat, care au venit la locul indicat la comunicarea lui

Chiseev Dmitri, a început împreună cu Aladov Vasili să se comporte agresiv,

provocator și obscen față de Chiseev Dmitri și Chiseev Serghei și anume fără careva

temei le ofensa cu expresii obscene, prin ce a umilit onoarea și demnitatea lor, scuipa

în partea lor și încerca să scoată chipiul lui Chiseev Serghei, precum și cu obrăznicie

deosebită, a aplicat violența fizică și anume a lovit o dată cu picior pe mâna lui Chiseev

Serghei, cauzându-i durerea fizică, cu toate acestea nu a reacționat la observațiile legale

ale celor prezenți cu privire la încetarea comportamentului ilegal.

Văzând ce se întâmplă, colaboratorul poliției, în scopul evitării acțiunilor de

huliganism și aplicării ulterioare a violenței din partea lui Aladov Vitali, l-a așezat pe

Chiseev Dmitri și Chiseev Serghei în automobilul de poliție, până s-a terminat totul.

La fel, în procesul comiterii acțiunilor de huliganism, Aladov Vitali, fără careva

motive, a aplicat violența fizică și anume a lovit cu mâna (pumnul) în zona feței pe

Urum Veaceslav, cauzându-i durerea fizică, precum și cu obrăznicie deosebită a aplicat

o lovitură cu mâna, cu care a deteriorat parbrizul automobilului de model

”Volkswagen”, cu care a venit Urum Veaceslav, cu toate că ultimul, anterior nu avea

careva relații, litigii sau contraziceri cu Aladov Vitali și Aladov Vasili și a venit în

locul menționat la rugămintea lui Chiseev Dmitri.

9

Acțiunile lui Aladov Vitali au fost calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două

persoane.

Circumstanțele de fapt au fost confirmate și prin probe scrise, cercetate în ședință

de judecată, inclusiv prin plângerea depusă de Chiseev Serghei la acțiunile de

huliganism ale lui Aladov Vasili și Aladov Vitali (vol. 1, f.d. 113).

Astfel, în ședință de judecată nu a fost dovedit faptul comiterii acțiunilor de

huliganism de către Aladov Vitali împreună cu Aladov Vasili.

Prin urmare, în baza aprecierii efectuate a probelor prezentate instanței, Aladov

Vitali și Aladov Vasili, la 19.08.2020, în perioada orelor 09:00 - 10:00, fiind la

margine de vest a mun. xxxx, între terenurile cu plantații de vița de vie, nu au acționat

în comun și n-au fost coexecutanții huliganismului penal.

Fiecare din persoanele vizate, au comis pe data indicată și în locul menționat în

privința părților vătămate și bunurilor lor, la discreția personală, independent unul de

altul.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită prin probe admisibile

vina inculpatului Aladov Vitali în comiterea huliganismului săvârșit de două persoane,

iar acțiunile lui au fost recalificare din art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane,

în art. 287 alin. (1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Vina inculpatului Aladov Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155

Cod penal, ca amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau

a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări, s-a confirmat prin

probe cercetate în ședință de judecată.

Conform probelor cercetate în cadrul ședinței, apelul telefonic al inculpatului

Aladov Vitali către partea vătămată Tomailî N., la 19.08.2020 orele 10:28, într-adevăr

a avut loc. Reieșind din declarațiile părții vătămate, este evident că inculpatul, prin

intermediul apelului telefonic, a exprimat amenințare cu vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății, care a fost percepută de către partea vătămată ca fiind reală,

deoarece, după discuția cu inculpatul, acesta a comunicat despre cele întâmplate la

poliție, a chemat grupul operativ al Inspectoratului de poliție Comrat, ce-i confirmă

existența temerii că inculpatul v-a realiza amenințările.

Analizând existența în acțiunile inculpatului Aladov Vitali a semnelor

componenței infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal (în acțiunea

inculpatului comisă pe data de 19.08.2020, orele 11:20), instanța a remarcat că prin

probele cercetate în ședință de judecată s-a confirmat comiterea de către Aladov Vitali

a acțiunilor ilegale.

Toate acțiunile menționate au avut loc într-un loc public, pe strada centrală a s.

10

Xxxx, din înregistrări se vede, că în timpul incindentului alături trecea transportul

public, în stradă erau vecini.

Respectivele acțiuni ale inculpatului, au demonstrat că-și permite orice, încalcă

brutal normele și regulile unanim recunoscute de conduită în societate, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, deoarece au fost folosite în raport cu o persoana cu

funcție de răspundere, pentru clarificări samovolnice, ocolind ordinea stabilită de

lege.

Ori, în cazul dezacordului cu careva acțiuni ale părții vătămate Tomailî N.,

efectuate în legătură cu atribuțiile sale funcționale directe, ca șef al Inspectoratului de

Poliție Comrat, inculpatul Aladov Vitali dispunea de dreptul de ale contestarea în

modul stabilit de lege, ca în orice stat de drept, bazat pe supremația legii, însă, a ales

o altă cale, acționând din intenții huliganice, intenționat și cu o obrăznicie deosebită,

încălcând grav ordinea publică.

Apreciind probele cercetate în ședință de judecată, cu privire la existența în

acțiunile inculpatului Aladov Vasili a semnelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, instanța, călăuzindu-se de propria convingere, formată în urma

examinării probelor în ansamblu, s-a confirmat integral comiterea de către Aladov

Vasili a huliganismului agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea

cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită, dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Totodată, instanța a conchis că la fel ca și pe episodul privind învinuirea lui

Aladov Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

că învinuirea imputată lui Aladov Vasili a huliganismului agravat împreună cu Aladov

Vitali nu s-a confirmat. Or, instanța, în baza probelor prezentate s-a constatat că

Aladov Vitali și Aladov Vasili, la 19.08.2020, în perioada orelor 09:00 între 10:00,

aflându-se pe terenurile cu plantații de vița de vie, n-au acționat în comun acord și nu

au fost coexecutanți ai huliganismului penal.

Fiecare din ei, a comis la data indicată și în locul menționat, acțiuni în privința

părților vătămate și bunurilor lor, la propria discreție și independent unul de altul.

Despre faptul dat, inclusiv, a fost dovedită și învinuirea imputată lui Aladov

Vasili în comiterea pe data de 19.08.2020 la ora și locul indicat a infracțiunii, prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, semne care nu cuprinde săvârșirea huliganismului de

două persoane.

Astfel, vina inculpatului Aladov Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismului agravat, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau

de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, dacă au fost săvârșite cu

aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății, a fost dovedită integral în cadrul examinării

11

judecătorești și ca consecință instanța a respins dovezile părții apărării privind achitarea

inculpatului, respectiv inculpatul urmează a fi pedepsit pentru comiterea acțiunii

penale.

La 18.08.2020 și la 19.08.2020, incontestabile și dovedite sunt faptele de

comitere de către ei a acțiunilor, ce se exprimă:

prin ceea că persoanele vizate, adică Aladov Vitali și Aladov Vasili, împreună,

la 18.08.2020, orele 13:00 - 16:00, aflându-se la marginea de vest în mun. Comrat, pe

terenurile pe care au fost plantate vița de vie cu spaliere de beton armat, cu numere

cadastrale:

- xxxx, ¼ (o pătrime) a căruia aparține lui Cara Serghei Dmitri și se dă în arendă

arendatorului S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Leiciu Tatiana Fiodor și se dă arendatorului S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Croitor Mariana Ilie și se dă arendatorului S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.” (administrator Cara Mihail) și

se dă arendatorului S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă arendatorului S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă arendatorului S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”,

de înainte au întreprins măsuri active de organizarea lucrărilor, legate cu

demontarea și încărcarea spalierelor de beton armat în camion, în prezența lui Cara

Mihail, cu camionul au dus spaliere de beton armat în următoare cantitate:

- 150 buc. de pe terenul cu numărul cadastral xxxx, care aparține lui Cara Serghei

Dmitri;

- 135 buc. de pe terenul cu numărul cadastral xxxx, care aparține lui Leiciu

Tatiana Fiodor;

- 210 buc. de pe terenul cu numărul cadastral xxxx, care aparține lui Croitor

Mariana Ilie;

- 75 buc. de pe terenul cu numărul cadastral xxxx, care aparține S.R.L.

«RAATLIK L.T.F.»;

- 75 buc. de pe terenul cu numărul cadastral xxxx și 75 buc. de pe terenul cu

numărul cadastral xxxx, care aparțin lui Gheorghiev Constantin;

ulterior le-au dus pe teritoriul adiacent casei de locuit la adresa: mun. Comrat,

str. Xxxx, unde domiciliază Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat fiecărui proprietar al

terenurilor sus-menționate, daună materială considerabilă;

prin ceea că persoanele vizate, adică Aladov Vitali și Aladov Vasili, împreună,

la 19.08.2020, orele 10:00 - 10:20, aflându-se la marginea de vest în mun. xxxx, pe

terenul cu numărul cadastral xxxx, pe care au fost plantate vița de vie cu spaliere de

beton armat, care aparțin lui Chiseev Dmitri, au întreprins măsuri active de organizarea

lucrărilor, legate cu demontarea și încărcarea spalierelor de beton armat în camion, cu

ajutorul camionului au dus de pe terenul vizat spaliere de beton armat în cantitate de

196 buc., ducându-le pe teritoriul adiacent casei de locuit la adresa: mun. xxxx, str.

12

Xxxx, unde domiciliază Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat proprietarului Chiseev D.,

daună materială considerabilă.

Toate circumstanțele faptice menționate au confirmat prin probele prezentate

instanței.

Cu toate acestea, instanța a conchis că toate acțiunile sus-menționate privind

organizarea lucrărilor de demontare și încărcare a spalierelor din beton armat în

camionul de pe terenurile cu numere cadastrale: xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx,

xxxx, care aparțin părților vătămate, dar și lucrările de ducere a spalierilor demontate,

cu ajutorul camionului pe teritoriul adiacent casei de locuit la adresa: mun. Comrat, str.

Xxxx, unde locuiește Aladov Vasili, au fost săvârșite (organizate) anume de către

Aladov Vitali și Aladov Vasili și nu de către SA ”Ev Cușlarî”.

Mai mult, în fiecare caz, când reprezentantul părții vătămate Cara М., cât și a

părților vătămate Chiseev D. și Chiseev S. au întreprins măsuri de demontare și ducere

a spalierilor de pe terenurile cu numere cadastrale: xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx,

xxxx, muncitorii care efectuau lucrări corespunzătoare, au chemat la locul efectuării

lucrărilor persoanele care au organizat aceste lucrări și anume pe Aladov Vitali și

Aladov Vasili, care au venit pe terenurile menționate și au întreprins măsuri de a crea

condiții necesare pentru efectuarea lucrărilor de demontare și ducere a spalierilor

demontate de pe terenuri, făcând referiri la faptul că terenurile pe care au fost

organizate și efectuate lucrări corespunzătoare, aparțin cu drept de proprietate lui

Aladov Vasili.

Însă, acțiunile inculpaților Aladov Vitali și Aladov Vasili în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în fiecare caz conțin

elemente ale componenței infracțiunii, prevăzute de art. 335 Cod Contravențional, ca

samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin

încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Instanța a stabilit că Aladov Vitali, împreună cu Aladov Vasili, la 18.08.2020,

orele 13:00 până 16:00, aflându-se la marginea de vest a mun. xxxx, pe terenurile cu

plantații de viță de vie, pe care erau spaliere din beton armat, numere cadastrale:

- xxxx, ¼ (o pătrime) cota-parte a căruia aparține lui Cara Serghei Dmitri și se

dă în arendă S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Leiciu Tatiana Fiodor și se dă în arendă S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Croitor Mariana Ilie și se dă în arendă S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.” (administrator Cara Mihail) și

se dă în arendă S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă în arendă S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă în arendă S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”, presupunând existența dreptului său asupra terenurile menționate

cu spaliere din beton armat situate pe ele, au întreprins de înainte acțiuni active de

organizare a lucrărilor legate de demontare și încărcare ilegală a spalierilor din beton

13

armat în camion, în prezența lui Cara Mihail, cu camionul au dus spaliere din beton

armat sustrase în următoare cantitate:

- 150 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui Cara Serghei Dmitri;

- 135 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui Leiciu Tatiana Fiodor;

- 210 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui Croitor Mariana Ilie;

- 75 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- 75 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, și 75 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care

aparțin lui Gheorghiev Constantin;

ulterior le-a adus pe teritoriul adiacent casei de locuit la adresa: mun. Comrat,

str. Xxxx, unde trăiește Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat fiecărui proprietar dauna

materială considerabilă.

Astfel, prin acțiunile sale, Aladov Vitali a săvârșit contravenție prevăzută de art.

335 Cod contravențional, ca samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui

drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu

constituie infracțiune.

Tot el, împreună cu Aladov Vasili, la 19.08.2020, orele 10:00 până 10:20,

aflându-se la marginea de vest a mun. Comrat, pe terenul cu număr cadastral xxxx, cu

plantații de viță de vie, pe care erau spaliere din beton armat, ce aparține lui Chiseev

Dmitri, presupunând existența dreptului său asupra terenurile menționate cu spaliere

din beton armat situate pe ele, au întreprins de înainte acțiuni active de organizare a

lucrărilor legate de demontare și încărcare ilegală a spalierilor din beton armat în

camion, cu camionul au dus spalierii din beton armat sustrase de pe terenul dat în

cantitate de 196 buc., le-au adus pe teritoriul, adiacent casei de locuit la adresa: mun.

Comrat, str. Xxxx, unde trăiește Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat proprietarului

Chiseev D. daune materiale în proporții considerabile.

Astfel, prin acțiunile sale Aladov Vitali a săvârșit contravenție prevăzută de art.

335 Cod contravențional, ca samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui

drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu

constituie infracțiune.

Aladov Vasili, împreună cu Aladov Vitalii, la 18.08.2020, orele 13:00 până

16:00, aflându-se la marginea de vest a mun. Comrat, pe terenurile cu plantații de viță

de vie, pe care erau spaliere din beton armat, numere cadastrale:

- xxxx, ¼ (o pătrime) cota-parte a căruia aparține lui Cara Serghei și se dă în

arendă S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Leiciu Tatiana și se dă în arendă S.R.L. ”RAATLIK

L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Croitor Mariana și se dă în arendă S.R.L. ”RAATLIK

L.T.F.”;

- xxxx, care aparține S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.” (administrator Cara Mihail) și

se dă în arendă S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă în arendă S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”;

- xxxx, care aparține lui Gheorghiev Constantin și se dă în arendă S.R.L.

