1ra-262/2022 — Art. 201-1 alin. 4 CP

Prima instanță: 08.08.2018-11.01.2020;

Instanța de apel: 29.01.2020-03.09.2020; 05.03.2021-30.11.2021;

Instanța de recurs: 12.11.2020-01.02.2021; 22.02.2022-04.05.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 11 ianuarie 2020 Zagorschi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin.(4) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea din contul lui Zagorschi Ion în beneficiul statului, întru compensarea cheltuielilor legate de efectuarea expertizei medico-legale în comise, în suma de 9220 lei. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, pe data de 06 iulie 2017, pe parcursul zilei, aflându-se la domiciliu său din xxxxx, unde locuia împreună cu soția sa Zagorschi Olga, care în corespundere cu prevederile art.1331 Cod penal, se consideră membru de familie, inculpatul Zagorschi Ion, a aplicat violență fizică asupra soției sale Zagorschi Olga, cauzându-i leziuni corporale grave, periculoase pentru viață la persoane vii, sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă manifestată prin: excoriații ale regiunilor frontale și zigomatice stingi cu echimoză în jurul lor și ochiului stâng, hemoragie în mucoasa buzei inferioare pe stânga, hemoragie în țesuturile moi epicraniene, regiunea parietală centru. Hematom subdural acut unipolar pe dreapta (110 ml) cheag roșu-întunecat, focare de contuzie cerebrală în lobul temporal drept, hemoragii subarahnoidale insulare complicat cu edem 1 cerebral pronunțat, dislocarea țesutului creierului, angajarea trunchiului cerebral în orificiul mare occipital, hemoragii secundare în trunchiul cerebral și leziuni corporale ușoare sub formă de excoriație pe umărul stâng în jur echimoză, echimoză pe brațul drept 1/3 medie suprafața postero-laterală, echimoză masivă a brațului drept suprafața antero-medială din fosa axilară (1/3 superioară) cu trecere în jos pe fosa cubitală până în 1/3 medie a antebrațului drept suprafața antero-mediană, excoriații (2) pe suprafața postero-laterală a cotului stâng, echimoză pe suprafața postero-laterală a antebrațului stâng, echimoză masivă a hemitoracelui drept la nivelul coastelor V-X pe linia medioclaviculară și până la linia axilară posterioară, excoriație pe hemitoracele stâng, suprafața laterală la nivelul coastelor VI-VII pe linia axilară medie, în jurul lor echimoză. Echimoză pe coapsa stângă suprafața laterală, la nivelul articulației coxo- femurale. Excoriații pe suprafața anterioară a genunchiului drept și stâng cu detașarea epidermisului în jos. Excoriație pe suprafața anterioară a gambei stângi cu detașarea epidermisului în jos. Echimoze oval-neregulate (5) pe ambele coapse, de la care pe data de 07 iulie 2017 Zagorschi Olga a decedat. În drept, acțiunile inculpatului Zagorschi Ion au fost calificate juridic ca infracțiune prevăzută de art. 2011 alin. (4) Cod penal, conform indicilor: violență în familie, adică acțiunea intenționată manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei. 2. Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către inculpatul Zagorschi Ion și de către avocatul acestuia Mărgineanu Iurie. 2.1 Inculpatul în cererea sa de apel a solicitat casarea integrală a sentinței, cu absolvirea lui de pedeapsă și eliberarea de sub strajă. În motivarea cererii de apel inculpatul a invocat că, de la bun început a pledat nevinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin. (4) Cod penal. Declarațiile sale în instanță au fost confirmate de către martorul Para Maria, a martorilor frații Buzan Igor și Buzan Anatolie, Balan Alexei și Balan Boris. A notat inculpatul în cererea de apel că, succesorul părții vătămate Brînza Ana, care locuiește permanent în r-nul Hîncești și, cu care decedata Olga nu țineau legătura, în declarațiile sale a relatat că a vorbit cu decedata cu 5 zile înainte, când de fapt până la caz a trecut doar 3 zile, de asemenea a afirmat că: sora sa nu făcea abuz de băuturi spirtoase, când de fapt expertiza a demonstrat un grad avansat de alcool în sânge. Tot, Brînza Ana a vorbit despre careva neînțelegeri între ei, dar totodată nu a putut concretiza de ce gen erau acele neînțelegeri, consideră că, declarațiile ei sunt tendențioase și vădit ca ostile. A considerat inculpatul că, urmărirea penală a fost efectuată unilateral, nu sub toate aspectele cu stabilirea tuturor circumstanțelor, pe parcurs în legătură cu aceasta a fost nevoit să solicite efectuarea unei expertize medico-legale în comisie, care într- un fel a demonstrat mecanismul leziunilor corporale vechi și cele noi provocate în urma căderii în „groapa” din gradină, sub influența alcoolului, concentrația căruia în sânge era în cantitate de 3,02 g/l, conform încheierii medicale această cantitate 2 corespunde gradului de „intoxicație alcoolică” și întotdeauna este însoțită de dereglări coordonatorii, fapt care cu