1ra-262/2022 — art. 201-1 alin. 4 CP

1ra-262/2022 — art. 201-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-262/2022

1-18016552-01-1ra-22022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari

Dumitru și de către avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Zagorschi Ion,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

30 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Zagorschi Ion xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

05.03.2021-30.11.2021;

22.02.2022-04.05.2022.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Zagorschi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin.(4) Cod

penal, la 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încasarea din contul lui Zagorschi Ion în beneficiul statului, întru

compensarea cheltuielilor legate de efectuarea expertizei medico-legale în comise, în

suma de 9220 lei.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, pe data de 06

iulie 2017, pe parcursul zilei, aflându-se la domiciliu său din xxxxx, unde locuia

împreună cu soția sa Zagorschi Olga, care în corespundere cu prevederile art.1331

Cod penal, se consideră membru de familie, inculpatul Zagorschi Ion, a aplicat

violență fizică asupra soției sale Zagorschi Olga, cauzându-i leziuni corporale grave,

periculoase pentru viață la persoane vii, sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă

manifestată prin: excoriații ale regiunilor frontale și zigomatice stingi cu echimoză în

jurul lor și ochiului stâng, hemoragie în mucoasa buzei inferioare pe stânga,

hemoragie în țesuturile moi epicraniene, regiunea parietală centru. Hematom subdural

acut unipolar pe dreapta (110 ml) cheag roșu-întunecat, focare de contuzie cerebrală

în lobul temporal drept, hemoragii subarahnoidale insulare complicat cu edem

1

cerebral pronunțat, dislocarea țesutului creierului, angajarea trunchiului cerebral în

orificiul mare occipital, hemoragii secundare în trunchiul cerebral și leziuni corporale

ușoare sub formă de excoriație pe umărul stâng în jur echimoză, echimoză pe brațul

drept 1/3 medie suprafața postero-laterală, echimoză masivă a brațului drept suprafața

antero-medială din fosa axilară (1/3 superioară) cu trecere în jos pe fosa cubitală până

în 1/3 medie a antebrațului drept suprafața antero-mediană, excoriații (2) pe suprafața

postero-laterală a cotului stâng, echimoză pe suprafața postero-laterală a antebrațului

stâng, echimoză masivă a hemitoracelui drept la nivelul coastelor V-X pe linia

medioclaviculară și până la linia axilară posterioară, excoriație pe hemitoracele stâng,

suprafața laterală la nivelul coastelor VI-VII pe linia axilară medie, în jurul lor

echimoză. Echimoză pe coapsa stângă suprafața laterală, la nivelul articulației coxo-

femurale. Excoriații pe suprafața anterioară a genunchiului drept și stâng cu detașarea

epidermisului în jos. Excoriație pe suprafața anterioară a gambei stângi cu detașarea

epidermisului în jos. Echimoze oval-neregulate (5) pe ambele coapse, de la care pe

data de 07 iulie 2017 Zagorschi Olga a decedat.

În drept, acțiunile inculpatului Zagorschi Ion au fost calificate juridic ca

infracțiune prevăzută de art. 2011 alin. (4) Cod penal, conform indicilor: violență în

familie, adică acțiunea intenționată manifestată fizic, comisă de un membru al

familiei asupra unui alt membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a

integrității corporale, soldată cu decesul victimei.

și de către avocatul acestuia Mărgineanu Iurie.

2.1 Inculpatul în cererea sa de apel a solicitat casarea integrală a sentinței, cu

absolvirea lui de pedeapsă și eliberarea de sub strajă.

În motivarea cererii de apel inculpatul a invocat că, de la bun început a pledat

nevinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin. (4) Cod penal.

Declarațiile sale în instanță au fost confirmate de către martorul Para Maria, a

martorilor frații Buzan Igor și Buzan Anatolie, Balan Alexei și Balan Boris.

A notat inculpatul în cererea de apel că, succesorul părții vătămate Brînza Ana,

care locuiește permanent în r-nul Hîncești și, cu care decedata Olga nu țineau

legătura, în declarațiile sale a relatat că a vorbit cu decedata cu 5 zile înainte, când de

fapt până la caz a trecut doar 3 zile, de asemenea a afirmat că: sora sa nu făcea abuz

de băuturi spirtoase, când de fapt expertiza a demonstrat un grad avansat de alcool în

sânge. Tot, Brînza Ana a vorbit despre careva neînțelegeri între ei, dar totodată nu a

putut concretiza de ce gen erau acele neînțelegeri, consideră că, declarațiile ei sunt

tendențioase și vădit ca ostile.

A considerat inculpatul că, urmărirea penală a fost efectuată unilateral, nu sub

toate aspectele cu stabilirea tuturor circumstanțelor, pe parcurs în legătură cu aceasta

a fost nevoit să solicite efectuarea unei expertize medico-legale în comisie, care într-

un fel a demonstrat mecanismul leziunilor corporale vechi și cele noi provocate în

urma căderii în „groapa” din gradină, sub influența alcoolului, concentrația căruia în

sânge era în cantitate de 3,02 g/l, conform încheierii medicale această cantitate

2

corespunde gradului de „intoxicație alcoolică” și întotdeauna este însoțită de dereglări

coordonatorii, fapt care cu certitudine a dus la căderea soției sale.

A susținut inculpatul că, în instanță n-au fost prezentate probe concludente

despre faptul implicării sale în careva acțiuni, care ar fi dus la decesul soției, nu a

avut careva motive să o facă. Cu referire la prevederile art. 5 Cod de procedură

penală, mai susține că, în acest sens nu au fost stabilite pe hainele lor careva urme de

sânge, sau leziuni corporale la dânsul, în ogradă, în casă, care ar demonstra

implicarea sa în acest accident banal, în schimb procurorul a ales varianta cea mai

simplă, ca sa fie învinuit în comiterea unei infracțiuni deosebit de grave și condamnat

la 13 ani închisoare.

A relatat inculpatul că, apărătorul său a solicitat achitarea, din lipsa probelor ce

ar demonstra vinovăția sa, mai mult ca atât toate circumstanțele cauzei denotă un caz

de accident, toate probele prezentate sunt indirecte, nu conțin careva date utile care

demonstrează vinovăția sa, o parte din declarațiile martorilor sunt constatatoare pe

careva presupuneri, bănuieli sau zvonuri fără temei, care au stârnit mai multe dubii și

care potrivit art.8 alin.(2), (3) Cod de procedură penală se interpretează în favoarea

sa.

A considerat că, instanța n-a apreciat corect sub toate aspectele valoarea

probelor dobândite, care de facto lipsesc pe cauza dată, greșit a ajuns la concluzia

vinovăției sale, ele nu pot fi întemeiate pe presupuneri, se consideră condamnat

nevinovat.

Totodată, a considerat inculpatul Zagorschi Ion că, instanța n-a ținut cont de

personalitatea sa, anterior nu a fost condamnat, la locul de muncă și de trai este

caracterizat pozitiv, nu a avut motive de a-i provoca leziuni corporale soției sale, care

au dus la decesul acesteia, declarațiile sale de la bun început au fost sincere, nu este

vinovat, este vorba de un accident banal, este o greșeală de procedură.

2.2 Apărarea în apelul declarat a solicitat casarea integrală a sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Zagorschi Ion să fie achitat integral, deoarece nu există

faptul infracțiunii.

În argumentarea apelului, avocatul a notat că, actul de învinuire, cât și

rechizitoriul nu corespunde prevederilor art. 281 alin. (2), și art. 296 Cod de

procedură penală.

Astfel, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege cu privire la forma și

conținutul rechizitoriului echivalează cu încălcarea prevederilor legale referitoare la

sesizare instanței, încălcare, care potrivit art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală

atrage nulitatea absolută a actului de procedură, care nu se înlătură în nici un mod.

Referitor la declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatol, Glibinciuc

Nicolae, Glibinciuc Parascovia, Balan Alexei, Para Maria, a menționat avocatul că

aceste declarații constituie probe în favoarea condamnatului, care nu pot sta la baza

condamnării acestuia. Martorii au declarat în fața instanței că nu au văzut ca

Zagorschi Ion să aplice forța fizică față de decedata Zagorschi Olga, care în nici un

caz nu demonstrează latura obiectivă sau subiectivă a componenței de infracțiune

3

imputate de acuzare. Declarațiile depuse de martori au fost oferite sub jurământ,

martorii fiind preveniți despre atragerea sa la răspundere penală pentru oferirea

declarațiilor false.

Astfel, a susținut apărarea că nu au fost prezentate probe ce ar constata vinovăția

inculpatului și în atare situație, cu certitudine se constată, că prin ansamblul de probe

cercetate de prima instanță, nu se confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate, dar instanța o condamnă. Instanța a apreciat critic declarațiile

inculpatului și le-a calificat drept o metodă de apărare aleasă în scop de a se eschiva

de la răspunderea penală pentru fapta comisă, cum și în baza căror probe se face

analiza critică, deoarece nu este de ajuns de a critica proba, dar necesită de a corobora

probele între ele argumentând neadmiterea lor.

Mai mult, instanța a considerat dovedită vinovăția lui Zagorschi Ion în aceia că a

aplicat violența fizică asupra soției sale Zagorschi Olga, cauzându-i leziuni corporale

grave periculoase pentru viață la persoane vii, ce s-au soldat cu decesul acesteia la

08.07.2017. Însă în cadrul cauzei penale nu este nici o probă care ar demonstra că

Zagorschi Ion i-a aplicat careva lovituri decedatei Zagorschi Olga, cu ce obiect și în

ce regiuni ale corpului. Astfel, instanța și-a permis să treacă limita acuzării, deoarece

în actul de învinuire, nu a fost demonstrat/constatat faptul că, Zagorschi Ion i-a

aplicat careva lovituri, cu ce obiect, în ce locație, în care părți ale corpului, care au

dus la deces.

Totodată, instanța a dat o apreciere critică și nici nu a dorit să ia în considerare,

fără o coroborare cu alte probe, declarațiilor martorului Balan Alexei, menționând că:

„când a întâlnit-o la aeroport pe Zagorschi Olga a observat la ultima vânătăi pe mâni,

mai mult pe mâna stângă aproape de umăr și pe față sub ochi. În timp ce se deplasau

spre casă a întrebat-o de unde sunt vânătăile și ea i-a spus că bătrâna pe care o

îngrijește e bolnavă și sare întotdeauna la bătaie”. Declarațiile lui Balan Alexei se

coroborează cu declarațiile făcute de către martorul Glibinciuc Parascovia, care lucra

împreună cu Zagorschi Olga la aceiași bătrâna în Italia: „La trei luni se schimbau,

bătrâna de care aveau grijă, avea probleme mintale și permanent le îmbrâncea, uneori

aveau vânătăi. Atunci când o spălau sau o îmbrăcau bătrâna putea strâns să te apuce

de mâna și să te îmbrâncească”.