”RAATLIK L.T.F.”, presupunând existența dreptului său asupra terenurile menționate

14

cu spaliere din beton armat situate pe ele, au întreprins de înainte acțiuni active de

organizare a lucrărilor legate de demontare și încărcare ilegală a spalierilor din beton

armat în camion, în prezența lui Cara Mihail, cu camionul au dus spaliere din beton

armat sustrase în următoare cantitate:

- 150 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui Cara Serghei;

- 135 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui Leiciu Tatiana;

- 210 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui Croitor Mariana;

- 75 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care aparține lui S.R.L. ”RAATLIK L.T.F.”;

- 75 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, și 75 buc. de pe terenul cu n/c xxxx, care

aparțin lui Gheorghiev Constantin;

ulterior le-a adus pe teritoriul, adiacent casei de locuit la adresa: mun. Comrat,

str. Xxxx, unde trăiește Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat fiecărui proprietar dauna

materială considerabilă.

Astfel, prin acțiunile sale, Aladov Vasili a săvârșit contravenție, prevăzută de

art. 335 Cod contravențional, ca samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui

drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu

constituie infracțiune.

Tot el, împreună cu Aladov Vitali, la 19.08.2020, orele 10:00 până 10:20,

aflându-se la marginea de vest a mun. Comrat, pe terenul cu număr cadastral xxxx, cu

plantații de viță de vie, pe care erau spaliere din beton armat, ce aparține lui Chiseev

Dmitri, presupunând existența dreptului său asupra terenurile menționate cu spaliere

din beton armat situate pe ele, au întreprins de înainte acțiuni active de organizare a

lucrărilor legate de demontare și încărcare ilegală a spalierilor din beton armat în

camion, cu camionul au dus spalieri din beton armat sustrase de pe terenul dat în

cantitate de 196 buc., le-au adus pe teritoriul, adiacent casei de locuit la adresa: mun.

Comrat, str. Xxxx, unde trăiește Aladov Vasili, prin ce i-au cauzat proprietarului

Chiseev D. daune materiale în proporții considerabile.

Astfel, prin acțiunile sale Aladov Vitali a săvârșit contravenție, prevăzută de art.

335 Cod contravențional, ca samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui

drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu

constituie infracțiune.

În cazurile examinate, s-a vorbit anume despre drepturi presupuse.

Încălcarea modului stabilit de legislație de executare a drepturilor sale presupuse

de posedare și dispunere cu spaliere de beton armat, a servit ca consecință neadoptarea

măsurilor necesare de către inculpați și încălcarea procedurii determinării pe loc a

hotarelor terenurilor cu numere cadastrale xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, ce aparțin lui

Aladov Vasili și transmise SA ”Ev Cușlarî” în arendă în baza contractului, și, astfel,

greșeala admisă la determinarea amplasării de fapt a terenurilor menționate, situate în

vecinătate cu terenurile părților vătămate.

Între acțiunile indicate ale lui Aladov Vitali și Aladov Vasili și consecințele

ilegale survenite, în formă de cauzare, fiecărui proprietar al terenului cu numere

cadastrale xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, a daunei materiale considerabile,

există relație cauzală de consecință.

15

Cu toate acestea, mărimea prejudiciului cauzată fiecăruia din părți vătămate,

declarate de procuror, ca stabilite, instanța nu a putut fi de acord cu costul spalierelor

de beton armat în valoare de 25 de lei pentru 1 bucată.

apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

inculpatul Aladov Vitali să fie condamnat pe art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal la 6 ani închisoare și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, ce

constituie 50.000 lei, pe art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare, pe art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, pe art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 6 ani

închisoare și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, ce constituie 50.000 lei,

pe art. 155 Cod penal la 2 ani închisoare, pe art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani

închisoare, iar în baza art. 84 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 1600

unități convenționale, ce constituie 80.000 lei;

inculpatul Aladov Vasili să fie condamnat pe art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal

la 6 ani închisoare și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, ce constituie

50.000 lei, pe art. 287 alin. (3) Cod penal la 5 ani închisoare, pe art. 187 alin. (2) lit. b),

f) Cod penal la 6 ani închisoare și amendă în mărime de 1000 unități convenționale, ce

constituie 50.000 lei, iar în baza art. 84 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă

de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime

de 1600 unități convenționale, ce constituie 80.000 lei.

Apelantul a invocat ca sunt eronate concluziile instanței de fond privind lipsa

elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f), 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în acțiunile inculpaților și anume partea subiectivă a

jafurilor, comise de inculpați la 18 și 19 august 2020, bazate pe declarații false precum

că au greșit terenurile cu plantații de viță de vie.

Or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că din momentul demontării

ilegale a stâlpilor de beton de către inculpați la 17 august 2020 și până la momentul

jafului acestora la 18 august 2020 de pe terenurile arendate de SRL”RAATLIK LTF,

reprezentantul Cara Mihail activ a încercat să curme acțiunile ilegale ale inculpaților,

cerându-le încetarea lucrărilor până la sosirea specialistului, care ar fi indicat clar

hotarele terenurilor, iar inculpații s-ar fi convins că comit greșeli. Însă inculpații au

continuat demonstrativ jaful spalierelor din beton armat.

Din comportamentul inculpaților, s-a observat că aceștia erau conduși de dorința

de profit și de interese proprii, fiind împotriva de a întreține care negocieri cu părțile

vătămate și rezolvarea problemei create de ei. Inculpații au ignorat cerințele legale ale

proprietarului Cara Mihail și deschis, în prezența sa, cu camionul și alte persoane

angajate au sustras deschis spalierele din beton armat pe teritoriul său.

Referitor la argumentul inculpaților precum că au greșit terenurile, acestea nu

pot acceptate, or, Cara Mihail, care anterior prelucra terenurile lui Aladov Vasili, a

indicat în ședința de judecată, că mai întâi au fost demontate spalierele din beton armat

de pe terenul lui Aladov Vasili, însă la cele expuse de Cara M., ultimul nu a reacționat,

fapt demonstrat și de înregistrările video, acestea vorbea urât și agresiv, după care

Aladov Vasili în urma camionului, încărcat cu spalierele din beton armat.

16

În conformitate cu pct. 4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție RM

“cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”, nr.

23 din 28.06.2004 - “Ca sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de

art. 187 Cod penal (jaf), se consideră fapta ce se derulează în prezența proprietarului

sau altui posesor, ori în prezența unor persoane străine, făptuitorul fiind conștient ca

persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor lui, indiferent de faptul că ele

au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiuni”.

Intenția directă a inculpaților Aladov Vitali și Aladov Vasili în săvârșirea jafului

sunt evidente din acțiunile lor. Inculpații au acționat organizat și împreună. Acțiunile

lor s-au completat reciproc, ambii au planificat în comun efectuarea lucrărilor legate

de demontarea ilegală și încărcarea stâlpilor de beton armat în camion, în scopul

sustragerii lor în continuare.

Inculpații Aladov Vitali și Aladov Vasili au acționat din interes și scopuri

materiale, reieșind din faptul că potrivit declarațiilor părților vătămate Leiciu T.,

Gheorghiev C., Cara S., Croitor M. și Cara Mihail (reprezentat al S.R.L. “RAATLIK

L.T.F.” ), înainte de a comite infracțiunile (jaf) nici unul dintre inculpați nu au propus

proprietarilor menționați (părților vătămate) să răscumpere sau cu orice alt titlu oneros

de a achiziționa stâlpi din beton.

La fel au comis inculpații jaful din 19.08.2020 pe terenul cu numărul cadastral

xxxx, unde deschis și demonstrativ au răpit stâlpii de beton armat de pe terenul lui

Chiseev Dmitrii, care în ședința de judecată a declarat că-și prelucra singur terenul și

cunoștea exact hotarele terenului său, demostrându-le acesta inculpaților prin acte, însă

ultimii nu reacționau și împreună cu lucrătorii au demontat și încărcat în camion stâlpii

de beton, ducându-le pe terenul lor.

Ambele jafuri din 18 și 19 august 2020 sunt identice, după conținut și comise la

fel. Mai mult, jaful comis pe terenul lui Chiseev Dmitrii este mai convingător deoarece

acesta se află în alt bloc, nr. 121, inculpații înțelegând că au trecut de la blocul 120 la

121, între care fiind un drum larg, care desparte terenurile.

Instanța de fond a lăsat fără examinare declarațiile lui Chiseev Serghei privind

faptul că terenul fratelui său, Chiseev Dmitrii era despărțit de cel mai larg drum, iar

Chiseev Dmitrii a relatat că terenul lui Aladov se află peste acest drum.

Astfel, inculpații știau sigur că au traversat drumul și au intrat pe un teren străin,

or aceștia erau orientați spre încălcarea legii și timp de trei zile, 17-19.08.2020, nu au

dorit să vorbească cu frații Chiseev despre încălcarea legii, care în prezența

proprietarului Chiseev D., martorilor Chiseev S., Urum V și a colaboratorilor de poliție

Acbaș E. și Colibăverde M., au răpit stâlpii de beton.

Totodată, însăși colaboratorul de poliție Acbaș E. le-a solicitat inculpaților să

înceteze demontarea stâlpilor până la sosirea comisiei Primăriei mun. Comrat pentru a

fi stabilite hotarele terenurilor, însă inculpații au ignorat cerințele ultimului.

Prin urmare, părțile vătămate au relatat instanței de judecată declarații concrete,

analogice și consecvente, deci nu era necesar de a examina suplimentar terenurile

privind existența sau lipsa stâlpilor pe terenul lui Aladov Vasili.

Subsecvent, art. 335 Cod contravențional prevede samavolnicia, adică

exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii

17

stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune, însă aceasta ar fi avut loc

dacă inculpații, nefiind observați de nimeni și nepreîntâmpinați că procedează ilegal,

demontau și expediau stâlpii, însă în caz contrar, inculpații au comis jaf.

Toate circumstanțele indică și accentuează partea subiectivă, dorința de profit și

de interese proprii, cu răpirea deschisă a proprietății străine.

Nu este de acord cu argumentele instanței de fond expuse supra că nu a fost

dovedit faptul comiterii acțiunilor de huliganism de către Aladov Vitali împreună cu

Aladov Vasili, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane,

în comiterea cărora este învinuit Aladov Vitali, care împreună cu Aladov Vasili, la

19.08.2020, în perioada între 09:00-10:00, comise în privința părților vătămate Chiseev

Dmitri și Chiseev Serghei și în prezența martorului Urum Veaceslav și a colaboratorilor

de poliție Acbaș Elena și Colibăverde Maxim.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită prin probe admisibile

vina inculpatului Aladov Vitali în comiterea huliganismului săvârșit de două persoane,

iar acțiunile lui au fost recalificare din art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane,

în art. 287 alin. (1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Nu este de acord și cu argumentul instanței de fond că fiecare din inculpați, a

comis la data indicată și în locul menționat, acțiuni în privința părților vătămate și

bunurilor lor, la propria discreție, independent unul de altul, în baza declarațiilor

părților vătămate, care dovedesc contrariul.

Subsecvent, în sentință, partea vătămată Chiseev D., care a declarat că: ” a sosit

Aladov Vitali... a început să strige. Vitali l-a apucat pe fratele martorului și a început

să-l tragă în automobil. Și Vasili îl ajuta pe fratele său să-l așeze în automobil ca să

meargă și să se clarifice. Îl trăgeau în automobilul cu care a venit Aladov Vitali, la ce

Chiseev S. a început să se dea de la ei într-o parte și Aladov Vitali l-a lovit pe Chiseev

S. cu piciorul peste mână…”, fiind descrise acțiunile fiecărui.

Deci din toate declarațiile s-a conchis că ambii inculpați au comis acțiuni

comunicând între ei, iar prin acțiunile sale huliganice au cauzat acțiuni huliganice

dăunătoare, care au încălcat grosolan ordinea publică, ambii inculpați insultând părțile

vătămate, cu cuvinte însoțite de aplicarea violenței, iar Aladov Vitali a aplicat în

privința lui Chiseev S. forța fizică, iar Aladov Vasili, cu ajutorul unui cuțit, a spart

roțile automobilelor părților vătămate, iar Aladov Vitali, cu pumnul a deteriorat

parbrizul automobilului, cu care a venit Urum V., ultimul neavând careva relații ostile

cu inculpații. Toate aceste acțiuni au fost comise în prezența colaboratorilor de poliție,

Acbaș Elena și Colibăverde Maxim, care au confirmat acestea în cadrul cercetării

judecătorești.

18

3.1. A declarat apel și avocatul V. Dimov, solicitând casarea parțială a sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Aladov Vasili să fie achitat pe art.

287 alin. (3) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii.

Apelantul a invocat că vina lui Aladov Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, nu a fost dovedită.

Astfel, martorul Chiseev D. a indicat că amenințări și insulte din partea fraților

Aladov nu a auzit, era vorba despre terenurile de viță de vie, nu a văzut pe cineva care

să lovească motocicleta și nici momentul când au fost tăiate roțile, deoarece se aflau

cu fratele în automobil.

Martorul Urum V. a declarat că în prezența sa, frații Aladov nu au insultat pe

nimeni, nu au amenințat, nu au folosit forța fizică, nu a văzut nici un cuțit, iar la

17.08.2020, l-a văzut doar pe Vitali. La fel, nimeni din părțile prezente la conflict, nu

au văzut cuțitul sau cine a tăiat roțile, deși se aflau alături, iar Aladov Vasili vina nu a

recunoscut-o, el nu avea nici un cuțit, cum au fost tăiat roțile, nu cunoaște.

La vizionarea discurilor video, nu se vede ca frații Aladov să insulte sau să

amenințe persoanele prezente sau să se comporte agresiv, nu se vede nici un cuțit în

mâna lui Aladov Vasili.

Mai mult, partea apărării a prezentat dovezi, de care au făcut rost cu încălcarea

legislației, deci urmează să nu fie luate în considerare.

Astfel, acuzarea nu a prezentat instanței dovezi convingătoare privind comiterea

de către Aladov Vasili a faptelor incriminate, doar dovezi contradictorii.

Deci, instanța de fond s-a contrazis, încasând în beneficiul părților vătămate

Chiseev D. și Chiseev S. prejudiciu moral pentru comiterea infracțiunilor, iar celorlalte

părți vătămate, un prejudiciu moral pentru comiterea contravenției.

Urmează a fi respinsă și încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată, or

expertizele efectuate reprezintă dovezile învinuirii.

3.2. A declarat apel și avocatul N. Jecov, solicitând casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Aladov Vitali să fie achitat pe art.

287 alin. (1), 155, 287 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal, din lipsa elementelor

infracțiunii.

Apelantul a invocat că urmărirea penală a fost efectuată de către un organ

necompetent și procesul penal urma să fie încetat.

Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare a

procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Iar conform prevederilor art. 270 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

procurorul exercită urmărirea penală în cazurile atentatelor la viața polițiștilor, ... dacă

atentatul este legat de exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În speță, urmărirea penală a fost efectuată în lipsa competenței organului de

urmărire penală al MAI, de către Comisariatul de Poliție Comrat și parțial de Direcția

poliției UTA Găgăuzia.

Subsecvent, cele trei infracțiuni incriminate, au fost comise în privința

polițiștilor și anume: infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal a fost comisă

în privința șefului inspectoratului de Poliție, Tomailî N.; infracțiunea prevăzută de art.