certitudine a dus la căderea soției sale. A susținut inculpatul că, în instanță n-au fost prezentate probe concludente despre faptul implicării sale în careva acțiuni, care ar fi dus la decesul soției, nu a avut careva motive să o facă. Cu referire la prevederile art. 5 Cod de procedură penală, mai susține că, în acest sens nu au fost stabilite pe hainele lor careva urme de sânge, sau leziuni corporale la dânsul, în ogradă, în casă, care ar demonstra implicarea sa în acest accident banal, în schimb procurorul a ales varianta cea mai simplă, ca sa fie învinuit în comiterea unei infracțiuni deosebit de grave și condamnat la 13 ani închisoare. A relatat inculpatul că, apărătorul său a solicitat achitarea, din lipsa probelor ce ar demonstra vinovăția sa, mai mult ca atât toate circumstanțele cauzei denotă un caz de accident, toate probele prezentate sunt indirecte, nu conțin careva date utile care demonstrează vinovăția sa, o parte din declarațiile martorilor sunt constatatoare pe careva presupuneri, bănuieli sau zvonuri fără temei, care au stârnit mai multe dubii și care potrivit art.8 alin.(2), (3) Cod de procedură penală se interpretează în favoarea sa. A considerat că, instanța n-a apreciat corect sub toate aspectele valoarea probelor dobândite, care de facto lipsesc pe cauza dată, greșit a ajuns la concluzia vinovăției sale, ele nu pot fi întemeiate pe presupuneri, se consideră condamnat nevinovat. Totodată, a considerat inculpatul Zagorschi Ion că, instanța n-a ținut cont de personalitatea sa, anterior nu a fost condamnat, la locul de muncă și de trai este caracterizat pozitiv, nu a avut motive de a-i provoca leziuni corporale soției sale, care au dus la decesul acesteia, declarațiile sale de la bun început au fost sincere, nu este vinovat, este vorba de un accident banal, este o greșeală de procedură. 2.2 Apărarea în apelul declarat a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Zagorschi Ion să fie achitat integral, deoarece nu există faptul infracțiunii. În argumentarea apelului, avocatul a notat că, actul de învinuire, cât și rechizitoriul nu corespunde prevederilor art. 281 alin. (2), și art. 296 Cod de procedură penală. Astfel, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege cu privire la forma și conținutul rechizitoriului echivalează cu încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizare instanței, încălcare, care potrivit art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală atrage nulitatea absolută a actului de procedură, care nu se înlătură în nici un mod. Referitor la declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatol, Glibinciuc Nicolae, Glibinciuc Parascovia, Balan Alexei, Para Maria, a menționat avocatul că aceste declarații constituie probe în favoarea condamnatului, care nu pot sta la baza condamnării acestuia. Martorii au declarat în fața instanței că nu au văzut ca Zagorschi Ion să aplice forța fizică față de decedata Zagorschi Olga, care în nici un caz nu demonstrează latura obiectivă sau subiectivă a componenței de infracțiune 3 imputate de acuzare. Declarațiile depuse de martori au fost oferite sub jurământ, martorii fiind preveniți despre atragerea sa la răspundere penală pentru oferirea declarațiilor false. Astfel, a susținut apărarea că nu au fost prezentate probe ce ar constata vinovăția inculpatului și în atare situație, cu certitudine se constată, că prin ansamblul de probe cercetate de prima instanță, nu se confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, dar instanța o condamnă. Instanța a apreciat critic declarațiile inculpatului și le-a calificat drept o metodă de apărare aleasă în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, cum și în baza căror probe se face analiza critică, deoarece nu este de ajuns de a critica proba, dar necesită de a corobora probele între ele argumentând neadmiterea lor. Mai mult, instanța a considerat dovedită vinovăția lui Zagorschi Ion în aceia că a aplicat violența fizică asupra soției sale Zagorschi Olga, cauzându-i leziuni corporale grave periculoase pentru viață la persoane vii, ce s-au soldat cu decesul acesteia la 08.07.2017. Însă în cadrul cauzei penale nu este nici o probă care ar demonstra că Zagorschi Ion i-a aplicat careva lovituri decedatei Zagorschi Olga, cu ce obiect și în ce regiuni ale corpului. Astfel, instanța și-a permis să treacă limita acuzării, deoarece în actul de învinuire, nu a fost demonstrat/constatat faptul că, Zagorschi Ion i-a aplicat careva lovituri, cu ce obiect, în ce locație, în care părți ale corpului, care au dus la deces. Totodată, instanța a dat o apreciere critică și nici nu a dorit să ia în considerare, fără o coroborare cu alte probe, declarațiilor martorului Balan Alexei, menționând că: „când a întâlnit-o la aeroport pe Zagorschi Olga a observat la ultima vânătăi pe mâni, mai mult pe mâna stângă