Totodată, organul de urmărire penală, la faza de urmărire urma să combată toate

divergențele care au apărut în declarațiile martorilor, și anume Buzan Igor, Buzan

Anatolie și Para Maria care au indicat: martorul Buzan Igor a declarat: „A văzut-o pe

Olga jos la pământ cu fața în sus, era întuneric, însă ei aveau o lanternă. Buza era

murdară de sânge și era umflată, un ochi și mâna stângă erau vinete. Alături de ea era

o baltă de apă și o cârpă. Dânsa nu era murdară de glod. Cu o zi înainte de producerea

cazului a văzut-o pe Zagorschi Olga, ieșind de la vecină, era în stare de ebrietate.

Atunci nu a observat la Olga careva leziuni corporale, fața era curată, la mâni tot nu a

văzut nimic”; martorul Buzan Anatolie a declarat: „Olga avea vânătăi pe față, nu-și

aduce aminte precis pe care parte, pe mâni și pe picioare. Nu a văzut și nici nu a auzit

că Zagorschi Ion să o bată pe Zagorschi Olga; Zagorschi Olga era murdară de țărână

când a văzut-o era la vreo cinci metri de la poartă de la grădină. Ograda era luminată,

4

se vedea bine în ogradă”; martorul Para Maria a declarat: „Olga era în ogradă jos, cu

fața în sus, cu mâinile și picioarele desfăcute, alături de ea era o căldare, iar puțin mai

departe erau niște papuci de cauciuc. Fratele Zagorschi Ion era beat. A văzut că la

genunchi era de pământ, groapa era de cel puțin jumătate de metru. Nu a văzut careva

zgârieturii, vânătăi sau sânge, numai la genunchi era murdară de pământ. În ogradă

nu era lumină”.

Urmarea schimbării declarațiilor de către martor în instanța de judecată, urma să

fie întreprinse măsuri din partea acuzatorului de stat, deoarece martorul Glibinciuc

Nicolae a confirmat că, în faza de urmărire penală polițistul i-a spus să semneze, dar

nu i-a citit ce declarații care au fost scrise.

De asemenea, a remarcat apărarea că, instanța de fond în motivarea sentinței, a

constatat faptul că experții medico - legiști nu exclud posibilitatea apariției unor

vătămări corporale depistate la victima Zagorschi Olga, la căderea de la propria

înălțime și lovirea de unele obiecte dure, contondente, inclusiv a traumei cranio-

cerebrale închise, care au dus la decesul victimei Zagorschi Olga, dar nu a tuturor

leziunilor corporale, în comun, iar inculpatul nu a putut explica originea celorlalte

leziuni corporale, care nu au puteau fi produse la cădere, cum ar fi de exemplu,

echimoze masive la ambele coapse și a vătămărilor corporale cauzate în același

interval de timp.

Totodată, instanța a constatat faptul că „în afara de Zagorschi Ion nu a mai avut

cine să-i cauzeze leziunile corporale”, însă nu face trimitere la careva probe care ar

demonstra faptul că Zagorschi Ion i-a aplicat careva lovituri care au adus la deces.

La fel, instanța de fond nu a luat în calcul expertiza medico-legală în comisie,

care conform datelor din documentele medicale prezentate la cet. Zagorschi Olga a

ajuns la următoarele concluzii: concentrația de alcool etilic în sânge în cantitate de

3,02 g/1,-3,02% la persoane în viață corespunde gradului de intoxicație alcoolică.

Prezența acestei concentrații de alcool etilic în sângele cet. Zagorschi Olga nu

exclude posibilitatea deplasării de sine stătător cu condiția dacă titulara era în

cunoștință.

În același context, experții menționează că, influența alcoolului etilic asupra

organismului uman este individual, dar în astfel de concentrație 3,02% permanent

este însoțită de dereglări coordonatorii.

Comisia medico-legală a mai constatat că, decesul cet. Zagorschi Olga a

survenit în urma: traumei cranio-cerebrală închisă manifestată prin excoriații și

echimoze în regiunea feții din stânga, hemoragie în țesuturile moi pericraniene

parietal centru, hematom subdural 110 ml. temporal din dreapta - care putea fi

cauzate în rezultatul căderii libere din poziția ortostatică, cu lovirea ulterioară cu

partea stângă a capului de un obiect dur contondent.

Însă instanța de fond a luat în considerație numai raportul de constatare medico-

legală din 07 iulie 2017, unde expertul indică faptul că reieșind din caracterul

leziunilor, localizarea anatomică din regiunea craniului se poate deduce, că au fost

mai multe lovituri în regiunea craniului, care au dus la hemoragie intracraniană.

5

Totodată, instanța de fond, studiind suplimentar raportul de constatare medico-

legală din data de 07.07.2017, constată că: „Poziția victimei putea fi verticală sau

orizontală, orientată cu fața spre victimă”, însă conform raportului de constatare

medico-legală din data de 07.07.2017, nu se constată astfel de formulare.

A mai menționat apelantul că instanța de prim grad în motivarea sentinței de

condamnare, face trimitere numai la raportul de constatare medico-legală din data de

07.07.2017, iar raportul de expertiză în comisie nici nu este luat în considerație.

Remarcă apărarea că, raportul de constatare conform pct.7 a art. 93 Cod de procedură

penală, intră ca element de probă, iar raportul de expertiză (prevăzut de pct.2 a

aceluiași art.) în comisie au o greutate probatorie mai mare, deoarece: participă o

instituție statală cu un grad ierarhic mai superior; și expertiza judiciară în comisie se

dispune în cazul în care expertizele judiciare efectuate anterior prezintă concluzii

divergente. În cadrul expertizei judiciare în comisie pot fi formulate întrebări

referitoare la cauzele divergențelor dintre concluziile expertizelor judiciare

anterioare.

Conform caracteristicilor eliberate de către primarul com. Baimaclia, Zagorschi

Ion este caracterizat pozitiv. Nu impunea familia în situație de risc, nu are careva

încălcări de ordin public. S-a afirmat prin calitățile sale de ordin disciplinar și

punctualitate.

A susținut apelantul că, instanța de fond nu a luat în considerare motivele

invocate de apărare, le-a respins, menționând pregătirea din timp a versiunilor și

probelor anexate de către inculpat, contrar art. 385 alin. (1), pct.1-5 Cod de procedură

penală, precum și a art. 6 CEDO sub aspectul încălcării principiului egalității armelor.

La emiterea sentinței de condamnare, instanța de judecată, din start și-a manifestat

indiferența la argumentele părții apărării, nu a clarificat versiunile alternative

invocate, pur și simplu le-a respins, indicând pregătirea din timp a probelor.

Răsturnarea prezumției de nevinovăție poate fi făcută numai prin probe certe de

vinovăție. Ca urmare a administrării tuturor probelor necesare soluționării cauzei, se

ajunge la îndoială asupra vinovăției, prezumția de nevinovăție, nu este înlăturată, căci

orice îndoială este în favoarea inculpatului.

de inculpat a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care

Zagorschi Mihail a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la

art. 2011 alin. (4) Cod penal, în temeiul lipsei faptei infracțiunii. Cererea procurorului

privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă.

recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și menținerea sentinței

instanței de fond.

recursul casată total decizia Curții de Apel Cahul din 3 septembrie 2020, și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecat.

2021 a fost admis apelul, casată integral, inclusiv din oficiu, sentința, rejudecată

6

cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Zagorschi Ion a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 2011 alin.(4) Cod penal la 12 (doisprezece) ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încasarea din contul lui Zagorschi Ion în beneficiul statului, întru

compensarea cheltuielilor legate de efectuarea expertizei medico-legale în comisie pe

dosarul în cauză, suma de 9220 (nouă mii două sute douăzeci) lei.

6.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță

urmare aprecierii probelor administrate direct și nemijlocit în ședința de judecată, a

ajuns la concluzia că fapta inculpatului Zagorschi Ion urmează a fi încadrată în baza

art. 2011 alin.(4) Cod penal, conform indicilor: violență în familie, adică acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, care au cauzat vătămarea gravă a

integrității corporale, soldată cu decesul victimei. Or, instanța de fond a reținut în

acțiunile inculpatului Zagorschi Ion alte semne calificative ale faptei penale

incriminate în rechizitoriu pentru săvârșirea căreia a fost trimis în judecată, și anume,

pentru comiterea infracțiunii de violentă în familie, adică acțiunea intenționată,

manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei,

care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei,

prevăzută de art. 2011 alin.(4) Cod penal.

În context, luând în considerare că instanța de fond la examinarea cauzei a

modificat calificarea juridică a faptei incriminate inculpatului Zagorschi Ion, fără o

modificare în acest sens a învinuirii de către acuzatorul de stat, în modul stabilit de

normele de procedură, instanța de apel a constatat depășirea limitelor învinuirii

formulate în rechizitoriu la examinarea cauzei în prima instanță.

Instanța de apel a observat că, din declarațiile tuturor martorilor audiați în

ședința de judecată și a materialelor cauzei penale descrise în sentința judecătorească,

instanța de fond a analizat și a apreciat selectiv declarațiile martorilor depuse în

cadrul cercetării judecătorești și a celorlalte probe materiale administrate la cauza

penală, nu a evaluat și analizat fiecare probă în parte, iar toate probele în ansamblul

din punct de vedere al coroborării lor, cu expunerea asupra admisibilității sau

inadmisibilității acestora.

Având în vedere prevederile art. 6 CEDO, precum sunt interpretate și aplicate de

CtEDO, dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală coroborate cu art. 24 alin.(3)

Cod de procedură penală, și că inculpatul și avocatul contestă o sentință de

condamnare, solicitând emiterea unei sentințe de achitare a inculpatului Zagorschi

Ion, pe motiv că nu există faptul infracțiunii, instanța de apel a dispus cercetarea

suplimentară a probelor și anume; - declarațiile succesorul părții vătămate Brînză

Ana; - declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia, Balan Nina,

Buzan Igor, Buzan Anatolie, Cazacu Ion, Para Maria, Balan Alexei, Butuc

Alexandru, declarațiile expertului Verdeș Iurie, raportul de constatare medico-legală

din data de 07.07.2017 (f.d.46-47); - informația telefonică parvenită la IP Cantemir

la data de 07.07.2017, ora 00.50, de la asistenta medicală a SR Cantemir, Zaharia A.,

precum că pe data de 07.07.2017, în jurul orei 00.30, după ajutor medical s-a adresat

7

cet. Zagorschi Olga, cu diagnoza traumă craniu-cerebrală acută și comă neidentificată

(f.d.8, vol.1); - informația telefonică parvenită la IP Cantemir pe data de 08.07.2017,

ora 10:40, de la expertul medico-legist al SML Cantemir, Iu. Verdeș, potrivit căreia la

data de 08.07.2017, ora 07.00, în Secția reanimare a SR Cantemir, a decedat cet.