19

155 Cod penal a fost comisă în privința șefului inspectoratului de Poliție, Tomailî N.

iar infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost comisă în privința

polițiștilor Comisariatului de Poliție Comrat, Topal V., Cioban V.

Astfel toate infracțiunile au fost comise împotriva polițiștilor, care își

îndeplineau atribuțiile de serviciu, cu scopul de a cauza prejudiciu sănătății și deci

urmărirea penală a fost efectuată de organe necompetente și tot probatoriul acumulat

la materialele dosarului urmează a fi declarat inadmisibil, în conformitate cu

prevederile art. 94 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, iar în procesul penal nu

pot fi admise ca probe și prin urmare, se exclud din dosar și puse la baza sentinței sau

a altor hotărâri judecătorești.

Referitor la argumentul instanței de apel că atât inculpații, cât și avocații

acestora, la stadiul urmăririi penale, nu au înaintat cereri de recuzare în privința

persoanelor care consideră că nu erau competente să efectueze acțiuni procesuale, nu

au invocat neîncredere în ofițerii care au efectuat urmărirea penală, or de aceste cerințe

procesuale urma să țină cont însăși organul de urmărire penală.

Astfel, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, în

procesul penal nu pot fi admise ca probe și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi

prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri

judecătorești datele prezentate de către o persoană care înțelege că urma să fie recuzat.

Este de reiterat că toate părțile vătămate sunt angajații Comisariatului de Poliție

Comrat, iar urmărirea penală în privința lui Aladov Vitali a fost efectuată de către

colaboratorii aceluiași Comisariat, adică de către colegii părților vătămate.

Astfel, partea vătămată Cioban V., fiind ofițer al Inspectoratului de poliție

Comrat, a efectuat un șir de acțiuni și acțiuni în cauza dată, iar Tomailî N. este șeful

Inspectoratului de poliție Comrat și din motive de răzbunare și fiind interesat, folosind

poziția de serviciu, a reținut inculpații, apoi a avut posibilitate de a influența procurorii

și judecătorii, aceștia au fost arestați și ulterior li s-a prelungit măsura preventivă sub

formă de arest.

Ulterior, prin ordonanța-adjunctului Procurorului General din data de

09.09.2020 (V. I, f.d. 21-22), au fost constatate circumstanțele prevăzute la art. 571 Cod

de procedură penală, adică imposibilitatea examinării cauzei de către ofițeri și actele

care rămân în vigoare și transmisă cauza penală spre examinare Direcției de poliție

UTA Găgăuzia.

Astfel, prezumția de nevinovăție, potrivit art. 8 alin. 3) Cod de procedură penală,

această omisiune urmează a fi tratată în folosul inculpatului și toate actele efectuate

până la emiterea ordonanței, urmează a fi declarate nule, ca fiind efectuate cu încălcarea

legislației și cu încălcarea dreptului la apărare.

Astfel, este nulă și ordonanța procurorului prin care Aladov Vitali i-a fost

înaintată învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), 155, 287

alin. (3) Cod penal și ilegalitatea atragerii la răspundere penală.

Consideră incorectă opinia instanței de fond ca fiind dovedită vina sa în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal în privința polițiștilor

Comisariatului de Poliție Comrat, Topal V., Cioban V. în formă de huliganism agravat,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

20

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

acțiuni calificate greșit ca infracțiune, or acestea urmau a fi calificate fie ca

contravenție, prevăzută de art. 353 Cod contravențional, fie, potrivit art. 116 alin. (2)

Cod penal, care prevede că în cazul concurenței dintre norma generală și cea specială,

se aplică numai norma specială, ca infracțiune prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal.

Învinuirea înaintată inculpatului Aladov Vitali în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, apoi recalificată în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, nu a fost dovedită, or

instanța s-a bazat pe declarațiile părților vătămate Chiseev Dmitri și Chiseev Serghei

și a martorilor Urum Veaceslav, Acbaș Elena și Colibăverde Maxim, din care reiese

conflictul apărut între frații Aladov și Chiseev privind dreptul de proprietate asupra

terenurilor și a stâlpilor de pe aceste terenuri, conflict care avea careva motive și deci

exclude prezența huliganismului în aceste acțiuni.

În acțiunile inculpatului Aladov Vitali lipsește elementul ”acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”, iar faptul

aplicării violenței nu a fost confirmat.

Aceleași circumstanțe contradictorii au fost puse la baza învinuirii lui Aladov

Vitali a acțiunilor de huliganism în privința lui Urum V., care a depus diferite declarații

la urmărirea penală și în cadrul cercetării judecătorești, declarând că nu a fost aplicată

forța fizică în privința sa și că nu are careva pretenții la inculpați și care nici nu a fost

recunoscută ca parte vătămată pe cauza penală dată, învinuire care se bazează doar pe

declarațiile părții vătămate Tomailî N.

Totodată, învinuirea înaintată pe art. 155 Cod penal se bazează doar pe

declarațiile părții vătămate Tomailî N., care nu au confirmat amenințarea cu vătămarea

integrității corporale sau a sănătății în cadrul unei discuții, pe care inculpatul nu o

neagă, însă nu s-a constatat durata acestuia și a constat doar în întrebarea privind locul

aflării lui Tomailî N., pentru a se întâlni cu el.

Consideră că învinuirea în privința inculpatului a fost falsificată, or acțiunile

înaintate nu au avut loc, bazându-se doar pe declarațiile persoanei, cu care este în relații

ostile și care s-a folosit de poziția de serviciu în organele de poliție.

Posibil că inculpatul a vorbit pe un ton răspicat, însă aceasta nu dovedește

aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe trebuie să existe în cadrul amenințării.

La atragerea unei persoane la răspundere penală în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 155 Cod penal, urmează să fie constatat existența motivelor părții

vătămate privind înfăptuirea amenințării, care nu poate fi echivalentă cu intimidarea.

Nu oricare amenințare poate fi calificată în baza art. 155 Cod penal, doar cea care poate

provoca intenționat și direct vătămări corporale grave sau alt prejudiciu sănătății.

În speță, instanței de fond nu i-au fost prezentat dovezi privind existența la

inculpat, comiterea directă și intenționată părții vătămate Tomailî N. a vătămărilor

corporale grave sau alt prejudiciu sănătății, ceea ce denotă lipsa temeiurilor comiterii

de către inculpat a acțiunilor menționate.

Totodată, acuzarea nu a dovedit, iar instanța nu a stabilit că Aladov Vitali a comis

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, care se exprimă prin acțiuni

intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică și care, prin conținutul lor, se

21

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită în privința lui Tomailî N.

În această privință au fost audiați 2 martori și a fost vizionată înregistrarea video.

Partea vătămată Tomailî N. a declarat că atunci când Aladov V. a venit la el

acasă, primul îl insulta, amenința, adică a comis acțiuni de huliganism. Însă aceste

declarații nu corespund cu cele ale martorului, Neagu D., care a declarat că nu au fost

careva insulte, amenințări sau aplicarea vătămărilor corporale, ceea ce s-a confirmat și

la vizionarea înregistrării video în cadrul ședinței de judecată, care să demonstreze

acțiuni huliganice, cuvinte, fraze, care puteau fi calificate ca insulte sau amenințări,

lovituri cu piciorul în poartă sau chiar deteriorarea acesteia.

Referitor la dialogul între Tomailî N. și Aladov Vitali, calificat de instanță ca

acțiuni de huliganism, acesta fiind estimat obiectiv, poate fi apreciat ca niște afirmări

emoționale pe un ton răspicat.

Susține poziția instanței de fond privind necomiterea de către inculpați a

infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal,

însă totodată reiterează că inculpații nu sunt subiecte care au comis contravențiile

prevăzute de art. 335 Cod contravențional.

Or, administratorul SA”Ev-Cușlarî”, Aladov G. a concretizat că întreprinderea

arendează terenuri, care aparțin lui Aladov Vasili, iar în anul 2019, a fost încheiat un

contract prin intermediul căruia, ultimul a transmis în arendă întreprinderii cinci

terenuri, care se află în blocul xxxx de 30-40 ari și care la momentul conflictului, erau

în arenda lui Cara I., care nu achita arenda și astfel s-a decis demontarea stâlpilor din

beton și semănarea cerealelor pe aceste terenuri, inițiativa fiind a administratorului.

Mai mult, administratorul SA”Ev-Cușlarî”, Aladov G. s-a adresat procuraturii

pentru a fi creată o comisie pentru a împărți terenurile în natură, însă a fost refuzat.

Stâlpii demontați au fost transportați pe str. Xxxx, adresa juridică a

întreprinderii.

Toate declarațiile corespund celor expuse de inculpați și contractului de arendă

a terenurilor încheiat între SA”Ev-Cușlarî” și Aladov Vasili, în care se stipula despre

demontarea stâlpilor de beton de pe terenurile arendate.

Astfel, declarațiile au confirmat că decizia privind lucrările de demontare a

stâlpilor îi aparține SA”Ev-Cușlarî”, ca arendator, iar Aladov Vitali, din numele

întreprinderii, a organizat aceste lucrări pe terenuri greșite.

Prin urmare, recunoașterea lui Aladov Vitali ca subiect vinovat în comiterea

contravențiilor prevăzute de art. 335 Cod contravențional este greșită, iar pedeapsa

stabilită, sub formă de închisoare, este una prea gravă.

Analizând infracțiunile incriminate, circumstanțele comiterii lor și consecințele

pentru părțile vătămate, pentru o lovitură cu piciorul peste mâna părții vătămate și

ciocnirea cu automobilului poliției, lui Aladov Vitalii i-a fost stabilită pedeapsa

maximă de 9 ani închisoare.

Potrivit art. 75 alin. (2) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului

cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

22

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea

săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când

gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu

închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate,

nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei

cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată.

Gravitatea pedepsei s-a bazat pe caracteristica fictivă, eliberată de un subaltern

a lui Tomailî N., care conținea și date despre antecedente penale, care au fost stinse în

anul 2001.

Or, pentru trei din patru infracțiuni incriminate sunt prevăzute și pedepse

alternative închisorii, amendă sau muncă neremunerată, însă instanța de fond, nefondat

și neîntemeiat a aplicat pedeapsa cu închisoarea, caracterizând neobiectiv

personalitatea inculpatului ca negativă, în baza caracteristicii fictive și nivelului

pericolului public.

Subsecvent, instanța de fond nu a ținut cont că pe parcursul urmăririi penale și

cercetării judecătorești, inculpatul a contribuit activ la examinarea circumstanțelor

cauzei, nu a creat obstacole la dirijarea acțiunilor procesuale, a îndeplinit măsurile

necesare care au permis finalizarea urmăririi penale în termeni rezonabili. La stabilirea

pedepsei, nu s-a ținut cont de situația familiară a inculpatului, care are la întreținere doi

copii minori, astfel pedeapsa stabilită va acționa negativ asupra situației familiei sale.

3.3. Avocatul Vitali Covaliov, la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Aladov Vitali să fie achitat pe art.

287 alin. (1), 155, 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3), 187 alin. (2)

lit. b), f), 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (3), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, din lipsa

elementelor infracțiunii.

Apelantul a invocat că în acțiunile lui Aladov Vitali nu a existat și nu există nici

o bănuială invocată în ordonanța de bănuire și învinuire, deoarece sunt incluse

circumstanțe și împrejurări care nici într-un mod nu se referă la Aladov Vitali, drept

urmare suntem în lipsa unei bănuieli rezonabile în săvârșirea presupusei infracțiuni.

În materialele cauzei penale nu a existat și nu există nici o probă directă,

pertinentă și concludentă care ar conduce cel puțin la o careva bănuială rezonabilă în

privința lui Aladov Vitali, urmare a careva acțiuni ilegale, fapt ce nu a fost menționat

prin careva declarații din materialele cauzei și confirmate cu alte careva acte sau probe

suplimentare, drept urmare se constată că nu poate fi interpretată ca infracțiunea

săvârșită de către Aladov Vitali.

Reieșind din acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală, materiale și

probe acumulate, declarațiile și explicațiile depuse de alți participanți la proces, se

demonstrează cu certitudine faptul că în acțiunile lui Aladov Vitali nu se întrunește nici

un element al componenței de infracțiune, în special nu se regăsește nici o acțiune

întreprinsă, prevăzută de latura obiectivă potrivit art. 287 alin. (1), 155, 187 alin. (2)

23

lit. b), f), 287 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3), 187 alin. (2) lit. b), f), 187 alin. (2) lit. b), f),

287 alin. (3), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, drept urmare se constată lipsa laturii

obiective în acțiunile lui.

Reieșind din acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală, materialele și

probe acumulate, declarațiile și explicațiile depuse de alți participanți la proces, se

demonstrează cu certitudine faptul că nu există nici o formă a vinovăției lui Aladov

Vitali, nu se întrunește nici un element al componenței date de infracțiune, în special

nu se regăsește careva formă a vinovăției prevăzută de latura subiectivă potrivit art.

287 alin. (1), 155, 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (2) lit. b), 287 alin. (3), 187 alin.

(2) lit. b), f), 187 alin (2) lit. f), 287 alin. (3), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, drept

urmare se constată lipsa laturii subiective.

Absolut toate împrejurările și circumstanțele menționate în ordonanța de învinuit

nu se regăsesc în suportul probatoriu, deoarece de către Aladov Vitali nu a fost

întreprinsă nici o acțiune ilegală, iar faptele invocate nu au avut loc în realitate.

3.4. A declarat apel și inculpatul Aladov Vitali, solicitând casarea sentinței, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de fond.

Apelantul a invocat că sentința este ilegală și neîntemeiată.

3.5. Inculpatul Aladov Vasili, la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe art. 287 alin. (3) Cod penal,

sau să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de fond.

Apelantul a indicat că prima instanță a apreciat eronat probele administrate pe

caz.

2021, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, iar apelurile avocaților Jecov

Nicolai, Grosu Eugen, Dimov V. și Covaliov Vitali, cât și a inculpaților, au fost admise,

casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Lui Aladov Vitali, recunoscut vinovat pe art. 287 alin. (3) Cod penal, i-a fost

stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, iar în baza art. 287 alin. (1) Cod penal de 2 ani

închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate pe art. 287

alin. (3), 287 alin. (1) și 155 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani și

5 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul penal în privința lui Aladov Vitali, în partea învinuirii pe art. 287 alin.

(1) Cod penal, a fost încetat, dat fiind că fapta inculpatului constituie o contravenție.

Aladov Vitali, a fost recunoscut vinovat pe art. 354 Cod contravențional, cu

încetatarea procesul contravențional, în temeiul expirării termenului de prescripție a

răspunderii contravenționale.