aproape de umăr și pe față sub ochi. În timp ce se deplasau spre casă a întrebat-o de unde sunt vânătăile și ea i-a spus că bătrâna pe care o îngrijește e bolnavă și sare întotdeauna la bătaie”. Declarațiile lui Balan Alexei se coroborează cu declarațiile făcute de către martorul Glibinciuc Parascovia, care lucra împreună cu Zagorschi Olga la aceiași bătrâna în Italia: „La trei luni se schimbau, bătrâna de care aveau grijă, avea probleme mintale și permanent le îmbrâncea, uneori aveau vânătăi. Atunci când o spălau sau o îmbrăcau bătrâna putea strâns să te apuce de mâna și să te îmbrâncească”. Totodată, organul de urmărire penală, la faza de urmărire urma să combată toate divergențele care au apărut în declarațiile martorilor, și anume Buzan Igor, Buzan Anatolie și Para Maria care au indicat: martorul Buzan Igor a declarat: „A văzut-o pe Olga jos la pământ cu fața în sus, era întuneric, însă ei aveau o lanternă. Buza era murdară de sânge și era umflată, un ochi și mâna stângă erau vinete. Alături de ea era o baltă de apă și o cârpă. Dânsa nu era murdară de glod. Cu o zi înainte de producerea cazului a văzut-o pe Zagorschi Olga, ieșind de la vecină, era în stare de ebrietate. Atunci nu a observat la Olga careva leziuni corporale, fața era curată, la mâni tot nu a văzut nimic”; martorul Buzan Anatolie a declarat: „Olga avea vânătăi pe față, nu-și aduce aminte precis pe care parte, pe mâni și pe picioare. Nu a văzut și nici nu a auzit că Zagorschi Ion să o bată pe Zagorschi Olga; Zagorschi Olga era murdară de țărână când a văzut-o era la vreo cinci metri de la poartă de la grădină. Ograda era luminată, 4 se vedea bine în ogradă”; martorul Para Maria a declarat: „Olga era în ogradă jos, cu fața în sus, cu mâinile și picioarele desfăcute, alături de ea era o căldare, iar puțin mai departe erau niște papuci de cauciuc. Fratele Zagorschi Ion era beat. A văzut că la genunchi era de pământ, groapa era de cel puțin jumătate de metru. Nu a văzut careva zgârieturii, vânătăi sau sânge, numai la genunchi era murdară de pământ. În ogradă nu era lumină”. Urmarea schimbării declarațiilor de către martor în instanța de judecată, urma să fie întreprinse măsuri din partea acuzatorului de stat, deoarece martorul Glibinciuc Nicolae a confirmat că, în faza de urmărire penală polițistul i-a spus să semneze, dar nu i-a citit ce declarații care au fost scrise. De asemenea, a remarcat apărarea că, instanța de fond în motivarea sentinței, a constatat faptul că experții medico - legiști nu exclud posibilitatea apariției unor vătămări corporale depistate la victima Zagorschi Olga, la căderea de la propria înălțime și lovirea de unele obiecte dure, contondente, inclusiv a traumei cranio- cerebrale închise, care au dus la decesul victimei Zagorschi Olga, dar nu a tuturor leziunilor corporale, în comun, iar inculpatul nu a putut explica originea celorlalte leziuni corporale, care nu au puteau fi produse la cădere, cum ar fi de exemplu, echimoze masive la ambele coapse și a vătămărilor corporale cauzate în același interval de timp. Totodată, instanța a constatat faptul că „în afara de Zagorschi Ion nu a mai avut cine să-i cauzeze leziunile corporale”, însă nu face trimitere la careva probe care ar demonstra faptul că Zagorschi Ion i-a aplicat careva lovituri care au adus la deces. La fel, instanța de fond nu a luat în calcul expertiza medico-legală în comisie, care conform datelor din documentele medicale prezentate la cet. Zagorschi Olga a ajuns la următoarele concluzii: concentrația de alcool etilic în sânge în cantitate de 3,02 g/1,-3,02% la persoane în viață corespunde gradului de intoxicație alcoolică. Prezența acestei concentrații de alcool etilic în sângele cet. Zagorschi Olga nu exclude posibilitatea deplasării de sine stătător cu condiția dacă titulara era în cunoștință. În același context, experții menționează că, influența alcoolului etilic asupra organismului uman este individual, dar în astfel de concentrație 3,02% permanent este însoțită de dereglări coordonatorii. Comisia medico-legală a mai constatat că, decesul cet. Zagorschi Olga a survenit în urma: traumei cranio-cerebrală închisă manifestată prin excoriații și echimoze în regiunea feții din stânga, hemoragie în țesuturile moi pericraniene parietal centru, hematom subdural 110 ml. temporal din dreapta - care putea fi cauzate în rezultatul căderii libere din poziția ortostatică, cu lovirea ulterioară cu partea stângă a capului de un obiect dur contondent. Însă instanța de fond a luat în considerație numai raportul de constatare medico- legală din 07 iulie 2017, unde expertul indică faptul că reieșind din caracterul leziunilor, localizarea anatomică din regiunea craniului se poate deduce, că au fost mai multe lovituri în regiunea craniului, care au dus la hemoragie intracraniană. 