Zagorschi Olga (f.d.9, vol.1); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de

07.07.2017 potrivit căruia s-a cercetat gospodăria lui Zagorschi Ion; - procesul-verbal

de cercetare la fața locului efectuată la data de 12.07.2017; - procesul-verbal de

examinare a obiectului din 11 iulie 2017; - raportul de constatare nr. 81„C” din 07

august 2017 potrivit căruia leziunile corporale menționate puteau fi produse la

acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, bont cu suprafața traumatică limitată,

la lovire și frecțiune de multiple ori, și după caracterul lor se califică ca vătămări

corporale grave periculoase pentru viață la persoanele vii (f.d.46-52, vol.1); - raportul

de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 ,,D” din 11 august 2017, potrivit căruia

decesul cet. Zagorschi Olga, a survenit în urma traumei craniu-cerebrale închise

(f.d.54-55, vol.1); - fișa de solicitare a Asistenței Medicale de Urgență, pentru

Zagorschi Olga pe data de 06 iulie 2017, ora 23.47 Diagnoza: Traumă craniu-

cerebrală acută, comă de etiologie neidentificată (f.d.113, vol.1); - informația

eliberată de Instituția Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de

Narcologie, cu nr. 01-12/1016 din 13 iulie 2017, potrivit căreia în proba biologică

(sânge) prelevată de la cet. Zagorschi Olga, la data de 07.07.2017, ora 00:45,

concentrația alcoolului etilic reprezintă 3,02g/l (f.d.116, vol.1); raportul de expertiză

judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018 (expertiza medico-legală în comisie)

(f.d.152-158, vol.1).

La demersul părții apărării în instanța de apel au fost administrate probe noi cu

declarațiile martorilor Brăileanu Corina, Zagorschi Mihai și Marcovanu Lidia.

Analizând probele enunțate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel

apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în

ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, a considerat

demonstrată în afara oricărui dubiu rezonabil săvârșirea de către inculpatului

Zagorschi Ion a faptei de violență în familie, soldată cu decesul soției acestuia

Zagorschi Olga, care corect a fost calificată juridic ca infracțiune prevăzută de art.

2011 alin.(4) Cod penal, potrivit indicilor: violența în familie, adică acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată fizic, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu

decesul victimei.

Din declarațiile atât a inculpatului Zagorschi Ion, cât și a succesorului părții

vătămate Brînza Ana, a martorilor audiați Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia,

Balan Nina, Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria, Balan Alexei, Brăileanu

Corina, Zagorschi Mihai și Marcovanu Lidia instanța de apel a reținut că inculpatul și

victima, sunt persoane aflate în relații de căsătorie, care duceau în comun o

gospodărie și au împreună doi copii majori, precum și în perioada de timp până la

8

decesul victimei, doar inculpatul Zagorschi Ion și victima Zagorschi Olga locuiau în

domiciliul lor.

Aceste circumstanțe, indică la prezența condiției conlocuirii împreună a

membrilor de familie, și anume a inculpatului Zagorschi Ion cu victima Zagorschi

Olga. Respectiv, inculpatul Zagorschi Ion este subiect al infracțiunii imputate.

Instanța de apel a considerat că, au fost administrate suficiente probe pertinente

și concludente care dovedesc integral vinovăția inculpatului Zagorschi Ion în

săvârșirea faptei de violență în familie în data de 06 iulie 2017 manifestate prin

aplicarea violenței fizice asupra soției sale Zagorschi Olga, cauzându-i leziuni

corporale grave periculoase pentru viață la persoanele vii, în rezultatul cărora victima

a fost internată în spital, iar la 08 iulie 2017 a decedat.

Actele de violență în familie săvârșite de inculpatul Zagorschi Ion pe parcursul

zilei de 06 iulie 2017 în privința victimei Zagorschi Olga, urmare a cărora ultima a

decedat la 08 iulie 2017, se demonstrează obiectiv prin raportul de constatare nr.81

„C” din 07 august 2017; raportul de expertiză judiciară nr. 90 „D” din 11 august 2017

și raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018, potrivit cărora

decesul victimei a survenit de la trauma craniu-cerebrală închisă. Leziunile corporale

descrise mai sus puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur,

bont cu suprafața traumatică limitată, la lovire și frecțiune de multiple ori, au fost

produse intravital, cu cca 1-2 zile până la deces.

Pe aceiași linie de idei, instanța de apel a reținut constatările organului de

urmărire penală de la fața locului, potrivit cărora domiciliul, unde a locuit victima

până la deces, și inculpatul Zagorschi Ion, a fost obiect al cercetării în data de 07 iulie

2017.

Nu în ultimul rând, instanța de apel a reținut în sensul confirmării indirecte a

vinovăției inculpatului Zagorschi Ion în săvârșirea faptei de violență în familie,

declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie și Para Maria, care au fost în

contact cu victima Zagorschi Olga, când aceasta era în viață în domiciliul ei, până a fi

transportată la spital.

Martorul Glibiciuc Nicolai deși în instanța de fond și-a modificat parțial

declarațiile, dar la urmărirea penală a relatat că, „...Olga venea la ei cu ochii vineți și

că soția lui o ungea cu cremă...” (f.d.31, vol.1), celelalte declarații au fost menținute

de martor în fața instanței de judecată. Instanța de judecată a considerat că martorul

Glibiciuc Nicolai și-a modificat declarațiile în instanța de judecată pentru a ușura

situația inculpatului Zagorschi Ion, cu care sunt prieteni de o viață.

Din declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie și Para Maria instanța de

apel a constatat, cu certitudine că, în seara de 06 iulie spre 07 iulie 2017 când au

văzut-o pe victima Zagorschi Olga, ultima era îmbrăcată într-un maioul care era

curat, fiind murdară de țărână/pământ la genunchi. Aceleași constatări au fost făcute

și de către organul de urmărire penală care urmare a examinării unei perechi de sorți

(pantaloni scurți) de damă de culoare albă cu flori de culoare albastră, ridicate de la

fața locului în data de 07 iulie 2017, a depistat în regiunea genunchilor urme de glod,

țărână, mai evidențiate în regiunea genunchiului stâng; în partea de jos a șorților se

9

observă pete de glod, atât în partea din față, cât și în partea din spate, ...pe regiunea

genunchiului stâng spre interior se observă două pete mici de culoare brun-roșietice

asemănătoare cu sângele; alte urme nu s-au stabilit, conform procesului-verbal de

examinare a obiectului din 11 iulie 2017 (f.d.21-22, vol.1).

De asemenea, instanța de apel a reținut și declarațiile expertului judiciar Verdeș

Iurie, care a relatat că, „...reieșind din caracterul, localizarea anatomică și volumul

leziunilor descrise în Raportul de constatare întocmit de dânsul, nu se exclude că

unele leziuni să fi fost produse prin acțiunea traumatică a pumnului și picioarelor.

Astfel, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile

martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria și Butuc Alexandru, Glibiciuc

Nicolae (de la urmărirea penală), Balan Alexei, expertului judiciar Verdeș Iurie

(f.d.60-61, 62, 63-64, 67-71, vol.1) în coroborare cu procesul verbal de cercetare la

fața locului din data de 07 iulie 2017 și suplimentar din 12 iulie 2017, potrivit căruia

în ogradă au fost depistate urme de căzătură adâncite în pământ, iar la ieșirea în

grădină, în partea stângă, a fost constatată o groapă săpată în formă pătrată cu

adâncimea de 50 cm, cu mărime 1,1 x 1,1 m, cât și construcția unei fântâni cu pereții

din cărămidă roșie, în formă păstrată cu înălțimea de 60 cm și laturile 60x50 cm,

precum și lipsa unor urme asemănătoare cu sângele (f.d.11-14, 24-27); raportul de

expertiză judiciară nr. 90D din 11 august 2018, din care rezultă că leziunile corporale

depistate la victima Zagorschi Olga au fost produse intravital, la acțiunea traumatică a

unui corp contondent dur, la lovire și frecțiune de multiple ori, cu circa 1-2 zile până

la deces (f.d.54-55); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017,

conform căruia pe perechea de pantaloni scurți (sorți) de dame, ridicată de la fața

locului, în regiunea genunchiului a fost depistate pete de glod și țărână (f.d.21-22),

toate probele fiind apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, dovedesc că inculpatul Zagorschi Ion, a săvârșit fapta

incriminată.

În contextul acestor raționamente, instanța de apel a respins versiunea

inculpatului Zagorsghi Ion precum că leziunile corporale depistate la victima

Zagorschi Olga au fost produse în urma căderii acesteia în groapa săpată în grădină

pentru apeduct și lovirea cu capul de fântâna ridicată din cărămidă în acest sens, iar

celelalte leziuni corporale, victima le avea la revenirea din Italia, ca fiind contrară

probelor administrate la cauza penală și care necesită a fi apreciată ca o metodă de

apărare și de eschivare de la răspunderea penală pentru fapta comică. Or, în

conformitate cu concluziile raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.90

„D” din 11 august 2017 și declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, se exclude

producerea leziunilor corporale în regiunea capului, reieșind din caracterul,

localizarea anatomică, volumul leziunilor descrise la victima Zagorschi Olga, în

comun la cădere de la înălțimea corpului în groapă. Lipsa de suport probatoriu a

versiunii inculpatului Zagorschi Ion mai este confirmată și de constatările făcute de

organul de urmărire penală la fața locului, adică în domiciliul comun al inculpatului

și victimei. Astfel, organul de urmărire penală, la cercetarea domiciliului, atât prima

dată, cât și a doua oară, nu a constatat careva urme lăsate de o persoană în încercarea

10

de a ieși din groapă și nici urme asemănătoare cu sângele, atât în ograda domiciliului,

cât și în groapa invocată de partea apărării. Dimpotrivă în ograda domiciliului au fost

constatate pe pământ urme de căzătură adâncite în pământ, ceia ce confirmă că

victimei Zagorschi Olga i-au fost aplicate mai multe lovituri pe diferite părți ale

corpului de la care ultima a căzut la pământ, fiindu-i cauzate astfel leziuni corporale,

inclusiv, sub formă de excoriații.