Procesul contravențional de învinuire a lui Aladov Vitali, pe episodul

contravențiilor prevăzute de art. 335 Cod contravențional și art. 335 Cod

contravențional, a fost încetat, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Lui Aladov Vasili, recunoscut vinovat pe art. 287 alin. (3) Cod penal, i-a fost

stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul contravențional de învinuire a lui Aladov Vasili, pe episodul

contravențiilor prevăzute de art. 335 Cod contravențional și art. 335 Cod

24

contravențional, a fost încetat, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat referitor la apelul procurorului, că susține opinia

instanței de fond că deși acțiunile ambilor inculpați derulau în unul și același loc și

timp, ca esență nu erau coordonate și fiecare acționa isteric în felul său, fără a distribui

rolurile în acțiunile pe care le întreprindeau, iar de către procuror nu a fost confirmat

faptul săvârșirii acțiunilor huliganice de Aladov Vitali împreună cu Aladov Vasili, or,

de fiecare dată acțiunile de huliganism se săvârșeau separat, frații Aladov nu acționau

coordonând acțiunile sale când spărgeau roțile, ori aplicau forța fizică în privința

părților vătămate.

Formulând învinuirea lui Aladov Vitali și Aladov Vasili în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, acuzarea de stat n-a

prezentat instanței probe convingătoare în baza cărora instanța ar putea face o concluzie

univocă cu privire la faptul că Aladov Vitali și Aladov Vasili în momentul săvârșirii

acțiunilor sus menționate, conștientizau și înțelegeau că loturile de pământ nu le aparțin

și că inculpații sustrăgeau deschis bunuri (stâlpii din beton armat), care nu le aparține.

În contradictoriu cu criticele procurorului, terenurile cu numere cadastrale: xxxx,

xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, care aparțin cu drept de proprietate lui Aladov Vasili, n-au

fost separate în natură, adică n-au fost separate de terenurile altor proprietari, la fel

plantate cu vița de vie și amplasate în blocurile terenurilor xxxx și xxxx.

Astfel, declarațiile martorului Aladov Gheorghe, cât și susținerile inculpaților,

că la organizarea și efectuarea lucrărilor de demontare a stâlpilor de beton armat în

perioada din 17 august 2020 până la 19 august 2020, a fost admisă o greșeală, în urma

căreia toate lucrările în fiecare caz de fapt au fost petrecute pe terenurile vecine cu

numere cadastrale xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, cu deplasare în fiecare

caz cu o celulă.

La fel, instanța de fond, ținând cont de circumstanțe de fapt stabilite și probate,

just a ajuns la concluzia, că acțiunile inculpaților Aladov Vitali și Aladov Vasili în

legătură cu învinuirile imputate lor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în fiecare caz conțin elemente ale componențelor

contravenției prevăzute de art. 335 Cod Contravențional, ca samavolnicia, adică

exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus prin încălcarea ordinii

stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie infracțiune.

Instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpaților Aladov Vasili și Aladov

Vitali în baza art. 335 alin. (1) Cod contravențional, or, inculpații au acționat

samavolnic, demontând stâlpii de beton armat pe terenuri părților vătămate cu

numerele cadastrale xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, în perioada 17 august

2020 – 19 august 2020.

Instanța de apel a conchis că vina lui Aladov Vitali și Aladov Vasili în comiterea

contravențiilor prevăzute la art. 335, 335 Cod contravențional, a fost demonstrată.

Motivele invocate de avocații inculpaților nu au putut fi reținute, fiind contrazise

în mod flagrant de amplul material probator anterior prezentat.

Inculpații au criticat sentința de condamnare, indicând că urmărirea penală a fost

efectuată de organe necompetente, invocând prevederile art. 391, alin. (1) pct. 6 Cod

25

de procedură penală, art. 270 alin. (1) pct. 2), lit. a) Cod de procedură penală,

menționând că cauza penală în această parte trebuie să fie încetată.

Referitor la acest argument, inculpații, precum și avocații acestora la stadiul

urmăririi penale nu au înaintat cereri de recuzare în privința persoanelor care consideră

că nu erau competente să efectueze acțiuni procesuale, nu au invocat la acel moment

că nu au încredere în ofițerii care au efectuat urmărirea penală.

Totodată, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, ”încălcarea prevederilor

legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului

procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale

ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act”.

În speța martorii, părțile vătămate au fost audiate în instanță, probele materiale

au fost cercetate în ședință de judecată cu participarea inculpaților și avocaților săi,

astfel că instanța de fond, ca și instanța de apel nu a constatat circumstanțe care pot

atrage nulitatea actului procedural criticat de inculpați.

Mai mult, nu ofițerul de urmărire penală este cel care conduce urmărirea penală,

ci procurorul este persoana care, în limitele competenței sale, exercită sau după caz

conduce personal în numele statului urmărirea penală, și controlează legalitatea

acțiunilor procesuale efectuate de organul de urmărire penală, decide excluderea din

dosar a probelor obținute conform prevederilor art. 94 alin. (1), motiv din care instanța

de apel a reținut că nu sunt temeiuri de a fi încetat procesul penal.

Totodată, potrivit ordonanței din 09 septembrie 2020 emisă de adjunctul

Procurorului General, Ruslan Popov a fost admisă parțial cererea avocatului Victor

Coda, în numele învinuiților Aladov Vitali și Aladov Vasili, fiind retrasă cauza penală

nr. 2020190345 de la organul de urmărire penală al IP Comrat și transmisă organului

de urmărire penală al Direcției de poliție UTA Găgăuzia, pentru efectuarea în

continuare a urmăriri penale și în acest caz Procurorul adjunctul nu a dispus nulitatea

pornirii urmării penale, ori nulitatea probelor colectate.

Astfel, cele invocate în cererile de apel de către inculpați cât și avocații acestora

că toate acțiunile procesuale efectuate în cadrul urmăririi penale de către organul de

urmărire penală al IP Comrat pe faptul comiterii infracțiunilor imputate inculpaților,

au fost declarate inadmisibile în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) pct. 5) Cod

de procedură penală, vor fi respinse, ca fiind neîntemeiate.

Prin prisma criticilor formulate de către procuror și partea apărării, prima

instanță a făcut o analiză extrem de laborioasă și de precisă a mijloacelor de probă

administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată,

concluzionând în mod corect că în cauză există dovezi convingătoare de vinovăție a

inculpaților Aladov Vitali și Aladov Vasili în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, Aladov

Vitali în baza art. 287 alin. (1); 155 Cod penal, probele având forța necesară pentru a

răsturna prezumția de nevinovăție ce operează - potrivit legii - în favoarea inculpaților.

Instanța a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și

de asemenea corect a apreciat circumstanțele cauzei penale.

Referitor la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, în

privința lui Aladov Vitali (pe faptul episodului care a avut loc la 19 august 2020, orele

11:20, la domiciliul lui Tomailî Nicolai).

26

Judecând apelul declarat de partea apărării, în raport cu actele cauzei, acesta a

fost admis, cu casarea parțială a sentinței și dispunerea încetării procesului penal în

privința lui Aladov Vitali în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta comisă

de acesta constituie o contravenție, iar pentru a dispune astfel instanța de apel a rezultat

din următoarele circumstanțe de drept și de fapt.

În acest sens, atât instanța de fond la emiterea sentinței, cât și acuzatorul de stat,

la întocmirea rechizitoriului, nu au luat în considerație inexistența probelor care au

indicat că acțiunile huliganice au avut un caracter de obrăznicie deosebită, acțiuni care

ar atinge asemenea cote, încât produce nu indignarea izolată a unei persoane, nu un

comentariu negativ particular, dar este o manifestare care provoacă indignarea sau

revolta unei colectivități de persoane care asistă la fapta săvârșită sau iau cunoștință

despre aceasta.

Faptul că inculpatul a lovit cu piciorul în poarta lui Tomailî Nicolai și a strigat

„Tomailî, ieși”, nu presupune și reținerea în acțiunile lui a infracțiunii prevăzute de art.

287 Cod penal.

Analizând și apreciind probele administrate, acțiunile ilicite ale inculpatului

Aladov Vitali au reflectat elementele unei contravenții prevăzută de art. 354 Cod

contravențional, huliganismul nu prea grav.

Astfel, s-a constatat că Aladov Vitali, la 19 august 2020, orele 11:20, a venit cu

automobilul de model ”TOYOTA PRADO”, n/î XXXX, în s. Xxxx, pe str. Xxxx, în

căutarea casei de locuit a șefului Inspectoratului de poliție Comrat, Tomailî Nicolai.

Aflându-se în locul menționat, acționând intenționat și conștientizând că poate

încălca liniștea locuitorilor s. Xxxx, încât se afla în loc public, pe strada centrală a

localității menționate, a început să lovească cu piciorul în poarta casei vecine.

Ulterior, după ce a înțeles că a greșit casa și aflând de la vecină unde exact locuiește

Tomailî Nicolai și aflându-se nemijlocit la intrare în gospodăria lui Tomailî Nicolai,

situată la adresa s. Xxxx, str. Xxxx xxxx, acționând din intenții huliganice, demonstrând

permisivitatea, încălcând norme și reguli generale de comportament în societate, a

început să bată tare și să strice poarta metalică, care împiedica la intrarea pe

teritoriul locuinței lui Tomailî Nicolai, prin aplicarea loviturilor cu picioarele în

poartă.

Din materialele dosarului a reieșit cu certitudine că contravenția a fost comisă

de către Aladov Vitali la 19 august 2020, astfel la moment, la 16 noiembrie 2021, fiind

expirat termenul de 1 an de zile de atragere la răspundere contravențională, pentru fapta

dată.

Prin urmare, vina lui Aladov Vitali și Aladov Vasili în comiterea contravențiilor

prevăzute la art. 335, 335 Cod contravențional, a fost demonstrată în ședința de

judecată.

Totodată, în acord cu prevederile art. 461 Cod contravențional, în cazul în care,

pe parcursul judecării cauzei, s-a constatat vreunul din temeiurile prevăzute la art. 441

și 445, a fost încetat procesul contravențional.

recurs ordinar, solicitând casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei

de către instanță de apel.

27

Recurentul invocă că la caz s-a constatat că instanțele de judecată n-au examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,: adoptând soluții greșite privind

încetarea procesului penal în privința inculpaților Aladov Vitali și Aladov Vasili, pe

învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal

și art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în legătură cu faptul că acțiunile inculpaților

constituie contravenții prevăzute de art. 335 Cod contravențional și art. 335 Cod

Contravențional, ca samavolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv

sau presupus prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, dacă fapta nu constituie

infracțiune.

Din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei, instanța de apel a

analizat și a apreciat selectiv și fragmental declarațiile părților vătămate, martorilor și

a inculpaților, fără a evalua aceste declarații în întregime și fără a evalua celelalte probe

și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea

asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele

administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile

participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu

conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză,

de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse, fapt ce pe caz nu se

constată, fiind înfăptuită o apreciere formală, de ordin general, a probelor și

circumstanțelor cauzei penale, contrar prevederilor art. 101 Cod procedură penal, fapte

ce la caz nu se regăsesc.

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză

minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza

probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se

înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de

sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și

ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care

urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor

să poată fi supuse controlului judiciar.

Astfel, instanța de apel, ajungând la concluzia că “acțiunile inculpaților Aladov

Vitali și Aladov Vasili în legătură cu învinuirile imputate lor în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în fiecare caz conțin elemente ale

componențelor contravenției prevăzute de art. 335 Cod contravențional, n-a ținut cont

de normele legale și practica judiciară la caz, n-a dat apreciere tuturor probelor din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în special din declarațiile

inculpatului Aladov Vitali, depuse în ședința instanței de fond s-a reținut că vina în

comiterea infracțiunilor imputate nu a recunoscut și a explicat că el este directorul

interimar ”Ev-Cușlarî”. în toamna anului 2019, a luat în arendă terenurile care aparțin

lui Aladov Vasili. Aproximativ pe 10 august 2020, Aladov Vitali din nou s-a adresat

către specialistul funciar al primăriei mun. Comrat pentru a stabili terenurile ce-i

aparțin potrivit contractului, în blocul xxxx, în care sunt 5 terenuri pe care le-a luat în

arendă ”Ev-Cuslarî”. Specialistul funciar Mihailov D. i-a tapat harta blocului terenului

și a numărat rândurile terenurilor, care aparțin lui Aladov Vasili, el a calculat în birou

28

în care celulă și câte rânduri sunt. Aladov Vitali cu angajații ”Ev-Cușlarî” s-a îndreptat

pe terenul dat, le-a arătat oamenilor locul, potrivit hartei-schemă eliberată de către

specialistul funciar. Ei au marcat terenurile, au început demontarea stâlpilor din beton,

după care au plecat de acolo. Până atunci, Aladov Vitali niciodată n-a fost pe terenul

respectiv de viță de vie și nu știa amplasarea.

Însă, instanța de apel ajungând la concluzia că, “în acțiunile inculpaților lipsește

perceperea faptului că ei însușeau în mod deschis un bun care nu le aparține”, nu a luat

în considerație că inculpatul Aladov Vitali intenționat induce instanța în eroare, or,

declarațiile acestuia, precum că anume specialistul funciar Mihailov D. i-a tapat harta

blocului terenului și a numărat rândurile terenurilor, care aparțin lui Aladov Vasili, în

baza cărora s-a efectuat demontarea stâlpilor din beton, iar el numai le-a arătat

oamenilor locul, potrivit hartei-schemă eliberată de către specialistul funciar, nu

coroborează cu declarațiile martorului Mihailov Dmitri depuse în ședința instanței de

fond, din care s-a reținut că nimeni din frații Aladov nu s-a adresat la Mihailov Dmitri

pentru determinarea hotarelor terenului. Pe data de 19 august 2020, Aladov nu a sunat

pe telefonul lui Mihailov Dmitri. Pe data de 19 august 2020 Mihailov Dmitri oficial

era la serviciu.

Faptul că inculpații Aladov Vitali și Aladov Vasili au fost conștienți de

ilegalitatea acțiunilor lor, întrucât terenurile și stâlpii nu-i aparțineau, se confirmă și

prin faptul că din momentul demontării ilegale de către inculpații a stâlpilor din beton

armat (17 august 2020) și până în momentul sustrageriii de către inculpați a acestor

stâlpi (18 - 19 august 2020) de pe terenurile părților vătămate, inculpații intenționat au

ignorat cerințele legitime ale proprietarilor Cara Mihail, Chiseev Dmitri care i-au

îndemnat pe inculpați să oprească lucrările, pentru ca să vină un specialist care să le

arate exact unde sunt hotarele terenurilor lor, pentru ca inculpații să se asigure că au

greșit. Însă, inculpații au continuat să sustragă demonstrativ stâlpii din beton armat.

Mai mult ca atât, personal angajatul de poliție, Acbaș Elena a solicitat

inculpaților să suspende lucrările de scoatere a stâlpilor din beton până la sosirea

Comisiei Primăriei mun. Comrat pentru stabilirea hotarelor terenurilor, însă, aceste

cerințe legale ale reprezentantului statului au rămas de asemenea complet ignorate de

inculpați.

Nu există nici o dovadă că inculpații Aladov Vasili și Aladov Vitali au făcut cel

puțin cea mai mică încercare de a intra în negociere cu părțile vătămate și reprezentanții

organelor de drept, pentru a soluționa pe calea pașnică situația pe care au provocat-o.

În conformitate cu pct. 4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție RM

“cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”, nr.