5 Totodată, instanța de fond, studiind suplimentar raportul de constatare medico- legală din data de 07.07.2017, constată că: „Poziția victimei putea fi verticală sau orizontală, orientată cu fața spre victimă”, însă conform raportului de constatare medico-legală din data de 07.07.2017, nu se constată astfel de formulare. A mai menționat apelantul că instanța de prim grad în motivarea sentinței de condamnare, face trimitere numai la raportul de constatare medico-legală din data de 07.07.2017, iar raportul de expertiză în comisie nici nu este luat în considerație. Remarcă apărarea că, raportul de constatare conform pct.7 a art. 93 Cod de procedură penală, intră ca element de probă, iar raportul de expertiză (prevăzut de pct.2 a aceluiași art.) în comisie au o greutate probatorie mai mare, deoarece: participă o instituție statală cu un grad ierarhic mai superior; și expertiza judiciară în comisie se dispune în cazul în care expertizele judiciare efectuate anterior prezintă concluzii divergente. În cadrul expertizei judiciare în comisie pot fi formulate întrebări referitoare la cauzele divergențelor dintre concluziile expertizelor judiciare anterioare. Conform caracteristicilor eliberate de către primarul com. Baimaclia, Zagorschi Ion este caracterizat pozitiv. Nu impunea familia în situație de risc, nu are careva încălcări de ordin public. S-a afirmat prin calitățile sale de ordin disciplinar și punctualitate. A susținut apelantul că, instanța de fond nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, le-a respins, menționând pregătirea din timp a versiunilor și probelor anexate de către inculpat, contrar art. 385 alin. (1), pct.1-5 Cod de procedură penală, precum și a art. 6 CEDO sub aspectul încălcării principiului egalității armelor. La emiterea sentinței de condamnare, instanța de judecată, din start și-a manifestat indiferența la argumentele părții apărării, nu a clarificat versiunile alternative invocate, pur și simplu le-a respins, indicând pregătirea din timp a probelor. Răsturnarea prezumției de nevinovăție poate fi făcută numai prin probe certe de vinovăție. Ca urmare a administrării tuturor probelor necesare soluționării cauzei, se ajunge la îndoială asupra vinovăției, prezumția de nevinovăție, nu este înlăturată, căci orice îndoială este în favoarea inculpatului. 3. Potrivit deciziei Curții de Apel Cahul din 3 septembrie 2020, apelul declarat de inculpat a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Zagorschi Mihail a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (4) Cod penal, în temeiul lipsei faptei infracțiunii. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare a fost respinsă.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Mihail Tomița, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și menținerea sentinței instanței de fond.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2021 a fost admis recursul casată total decizia Curții de Apel Cahul din 3 septembrie 2020, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecat.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2021 a fost admis apelul, casată integral, inclusiv din oficiu, sentința, rejudecată 6 cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Zagorschi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin.(4) Cod penal la 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a dispus încasarea din contul lui Zagorschi Ion în beneficiul statului, întru compensarea cheltuielilor legate de efectuarea expertizei medico-legale în comisie pe dosarul în cauză, suma de 9220 (nouă mii două sute douăzeci) lei. 6.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță urmare aprecierii probelor administrate direct și nemijlocit în ședința de judecată, a ajuns la concluzia că fapta inculpatului Zagorschi Ion urmează a fi încadrată în baza art. 2011 alin.(4) Cod penal, conform indicilor: violență în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei. Or, instanța de fond a reținut în acțiunile inculpatului Zagorschi Ion alte semne calificative ale faptei penale incriminate în rechizitoriu pentru săvârșirea căreia a fost trimis în judecată, și anume, pentru comiterea infracțiunii de violentă în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei, prevăzută de art. 2011 alin.(4) Cod penal. În context, luând în considerare că instanța de fond la examinarea cauzei a modificat calificarea juridică a faptei incriminate inculpatului Zagorschi Ion, fără o modificare în acest sens a învinuirii de către acuzatorul de stat, în modul stabilit de normele de procedură, instanța de apel a constatat depășirea limitelor învinuirii formulate în rechizitoriu la examinarea cauzei în prima instanță. Instanța de apel a observat că, din declarațiile tuturor martorilor audiați în ședința de judecată și a materialelor cauzei penale descrise în sentința judecătorească, instanța de fond a analizat și a apreciat selectiv declarațiile martorilor depuse în cadrul cercetării judecătorești și a celorlalte probe materiale administrate la cauza penală, nu a evaluat și analizat fiecare probă în parte, iar toate probele în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora. Având în vedere prevederile art. 6 CEDO, precum sunt interpretate și aplicate de CtEDO, dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală coroborate cu art. 24 alin.