Completul de judecată nu a reținut concluziile comisiei de experți notate în

raportul de expertiză judiciară nr. nr. 201804X0020 din 28 mai 2018 în vederea

confirmării versiunii inculpatului Zagorschi Ion precum că leziunile corporale

depistate la victima Zagorschi Olga au fost produse în rezultatul căderii acesteia în

groapa săpată pentru conectare la apeduct și lovirea cu partea stângă a capului de

fântâna construită în acest sens, deoarece concluziile raportului de expertiză judiciară

nu coroborează cu ansamblul de probele administrate la materialele cauzei penale,

cum este procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 07 iulie 2021

și suplimentar la 12 iulie 2017, raportul de constatare medico-legală nr.81 „C” din 07

august 2017, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din 11 august

2017, precum și cu declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii care a relatat că

„...reieșind din caracterul leziunilor, localizarea anatomică din regiunea craniului au

fost aplicate mai multe lovituri în regiunea cranului., care au dus la hemoragie

intracraniană; ... leziunile sub forma de hemoragie în țesuturile moi epicraniene, în

regiunea parietală centru, hemoragia mucoasei buzei inferioare pe stânga, este puțin

probabil producerea lor la cădere din poziție statică și nu se exclude rolul lor în

producerea hemoragiei intracraniene...”.

În același context, instanța de apel a menționat că expertul judiciar Verdeș Iurii

în declarațiile sale a relatat că, „...după producerea traumei cranio-cerebrale, victima

putea să facă careva mișcări neînsemnate...”, iar din declarațiile martorilor Buzan

Igor, Buzan Anatolie, Para Maria și a inculpatului Zagorschi Ion, rezultă că victima

Zagorschi Olga în stare de inconștiență a fost depistată în ograda domiciliului, dar nu

în grădină în apropierea gropii săpate pentru conectare la apeduct, motiv din care a

fost respinsă versiunea inculpatului precum că victima a fost depistată în grădină.

De asemenea și declarațiile inculpatului Zagorschi Ion precum că a auzit cum

victima îl striga instanța de apel le-a apreciat ca o metodă de apărare, deoarece sunt în

contradicție cu declarațiile martorilor Buzan Igor și Buzan Anatolie care au explicat

că, „...Olga era rece la corp, din pieptul ei se auzea un sunet...”, ”...era căzută jos de

mai mult timp...”, martorul Para Maria a relatat că, „... nu ține minte dată, pe la ora

23:50 a fost sunată de fratele ei, care i-a spus că Olga a căzut jos în ogradă, ... a mers

la ei acasă, Olga era în ogradă jos, cu fața în sus, cu mâinile și picioarele desfăcute, ...

Olga nu era în groapă, groapa era de cel puțin jumătate de metru, ... l-a întrebat pe

fratele Ion ce s-a întâmplat, și acesta i-a spus că a găsit-o afară în ogradă, cu fața în

sus...”, martorul Balan Nina a declarat că, „... Olga era la podea, inconștientă, ... l-a

întrebat pe Zagorschi Ion de cât timp era inconștientă și a răspuns că așa a găsit-o în

curte...”. Astfel, din declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria și

11

Balan Nina că inculpatul Zagorschi Ion a găsit victima în stare de inconștiență în

ogradă, respectiv careva discuții cu aceasta sunt ireale.

Declarațiile inculpatului Zagorschi Ion, a martorilor Brăileanu Corina, Zagorschi

Mihail, precum că victima Zagorschi Olga ar fi avut un conflict în Italia cu persoana

de care îngrijea, instanța de apel le-a apreciat ca fiind o metodă de apărare aleasă de

inculpat, fiind combătute prin concluziile raportului de expertiză judiciară nr. nr.

201804X0020 din 28 mai 2018, a raportului de constatare medico-legală nr.81 „C”

din 07 august 2017, a raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din

11 august 2017, precum și declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, declarațiile

martorului Glibiciuc Parascovia. Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile

inculpatului Zagorschi Ion referitor proveniența leziunile corporale la victima

Zagorschi Olga, fiind o metodă de apărare, iar declarațiile martorilor Brăileanu

Corina și Zagorschi Mihail, au fost apreciate ca neveridice depuse cu scopul

confirmării versiunii înaintate de inculpat, care este tatăl lor. Mai mult, partea apărării

în instanța de apel nu a prezentat careva probe referitor la existența unui conflict pe

care l-ar fi avut Zagorschi Olga în Italia cu bătrâna de care îngrijea.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Balan Alexei, persoana

care a adus victima de la aeroport acasă, a relatat că „...Olga avea vânătăi pe mână,

mai mult pe mâna stângă, aproape de umăr și pe față, sub ochi, spunând-i că acestea

sunt de la bătrâna de care îngrijește...”, întrucât experții judiciari au stabilit că

leziunile corporale depistate la victimă au fost produse cu circa 1-2 zile până la deces,

iar victima a revenit în țară la data de 29 iunie 2017, conform informației de

traversare a frontierei de stat (f.d.66, vol.1). Mai mult, martorul Balan Alexei a

indicat la câteva leziuni observate la victimă (pe mână și față), însă în rapoartele de

expertiză judiciară sunt descrise mai multe leziuni corporale, unele calificate ca

vătămări corporale grave, iar alte ca vătămări corporale ușoare, ceia ce denotă că

aceste leziuni corporale victima le-a primit în perioada când se afla acasă în

domiciliul său împreună cu inculpatul Zagorschi Ion, dar nu i-au fost cauzate de alte

persoane, precum încearcă partea apărării să convingă instanța de apel.

Referitor la declarațiile martorului Brăileanu Corina precum că victima

Zagorschi Olga ar fi făcut în acea perioadă dinaintea decesului abuz de băuturi

alcoolice, instanța de apel le-a apreciat critic și contradictorii cu declarațiile

succesorului părții vătămate Brînză Ana, care a negat că victima Zagorschi Olga ar fi

făcut abuz de băuturi alcoolice, deoarece ori de câte ori vorbea la telefon, aceasta nu

se afla în stare de ebrietate, dar nici nu arăta a persoană care face abuz de alcool.

Ceilalți martori audiați în cadrul dosarului, care o cunoșteau pe victima Zagorschi

Olga nu au declarat că aceasta ar fi fost o persoană care făcea abuz de alcool. Iar, din

fotografiile prezentate de partea apărării, anexate la materialele cauzei penale

(f.d.153, vol.3), în opinia instanței de apel nu rezultă că victima Zagorschi Olga ar

face abuz de băuturi alcoolice.

În ceia ce privește declarațiile martorului Marcoveanu Lidia depuse în instanța

de apel, care din spusele mamei Para Maria referitor la cele întâmplate cu victima

Zagorschi Olga, ultima a fost găsită într-o groapă, era goală fără pantaloni, însă dânsa

12

fiind la fața locului a văzut în acea groapă pantalonii de la pijama, instanța de apel le-

a apreciat ca fiind neveridice, depuse cu scopul confirmării versiunii înaintate de

inculpatul Zagorschi Ion, așa cum aceste declarații vin în contradicție totală cu

declarațiile martorului Para Maria, Buzan Igor, Buzan Anatolie și Balan Nina, cu

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 iulie 2017, conform căruia în

ograda domiciliului au fost depistate o pereche de pantaloni de femei, dar nu în

grădină în groapa săpată pentru conectare la apeduct.

Declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia, Marcovanu

Lidia, Brăileanu Corina și Zagorschi Mihail, care descriu ca fiind foarte bune relațiile

dintre victima Zagorschi Olga și inculpatul Zagorschi Ion, nu au fost reținute de către

instanța de apel în sensul achitării inculpatului Zagorschi Ion, în condițiile în care la

materialele cauzei penale partea acuzării a administrat suficiente probe pertinente,

concludente, utile și veridice care demonstrează cu certitudine săvârșirea faptei de

violență în familie, urmată cu decesul victimei, de către Zagorschi Ion. În același

sens, nu au fost reținute nici fotografiile anexate de partea apărării la materialele

cauzei (f.d.153, vol.2), din care rezultă participarea inculpatului și a victimei la

diferite evenimente, precum și se observă pe corpul victimei a unor vânătăi

neînsemnate, or pe respectivele fotografii lipsește data, luna, anul efectuării lor, astfel

instanța de apel nu poate considera că acele fotografii au fost făcute în perioada

dinaintea decesului victimei Zagorschi Olga, cu atât mai mult experții judiciari au

stabilit că leziunile corporale depistate pe corpul victimei au fost cauzate cu circa 1-2

zile până la deces.

Instanța de apel a remarcat că cauza producerii leziunilor corporale victimei

Zagorschi Olga, cum ar fi căzătura în groapa săpată pentru conectare de la apeduct și

lovirea ulterioară cu partea stângă a capului de fântâna construită în acest sens, este

declarată de succesorul părții vătămate Brînză Ana, martorilor Glibiciuc Nicolai,

Glibiciuc Parascovia, Para Maria, Balan Nina, Balan Alexei, Brăileanu Corina,

Zagorschi Mihail, Marcovanu Lidia, fiind cunoscută din cuvintele inculpatului

Zagorschi Ion. Însă, instanța de apel a menționat că din declarațiile succesorul părții

vătămate Brînză Ana, martorilor Para Maria, Balan Nina, Buzan Anatolie, Buzan

Igor, Marcovanu Lidia, se atestă că inculpatul Zagorschi Ion în seara de 06 iulie 2017

când a găsit-o pe victima Zagorschi Olga în ogradă în stare de inconștiență, se afla în

stare de ebrietate avansată, precum și însuși a declarat că nu a văzut cum victima a

căzut în groapă săpată pentru conectare la apeduct, respectiv, cauza leziunilor

corporale depistate la victimă este o versiune creată de inculpat ca o metodă de

apărare și de eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă. În acest sens,

instanța d apel a reținut declarațiile martorilor Buzan Anatolie și Buzan Igor potrivit

cărora, „...când au decis să sune la ambulanță, Zagorschi Ion i-a spus că nu trebuie

pentru că Olga doarme...”. Astfel, inculpatul inițial a fost împotrivă să cheme

asistența medicală de urgență pentru acordarea ajutorului medical victimei, însă

aceasta a fost chemată de martorul Buzan Igor.

În acest fel, reieșind din analiza făcută mai sus, instanța de apel a conchis că, în

acțiunile intenționate ale inculpatului Zagorschi Ion, se regăsesc elementele laturii

13

obiective ale componenței infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (4) Cod penal și

anume: săvârșirea de acțiuni intenționate în privința unui membru al familiei,

manifestat fizic, care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu

decesul victimei. Astfel, constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2011

alin. (4) Cod penal, instanța de apel a reținut că, dincolo de orice dubiu rezonabil,

fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiunea imputată, motiv

pentru care a dispus condamnarea acestuia.