23 din 28.06.2004 - “Ca sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de

art. 187 Cod penal (jaf), se consideră fapta ce se derulează în prezența proprietarului

sau altui posesor, ori în prezența unor persoane străine, făptuitorul fiind conștient ca

persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiuni lor lui, indiferent de faptul că ele

au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiuni”.

Intenția directă a inculpaților Aladov Vitali și Aladov Vasili în săvârșirea jafului

sunt evidente din acțiunile lor. Inculpații au acționat organizat și împreună. Acțiunile

lor s-au completat reciproc, ambii au planificat în comun efectuarea lucrărilor legate

29

de demontarea ilegală și încărcarea stâlpilor de beton armat în camion, în scopul

sustragerii lor în continuare.

Inculpații Aladov Vitali și Alodov Vasili au acționat din interes și scopuri

materiale, reieșind din faptul că potrivit declarațiilor părților vătămate Leiciu T.,

Gheorghiev C., Cara S., Croitor M. și Cara Mihail (reprezentat al S.R.L. “RAATLIK

L.T.F.”), înainte de a comite infracțiunile (jaf) nici unul dintre inculpați nu au propus

proprietarilor menționați (părților vătămate) să răscumpere sau cu orice alt titlu oneros

de a achiziționa stâlpi din beton.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel a lăsat fără aprecierea cuvenită

declarațiile lui Chiseev Serghei despre aceea că terenul fratelui său, Chiseev Dmitri

împărțea cel mai larg drum. Despre faptul dat a comunicat însuși partea vătămată

Chiseev Dmitri, precizând că terenurile lui Aladov se aflau după acest drum larg.

Inculpații înțelegeau că au trecut de la “blocul 120” la “blocul 121”, între care este un

drum larg, care împărțea în mod clar aceste terenuri. Argumentele care au fost invocate

de către acuzatorul de stat în cererea de apel și care au fost lăsate fără atenția și

aprecierea cuvenită din partea instanței de apel.

În partea reîncadrării acțiunilor inculpatului Aladov Vitali din art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat

următoarele: “Colegiul judiciar susține opinia instanței de fond că deși acțiunile

ambilor inculpați derulau în unul și același loc și timp, ca esență nu erau coordonate și

fiecare acționa isteric în felul său, fără a distribui rolurile în acțiunile pe care le

întreprindeau, iar de către procuror nu a fost confirmat faptul săvârșirii acțiunilor

huliganice de Aladov Vitali împreună cu Aladov Vasili, or, de fiecare dată acțiunile de

huliganism se săvârșeau separat, frații Aladov nu acționau coordonând acțiunile sale

când spărgeau roțile, ori aplicau forța fizică în privința părților vătămate.

Circumstanțele date au fost confirmate și prin declarațiile martorului (părții

vătămate) Urum Veaceslav, interogat în ședință de judecată, care direct a indicat la

Aladov Vitali, ca persoana fizică, care l-a lovit în față și i-a deteriorat cu pumnul

parbrizul automobilului de model ”Volkswagen”, care îi aparține lui, cu care Urum

Veaceslav a venit la fața locului, citez: ”Aladov Vitali a deschis ușa automobilului lui

Urum Veaceslav și l-a lovit. Urum V. era pe bancheta șoferului, Vitali l-a lovit cu

pumnul în față pe Urum V. Până Urum V. a dus roțile lui Chiseev D., Aladov Vitali a

lovit cu pumnul în parbrizul automobilului lui și în rezultat l-a deteriorat ...Aladov

Vitali se exprima, Aladov Vasili nu a întreprins careva acțiuni în privința lui Urum V.”.

Aceleași circumstanțe de fapt au fost confirmate și în ședință de judecată prin

declarațiile martorilor Colibăverde Maxim și Acbaș Elena, interogați în ședință de

judecată, ”...Când Aladov Vitali a ieșit din automobil, a început să se comporte agresiv,

îl provoca pe Chiseev S., îl înjura, a aruncat de pe el chipiul, i-a scuipat în față, după

ce a încercat să-l lovească cu piciorul ...Aladov Vitali a încercat să-l lovească pe șoferul

automobilului de culoare albă, ...după ce a lovit în parbrizul automobilului de culoare

albă, s-a spart geamul... ”.

Potrivit declarațiile martorului Acbaș Elena, ”...cu automobilul de model

”Toyota” de culoare neagră a venit Aladov Vitali, ieșind din automobil a început să se

comporte agresiv, ...Aladov Vitali s-a apropiat și a scuipat într-unul din frații Chiseev,

30

l-a lovit cu piciorul din spate în zona fesei, poate și în mână, el l-a lovit dintr-o parte

cu piciorul ...” în baza celor expuse mai sus, instanța de apel a respins ca neîntemeiate

argumentele procurorului referitor la faptul că ambii inculpați au acționat într-un mod

regizat, în care acțiunile fiecărui inculpat în parte erau dinainte coordinate”.

Nu este de acord cu argumentele instanței de apel expuse supra că instanțele de

judecată neîntemeiat au recalificat și reîncadrat acțiunile inculpatului Aladov Vitali din

art. 287 alin. (2) lit. b) în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, fără o apreciere

corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care confirmă vinovăția

inculpatului Aladov Vitali în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.

Astfel, de către instanța de apel au fost formulate concluzii, fără o analiză

esențială a probelor, care confirmă vinovăția inculpatului Aladov Vitali în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane.

Prin urmare, acțiunile inculpatului just au fost încadrate de către organul de

urmărire penală conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, la materialele cauzei au

fost adminstrate suficiente probe care demonstrează vinovăția inculpatului Aladov

Vitali în comiterea infracțiunii incriminate.

Concluzia instanței de apel precum că, “de fiecare data, acțiunile de huliganism

se săvârșeau separat, frații Aladov nu acționau coordonând acțiunile sale când spărgeau

roțile, ori aplicau forța fizică în privința părților vătămate”, fiind neîntemeiată, reieșind

din faptul că instanța de apel eronat interpretează prevederile art. 287 Cod penal, ce

ține de modul de aplicare agravantei prevăzute de lit. b) alin. (2) art. 287 Cod penal,

“săvârșite de două persoane”. Or, potrivit pct. 8 al Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție nr. 4 din 19.06.2006 ”Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre

huliganism”, huliganismul se consideră săvârșit de două sau mai multe persoane (lit.

b) alin. (2) art. 287 CP) atunci când: a) este săvârșit de doi sau mai mulți coautori;

b)........Lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre persoanele care săvârșesc

huliganismul se ia în considerație la individualizarea pedepsei.

Astfel, lipsa sau prezența înțelegerii prealabile nu constituie condiția obligatorie

pentru încadrarea acțiunilor inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Mai mult ca atât, la baza motivelor huliganice poate fi o emoție negativă, însoțită

de o izbucnire emoțională, aparent, fără un anumit motiv, lipsită de vreun pretext, fie

are la bază un pretext neînsemnat sau inventat, etc.

Instanța de apel eronat interpretează declarațiile părților vătămate Chiseev

Dmitri, Chiseev Serghei și a martorilor Uram Veaceslav, Acbaș Elena și Colibăverde

Maxim, or reieșind din declarațiile acestor martori precis s-a stabilit, că actele

huliganice ale inculpaților Aladov Vitali și Aladov Vasilie au fost săvârșite, cu intenția

huliganică unică, în același timp (la data de 19.08.2020, de la orele 09:00 până la orele

10:00) și în același loc (în partea de vest, la pereferia mun. Comrat, pe terenul cu număr

cadastral xxxx) în prezența și în privința unor și aceleași persoane.

Nu este de acord cu opinia instanței de apel precum că, “nu a fost confirmat

faptul săvârșirii acțiunilor huliganice de Aladov Vitali împreună cu Aladov Vasili”, or,

31

fiind audiat în instanța de judecată, partea vătămată Chiseev Dmitrii a declarat că, “...a

venit Aladov Vitali...când el a ieșit din automobil, a început să strige, Vitali l-a apucat

pe fratele (Chiseev Serghei) și a început să-l tragă în automobil și Vasili îl ajuta pe

fratele său să-l așeze în automobil ca să meargă și să clarifice. Îl trăgea în automobilul

cu care a venit Aladov Vitali, la ce Chiseev a început să se dea de la ei într-o parte și

Aladov Vitali l-a lovit pe Chiseev S. cu piciorul peste mână, la ce angajazii de poliție

au început să-i despartă. Le-au spus fraților Chiseev să se așeze în automobilul lor, să

nu aibă loc încăierare. Chiseev S. avea un chipiu pe cap, Aladov Vitali a apucat chipiul

și l-a aruncat, apoi l-a lovit cu piciorul. ”în continuare, partea vătămată descrie, în

detaliu, acțiunile fiecărui inculpat. La fel, toate acțiunile huliganice ale inculpaților,

menționate supra, au fost săvârșite în prezența colaboratorilor de poliție al

Inspectoratului de Poliție Comrat - Acbaș Elena și Colibăverde Maxim.

Potrivit declarațiilor martorul Acbaș Elena date în ședința de judecată, rezultă

că, ”...Aladov Vasili s-a îndreptat spre automobilul de model ”Opel Astra” de culoare

neagră, s-a aplecat la automobil lângă roata din spate, partea stângă și Acbaș Elena a

auzit un sunet specific spargerii anvelopei, peste câteva secunde s-a apropiat de roata

din față și iarăși Acbaș Elena a auzit același sunet și a văzut cum automobilul s-a lăsat

pe parte, înspre acea care se afla Aladov Vasili. Apropiindu-se de automobil, Acbaș

Elena a văzut tăieturi pe cele două anvelope...”

Potrivit declarațiilor martorului Colibăverde Maxim date în ședința de judecată,

rezultă că ”...Aladov Vitali se comporta agresiv, îl provoca pe Chiseev D., îl înjura, i-

a aruncat chipiul din cap, după care a încercat să-l lovească cu piciorul, însă

Colibăverde Maxim s-a pus între ei... La un moment oarecare Aladov Vasili s-a

apropiat de motocicleta lui Chiseev S. a împins-o, s-a aplecat la motocicletă, ulterior s-

a apropiat de automobilul lui Chiseev D. din partea din față din stânga, s-a aplecat la

roată, ulterior s-a apropiat de roata din spate, stânga, apoi Colibaverde M. a auzit un

sâsâit, după care a văzut cum a pus cuțitul în buzunarul pantalonilor, după care Aladov

Vasili s-a urcat în automobilul lui Aladov Vitali și a plecat”.

Mai mult ca atât, părțile vătămate Chiseev Dmitri, Chiseev Serghei și Uram

Veaceslav, au perceput și au simțit simultan efectele dăunătoare ale actelor huliganice

săvârșite de inculpații, care au încălcat ordinea publică. Totodată, inculpații Aladov

Vitali și Aladov Vasili au încălcat integritatea morală și fizică a personalității părțiilor

vătămate, or inculpații simultan exprimau insulte și amenințări în adresa lui Chiseev

D. și Chiseev S. în procesul săvârșirii acțiunilor huliganice, inculpații au aplicat forță

fizică împotriva lui Chiseev S. în același timp și în același loc ambii inculpați au

încălcat siguranța bunurilor părților vătămate și anume Aladov Vasili cu un cuțit a tăiat

roțile de pe mijloacele de transport ale lui Chiseev D. și Chiseev S., iar Aladov Vitali

a spart parbrizul automobilului cu lovitura de mână, pe care a venit Uram V., în timp

ce ultimul, anterior, nu a avut cu Aladov Vitali și Aladov Vasili în careva relații ostile.

Astfel, reieșind din argumente expuse supra, atât în cadrul urmării penale, cât și

în cadrul examinării cauzei în instanțele de judecată a fost pe deplin dovedită comiterea

de către inculpatul Aladov Vitali a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

În partea încetării procesului penal pornit în privința lui Aladov Vitali, în partea

32

învinuirii în comiterea infracțiuniii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, în legătură

cu faptul că acțiunile inculpatului constituie contravenție prevăzută de art. 354 Cod

contravențional, instanța de apel a menționat următoarele: “Colegiul reține că atât

instanța de fond la emiterea sentinței cât și acuzatorul de stat la întocmirea

rechizitoriului nu au luat în considerație inexistența probelor care, indică că acțiunile

huliganice au avut un caracter de obrăznicie deosebită, acțiuni care ar atinge asemenea

cote, încât produce nu indignarea izolată a unei persoane, nu un comentariu negativ

particular, dar este o manifestare care provoacă indignarea sau revolta unei colectivități

de persoane care asistă la fapta săvârșită sau iau cunoștință despre aceasta.

Tot aici, pentru a atinge gradul prejudiciabil al unei infracțiuni, acțiunile

respective și anume cele prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, trebuie să producă o

rezonanță socială considerabilă, revoltând la maxim opinia publică, tulburând pentru

mult timp buna desfășurare a relațiilor interumane, devenind subiect de scandal în

numeroase publicații din presă etc, or, la caz, o asemenea intensitate nu a fost atinsă.

Unica persoană revoltată identificată de OUP fiind partea vătămată Tomailî Nicolai”.

În scopul calificării corecte a faptei inculpatului Aladov Vitali, instanța de

judecată trebuia să indice asupra probelor concrete care ar indica existența indiciului

calificativ al infracțiunii de huliganism de obrăznicie deosebită.

Deosebirea dintre contravenții și infracțiunea de huliganism, constă în faptul că

contravențiile nu presupun și existența unei acțiuni adiacente alternative, exprimate în

aplicarea violenței asupra persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor, opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor

persoane, care curmă acțiunile huliganice.

Pe cale de consecință, art. 287 Cod penal poate fi incriminat, doar dacă

făptuitorul nu se limitează la acostarea jignitoare în locurile publice a persoanelor fizice

și tulbură ordinea publică, dar pe lângă aceasta mai recurge și la aplicarea violenței, la

amenințarea cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. Astfel,

doar în acest fel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește gradul de pericol social

al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La caz, nu s-a demonstrat nici una din aceste acțiuni adiacente, or, potrivit

declarațiilor părții vătămate Tomailî Nicolai, cât și ale martorului Neagu Denis, nu se

constată că inculpatul Aladov Vitali ar fi tulburat liniștea locuitorilor s. Xxxx, sau ar fi

recurs la aplicarea violenței, mai mult că partea acuzării nici nu a prezentat probe în

vederea susținerii învinuirii date.

Faptul că inculpatul a lovit cu piciorul în poarta lui Tomailî Nicolai și a strigat

„Tomailî, ieși”, nu presupune și reținerea în acțiunile lui a infracțiunii prevăzute de art.

287 Cod penal.

Or, tulburarea ordinii publice trebuie să atingă gradul prejudiciabil specific

infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal. Dacă lovirea cu piciorul într-o poartă

metalică nu presupune aplicarea violentei sau amenințarea cu aplicarea violentei,

atunci calificarea nu poate fi reținută conform art. 287 Cod penal.