(3) Cod de procedură penală, și că inculpatul și avocatul contestă o sentință de condamnare, solicitând emiterea unei sentințe de achitare a inculpatului Zagorschi Ion, pe motiv că nu există faptul infracțiunii, instanța de apel a dispus cercetarea suplimentară a probelor și anume; - declarațiile succesorul părții vătămate Brînză Ana; - declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia, Balan Nina, Buzan Igor, Buzan Anatolie, Cazacu Ion, Para Maria, Balan Alexei, Butuc Alexandru, declarațiile expertului Verdeș Iurie, raportul de constatare medico-legală din data de 07.07.2017 (f.d.46-47); - informația telefonică parvenită la IP Cantemir la data de 07.07.2017, ora 00.50, de la asistenta medicală a SR Cantemir, Zaharia A., precum că pe data de 07.07.2017, în jurul orei 00.30, după ajutor medical s-a adresat 7 cet. Zagorschi Olga, cu diagnoza traumă craniu-cerebrală acută și comă neidentificată (f.d.8, vol.1); - informația telefonică parvenită la IP Cantemir pe data de 08.07.2017, ora 10:40, de la expertul medico-legist al SML Cantemir, Iu. Verdeș, potrivit căreia la data de 08.07.2017, ora 07.00, în Secția reanimare a SR Cantemir, a decedat cet. Zagorschi Olga (f.d.9, vol.1); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.07.2017 potrivit căruia s-a cercetat gospodăria lui Zagorschi Ion; - procesul-verbal de cercetare la fața locului efectuată la data de 12.07.2017; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017; - raportul de constatare nr. 81„C” din 07 august 2017 potrivit căruia leziunile corporale menționate puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, bont cu suprafața traumatică limitată, la lovire și frecțiune de multiple ori, și după caracterul lor se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață la persoanele vii (f.d.46-52, vol.1); - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 ,,D” din 11 august 2017, potrivit căruia decesul cet. Zagorschi Olga, a survenit în urma traumei craniu-cerebrale închise (f.d.54-55, vol.1); - fișa de solicitare a Asistenței Medicale de Urgență, pentru Zagorschi Olga pe data de 06 iulie 2017, ora 23.47 Diagnoza: Traumă craniu- cerebrală acută, comă de etiologie neidentificată (f.d.113, vol.1); - informația eliberată de Instituția Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie, cu nr. 01-12/1016 din 13 iulie 2017, potrivit căreia în proba biologică (sânge) prelevată de la cet. Zagorschi Olga, la data de 07.07.2017, ora 00:45, concentrația alcoolului etilic reprezintă 3,02g/l (f.d.116, vol.1); raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018 (expertiza medico-legală în comisie) (f.d.152-158, vol.1). La demersul părții apărării în instanța de apel au fost administrate probe noi cu declarațiile martorilor Brăileanu Corina, Zagorschi Mihai și Marcovanu Lidia. Analizând probele enunțate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, a considerat demonstrată în afara oricărui dubiu rezonabil săvârșirea de către inculpatului Zagorschi Ion a faptei de violență în familie, soldată cu decesul soției acestuia Zagorschi Olga, care corect a fost calificată juridic ca infracțiune prevăzută de art. 2011 alin.(4) Cod penal, potrivit indicilor: violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată fizic, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei. Din declarațiile atât a inculpatului Zagorschi Ion, cât și a succesorului părții vătămate Brînza Ana, a martorilor audiați Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia, Balan Nina, Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria, Balan Alexei, Brăileanu Corina, Zagorschi Mihai și Marcovanu Lidia instanța de apel a reținut că inculpatul și victima, sunt persoane aflate în relații de căsătorie, care duceau în comun o gospodărie și au împreună doi copii majori, precum și în perioada de timp până la 8 decesul victimei, doar inculpatul Zagorschi Ion și victima Zagorschi Olga locuiau în domiciliul lor. Aceste circumstanțe, indică la prezența condiției conlocuirii împreună a membrilor de familie, și anume a inculpatului Zagorschi Ion cu victima Zagorschi Olga. Respectiv, inculpatul Zagorschi Ion este subiect al infracțiunii imputate. Instanța de apel a considerat că, au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente care dovedesc integral vinovăția inculpatului Zagorschi Ion în săvârșirea faptei de violență în familie în data de 06 iulie 