Instanța de apel a respins argumentele părții apărării privitor la lipsa probelor

care ar constata vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, precum și

că la dosar nu există probe care ar demonstra aplicarea de către Zagorschi Ion a

careva lovituri victimei Zagorschi Olga, cu ce obiect și în ce regiune a corpului, or în

acest sens, sunt administrate rapoarte de expertiză judiciară medico-legală, inclusiv în

comise, care descrie detaliat leziunile corporale depistate la victimă, precum și fiind

audiat expertul judiciar Verdeș Iurie a declarat că leziunile corporale depistate la

victimă au fost produse la acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, bont cu

suprafață limitată de acțiune, care putea fi pumnul sau picioarele. Mai mult, având în

vedere specificul infracțiunii de violență în familie, care presupune că acțiunile

intenționate, manifestate prin aplicarea violenței fizice, comise de un membru al

familiei în privința altui membru, sunt realizate într-un cadrul privat, cum este

domiciliul victimei și a inculpatului, în asemenea circumstanțe, probe directe care să

confirme modalitatea și locul unde a fost lovită victima, precum și cu care obiecte,

sunt ireal de obținut. Însă cu toate acestea la materialele dosarului au fost

administrate probe indirecte care apreciate în cumul dovedesc că doar inculpatul

Zagorschi Ion putea comite infracțiunea imputată.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării referitor la

emiterea cu încălcarea prevederilor art. 281 alin.(2) și art. 296 Cod de procedură

penală, a ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului. Analizând ordonanța

de punere sub învinuire cît și rechizitoriu întocmit de procuror la 31 iulie 2018,

instanța de apel a considerat că acestea corespunde cerințelor stabilite de legiuitor în

dispoziția 281 alin.(2) și art. 296 alin.(2), (3) Cod de procedură penală, iar careva

temeiuri pentru nulitatea acestui act procesual, prevăzute la art. 251 alin.(2) Cod de

procedură, nu au fost reținute.

În ceia ce privește timpul săvârșirii faptei ca element inerent al componenței de

infracțiune, care în opinia părții apărării lipsește în ordonanța de punere sub învinuire

și în rechizitoriu, instanța de apel a notat că procurorul urmare a aprecierii tuturor

probelor administrate în cadrul urmăririi penală, la înaintarea învinuirii inculpatului

Zagorschi Ion a stabilit ca timp al săvârșirii infracțiunii, data de 06 iulie 2017, pe

parcursul zile, ceia ce se confirmă și reieșind din vechimea leziunilor corporale

depistate la victimă, cu circa 1-2 zile până la deces. Pe parcursul examinării cauzei

penale, apreciind ansamblul de probe administrat la materialele dosarului, instanța de

apel nu a constatat nici un temei de a pune la îndoială că timpul săvârșirii infracțiunii

indicat în rechizitoriu nu corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei.

14

Instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului Zagorschi Ion a ținut cont de

faptul că, inculpatul a comis o infracțiuni care se atribuie la categoria infracțiunilor

deosebit de grave, anterior nu a fost atras la răspundere penală, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, nu are persoane la întreținere, nu se află la evidența medicului

narcolog și psihiatru, este angajat în câmpul muncii, circumstanțe care atenuează sau

agravează răspunderea nu au fost reținute, gravitatea și urmărire prejudiciabile ale

infracțiunii comise, lipsa pretențiilor de ordin moral și material al succesorului părții

vătămate, considerând că corectarea și reeducarea inculpatului Zagorschi Ion, precum

și restabilirea echității sociale este posibilă cu aplicarea pedepsei de 12 ani închisoare.

În opinia, instanței de apel pedeapsa stabilită inculpatului Zagorschi Ion de 12

ani închisoare, este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptei

comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele

acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea

echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului

și a altor persoane.

În cadrul dezbaterilor judiciare acuzatorul de stat a solicitat, a solicitat încasarea

din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 14 530 de lei survenite

în urma efectuării raportului de constatare nr. 81 C din 07 iulie 2017, raportul de

expertiză judiciară nr. 91 D din 11 august 2017 și raportul de expertiză judiciară în

comisie nr. 201804X0020 din 28 mai 2018.

Astfel, ținând cont de faptul că la data săvârșirii infracțiunii - 06 iulie 2017, erau

în vigoare prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit căruia

„Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat”, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite

parțial solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la inculpatul Zagorschi Ion,

în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare în mărime 9220 lei cu titlu de cheltuieli

suportate pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale în comisie nr.

201804X0020 din 28 mai 2018, efectuată la solicitarea acestuia.

Referitor la cerința procurorului de a încasa din contul inculpatului cheltuielile

de judecată în sumă de 5160 pentru efectuarea raportului de constatare nr. 81 C din

07 iulie 2017, și a raportului de expertiză judiciară nr. 91 D din 11 august 2017, au

fost respinse, urmând ca aceste cheltuieli să fie suportate din mijloacele alocate în

acest sens de la bugetul de stat.

Cheltuielile pentru efectuarea fotografiilor și înregistrărilor video în sumă de 50

lei și pentru hârtie și imprimare în sumă de 100 lei, în sensul art. 227 alin.(2) CPP, nu

constituie cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal.

stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru și de către

avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Zagorschi Ion.

7.1 Acuzatorul de stat invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și

10) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei

în partea stabilirii pedepsei și dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către

15

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de

recurs.

În motivarea recursului ordinar acuzarea invocă:

- pedeapsa penală stabilită lui Zagorschi Ion, este prea blândă și nu corespunde

principiului individualizării pedepsei penale;

Instanța de apel nu a ținut cont de:

- circumstanțele cauzei și anume că, inculpatul Zagorschi Ion, aflându-se în

starea de ebrietate alcoolică, a aplicat violență fizică asupra soției sale Zagorschi

Olga, cauzându-i leziuni corporale grave, periculoase pentru viață la persoane vii, de

la care pe data de 07 iulie 2017 Zagorschi Olga a decedat;

- gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor

DEOSEBIT DE GRAVE, pentru săvârșirea căreia este prevăzută doar pedeapsă sub

formă de închisoare pe termen de la 12 până la 15 ani;

- instanța de apel la individualizarea pedepsei inculpatului Zagorschi Ion,

neîntemeiat nu a recunoscut în calitate de circumstanța agravantă săvârșirea

infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate;

- instanța de apel, nejustificat a redus pedeapsa cu închisoare la limita minimă

prevăzută pentru săvârșirea infracțiunii din speță, or, careva circumstanțe atenuante

din cele enumerate la art.76 Cod penal, nu au fost stabilite de către instanța de apel;

- personalitatea inculpatului și anume că, din înscrisurile caracterizante anexate

la materialele cauzei, denotă faptul că, potrivit caracteristicii eliberate inculpatul

Zagorschi Ion la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are persoane la întreținere,

nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este angajat în câmpul muncii,

anterior nejudecat;

- comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, și anume, inculpatul

nu s-a căit sincer de cele comise, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

imputate și nu a colaborat cu organele de drept în vederea stabilirii adevărului pe

cauza penală.

Astfel, având în vedere modalitatea comiterii infracțiunii, poziția preluată de

inculpat în faza de judecare a cauzei, ignorarea faptei prejudiciabile și a pericolului

acesteia, ținând cont de pericolul pe care îl prezintă inculpatul pentru societatea, ce

derivă din agresivitatea și predispoziția acestuia la comiterea unor acțiuni violente

însoțite de consumul necontrolat de băuturi alcoolice, consideră că doar prin aplicarea

pedepsei sub forma de închisoare pe un termen de 13 ani, va putea îngrădi societatea

de la manifestarea unor acțiuni de acest gen din partea lui Zagorschi Ion.

7.2 Apărarea invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de

procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea

rejudecării de către instanța de apel, deoarece instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, totodată nu au fost întrunite elementele infracțiunii

incriminate condamnatului.

În motivarea recursului ordinar apărarea invocă:

- lipsesc probe de săvârșirea infracțiunii imputate, dar și fapta infracțională;

16

- acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe ce ar indica asupra faptului că

inculpatul Zagorschi Ion ar fi cauzat victimei leziunile corporale;

- nu susține nici-o critică, actul de învinuire, cât și rechizitoriu în care nu sunt

indicate mijloacele și modul săvârșirii infracțiunii, după cum este prevăzut în latura

obiectivă și subiectivă, acuzarea limitându-se simplist, doar la constatările experților

medico-legiști. Astfel, actul de învinuire cât și rechizitoriul nu corespunde

prevederilor art. 281 alin. 2, și art. 296 Cod de procedură penală;

- în învinuirea incriminată, nu sunt constatate careva modalități prin care ar fi

fost cauzate leziunile corporale și sau careva obiecte (părți ale corpului) constatate de

către Colegiul penal cu care Zagorschi Ion putea să-i aplice victime Zagorschi Olga

lovituri care au dus la deces.

- colegiul penal depășind limitele învinuirii a constatat mai multe metode

folosite în vederea realizării infracțiunii de către Zagorschi Ion, neconstatate și

nestabilite de către organul de urmărire penală, prin care i-a aplicat lovituri victimei

și anume care putea fi pumnul și picioarele, la lovire și frecțiune de multiple ori, ceia

ce denotă că, victima Zagorschi Olga fiind în viață a primit mai multe lovituri în

regiunea capului.

- la fel, depășind limitele învinuirii Colegiul penal, în lipsa cărorva probe,

constată că: „ leziuni corporale sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă, i-au

fost cauzate victimei Zagorschi Olga în domiciliul acesteia în perioada de după

revenirea ei din Italia”. Or, nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost stabilite careva circumstanțe ce ar indica asupra faptului că

leziunile corporale sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă au fost cauzate

victimei în domiciliu. Cu atît mai mult, că la etapa urmăririi penale organul de

urmărire penală nu a efectuat nemijlocit cercetarea domiciliului (Casa), iar primii

martori Para Măria, Buzan Anatolie și Bazan Igor, care au venit la fața locului nici

unul din ei nu a indicat asupra faptului că în domiciliul victimei au observat careva

urme/semne de conflict;

- la fel în lipsa cărorva probe, Colegiul penal mai stabilește: „Drept urmare,

pornind de la faptul că victima Zagorschi Olga locuia în domiciliu ei, doar cu soțul

său - inculpatul Zagorschi Ion, leziunile corporale depistate la victima Zagoschi Olga

au fost cauzate de către inculpatul Zagorschi Ion”. Și aici atragem atenția, că

ajungând la concluzia menționată supra, Colegiul penal, mai întâi de toate urma să

excludă orice dubiu de proveniență a leziunilor corporale stabilite la victimă în alte

circumstanțe, inclusiv și în cazul în care ultima s-ar fi aflat de una singură în

domiciliul. Or, potrivit concluziilor indicate înpct.2 din raport de expertiză judiciară

nr. 201804X0020 din 28 mai 2018 (expertiza medico-legală în comisie), comisia

medico-legală nu exclude posibilitatea cauzării leziunilor corporale, menționate în

punctul 2(a), în rezultatul căderii libere din poziția ortostatică, cu lovirea ulterioară cu

partea stângă a capului de un obiect dur contondent. Și respectiv, potrivit pct.3 din

același raport de expertiză, reieșind din caracterul morfologic, localizarea anatomică

a leziunilor corporale, cât și a stării de intoxicație alcoolică a cet Zagorschi Olga,

17

comisia nu exclude posibilitatea formării leziunilor menționate în punctele b), e),

h),j), k), în rezultatul eforturilor întreprinse de victimă, pentru ieșirea din groapă.