Astfel, gradul de pericol social al faptei comise de inculpatul Aladov Vitali, nu

a atins gradul de pericol social al infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

33

Or, infracțiunea de huliganism, prevăzută la art. 287 alin. (1) Cod penal, cum este în

speța dată, reprezintă acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, care prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, ceea ce în ședința de judecată

nu a fost constatat.

Analizând și apreciind probele administrate, a conchis că acțiunile ilicite ale

inculpatului Aladov Vitali reflectă elementele unei contravenții prevăzută de art. 354

Cod contravențional, huliganismul nu prea grav.

La caz, s-a constatat că judecând apelul, instanța de apel n-a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție greșită privind încetarea

procesului penal în privința lui Aladov Vitali, din motiv că fapta acestuia constituie

contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional.

Această concluzie este necorespunzătoare cumulului de probe administrate și

nemijlocit verificate în ședința de judecată a primei instanțe în condițiile art. 100 alin.

(4) Cod de procedură penală și just apreciate potrivit art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării

reciproce, în baza cărora prima instanță, în condițiile legii, a stabilit cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, ajungând legal și întemeiat la concluzia corectă cu privire

la condamnarea inculpatului Aladov Vitali, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal.

Astfel, concluzia instanței de apel precum că, “dacă lovirea cu piciorul într-o

poartă metalică nu presupune aplicarea violenței sau amenințarea cu aplicarea

violenței, atunci calificarea nu poate fi reținută conform art. 287 Cod penal. ” - este

neîntemeiată, din următoarele considerente. Obiectul juridic principal îl constituie

relațiile sociale cu privire la ordinea publică, apărate împotriva infracțiunii de

huliganism, pe când obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la

integritatea corporală, sănătatea sau libertatea morală a persoanei.

Art. 287 alin. (1) prevede răspunderea penală pentru acțiunile intenționate care

încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sua altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Art. 354 Cod contravențional prevede răspunderea contravențională pentru

acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură

ordinea publică și liniștea persoanei fizice. în această ordine de idei, reiterăm că,

infracțiunea de huliganism, prevăzută la art. 287 Cod penal, se poate realiza prin

comiterea uneia dintre următoarele acțiuni :1) acțiuni intenționate, care încalcă ordinea

publică însoțite de: a) aplicarea violentei asupra persoanelor; b) amenințarea cu

aplicarea violenței asupra persoanelor; c) opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice; 2) acțiuni

care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită.

Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță

liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității

patrimoniului, precum ș activitatea normală a instituțiilor de stat și publice, iar prin

34

“acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în public,

îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similar, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și

liniștea persoanelor.

Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii

publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a

bunurilor proprietarului, întreruperea temporară a activității normale a întreprinderilor,

instituțiilor sau organizațiilor etc (HP CSJ “Cu privire la practica judiciară în cauzele

penale despre huliganism ”, nr. 4 din 19.06.2006, pct. 4).

Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate Tomailî Nicolai, care în ședința

instanței de fond referitor la acest episod a relatat că, “Aflându-se în curtea casei sale,

era aproximativ ora 11:15 sau 11:25, în aceasta perioadă Tomailî Nicolai a auzit o

lovitură puternică în metal, însă acesta a fost la vecini, în drum a văzut automobilul de

model ”Toyota Prado” de culoare argintie cu numere de înmatriculare xxxx. Tomailî

Nicolai a înțeles că Aladov Vitali a venit să-și îndeplinească intenția. El era pe lângă

casa lui Tomailî Nicolai, peste câteva minute Tomailî Nicolai din nou a auzit alte sunete

de lovire în poarta gospodăriei lui, încercau să deschidă poarta. Tomailî Nicolai a ieșit

la poartă. Tomailî Nicolai l-a întrebat pe Aladov Vitali, ce vrea de la el și de ce îl

urmărește. Până în momentul când a apărut camera el se comporta foarte agresiv.

Aladov Vitali nu a putut duce până la capăt intențiile sale, s-a așezat în automobil și a

plecat în direcția mun. Comrat. Tomailî Nicolai nu a văzut, cu ce au lovit în poartă, dar

se vedea cu picior, încât a rămas pe poarta urma si au deteriorat mânerul, si în prezent

el este deteriorat, ei făceau gălăgie. Tomailî Nicolai a auzit strigăte: “Ieși aici, ieși să

ne clarificăm”, dar când au venit angajații de poliție, vorbele lui Aladov Vitali imediat

s-au schimbat. Din partea lui Aladov Vitali în adresa lui Tomailî Nicolai au fost

expresii pe care el nu le poate exprima, au fost niște fraze necenzurate. Vitali așa și a

spus că trebuie de terminat cu Tomailî Nicolai, să se clarifice în sfârșit și să rezolve

toată problema. Cele menționate Tomailî Nicolai le-a perceput ca amenințare pentru

sănătatea și viața sa. Când ei stăteau lângă poartă, Aladov Vitali a spus că Tomailî

Nicolai trebuie să fie bătut și să termine toate întrebările cu el. Din partea lui Aladov

Vitali au avut loc doar lovituri în poartă, însă poarta el nu a deschis. Din momentul

începerii discuției cu Aladov Vitali a trecut mai puțin de un minut și s-au apropiat

angajații de poliție. în afară de discuție n-au trecut la bătaie, încât erau angajații de

poliție, și ei deja totul documentau.”

Declarațiile părții vătămate Tomailî Nicolai, coroborează cu declarațiile

martorului Neagu Denis, care a declarat că, ”pe data de 19 august 2020, nu poate spune

precis ora, i-au sunat de la Inspectoratul de Poliție Comrat și au spus că Aladov Vitali

a sunat șefului Inspectoratului de Poliție Comrat, Tomailî Nicolai, care este locuitorul

s. Xxxx, îl amenința cu răfuiala fizică și s-a îndreptat la el acasă. Neagu Denis a mai

aflat că a fost chemată echipa operativă. în s. Xxxx pe str. Xxxx peste o casă după casa

de locuit a lui Tomailî Nicolai, Neagu Denis a venit primul și a așteptat acolo colegii

săi de la Inspectoratul de Poliție Comrat și deja acolo el s-a îndepărtat de la casa de

locuit cu automobil de serviciu la umbra. Peste un timp oarecare din partea mun.

Comrat a venit un automobil de model ”Toyota Prado” cu numere de înmatriculare

35

xxxx, care s-a oprit pe banda fluxului de transport în sens opus vizavi de casa Fedora.

Automobilul de model ”Toyota Prado” a trecut casa de locuit a lui Tomailî și s-a oprit

pe lângă casa locuitoarei satului, Fedora care este vecina lui Tomailî. Din automobilul

care s-a oprit a ieșit Aladov Vitali, lovind cu piciorul în poartă a strigat: ”Tomailî ieși”,

el a lovit poarta vecinei lui Tomailî, peste 20 de secunde la poartă din interior s-a

apropiat Fedora, ei au discutat ceva și Aladov Vasili s-a așezat în automobil și a dat

înapoi și s-a oprit pe lângă casa de locuit a lui Tomailî. Văzând că Aladov Vitali este

dispus agresiv expertul a pornit înregistrare video și angajații de poliție au venit repede

la casa de locuit a lui Tomailî, până când ei au venit Aladov Vitali a lovit de câteva ori

în poartă cu piciorul tot cu strigăte: ”Tomailî ieși”, el deja a lovit de câteva ori în poarta

lui Tomailî și când ei se apropiau de poarta lui Tomailî el a văzut că este pornită

înregistrare video și l-a rugat pe angajatul poliției să se apropie, ca ei să fixeze ce el va

spune. Pentru a înceta acțiunile agresive ale lui Aladov Vitali, s-a pus lângă el, chiar în

fața porții lui Tomailî, unde la poartă din interior a ieșit Tomailî Nicolai și l-a întrebat

ce el vrea de la el, de ce îl amenință și de ce Aladov Vitali strigă la poarta lui.”

Astfel, instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 287 Cod penal, ce ține

de acțiunile inculpatului care pot fi calificate în baza art. 287 Cod penal, or, lovind cu

piciorul poarta părții vătămate Tomialî Nicolai, inculpatul Aladov Vitali a deteriorat

mânerul.

Reieșind din argumentele expuse supra, acțiunile inculpatului Aladov Vitali

perfect se încadrează în acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie

deosebită - element constitutiv al infracțiunii de huliganism.

În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12)

Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în ареl, hоtărârile atacate nu cuprinde motivele ре саrе se întemeiază soluția,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită.

5.1. Declară recurs ordinar și avocatul Vitali Covaliov, în numele inculpatului

Aladov Vitali, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care ultimul să fie achitat pe art. 187 alin. (2) lit. b),f), 287 alin. (2) lit. b), 287 alin.

(3), 187 alin. (2) lit. b), f), 155, 287 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunii.

Recurentul invocă că instanțele de fond și de apel nu au ținut cont de mai multe

circumstanțe.

Procurorul nu a demonstrat prin nicio probă că Aladov Vitali a săvârșit

infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 155 și art. 287 alin.

(1) Cod penal. O astfel de învinuire nu putea fi pusă la baza unei sentințe de

condamnare.

Conform art. 66 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, învinuitul, inculpatul

are dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit, adică să fie informat asupra naturii și

cauzei acuzației aduse împotriva sa. În cazul în care, persoana nu este informată corect

cu privire la învinuirea înaintată, aceasta este lipsită de dreptul să-și asigure

posibilitatea pregătirii și exercitării apărării, fiind afectate grav principiile generale ale

procesului penal: asigurarea dreptului la apărare, art. 17 Cod de procedură penală și

36

contradictorialitatea procesului penal, art. 24 Cod de procedură penală.

La baza stabilirii vinovăției, instanța de fond s-a bazat doar pe probele acuzării,

trecând peste probele prezentate de către partea apărării și în mod arbitrar emițând o

sentință de condamnare, cu atât mai mult preluând un rol activ la stabilirea vinovăției

inculpatului, pe când art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală stipulează că concluziile

despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii ce nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, dar

conform art. 1 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, procesul penal are ca scop

protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni precum și protejarea persoanei

și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor

legată de cercetare a infracțiunilor presupuse sau săvârșite, astfel ca orice persoană care

a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană

nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată. Organele de urmărire

penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să activeze în așa

mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuit sau condamnată și ca

nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată.

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să verifice respectarea în această

parte a exigențelor legale, ținând cont și de prevederile art. 6 paragraful 1 al CtEDO,

potrivit căruia - orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei

sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî

asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Prima instanță a decis asupra vinovăției inculpatului Aladov Vitali în lipsa unui

suport probatoriu care ar exclude orice dubiu în acest sens și ar fi în stare să stabilească

vinovăția inculpatului în baza unor circumstanțe obiective.

Concluzia instanței de fond asupra vinovăției inculpatului în mare parte sunt

sprijinite pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației unor circumstanțe, fără a

avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o explicație logic întemeiată pe

probele puse la baza sentinței, mai mult ca atât nu a dat nici o apreciere probelor

prezentate de apărare, fiind evident faptul că Aladov Vitali nu a săvârșit infracțiuni

prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 155 și art. 287 alin. (1) Cod penal.

Ca urmare, urmează a fi aplicate prevederile art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală; și anume, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii,

prevăzute la art. 287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 155 și art. 287 alin. (1) Cod penal.

Astfel, din probele anexate la dosar, care au fost cercetate în instanța de fond nu

s-a rezultat că prin acțiunile inculpatului a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 155 și art. 287 alin. (1) Cod penal. Cele menționate

denotă netemeinicia argumentului acuzării, că materialele dosarului demonstrează că

la caz, s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul

când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției,

cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate,

fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat

răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, inclusiv

37

fiind necesar de a stabili faptul dacă s-a constatat existența faptei infracțiunii.

La examinarea cauzei, cercetând probele administrate s-a stabilit că probele în

cauză nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului. Nici din

declarațiile părților vătămate, martorilor audiați în prezenta cauză penală, nici din

depozițiile inculpatului, nu s-a desprins informații suficiente în sprijinul acuzării,

precum că la caz, s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3), art. 287 alin. (1), art. 155 și art. 287 alin. (1) Cod penal și că aceasta a fost comisă

de Aladov Vitali. Ceea ce denotă că nici în cadrul urmăririi penale, nici în prima

instanță, nu s-a confirmat faptul că Aladov Vitali ar fi săvârșit careva acțiuni îndreptate

spre săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 155 și

art. 287 alin. (1) Cod penal. Chiar dacă partea acuzării a indicat că în cadrul urmăririi

penale au fost dobândite probe directe, ce dovedesc vinovăția lui Aladov Vitali în

săvârșirea infracțiunii imputate, părțile vătămate și martorii audiați în cadrul cauzei

penale, nu au furnizat informații suficiente pentru a considera că declarațiile acestora

pot fi apreciate ca pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția lui Aladov

Vitali în comiterea faptelor încriminate.

În ceea ce privește învinuirea adusă inculpatului Aladov Vitali, de către procuror

în rechizitoriu, se observă clar că învinuirea este formulată într-o manieră vagă, la

general și incertă, ceea ce nu este admisibil în procesul penal.

Instanțele au ignorat aceste principii generale ale procesului penal, la examinarea

cauzei, acceptând fără a da o apreciere tuturor probelor în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor, concluziile procurorului privind existența elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3), art. 287 alin. (1), art. 155 și art. 287 alin. (1)

Cod penal.

Totodată, avocatul Vitali Covaliov depune o cerere, prin care solicită revocarea

măsurii preventive – arestarea preventivă aplicată față de inculpatul Aladov Vitali, la

dispunerea rejudecării de către instanța de apel a cauzei penale, deoarece nu mai este

justificată și temeiurile care au servit la aplicarea și la prelungirea acesteia au decăzut,

respectiv, nu există riscuri și respectiv temeiuri pentru ca acesta să se afle în stare de

arest preventiv, la aprecierea instanței fiind posibilă și aplicarea măsurii preventive mai

blânde, alternative arestării preventive, cum ar fi obligarea de a nu părăsi locul de trai,

arestarea la domiciliu, liberarea provizorie sub control judiciar.

În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală.

5.2. Avocatul Vitali Covaliov, declară recurs ordinar și în numele inculpatului

Aladov Vasili, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care ultimul să fie achitat pe art. 187 alin. (2) lit. b),f), 287 alin. (2) lit. b), 287 alin.

(3), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, deoarece fapta lui nu întrunește elementele

infracțiunii.

Recurentul invocă că procurorul nu a demonstrat prin nicio probă că Aladov

Vasili a săvârșit infracțiuni prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. O astfel de

învinuire nu putea fi pusă la baza unei sentințe de condamnare.

Concluzia instanței de fond asupra vinovăției inculpatului în mare parte sunt

sprijinite pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației unor circumstanțe, fără a

38

avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o explicație logic întemeiată pe

probele puse ia baza sentinței, mai mult ca atât nu a dat nici o apreciere probelor

prezentate de apărare, fiind evident faptul că Aladov Vasili nu a săvârșit infracțiune

prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.