2017 manifestate prin aplicarea violenței fizice asupra soției sale Zagorschi Olga, cauzându-i leziuni corporale grave periculoase pentru viață la persoanele vii, în rezultatul cărora victima a fost internată în spital, iar la 08 iulie 2017 a decedat. Actele de violență în familie săvârșite de inculpatul Zagorschi Ion pe parcursul zilei de 06 iulie 2017 în privința victimei Zagorschi Olga, urmare a cărora ultima a decedat la 08 iulie 2017, se demonstrează obiectiv prin raportul de constatare nr.81 „C” din 07 august 2017; raportul de expertiză judiciară nr. 90 „D” din 11 august 2017 și raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018, potrivit cărora decesul victimei a survenit de la trauma craniu-cerebrală închisă. Leziunile corporale descrise mai sus puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, bont cu suprafața traumatică limitată, la lovire și frecțiune de multiple ori, au fost produse intravital, cu cca 1-2 zile până la deces. Pe aceiași linie de idei, instanța de apel a reținut constatările organului de urmărire penală de la fața locului, potrivit cărora domiciliul, unde a locuit victima până la deces, și inculpatul Zagorschi Ion, a fost obiect al cercetării în data de 07 iulie 2017. Nu în ultimul rând, instanța de apel a reținut în sensul confirmării indirecte a vinovăției inculpatului Zagorschi Ion în săvârșirea faptei de violență în familie, declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie și Para Maria, care au fost în contact cu victima Zagorschi Olga, când aceasta era în viață în domiciliul ei, până a fi transportată la spital. Martorul Glibiciuc Nicolai deși în instanța de fond și-a modificat parțial declarațiile, dar la urmărirea penală a relatat că, „...Olga venea la ei cu ochii vineți și că soția lui o ungea cu cremă...” (f.d.31, vol.1), celelalte declarații au fost menținute de martor în fața instanței de judecată. Instanța de judecată a considerat că martorul Glibiciuc Nicolai și-a modificat declarațiile în instanța de judecată pentru a ușura situația inculpatului Zagorschi Ion, cu care sunt prieteni de o viață. Din declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie și Para Maria instanța de apel a constatat, cu certitudine că, în seara de 06 iulie spre 07 iulie 2017 când au văzut-o pe victima Zagorschi Olga, ultima era îmbrăcată într-un maioul care era curat, fiind murdară de țărână/pământ la genunchi. Aceleași constatări au fost făcute și de către organul de urmărire penală care urmare a examinării unei perechi de sorți (pantaloni scurți) de damă de culoare albă cu flori de culoare albastră, ridicate de la fața locului în data de 07 iulie 2017, a depistat în regiunea genunchilor urme de glod, țărână, mai evidențiate în regiunea genunchiului stâng; în partea de jos a șorților se 9 observă pete de glod, atât în partea din față, cât și în partea din spate, ...pe regiunea genunchiului stâng spre interior se observă două pete mici de culoare brun-roșietice asemănătoare cu sângele; alte urme nu s-au stabilit, conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017 (f.d.21-22, vol.1). De asemenea, instanța de apel a reținut și declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurie, care a relatat că, „...reieșind din caracterul, localizarea anatomică și volumul leziunilor descrise în Raportul de constatare întocmit de dânsul, nu se exclude că unele leziuni să fi fost produse prin acțiunea traumatică a pumnului și picioarelor. Astfel, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria și Butuc Alexandru, Glibiciuc Nicolae (de la urmărirea penală), Balan Alexei, expertului judiciar Verdeș Iurie (f.d.60-61, 62, 63-64, 67-71, vol.1) în coroborare cu procesul verbal de cercetare la fața locului din data de 07 iulie 2017 și suplimentar din 12 iulie 2017, potrivit căruia în ogradă au fost depistate urme de căzătură adâncite în pământ, iar la ieșirea în grădină, în partea stângă, a fost constatată o groapă săpată în formă pătrată cu adâncimea de 50 cm, cu mărime 1,1 x 1,1 m, cât și construcția unei fântâni cu pereții din cărămidă roșie, în formă păstrată cu înălțimea de 60 cm și laturile 60x50 cm, precum și lipsa unor urme asemănătoare cu sângele (f.d.11-14, 24-27); raportul de expertiză judiciară nr. 90D din 11 august 2018, din care rezultă că leziunile corporale depistate la victima Zagorschi Olga au fost produse intravital, la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, la lovire și frecțiune de multiple ori, cu circa 1-2 zile până la deces (f.d.54-55); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017, conform căruia pe perechea de pantaloni scurți (sorți) de dame, ridicată de la fața locului, în regiunea genunchiului a fost depistate pete de glod și țărână (f.d.21-22), toate probele fiind apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, dovedesc că inculpatul