- la materialele dosarului nu a fost administrată nici o probă pertinentă și

concludentă care ar dovedi că victima înainte de a se prăbuși la pământ se deplasa din

direcția grădinii spre ogradă. Concluziile instanței sunt ipotetice și nu corespund cu

materialele cauzei penale și anume cu procesul-verbal de cercetare la fața locului din

07.07.2017 (f.d. 11-14 vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din

11.07.2017 (f.d. 21-22 vol.I). Mai mult decât atît, concluziile menționate supra nu

coroborează nici cu declarațiile martorilor Buzan Igor (f.d. 67-68 vol.II), Buzan

Anatolie (f.d. 69-71 vol.II), Para Măria (f.d. 60-61 vol.II), Butuc Alexandru (f.d. 62

vol.II) și Glibiciuc Nicolae (f.d. 54-55 vol.II) date în ședința de judecată.

- urmare a constatărilor instanței de apel, apare întrebarea logică, de ce organul

de urmărire penală a cercetat nemijlocit fântâna cu pereți din cărămidă roșie, clădită

în formă pătrată, cu înălțimea de 60 cm. și laturile de 60x50 cm. (potrivit procesului-

verbal de cercetare la fața locului f.d. 11-14 vol.I), care se află în gradină, dar nu au

cercetat domiciliul (casa), anexele din ogradă sau alte locuri. Este evident faptul, că

organul de urmărire penală, ieșind la fața locului, au cercetat doar locurile unde au

fost depistate careva urme și probe ce ar avea importanță pe cazul dat;

- concomitent, la acest subiect este de reținut și faptul, că în cadrul cercetării

cauzei în instanța de apel, la cererea părții apărării a fost solicitată audierea în calitate

de martor a ofițerului de sector care nemijlocit, primul a ieșit la fața locului, pentru a

face o claritate și a reduce orice dubiu asupra locului incidentului, însă colegiul penal

neîntemeiat a respins această cerere;

- de către acuzatorul de stat nu au fost citite probele la care colegiul penal face

referire, acuzatorul de stat doar a indicat procesele-verbale și la ce filă a dosarului se

regăsesc, însă în realitate ele nu au fost date citire ci numai enumerate, ceia ce

contravine prevederilor art.414 Cod de procedură penală, iar instanța de apel, în

decizia sa a pus la bază probele care nu au fost cercetate de către acuzatorul de stat în

ședința de judecată în conformitate cu prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură

penală;

- declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatol, Glibinciuc Nicolae,

Glibinciuc Parascovia, Balan Alexei, Para Măria, constituie probe în favoarea

condamnatului, care nu pot sta la baza condamnării inculpatului. Or, martorii

menționați supra au declarat că nu au văzut ca Zagorschi Ion să aplice forța fizica

măcar vre-o dată fața de Zagorschi Olga, care în nici un caz nu demonstrează latura

obiectivă sau subiectivă a componenței de infracțiune imputate de acuzare;

- colegiul penal, nu a luat în considerație declarațiile martorilor Brăilean Corina

și Zagorschi Mihail care sunt copii victimei, inclusiv si din declarațiile succesorului

victimei care au confirmat că între victima Zagorschi Olga era o legătură strânsă cu

fiica Brăilean Corina, și le combate cu declarațiile succesorului victimei Brînză Ana,

care a comunicat că, „se vedeau odată pe an cu victima Zagorschi Olga. Și ce se

întâmpla în familia lor succesorul părți vătămate Brînză Ana nu cunoaște”;

18

- la adoptarea deciziei, instanța de apel a ignorat în totalitate și declarațiile

martorilor Glibiciuc Nicolae, Glibiciuc Parascovia, Morcovanu Lidia, Brăileanu

Corina și Zagorschi Mihail, care descriu ca fiind foarte bune relațiile dintre victima și

inculpat;

- la fel, colegiu a dat o apreciere critică și a ignorat în totalitate declarațiile

martorului Bălan Alexei a declarat: „că la Zagorschi Olga a observat la ultima vânătăi

pe mâni mai mult pe mâna stingă aproape de umăr și pe față sub ochi. În timp ce se

deplasau spre casă a întrebat-o de unde sunt vânătăile și ea i-a spus că bătrâna pe care

o îngrijește e bolnavă și sare întotdeauna la bătaie, declarații confirmate și de

martorul Glibiciuc Parascovia, care lucrau împreună cu Zagorschi Olga la aceiași

bătrâna în Italia;

- la fel, de către colegiul penal nu a fost luat în calcul concluziile comisiei de

experți expuse în raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018,

care coroborează și cu alte probe administrate în cadrul urmăririi penale cercetate

inclusiv și în instanța de apel, cum ar fi procesul-verbal de cercetare la fața locului

din data de 07.07.2017; proces-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017;

declarațiile martorilor Brailean Corina, Zagorshi Mihai, Marcovanu Lidia;

declarațiile martorilor audiați în instanța de fond: Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para

Măria, Butuc Alexandru, Glibiciuc Nicolae și Glibiciuc Parascovia; declarațiile

inculpatului Zagorschi Ion;

- instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că raportul de expertiză

judiciară nr.201804X0020 din 28 mai 2018, coroborează și cu alte probe cum ar fi :

procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.07.2017; - proces-verbal de

examinare a obiectului din 11 iulie 2017; -declarațiile martorilor Brailean Corina,

Zagorshi Mihai, Marcovanu Lidia; - precum și declarațiile martorilor audiați în

instanța de fond: Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Măria, Butuc Alexandru,

Glibiciuc Nicolae și Glibiciuc Parascovia; - și nu în ultimul rând cu declarațiile

inculpatului Zagorschi Ion.

- nu este nici o probă, care ar demonstra că, Zagorschi Ion ia aplicat careva

lovituri victimei Zagorschi Olga, cu ce obiect și în ce regiuni ale corpului;

- instanța de apel nu a constatat, dată și ora concretă când anume a survenit

decesul victimei, or, potrivit ordonanței de punere sub învinuire și actului de sesizare

a instanței (rechizitoriul), rezultă că victima Zagorschi Olga a decedat la data de

07.07.2017, ceea ce contravine cu data decesului constatată prin: raportul de

constatare nr.81 „C” din 07 august 2017; raportul de expertiză judiciară nr. 90 „D”

din 11 august 2017 și raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai

2018, în care s-a stabilit, că decesul victimei a survenit la data de 08.07.2017 ora

07.00 min;

- de către procuror în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, acesta

constată că victima a decedat la data de 07.07.2017, însă de fapt la acea dată victima

era în viață;

- probelor ce ar dovedi săvârșirea infracțiuni de către inculpat la materialele

cauzei nu sunt.

19

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia expusă în

referințe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit textului recursurilor se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de

apel de către procuror prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod procedură penală,

susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

pct.10) în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

iar de către avocatul Mărgineanu Iurie prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod

procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și pct. 8) Cod de procedură penală, indicând, că nu au fost întrunite

elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o

altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire.

8.1 Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți, atât de către

procuror cât și de către apărare, prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-au găsit

confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin.(1),(5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărârea

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul avocatului în numele

inculpatului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate,

dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.

Totodată, instanța de recurs apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și

exigențelor din art. 6 CEDO.

Mai mult, Colegiul penal constată că, potrivit textului recursurilor nu se atestă o

motivare a recursului sub aspect invocat de recurenți și prevăzut la pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală.

8.2 De fapt, din textul recursului declarat de către avocatul Mărgineanu Iurie,

Colegiul penal atestă, că autorul recursului solicită achitarea inculpatului pe motiv că,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(4) Cod penal

astfel semnalează temeiul prevăzut la pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură

penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

20

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Sub acest aspect Colegiul menționează că, temeiul invocat de avocatul

Mărgineanu Iurie precum că „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent

atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept,

cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea

infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund

elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul la care se

face trimitere în recurs apărarea, nu este aplicabil în speța examinată din punct de

vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei

instanței de apel.

Așadar, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat

și mult aspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu

respectarea normelor de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct. 6.1 al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

inculpatului Zagorschi Ion este corectă și corespunde situației de fapt reținute,

întemeiat instanța de apel ajungând la concluzia că sunt îndeplinite în prezenta speță

condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului Zagorschi Ion pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(4) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal reține că instanțele de apel just a constatat că, în

prezenta speță se confirmă latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii prevăzute de

art.2011 alin. (4) Cod penal.

Nu poate fi reținut și urmează a fi respins argumentul apărării precum că,

acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe ce ar indica asupra faptului că

inculpatul Zagorschi Ion ar fi cauzat victimei leziunile corporale. Or, în cauza supusă

judecării, Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, anume în baza probatoriului administrat, cercetat prin prisma art.

101 Cod de procedură penală și expus în pct.6.1 al prezentei decizii, astfel just

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal și anume: declarațiile succesorului părții

vătămate Brînză Ana; declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia,

Balan Nina, Buzan Igor, Buzan Anatolie, Cazacu Ion, Para Maria, Balan Alexei,

Butuc Alexandru, declarațiile expertului Verdeș Iurie, rapoartele de constatare

medico-legală, informația telefonică parvenită la IP Cantemir la data de 07.07.2017,

ora 00.50, privind ajutor medical cet.Zagorschi Olga, cu diagnoza traumă cranio-

cerebrală acută și comă neidentificat, informația telefonică parvenită de la expertul

21

medico-legist Iu. Verdeș, potrivit căreia la data de 08.07.2017, ora 07.00, a decedat

cet. Zagorschi Olga, procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de

07.07.2017, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 ,,D” din 11 august

2017.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se

constată prezența a careva dubii privind săvârșirea de către inculpatul Zagorschi Ion a

faptei de violență în familie, soldată cu decesul soției acestuia Zagorschi Olga, care

corect a fost calificată juridic ca infracțiune prevăzută de art.2011 alin.(4) Cod penal,

potrivit indicilor: violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un

membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată fizic, care a

cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei și în cele

din urmă temeiul pentru recurs semnalat și stipulat la pct.8) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, de către avocatul Mărgineanu Iurie nu și-au găsit confirmarea.