La examinarea cauzei, cercetând probele administrate s-a stabilit că probele în

cauză nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului. Nici din

declarațiile părților vătămate, martorilor audiați în prezenta cauză penală, nici din

depozițiile inculpatului, nu s-a desprins informații suficiente în sprijinul acuzării,

precum că la caz, s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal și că aceasta a fost comisă de Aladov Vasili. Ceea ce denotă că nici în

cadrul urmăririi penale, nici în prima instanță, nu s-a confirmat faptul că Aladov Vasili

ar fi săvârșit careva acțiuni îndreptate spre săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal. Chiar dacă partea acuzării a indicat că în cadrul urmării penale au

fost dobândite probe directe, ce dovedesc vinovăția lui Aladov Vasili în săvârșirea

infracțiunii imputate, părțile vătămate și martorii audiați în cadrul cauzei penale, nu au

furnizat informații suficiente pentru a considera că declarațiile acestora pot fi apreciate

ca pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția lui Aladov Vasili în

comiterea faptelor încriminate.

Totodată, avocatul Vitali Covaliov depune o cerere, prin care solicită revocarea

măsurii preventive – arestarea preventivă aplicată față de inculpatul Aladov Vasili, la

dispunerea rejudecării de către instanța de apel a cauzei penale, deoarece nu mai este

justificată și temeiurile care au servit la aplicarea și la prelungirea acesteia au decăzut,

respectiv, nu există riscuri și respectiv temeiuri pentru ca acesta să se afle în stare de

arest preventiv, la aprecierea instanței fiind posibilă și aplicarea măsurii preventive mai

blânde, alternative arestării preventive, cum ar fi obligarea de a nu părăsi locul de trai,

arestarea la domiciliu, liberarea provizorie sub control judiciar.

În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală.

5.3. Declară recurs ordinar și avocatul Eugen Grosu în numele inculpatului

Aladov Vitali, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care ultimul să fie achitat sau să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de

apel.

Recurentul invocă că instanțele nu a luat în considerație acel fapt că urmărirea

penală a fost efectuată de către organul necompetent la prezenta cauză, în legătură cu

care fapt, urmărirea penală ar fi trebuit să fie încetată.

Conform prevederilor art. 270 alin. (1) pct. 2), a) Cod de procedură penală,

atentatele la viața polițiștilor, ofițerilor de urmărire penală, ofițerilor de informații și

securitate, procurorilor, judecătorilor, dacă atentatul este legat de exercitarea

atribuțiilor de serviciu, precum și la viața membrilor familiilor acestora; în toate

episoadele de învinuire a lui Aladov Vitalie, calitatea de părți vătămate o au angajații

MAI, care în momentul săvârșirii pretinselor acte infracționale se aflau în serviciu și

își îndeplineau atribuțiile de serviciu, urmărirea penală fiind efectuată de către angajații

Comisariatului de Poliție Comrat și UTA Găgăuzia, fapt care duce la încetarea

urmăririi penale pe art. 155, 287 alin. (1) și 287 alin. (3) Cod penal și tot probatoriul

39

acumulat la materialele dosarului urmează a fi declarate inadmisibile în conformitate

cu prevederile art. 94 alin. (1) p. 5) Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot

fi admise ca probe și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța

de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele

care au fost obținute: 5) de o persoană care evident știe că intră sub incidența de

recuzare. Părțile vătămate, fiind angajați a Inspectoratului de Poliție Comrat și UTA

Găgăuzia știind cu certitudine că de acest caz se ocupă alți colaboratori al aceluiași

organ cu care sunt în relații colegiale, de prietenie sau interdependența de serviciu, nu

au înaintat recuzări acestora și nu au solicitat intervenirea Procuraturii sau altor organe

abilitate în petrecerea acțiunilor de urmărire penală așa cum prevede norma procesual-

penală, partea vătămată Cioban V., având calitatea de polițist de sector, participând la

multiple acțiuni de urmărire penală și colectare a probatoriului pe prezenta cauză.

La fel, nu s-a luat în considerație acel fapt că partea vătămată Tomailî N., are

calitatea de Șef al Comisariatului de Poliție Comrat și toți Ofițerii de urmărire penală

sunt în relații colegiale și chiar subalterni al acestuia, care executau ordinele date de

ultimul în vederea desfășurării urmăririi penale și a acțiunilor care au fost întreprinse

în privința acumulării probatoriului pe învinuirea lui Aladov Vitali, prin ce ulterior a

fost constatată prin Ordonanța-adjunctului Procurorului General din data de

09.09.2020 (V. I, f.d. 21-22) prin care au fost constatate circumstanțele prevăzute la

art. 571 Cod de procedură penală, Abținerea sau recuzarea ofițerului de urmărire penală

(1) Ofițerul de urmărire penală nu poate efectua acțiuni de urmărire penală dacă există

cel puțin una din circumstanțele indicate la art. 33 alin. (2). Nu constituie temei de

recuzare efectuarea de către ofițerul de urmărire penală a acțiunilor de urmărire penală

pe cauza dată și prevederile alin. 4) în caz de admitere a abținerii sau a recuzării,

procurorul care a examinat declarația de abținere sau cererea de recuzare stabilește în

ce măsură se mențin actele îndeplinite ori măsurile dispuse. Ordonanța se remite

conducătorului organului de urmărire penală care desemnează un alt ofițer de urmărire

penală pentru efectuarea urmăririi penale, fapt care nu a fost făcut.

La fel, în ceea ce ține de învinuirea adusă lui Aladov Vitalie în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în privința colaboratorilor de

poliție Topal V. și Cioban V., în formă de acțiuni de huliganism cu aplicarea obiectului

în calitate de armă este absolut neîntemeiată și inadmisibilă, deoarece calificarea

acestor acțiuni, chiar și în cazul dacă erau să existe urmau să fie calificate în baza

prevederilor art. 116 alin. (2) Cod penal, conform căruia, în cazul concurenței dintre

norma generală și cea specială, se aplică numai norma specială, ca infracțiune

prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal, potrivit căruia, amenințarea cu moartea, cu

vătămarea integrității corporale sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu

funcție de răspundere, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu

ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane,

precum și aceeași amenințare împotriva persoanei care își îndeplinește datoria

obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la

prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale, sau calificate ca

contravenție prevăzute de art. 353 alin. (1) Cod contravențional, și anume, Ultragierea

colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, adică jignirea premeditată a

40

onoarei și demnității procurorului, ofițerului de urmărire penală, ofițerului de

informații și securitate, angajatului cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne,

altei persoane, aflată în exercițiul funcțiunii sau al datoriei obștești de asigurare a

securității statului, de menținere a ordinii publice și de combatere a criminalității,

exprimată prin acțiune, verbal sau în scris.

La fel, calificarea acțiunilor lui Aladov Vitalie, în ceea ce ține de infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, săvârșite în adresa părților vătămate Chiseev

S. și Chiseev D., deoarece declarațiile făcute de aceștia în cadrul urmăririi penale și în

instanța de judecată, vin în contradicție cu declarațiile făcute de martorii Urum V.

Colibaverde M. și Acbaș E.

Totodată, nu este de acord cu recunoașterea lui Aladov Vitalie ca fiind vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, în adresa Șefului

Inspectoratului de Poliție Comrat, Tomailî N., deoarece la materialele dosarului,

înafară de declarațiile presupusei părți vătămate cu care Aladov Vitalie, este în relații

ostile, nu există un alt probatoriu care ar dovedi faptul că Aladov Vitalie, l-ar fi

amenințat cu moartea.

Instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei, în privința argumentelor

apelurilor de partea apărării nu s-au expus în nici o frază asupra încălcărilor de

procedură prevăzute la art. 270 alin. (1) p. 2) Cod de procedură penală și a nulității

probatoriului în prezenta cauză penală prevăzute la art. 571, 94 alin. (1) p. 5) Cod de

procedură penală, fiind doar indicat faptul netemeiniciei apelurilor declarate de partea

apărării și a inculpatului.

La fel, în partea descriptivă a deciziei se invocă acel fapt că se recunoaște vinovat

Aladov Vitali de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, dar în

dispozitivul deciziei, careva mențiune lipsește.

În drept, recursul, este întemeiat pe art. 427 Cod de procedură penală.

5.4. Declară recurs ordinar și avocatul Alexandru Iurașco în numele inculpatului

Aladov Vasili, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care ultimul să fie achitat pe art. 287 alin. (3) Cod penal, din motivul lipsei

elementelor infracțiunii.

Recurentul invocă că calificarea acțiunilor lui Aladov Vasili în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, de ambele instanțe inferioare este greșită, deoarece probele examinate,

în cadrul cauzei penale nu constituie temei de condamnare pe alin. (3) al art. 287 Cod

penal. Obiect nemijlocit conform dispoziției art. 287 alin. (3) Cod penal, constituie alte

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății care urmau a fi aplicate sau

încercarea aplicării lor. Probe care ar demonstra faptul aplicării sau încercării aplicării

cuțitului pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății nu sunt, careva cuțit la

fața locului nu a fost stabilit, ridicat sau recunoscut probă la dosar. Declarațiile

martorului care la acel moment a fost prezent la fața locului și anume polițista Accibaș

Elana (vol. 4, f.d. 141-143) din 18.11.2020 făcute în instanța de judecată și examinate

în instanța de apel, declară că: ”nu țin minte dacă am auzit amenințări din partea lui

Aladov în adresa lui Chiseev..... careva obiecte la Aladov nu am văzut....... personal nu

am văzut obiecte cu care s-au tăiat anvelopele.... „. Declarațiile martorului —

Colibăverde Maxim -polițist (vol. 4, f.d. 149-152) din 19.11.2020 de asemenea făcute

41

în instanța de judecată și examinate în instanța de apel, spune că: ”la un moment Aladov

Vasile s-a apropiat de motocicletă, a împins-o..... ce a făcut lângă ea, eu nu am

văzut......pe urmă s-a apropiat de automobilul lui Chiseev din față din partea stângă, s-

a aplecat spre roată, am auzit cum se desumflă roata după care a pus cuțitul în buzunarul

pantalonilor...... amenințări erau din partea lui Aladov în adresa lui Chiseev, ei doreau

să le spună adresa lor, adică adresa lui Chiseev, unde locuiesc și ei se vor duce la ei

acasă și se vor clarifica, în aceasta și consta amenințarea..... Aladov Vasili nu spunea

în ce fel se vor clarifica cu alde Chiseev...... eu nu am văzut ca Aladov Vasili să

amenințe pe cineva cu cuțitul...... ”. Declarațiile părții vătămate Chiseev Serghei (vol.

4, f.d. 30-34) din 02.11.2020 făcute în instanța de judecată și examinate în instanța de

apel: ”la 19.08.2020, eu nu am declarat colaboratorilor de poliție că sunt amenințat, că

mi-au fost provocate leziuni corporale, că a fost lovită motocicleta, că am fost numit

cu cuvinte necenzurate, careva plângeri cereri nu am depus”. Declarațiile părții

vătămate Chiseev Dmitri (vol. 4, f.d. 43-47) din 09.11.2020 făcute în prima instanță și

examinate în instanța de apel: ”în privința mea forța fizică nu a fost aplicată.....Vasile

m-a amenințat cu cuțitul că va veni acasă și se va clarifica.... Vasili doar demonstra

cuțitul, eu nu țin minte dacă spunea el ceva ce va face cu acest cuțit.... ”.

Astfel, prin hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești ierarhic inferioare,

s-a comis o eroare de fapt, care a adus la adoptarea unor concluzii eronate și a unei

soluții incorecte, întrucât fapta săvârșită de inculpatul Aladov Vasili nu întrunește

elementele infracțiunii de huliganism.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală.

5.5. Declară recurs ordinar și inculpatul Aladov Vasili, solicitând casarea

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe art. 287

alin. (3) Cod penal.

Recurentul invocă că dosarul în privința sa și a fratelui său este fabricat la

comandă.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală.

5.6. Inculpatul Aladov Vitali, la fel declară recurs ordinar, solicitând casarea

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe art. 287

alin. (1), 155, 187 alin. (2) lit. b), f), 287 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal, din motivul

lipsei elementelor infracțiunii.

Recurentul invocă că instanțele de judecată nu au luat în considerație acel fapt

că urmărirea penală a fost efectuată de către organul necompetent la prezenta cauză, în

legătură cu care fapt, urmărirea penală trebuia să fie încetată.

Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare a

procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau condiționează

pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Iar conform prevederilor art. 270 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

procurorul exercită urmărirea penală în cazurile atentatelor la viața polițiștilor, ... dacă

atentatul este legat de exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În speță, urmărirea penală a fost efectuată în lipsa competenței organului de

42

urmărire penală al MAI, de către Comisariatul de Poliție Comrat și parțial Direcția

poliției UTA Găgăuzia.

Subsecvent, cele trei infracțiuni incriminate recurentului, au fost comise în

privința polițiștilor și anume: infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal a

fost comisă în privința șefului inspectoratului de Poliție, Tomailî N.; infracțiunea

prevăzută de art. 155 Cod penal a fost comisă în privința șefului inspectoratului de

Poliție, Tomailî N. și infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost comisă

în privința polițiștilor Comisariatului de Poliție Comrat, Topal V., Cioban V.

Astfel toate infracțiunile au fost comise împotriva polițiștilor, care își

îndeplineau atribuțiile de serviciu, cu scopul de a cauza prejudiciu sănătății și deci

urmărirea penală a fost efectuată de organe necompetente și tot probatoriul acumulat

la materialele dosarului urmează a fi declarate inadmisibile în conformitate cu

prevederile art. 94 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi

admise ca probe și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de

judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești.

Referitor la argumentul instanței de apel că atât inculpații, cât și avocații

acestora, la stadia urmăririi penale, nu au înaintat cereri de recuzare în privința

persoanelor care consideră că nu erau competente să efectueze acțiuni procesuale, nu

au invocat că nu au încredere în ofițerii care au efectuat urmărirea penală, or de aceste

cerințe procesuale urmau să țină cont însăși organul de urmărire penală.

Astfel, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, în

procesul penal nu pot fi admise ca probe și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi

prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri

judecătorești datele prezentate de către o persoană care înțelege că urma să fie recuzat.

Reiterează că toate părțile vătămate sunt angajații Comisariatului de Poliție

Comrat, iar urmărirea penală în privința sa a fost efectuată de către colaboratorii

aceluiași Comisariat, adică de către colegii părților vătămate.

Confirmare celor expuse mai sunt este și decizia șefului – adjunct al procurorului

general din 09.09.2020, prin care dosarul penal a fost transmis Direcției de poliție UTA

Găgăuzia, în baza art. 571 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit căruia ofițerul de

urmărire penală al Comisariatului de Poliție Comrat, nu poate efectua acțiuni de

urmărire penală, procurorul ilegal nu s-a expus în ce măsură se mențin actele îndeplinite

ori măsurile dispuse, deși această prevedere este imperativă.