Zagorschi Ion, a săvârșit fapta incriminată. În contextul acestor raționamente, instanța de apel a respins versiunea inculpatului Zagorsghi Ion precum că leziunile corporale depistate la victima Zagorschi Olga au fost produse în urma căderii acesteia în groapa săpată în grădină pentru apeduct și lovirea cu capul de fântâna ridicată din cărămidă în acest sens, iar celelalte leziuni corporale, victima le avea la revenirea din Italia, ca fiind contrară probelor administrate la cauza penală și care necesită a fi apreciată ca o metodă de apărare și de eschivare de la răspunderea penală pentru fapta comică. Or, în conformitate cu concluziile raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.90 „D” din 11 august 2017 și declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, se exclude producerea leziunilor corporale în regiunea capului, reieșind din caracterul, localizarea anatomică, volumul leziunilor descrise la victima Zagorschi Olga, în comun la cădere de la înălțimea corpului în groapă. Lipsa de suport probatoriu a versiunii inculpatului Zagorschi Ion mai este confirmată și de constatările făcute de organul de urmărire penală la fața locului, adică în domiciliul comun al inculpatului și victimei. Astfel, organul de urmărire penală, la cercetarea domiciliului, atât prima dată, cât și a doua oară, nu a constatat careva urme lăsate de o persoană în încercarea 10 de a ieși din groapă și nici urme asemănătoare cu sângele, atât în ograda domiciliului, cât și în groapa invocată de partea apărării. Dimpotrivă în ograda domiciliului au fost constatate pe pământ urme de căzătură adâncite în pământ, ceia ce confirmă că victimei Zagorschi Olga i-au fost aplicate mai multe lovituri pe diferite părți ale corpului de la care ultima a căzut la pământ, fiindu-i cauzate astfel leziuni corporale, inclusiv, sub formă de excoriații. Completul de judecată nu a reținut concluziile comisiei de experți notate în raportul de expertiză judiciară nr. nr. 201804X0020 din 28 mai 2018 în vederea confirmării versiunii inculpatului Zagorschi Ion precum că leziunile corporale depistate la victima Zagorschi Olga au fost produse în rezultatul căderii acesteia în groapa săpată pentru conectare la apeduct și lovirea cu partea stângă a capului de fântâna construită în acest sens, deoarece concluziile raportului de expertiză judiciară nu coroborează cu ansamblul de probele administrate la materialele cauzei penale, cum este procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 07 iulie 2021 și suplimentar la 12 iulie 2017, raportul de constatare medico-legală nr.81 „C” din 07 august 2017, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din 11 august 2017, precum și cu declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii care a relatat că „...reieșind din caracterul leziunilor, localizarea anatomică din regiunea craniului au fost aplicate mai multe lovituri în regiunea cranului., care au dus la hemoragie intracraniană; ... leziunile sub forma de hemoragie în țesuturile moi epicraniene, în regiunea parietală centru, hemoragia mucoasei buzei inferioare pe stânga, este puțin probabil producerea lor la cădere din poziție statică și nu se exclude rolul lor în producerea hemoragiei intracraniene...”. În același context, instanța de apel a menționat că expertul judiciar Verdeș Iurii în declarațiile sale a relatat că, „...după producerea traumei cranio-cerebrale, victima putea să facă careva mișcări neînsemnate...”, iar din declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria și a inculpatului Zagorschi Ion, rezultă că victima Zagorschi Olga în stare de inconștiență a fost depistată în ograda domiciliului, dar nu în grădină în apropierea gropii săpate pentru conectare la apeduct, motiv din care a fost respinsă versiunea inculpatului precum că victima a fost depistată în grădină. De asemenea și declarațiile inculpatului Zagorschi Ion precum că a auzit cum victima îl striga instanța de apel le-a apreciat ca o metodă de apărare, deoarece sunt în contradicție cu declarațiile martorilor Buzan Igor și Buzan Anatolie care au explicat că, „...Olga era rece la corp, din pieptul ei se auzea un sunet...”, ”...era căzută jos de mai mult timp...”, martorul Para Maria a relatat că, „... nu ține minte dată, pe la ora 23:50 a fost sunată de fratele ei, care i-a spus că Olga a căzut jos în ogradă, ... a mers la ei acasă, Olga era în ogradă jos, cu fața în sus, cu mâinile și picioarele desfăcute, ... Olga nu era în groapă, groapa era de cel puțin jumătate de metru, ... l-a întrebat pe fratele Ion ce s-a întâmplat, și acesta i-a spus că a găsit-o afară în ogradă, cu fața în sus...”, martorul Balan Nina a declarat că, „... Olga era la podea, inconștientă, ... l-a întrebat pe Zagorschi Ion de cât timp era inconștientă și a răspuns că așa a găsit-o în curte...”