De asemenea, cu referire la criticile, precum că, în actul de învinuire, cât și în

rechizitoriu nu sunt indicate mijloacele și modul săvârșirii infracțiunii, după cum

este prevăzut în latura obiectivă și subiectivă, acuzarea limitându-se simplist, doar la

constatările experților medico-legiști. Astfel, actul de învinuire cât și rechizitoriul nu

corespunde prevederilor art. 281 alin. 2, și art. 296 Cod de procedură penală,

Colegiul penal le consideră neîntemeiate.

La acest capitol, Colegiul penal reține, că asupra acestuia argument s-a expus

instanța de apel care a respins ca neîntemeiate argumentele apărării referitor la

emiterea cu încălcarea prevederilor art. 281 alin.(2) și art. 296 Cod de procedură

penală, a ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului și care a considerat

că, acestea corespund cerințelor stabilite de legiuitor în dispoziția 281 alin.(2) și art.

296 alin.(2), (3) Cod de procedură penală, iar modalitatea și locul comiterii

infracțiunii au fost imposibil de reținut fiind constatate din totalitatea probelor

administrate la materialele cauzei cum sunt rapoartele de expertiză și procesele

verbale de cercetare la fața locului, iar careva temeiuri pentru nulitatea acestui act

procesual, prevăzute la art. 251 alin.(2) Cod de procedură, nu au fost reținute.

Mai mult, învinuirea înaintată lui Zagorschi Ion prin rechizitoriu, este clară și

concretă fiind indicată formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea

juridică a acțiunilor acestuia. Astfel, în rechizitoriu este descrisă fapta ce i se

incriminează lui Zagorschi Ion în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal, iar instanța de

apel just reieșind din probatoriul administrat în cauză și în conformitate cu

prevederile art.394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură, au descris fapta criminală,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și

gradul de vinovăție, consecințele infracțiunii.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că, nu sunt constatate careva

modalități prin care au fost aplicate leziunile corporale aplicate victimei care au dus

la deces. La acest aspect, Colegiul penal menționează că, instanța de apel întemeiat a

reținut că, declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurie, potrivit cărora reieșind din

caracterul, localizarea anatomică și volumul leziunilor, nu se exclude că unele leziuni

să fi fost produse prin acțiunea traumatică a pumnului și picioarelor; ...reieșind din

22

caracterul leziunilor, nu se exclude că unele leziuni să fi fost produse în urma căderii

victimei din poziția statică, reieșind din caracterul leziunilor, localizarea anatomică

din regiunea craniului, se poate deduce că au fost mai multe lovituri în regiunea

craniului, care au dus la hemoragie intracraniană, dar reieșind din celelalte leziuni -

hemoragie în țesuturile moi epicraniene, în regiunea parietală centru, hemoragia

mucoasei buzei inferioare pe stânga, este puțin probabil producerea lor la cădere din

poziție statică, și nu se exclude rolul lor în producerea hemoragiei intra-craniene.

Nu poate fi reținut pentru dezvinovățirea inculpatului Zagorschi Ion în comiterea

infracțiunii imputate, nici argumentul apărări precum că, nu au fost stabilite careva

circumstanțe care ar indica asupra faptului că leziunile ai fost produse la domiciliul

victimei reieșind din faptul că nu a fost cercetat domiciliu și că primii martori veniți

la fața locului nu au indicat au observat careva urme de conflict, or, și această

afirmație a fost dezbătută de instanța de apel, întemeiat fiind apreciate toate probele

în cumul conform pertinenții și concludenții, unele fiind întemeiat apreciate critic,

care au și format concluzia instanței privind vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunii imputate. Or, careva probe ce ar pune la îndoială faptul comiterii de către

inculpat a violenței împotriva soției, soldate cu decesul acesteia nu se regăsesc la caz.

Instanța de apel întemeiat a reținut, că potrivit declarațiilor inculpatului cât și a

martorilor, victima a fost depistată în ograda domiciliului, în stare de inconștiență,

astfel fiind cercetată gospodăria lui Zagorschi Ion, nemijlocit fântâna care se afla în

grădină, fiind stabilite dimensiunile acesteia, cu întocmirea actelor respective,

conform prevederilor normelor de procedură. Or, apărarea în recurs a indicat că, „este

evident faptul, că organul de urmărire penală, ieșind la fața locului, a cercetat doar

locurile unde au fost depistate careva urme și probe ce ar avea importanță pe cazul

dat”.

Urmează a fi respins și argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a

exclus dubiul de proveniență a leziunilor în alte circumstanțe. Or, instanța de apel a

apreciat critic declarațiile martorilor Brăileanu Corina, Zagorschi Mihail, precum că

victima Zagorschi Olga ar fi avut un conflict în Italia și a revenit în țară cu vătămări

corporale, declarații care sunt combătute prin concluziile raportului de constatare

medico-legală nr.81 „C” din 07 august 2017, a raportului de expertiză judiciară

medico-legală nr. 90 „D” din 11 august 2017, declarațiile expertului judiciar Verdeș

Iurii, declarațiile martorului Glibiciuc Parascovia, probe care exclud cu certitudine

proveniența vătămărilor corporale depistate la victima decedată în perioada când se

afla peste hotare, vechimea acestora fiind cu cel mult 1-2 zile până la deces, leziuni

ce ar avea o vechime de 8-14 zile la victimă n—au fost depistate.

Mai mult, Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat nu a reținut

concluziile comisiei de experți notate în raportul de expertiză judiciară nr.

201804X0020 din 28 mai 2018 pentru susținerea versiunii inculpatului precum că

leziunile corporale au fost produse în urma căderii victimei în groapa pentru

conectarea la apeduct, deoarece concluziile raportului de expertiză judiciară nu

coroborează cu ansamblul de probele administrate la materialele cauzei penale, cum

este procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 07 iulie 2021 și

23

suplimentar la 12 iulie 2017, conform cărora s-a stabilit, că dimensiunile gropii din

grădină era de 50 cm adâncime cu mărime de 1,1,x1,1m în formă de pătrat cu

înălțimea de 60 cm și laturile 60x50 cm., raportul de constatare medico-legală nr.81

„C” din 07 august 2017, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din

11 august 2017, precum și cu declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, conform

cărora se constată, că victima avea multiple leziuni pe tot corpul, inclusiv și în

regiunea craniului, care au dus la hemoragie inter-craniană, reieșind din caracterul

leziunilor, localizarea anatomică din regiunea craniului - au fost aplicate mai multe

lovituri în regiunea craniului, fiind puțin probabil producerea lor de la cădere din

poziție statică. Astfel, a fost combătută indubitabil versiunea de apărare a inculpatului

precum, că victima a căzut în groapa cu adâncimea de 50 cm, și încercând să iasă, și-

a cauzat singură leziunile corporale depistate, care au dus la deces.

Argumentul apărării precum că, la materialele dosarului nu a fost administrată

nici o probă care ar dovedi că victima înainte de a se prăbuși la pământ se deplasa

din direcția grădinii spre ogradă. Or, potrivit declarațiilor martorilor Buzan Igor,

Buzan Anatolie, Para Maria și a inculpatului Zagorschi Ion, rezultă că victima

Zagorschi Olga în stare de inconștiență a fost depistată în ograda domiciliului, dar nu

în grădină în apropierea gropii săpate pentru conectare la apeduct. Martorul Para Olga

a relatat că, victima nu era în groapă, groapa era la cel puțin jumătate de metru. Mai

mult, inculpatul a declarat că victima a fost găsită în stare de inconștiență în ogradă.

Colegiul penal respinge ca neîntemeiate argumentele avocatului precum că,

instanța de apel neîntemeiat a respins cererea părții apărării privind audierea în

calitate de martor a ofițerului de sector care nemijlocit, primul a ieșit la fața locului,

pentru a face o claritate și a reduce orice dubiu asupra locului incidentului.

La criticile recurentului menționate supra, Colegiul relevă, că dreptul la audierea

martorilor se prezintă ca unul subsecvent principiului contradictorialității procesului

penal și dreptul la egalitatea armelor în cadrul procesului, fiind reglementat de art.

6§3 lit. d) al Convenției europene, reprezentând și un aspect special al dreptului

consacrat de art. 6§1, și urmează a fi evaluat ori de câte ori se analizează echitatea

unei proceduri penale. În acest sens, statelor părți a Convenției le revine obligația

pozitivă de a crea condiții necesare ca acuzatul să poată atât prezenta în cadrul

procesului penal martorii, depozițiile cărora demonstrează nevinovăția sa, cât și să

dispună de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere întrebări și să audieze

răspunsurile martorilor părții adverse.

Totodată, instanța de recurs menționează că prevederile art. 6 §3 lit. d) al

Convenției Europene cu privire la drepturile omului, care constă în posibilitatea ce

trebuie să-i fie acordată acuzatului, de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa,

de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care

sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o aplicație a

principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă

importantă a dreptului la un proces echitabil.

De asemenea, potrivit jurisprudenței CtEDO, nu este suficient ca „acuzatul” să

arate că nu a fost în măsură să interogheze un anumit martor în apărarea sa, spre a

24

ajunge la concluzia încălcării sus-citate, dar este necesar ca cel interesat să probeze

în mod verosimil că ascultarea acestui martor era utilă aflării adevărului în cauza

dată și că refuzul jurisdicției naționale de a asculta acest martor a condus la

prejudicierea dreptului la apărare al reclamantului (CEDH dec. din 5 aprilie 2001

Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006 Vaturi vs France ).

În opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a respins cererea apărării

privind audierea în calitate de martor a ofițerului de sector or, potrivit jurisprudenței

CtEDO (hotărârile CEDO Murtazaliyeva c.Rusiei), în asemenea situație, avocatul

înaintând cererea de audiere a martorului urma să-și fundamenteze această solicitare,

făcând trimitere la pertinența declarațiilor acestei persoane pentru stabilirea

adevărului și consolidarea poziției apărării, ce la caz nu se constată. Martorul solicitat

nu cunoaște circumstanțele comiterii infracțiunii ce ar dezvinovăți inculpatul. Mai

mult, ofițerul de sector a efectuat cercetarea la fața locului a gospodăriei inculpatului,

astfel instanța de apel a respectat drepturile fundamentale ale inculpatului, iar

hotărârea instanței de apel corespund jurisprudenței CtEDO.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, de către acuzatorul de stat nu

au fost citite probele la care colegiul penal face referire, acuzatorul de stat doar a

indicat procesele-verbale și la ce filă a dosarului se regăsesc, ceia ce contravine

prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, iar instanța de apel, în decizia sa a

pus la bază probele care nu au fost cercetate de către acuzatorul de stat în ședința de

judecată în conformitate cu prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură penală

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, acesta urmează a fi respins ca fiind

neîntemeiat, deoarece potrivit procesului verbal al ședinței de judecată se atestă că

instanța de apel s-a conformat prevederilor art. 414 alin.(2) Cod de procedură,

cercetând probele administrate la dosar prin citirea lor și asupra cărora careva

întrebări nu au parvenit. Mai mult la materialele cauzei nu se atestă careva obiecții la

procesul verbal al ședinței de judecată potrivit art.336 alin.(6) Cod de procedură

penal în care se indică că, în termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnării

procesului-verbal, participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui,

indicând inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet.