Totodată, învinuirea înaintată pe art. 155 Cod penal se bazează doar pe

declarațiile părții vătămate Tomailî N., care nu au confirmat amenințarea cu vătămarea

integrității corporale sau a sănătății în cadrul unei discuții, pe care recurentul nu o

neagă, însă nu s-a constatat durata acestuia și a constat doar în întrebarea privind locul

aflării lui Tomailî N., pentru a se întâlni cu el.

Consideră că învinuirea în privința sa a fost falsificată, or acțiunile înaintate nu

au avut loc, bazându-se doar pe declarațiile persoanei, cu care este în relații ostile și

care s-a folosit de poziția de serviciu în organele de poliție.

Instanța de apel eronat a estimat circumstanțele și dovezile învinuirii sale în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ulterior recalificându-i acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau

43

de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, adică în baza art. 287 alin. (2) Cod

penal, în baza declarațiilor părților vătămate Chiseev S, Chiseev D., martorilor Acbaș

E., Colibăverde M. și Urum V., care sunt contradictorii, inconsecvente și neconcrete.

Totodată, circumstanțe contradictorii au fost puse la învinuirea sa în comiterea

acțiunilor huliganice în privința lui Urum V., care a depus declarații, însă care nu a

înaintat careva pretenții și care nu a fost recunoscut ca parte vătămată pe cauza penală

dată.

Consideră incorectă opinia instanței de apel ca fiind dovedită vina sa în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal în privința polițiștilor

Comisariatului de Poliție Comrat, Topal V., Cioban V. în formă de huliganism agravat,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

acțiuni calificate greșit ca infracțiune, or acestea urmau a fi calificate fie ca

contravenție, prevăzută de art. 353 Cod contravențional, fie, potrivit art. 116 alin. (2)

Cod penal, care prevede că în cazul concurenței dintre norma generală și cea specială,

se aplică numai norma specială, ca infracțiune prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal.

Nu este de acord nici cu învinuirea sa în baza art. 354 Cod contravențional, or el

nu a comis acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare

ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, deoarece el nu a comis ceea ce i

se impută, drept dovadă fiind și înregistrarea audio.

Susține repetat poziția privind faptul că nu a comis infracțiunile prevăzute de art.

187 alin. (2) pct. b), f), 187 alin. (2) pct. b), f) Cod penal, reiterând că instanța de fond

eronat a conchis că Aladov V. și Aladov V. ca subiecte care au comis contravențiile

prevăzute de art. 335 Cod contravențional.

Toate dovezile menționate just dovedesc că hotărârea privind lucrările de

demontare și încărcare ilegală a stâlpilor din beton armat pe terenurile menționate, au

fost luate de SA”Ev-Cuslari”, ca arendator al acestora și care a efectuat lucrările

respective, greșit fiind efectuate pe terenurile persoanelor, iar executorul fiind Aladov

Vitali.

Prin urmare, recunoașterea sa ca subiect vinovat în comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 335 Cod contravențional este nerezonabil, iar pedeapsa aplicată nu

corespunde caracterului și gradului pericolului ordinii publice cu infracțiunile

imputate.

În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanța,

inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar.

44

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală,

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art.

101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată

să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate

părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate. În corespundere cu art. 325 alin. (1), (2) Cod de

procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta

nu se lezează dreptul inculpatului la apărare. Potrivit art. 66 alin. (1), (2) pct. 1) Cod

de procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare și dreptul să știe pentru ce faptă

este învinuit. Conform cu art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și

gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să

aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 2. din decizie):

a) nu a judecat cauza în limita și în raport cu circumstanțele concrete de fapt și

de drept invocate în rechizitoriu.

Astfel, a depășit limitele învinuirii formulate inculpatului Aladov Vitalii pe

episodul din 18.08.2020, ora 17.20 – 287 alin. (3) Cod penal, constatând că: „...se reține

că, la deplasare cu viteză, automobilul posedă aceleași proprietăți de dăunare, ca și anumite tipuri

de arme, chiar poate avea mai multe proprietăți de provocare a pagubelor și traumatismelor. La

conducerea neadecvată și agresivă, un automobil mare poate cauza vătămări corporale destul de

grave, inclusiv survenirea decesului, generând îngrijorări întemeiate pentru partea vătămată pentru

integritatea corporală și chiar pentru viață”. Ori, asemenea împrejurări de fapt și de drept,

nu au fost imputate inculpatului prin rechizitoriu.

Pe lângă aceasta, concluzia sumară și neclară că: „...nu sunt constatate încălcări de

competență a organului de urmărire penală, la efectuarea procesului penal, în legătură cu ce instanța

nu poate fi de acord cu argumentele apărării, că proces penal urmează a fi încetat în aceste

45

temeiuri...”, fiind lipsită de orice suport juridic, adică nefiind argumentată în raport cu

acțiunile concrete ale organului de urmărire penală invocate de apărare, privind

încălcarea competenței exercitării urmăririi penale, coroborată cu concrete norme de

drept procesual penal, în special art. 270 și 251 Cod de procedură penală, nu

corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind

evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale;

b) recalificând acțiunile inculpatului Aladov Vitalii pe episodul din 19.08.2020,

orele 09-10, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța nu a descris noua faptă

criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii

ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii,

Mai mult, a statuat inițial că: „...în ședința de judecată nu s-a confirmat comiterea

huliganismului de către Aladov Viatalii împrenuă cu Aladov Vasilii...”, dar ulterior s-a contrazis

rezumând sumar și neclar că: „...ultimii nu sunt coparticipanți ai actului de huliganism,

deoarece nu și-au coordonat acțiunile..., fiecare din ei a comis la data indicată și în locul indicat

acțiuni personale și independente, între ele, împotriva părților vătămate și bunurile acestora..., fapte

confirmate prin plângerea lui Chiseev S. privind actele de huliganism comise față de el de către

Aladov Vitalii împreună cu Aladov Vasilii...” – deci, ambii au comis actele de huliganism și

prin urmare, elementul calificativ „de două persoane” a fost neîntemeiat exclus din

învinuire.

În același timp, concluzia sumară și neclară, pe episodul privind învinuirea Lui

Aladov Vitalii pe art. 155 Cod penal, că: „...apelul telefonic al inculpatului Aladov Vitali către

partea vătămată Tomailî N., la 19.08.2020 orele 10:28, într-adevăr a avut loc. Reieșind din

declarațiile părții vătămate, este evident că inculpatul, prin intermediul apelului telefonic, a exprimat

amenințare cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a fost percepută de către

partea vătămată ca fiind reală, deoarece, după discuția cu inculpatul, acesta a comunicat despre cele

întâmplate la poliție, a chemat grupul operativ al Inspectoratului de poliție Comrat, ce-i confirmă

existența temerii că inculpatul v-a realiza amenințările...”, la fel, nu corespunde exigențelor

prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor

administrate în cadrul cauzei penale;

c) a depășit limitele învinuirii formulate inculpatului Aladov Vitalii și pe

episodul din 19.08.2020, ora 11.20 – 287 alin. (1) Cod penal, constatând că:

„...Respectivele acțiuni ale inculpatului, au demonstrat că-și permite orice, încalcă brutal normele și

regulile unanim recunoscute de conduită în societate, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

deoarece au fost folosite în raport cu o persoana cu funcție de răspundere, pentru clarificări

samovolnice, ocolind ordinea stabilită de lege. În cazul dezacordului cu careva acțiuni ale părții

vătămate Tomailî N., efectuate în legătură cu atribuțiile sale funcționale directe, ca șef al

Inspectoratului de Poliție Comrat, inculpatul Aladov Vitali dispunea de dreptul de ale contestarea în

modul stabilit de lege, ca în orice stat de drept, bazat pe supremația legii, însă, a ales o altă cale,

acționând din intenții huliganice, intenționat și cu o obrăznicie deosebită, încălcând grav ordinea

publică”. Ori, asemenea împrejurări de fapt și de drept, nu au fost imputate inculpatului

prin rechizitoriu;

d) pe episodul din 19.08.2020, ora 09-10, privind învinuirea inculpatului Aladov

Vasilii pe 287 alin. (3) Cod penal, instanța a descris faptă criminală, considerată ca

fiind dovedită și săvârșită împreună cu Aladov Vitalii. Ulterior, însă, s-a contrazis

rezumând neclar și sumar că: „...ca și pe episodul privind învinuirea lui Aladov Vitali în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, că învinuirea imputată lui

Aladov Vasili a huliganismului agravat împreună cu Aladov Vitali nu s-a confirmat. Or, instanța, în

46

baza probelor prezentate s-a constatat că Aladov Vitali și Aladov Vasili, la 19.08.2020, în perioada

orelor 09:00 între 10:00, aflându-se pe terenurile cu plantații de vița de vie, n-au acționat în comun

acord și nu au fost coexecutanți ai huliganismului penal. Fiecare din ei, a comis la data indicată și

în locul menționat, acțiuni în privința părților vătămate și bunurilor lor, la propria discreție și

independent unul de altul. Astfel, vina inculpatului Aladov Vasili în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal...”;

e) recalificând acțiunile inculpaților pe două episoade de la art. 187 alin. (2) lit.

b) și f) Cod penal în baza art. 335 Cod contravențional, a descris mai multe fapte

contravenționale, considerată ca fiind dovedite, care se contrazic reciproc, și în care

lipsesc fapte coroborate cu elementele constitutive ale contravenției respective.

Mai mult, instanța nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete de fapt

și de drept invocate în rechizitoriu pe capetele vizate, deoarece nu a indicat de ce a

respins, în special, imputarea că inculpații au sfidat explicațiile și avertismentele

administratorului Cara M., proprietarului Chiseev D., a altor proprietari de terenuri și

a altor persoane prezente la fața locului, inclusiv ale angajaților Inspectoratului de

Poliție Comrat, care le-au demonstrat actele de proprietate și de chirie a terenurilor pe

care se desfășurau evenimentele, și totuși inculpații, în mod deschis au încărcat

bunurile respective în basculantă și le-au transportat în altă parte.

Totodată, concluzia sumară și neclară că: „...terenurile cu numere cadastrale: xxxx,

xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, care aparțin cu drept de proprietate lui Aladov Vasili, n-au fost separate în

natură, adică n-au fost separate de terenurile altor proprietari, la fel plantate cu vița de vie și

amplasate în blocurile terenurilor xxxx și xxxx..., astfel, la organizarea și efectuarea lucrărilor de

demontare a stâlpilor de beton armat în perioada din 17 august 2020 până la 19 august 2020, a fost

admisă o greșeală, în urma căreia toate lucrările în fiecare caz de fapt au fost petrecute pe terenurile

vecine cu numere cadastrale xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, xxxx, cu deplasare în fiecare caz cu o

celulă...”, nu corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală,

privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale și nu

coroborează nici cu prevederile cu art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală - expertiza

judiciară se dispune în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea

circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoștințe

specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii. Posedarea unor

asemenea cunoștințe specializate de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către

judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei judiciare;

Pe lângă acesta, instanța nu a pus în discuția părților noua învinuire, nu a

informat inculpatul în mod detaliat cu privire la natura și cauza acuzației aduse

împotriva sa, precum și dreptul de a dispune de timpul și facilitățile necesare pregătirii

apărării sale, încălcând, astfel, și prescripțiile art. 6 §1, §3 lit. a) și b) CEDO - dreptului

la un proces echitabil (Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, Adrian Constantin vs. România);

f) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în rechizitoriu pe fiecare episod în parte, neindicând motivele pentru care a respins

probele acuzării privind episoadele în care instanța a recalificat acțiunile inculpaților,

cât și probele și versiunile apărării, în special cele invocate de părți în ședința instanței

de fond, repetate în apelurile și recursurile ordinare declarate (pct. 3.-3.5., 5.-5.6 din

decizie).

47

Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză

minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza

probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se

înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de

sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și

ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care

urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor

să poată fi supuse controlului judiciar;

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de

drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi

casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art.435 CPP, întrucât o asemenea

eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM

din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece

conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și

nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în rechizitoriu pe fiecare episod în parte, neindicând motivele pentru care a respins

probele acuzării privind episoadele în care instanța a recalificat acțiunile inculpaților,

cât și probele și versiunile apărării, în special cele invocate de părți în ședința instanței

de fond, repetate în apelurile și recursurile ordinare declarate (pct. 3.-3.5., 5.-5.6 din

decizie);

48

c) recalificând acțiunile inculpatului Aladov Vitalii de la art. 287 alin. (1) Cod

penal în baza art. 354 Cod contravențional, instanța nu a indicat conform căror

elemente calificative concrete din aceasă normă ar fi efectuat încadrarea juridică.

Pe lângă acesta, instanța nu a pus în discuția părților noua învinuire, nu a

informat inculpatul în mod detaliat cu privire la natura și cauza acuzației aduse

împotriva sa, precum și dreptul de a dispune de timpul și facilitățile necesare pregătirii

apărării sale, încălcând, astfel, și prescripțiile art. 6 §1, §3 lit. a) și b) CEDO - dreptului

la un proces echitabil (Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, Adrian Constantin vs. România).

Totodată, concluziile instanței că fapta descrisă ca fiind dovedită că: „...a început

să lovească cu piciorul în poarta casei vecine. Ulterior, după ce a înțeles că a greșit casa și aflând

de la vecină unde exact locuiește Tomailî Nicolai și aflându-se nemijlocit la intrare în gospodăria lui

Tomailî Nicolai, situată la adresa s. Xxxx, str. Xxxx xxxx, acționând din intenții huliganice,

demonstrând permisivitatea, încălcând norme și reguli generale de comportament în societate, a

început să bată tare și să strice poarta metalică, care împiedica la intrarea pe teritoriul locuinței lui

Tomailî Nicolai, prin aplicarea loviturilor cu picioarele în poartă...” constituie huliganism nu

prea grav, contravin jurisprudenței națționale, potrivit cărei: „Sub obrăznicie deosebită se

înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei,

de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului, întreruperea temporară a activității normale a

întreprinderilor, instituțiilor sau organizațiilor etc.” (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006,

nr.4 - Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct. 3.);

d) conform dispozitivului, instanța a încetat procesul contravențional în privința

inculpaților pe art. 335 și 335 Cod contravențional, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție însă, nu a casat, în prealabil, sentința în această parte,

menținâd, deci divergent, soluția din sentință privind sancționarea inculpaților pe art.

335 și 335 Cod contravențional cu amendă în mărime de a câte 20 unități

convenționale, ce constituie 1000 lei,fiecare;

e) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți în apelurile de pe

rol și repetate în recursurile ordinare declarate, în special de acuzator și de avocatul

Jecov N., inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3.-3.5., 5.-5.6. din prezenta decizie,

cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate și că recursurile ordinare sunt

întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

49

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,

să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Mihail Tomița, de avocații Eugen Grosu și Vitali Covaliov în

numele inculpatului Aladov Vitali, de avocații Alexandru Iurașco și Vitali Covaliov în

numele inculpatului Aladov Vasili, de inculpații Aladov Vitali XXXX și Aladov Vasili

XXXX, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16

noiembrie 2021 și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 24 iunie

2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

50