Cu referire la un alt motiv de critică din recurs precum că, martorii Buzan Igor,

Buzan Anatol, Glibinciuc Nicolae, Glibinciuc Parascovia, Balan Alexei, Para Măria

au declarat că nu au văzut ca Zagorschi Ion să aplice forța fizica fața de Zagorschi

Olga, care în nici un caz nu demonstrează latura obiectivă sau subiectivă a

componenței de infracțiune imputate de acuzare, instanța de recurs menționează că,

instanța de apel corect a reținut în sensul confirmării vinovăției inculpatului

declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie și Para Maria, care au fost în

contact cu victima Zagorschi Olga, când aceasta era în viață în domiciliul ei, până a fi

transportată la spital și declarațiile martorului Glibiciuc Nicolai date la urmărirea

penală care a relatat că, „...Olga venea la ei cu ochii vineți și că soția lui o ungea cu

cremă...” (f.d.31, vol.1), fapt ce confirmă aplicarea forței fizice asupra victimei de

către soț. Astfel, fiind demonstrată latura obiectivă și subiectivă a componenței de

infracțiune imputate inculpatului. Or, potrivit rapoartelor de expertiză la victima

25

Zagorschi Olga au fost stabilite leziuni corporale, care după caracterul lor se califică

ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață la persoanele vii, leziunile care

puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, bont cu suprafața

traumatică limitată, la lovire și frecțiune de multiple ori, au fost produse intra-vital,

cu cca 1-2 zile până la deces.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a luat

în considerație declarațiile martorilor Brăilean Corina și Zagorschi Mihail care sunt

copii victimei, inclusiv și declarațiile succesorului victimei care au confirmat că între

victima Zagorschi Olga era o legătură strânsă cu fiica Brăilean Corina, și le

combate cu declarațiile succesorului victimei Brînză Ana, care a comunicat că, „se

vedeau odată pe an cu victima Zagorschi Olga. Și ce se întâmpla în familia lor

succesorul părți vătămate Brînză Ana nu cunoaște. Sub acest aspect Colegiul penal

atestă că, instanța de apel corect le-a dat apreciere ca fiind date în apărarea

inculpatului, fiind combătute prin concluziile raportului de expertiză judiciară nr.

201804X0020 din 28 mai 2018, a raportului de constatare medico-legală nr.81 „C”

din 07 august 2017, a raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din

11 august 2017, precum și declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, declarațiile

martorului Glibiciuc Parascovia. Astfel, declarațiile martorilor Brăileanu Corina și

Zagorschi Mihail, fiind depuse cu scopul confirmării versiunii înaintate de inculpat,

care este tatăl lor.

Nu este întemeiat nici următorul motiv de critică din recursul avocatului precum

că, instanța de apel a ignorat în totalitate și declarațiile martorilor Glibiciuc

Nicolae, Glibiciuc Parascovia, Morcovanu Lidia, Brăileanu Corina și Zagorschi

Mihail, care descriu ca fiind foarte bune relațiile dintre victima și inculpat. În acest

sens, Colegiul penal reține, că instanța de apel s-a expus argumentat la acest aspect și

anume că declarațiile acestor martori nu pot fi reținute în sensul achitării inculpatului

Zagorschi Ion, în condițiile în care la materialele cauzei penale partea acuzării a

administrat suficiente probe pertinente, concludente, utile și veridice care

demonstrează cu certitudine săvârșirea faptei de violență în familie, urmată cu

decesul victimei, de către Zagorschi Ion.

Fondată este concluzia instanței de apel privind aprecierea critică a declarațiilor

martorului Bălan Alexei pe care le invocă apărarea declarații pe care instanța de apel

corect nu le-a reținut ca un temei de admitere a versiunii inculpatului Zagorschi Ion

referitor la cauza producerii leziunilor corporale depistate pe corpul lui Zagorschi

Olga, întrucât potrivit constatărilor experților judiciari au stabilit că leziunile

corporale depistate la victimă au fost produse cu circa 1-2 zile până la deces, iar

victima a revenit în țară la data de 29 iunie 2017, conform informației de traversare a

frontierei de stat (f.d.66,vol.1). Mai mult, potrivit declarațiilor martorului Balan

Alexei leziuni observate la victimă erau pe mână și față, însă în rapoartele de

expertiză judiciară leziunile corporale depistate, unele calificate ca vătămări corporale

grave, iar alte ca vătămări corporale ușoare, fapt ce confirmă că aceste leziuni

corporale victima le-a primit în perioada când se afla acasă în domiciliul său

26

împreună cu inculpatul Zagorschi Ion, dar nu i-au fost cauzate de alte persoane,

precum încearcă partea apărării să convingă instanța de recurs.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că, nu este nici o probă,

care ar demonstra că, Zagorschi Ion ia aplicat careva lovituri victimei Zagorschi

Olga, cu ce obiect și în ce regiuni ale corpului. Or, potrivit constatărilor instanței de

apel, Colegiul reține că, conform concluziilor raportului de expertiză judiciară

(medico-legală) nr.90 „D” din 11 august 2017 și declarațiilor expertului judiciar

Verdeș Iurii, se exclude producerea leziunilor corporale în regiunea capului, reieșind

din caracterul, localizarea anatomică, volumul leziunilor descrise la victima

Zagorschi Olga, în comun la cădere de la înălțimea corpului în groapă. Totodată,

potrivit constatărilor făcute de organul de urmărire penală la fața locului, adică în

domiciliul comun al inculpatului și victimei, nu s-a constatat careva urme lăsate de o

persoană în încercarea de a ieși din groapă și nici urme asemănătoare cu sângele, atât

în ograda domiciliului, cât și în groapa invocată de partea apărării. Dimpotrivă în

ograda domiciliului au fost constatate pe pământ urme de căzătură adâncite în

pământ, ceia ce confirmă că victimei Zagorschi Olga i-au fost aplicate mai multe

lovituri pe diferite părți ale corpului de la care ultima a căzut la pământ, fiindu-i

cauzate astfel leziuni corporale, inclusiv, sub formă de excoriații.

Cu referire la argumentul apărării precum că instanța de apel nu a constatat,

dată și ora concretă când anume a survenit decesul victimei, Colegiul penal

consideră, că instanța de apel corect a stabilit că procurorul urmare a aprecierii

tuturor probelor administrate în cadrul urmăririi penală, la înaintarea învinuirii

inculpatului Zagorschi Ion a stabilit ca timp al săvârșirii infracțiunii, data de 06 iulie

2017, pe parcursul zile, ceia ce se confirmă și reieșind din vechimea leziunilor

corporale depistate la victimă, cu circa 1-2 zile până la deces. Pe parcursul examinării

cauzei penale, apreciind ansamblul de probe administrat la materialele dosarului,

instanța de apel nu a constatat nici un temei de a pune la îndoială că timpul săvârșirii

infracțiunii indicat în rechizitoriu nu corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Or, ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală în conformitate cu prevederile

art.251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată

în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi

penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată

– când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în

care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Raportând norma dată la argumentul supus analizei Colegiul atestă, că din

materialele cauzei nu rezultă că inculpatul sau apărătorul acestuia ar fi avut careva

obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapele respective. Astfel,

invocarea ilegalității acțiunilor organului de urmărire penală, contravine prevederilor

art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că corect au fost calificate

acțiunile inculpatului Zagorschi Ion, în baza în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal, iar

din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind

vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate și în cele din urmă temeiul

27

pentru recurs invocat și stipulat la pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, nu

și-au găsit confirmarea.

8.3 Totodată, verificând hotărârea atacată sub aspectul individualizării corecte a

pedepsei, temei prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală,

Colegiul penal constată lipsa cărorva temeiuri de casare, deoarece instanța de apel și-

a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor art.7, 61,

75-78 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia, stabilindu-i

acestuia o pedeapsă echitabilă și în limitele legii penale.

Referitor la argumentul recurentului precum că, la stabilirea pedepsei

inculpatului nu s-a ținut cont de totalitatea circumstanțelor cauzei, gravitatea

infracțiunii, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspundere, personalitatea

inculpatului, comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, Colegiul

penal, nu îl va considera suficient pentru a interveni în hotărârea atacată, în vederea

stabilirii în privința inculpatului a unei pedepse sub forma de închisoare pe un termen

de 13 ani, potrivit solicitărilor acuzatorului de stat deoarece, instanța de apel, la

stabilirea pedepsei inculpatului a reținut anume aceste circumstanțe, personalitatea

inculpatului care anterior nu a fost atras la răspundere penală, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, nu are persoane la întreținere, nu se află la evidența medicului

narcolog și psihiatru, este angajat în câmpul muncii a comis o infracțiune din

categoria celor deosebit de grave, circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost

reținute faptul comiterii infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică.

Or, pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte

persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt

ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

În prezenta cauză supusă judecării, instanța de recurs reține că, sancțiunea

art.2011 alin. (4) Cod penal, prevede ca pedeapsă închisoare de la 12 la 15 an. Astfel,

instanța de apel, a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 12 ani, pedeapsa fiind în limitele normelor legale, cu respectarea rigorilor

prevăzute la art.75-78 Cod penal și care-și va atinge scopul de restabilire a echității

sociale, corectare și resocializare a inculpatului Zagorschi Ion.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că, instanța de apel

a argumentat pe deplin motivele pentru care a stabilit inculpatului pedeapsa definitivă

de12 ani închisoare, urmare a circumstanțelor expuse mai sus, a atitudinii inculpatului

față de cele comise și influenta pedepsei asupra corectării și reeducării acestuia, din

care considerent, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate afirmațiile procurorului,

precum că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă.

Față de cele ce preced, Colegiul consideră că, pedeapsa individualizată de

instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut

în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului,

28

precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept,

iar din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu și-au

găsit confirmare temeiurile de recurs la care face referire recurentul și nu sânt motive

de a interveni în soluția adoptată, fiindcă hotărârea instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Având ca reper cele menționate supra, Colegiul penal concluzionează asupra

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru și de către avocatul

Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Zagorschi Ion, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru și de către

avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Zagorschi Ion, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2021, în cauza penală

privindu-l pe Zagorschi Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivată la 23 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

29