. Astfel, din declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria și 11 Balan Nina că inculpatul Zagorschi Ion a găsit victima în stare de inconștiență în ogradă, respectiv careva discuții cu aceasta sunt ireale. Declarațiile inculpatului Zagorschi Ion, a martorilor Brăileanu Corina, Zagorschi Mihail, precum că victima Zagorschi Olga ar fi avut un conflict în Italia cu persoana de care îngrijea, instanța de apel le-a apreciat ca fiind o metodă de apărare aleasă de inculpat, fiind combătute prin concluziile raportului de expertiză judiciară nr. nr. 201804X0020 din 28 mai 2018, a raportului de constatare medico-legală nr.81 „C” din 07 august 2017, a raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din 11 august 2017, precum și declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, declarațiile martorului Glibiciuc Parascovia. Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Zagorschi Ion referitor proveniența leziunile corporale la victima Zagorschi Olga, fiind o metodă de apărare, iar declarațiile martorilor Brăileanu Corina și Zagorschi Mihail, au fost apreciate ca neveridice depuse cu scopul confirmării versiunii înaintate de inculpat, care este tatăl lor. Mai mult, partea apărării în instanța de apel nu a prezentat careva probe referitor la existența unui conflict pe care l-ar fi avut Zagorschi Olga în Italia cu bătrâna de care îngrijea. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Balan Alexei, persoana care a adus victima de la aeroport acasă, a relatat că „...Olga avea vânătăi pe mână, mai mult pe mâna stângă, aproape de umăr și pe față, sub ochi, spunând-i că acestea sunt de la bătrâna de care îngrijește...”, întrucât experții judiciari au stabilit că leziunile corporale depistate la victimă au fost produse cu circa 1-2 zile până la deces, iar victima a revenit în țară la data de 29 iunie 2017, conform informației de traversare a frontierei de stat (f.d.66, vol.1). Mai mult, martorul Balan Alexei a indicat la câteva leziuni observate la victimă (pe mână și față), însă în rapoartele de expertiză judiciară sunt descrise mai multe leziuni corporale, unele calificate ca vătămări corporale grave, iar alte ca vătămări corporale ușoare, ceia ce denotă că aceste leziuni corporale victima le-a primit în perioada când se afla acasă în domiciliul său împreună cu inculpatul Zagorschi Ion, dar nu i-au fost cauzate de alte persoane, precum încearcă partea apărării să convingă instanța de apel. Referitor la declarațiile martorului Brăileanu Corina precum că victima Zagorschi Olga ar fi făcut în acea perioadă dinaintea decesului abuz de băuturi alcoolice, instanța de apel le-a apreciat critic și contradictorii cu declarațiile succesorului părții vătămate Brînză Ana, care a negat că victima Zagorschi Olga ar fi făcut abuz de băuturi alcoolice, deoarece ori de câte ori vorbea la telefon, aceasta nu se afla în stare de ebrietate, dar nici nu arăta a persoană care face abuz de alcool. Ceilalți martori audiați în cadrul dosarului, care o cunoșteau pe victima Zagorschi Olga nu au declarat că aceasta ar fi fost o persoană care făcea abuz de alcool. Iar, din fotografiile prezentate de partea apărării, anexate la materialele cauzei penale (f.d.153, vol.3), în opinia instanței de apel nu rezultă că victima Zagorschi Olga ar face abuz de băuturi alcoolice. În ceia ce privește declarațiile martorului Marcoveanu Lidia depuse în instanța de apel, care din spusele mamei Para Maria referitor la cele întâmplate cu victima Zagorschi Olga, ultima a fost găsită într-o groapă, era goală fără pantaloni, însă dânsa 12 fiind la fața locului a văzut în acea groapă pantalonii de la pijama, instanța de apel le- a apreciat ca fiind neveridice, depuse cu scopul confirmării versiunii înaintate de inculpatul Zagorschi Ion, așa cum aceste declarații vin în contradicție totală cu declarațiile martorului Para Maria, Buzan Igor, Buzan Anatolie și Balan Nina, cu procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 iulie 2017, conform căruia în ograda domiciliului au fost depistate o pereche de pantaloni de femei, dar nu în grădină în groapa săpată pentru conectare la apeduct. Declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia, Marcovanu Lidia, Brăileanu Corina și Zagorschi Mihail, care descriu ca fiind foarte bune relațiile dintre victima Zagorschi Olga și inculpatul Zagorschi Ion, nu au fost reținute de către instanța de apel în sensul achitării inculpatului Zagorschi Ion, în condițiile în care la materialele cauzei penale partea acuzării a administrat suficiente probe pertinente, concludente, utile și veridice care demonstrează cu certitudine săvârșirea faptei de violență în familie, urmată cu decesul victimei, de către Zagorschi Ion. În același sens, nu au fost reținute nici fotografiile anexate de partea apărării la materialele cauzei (f.d.153, vol.2), din care rezultă participarea inculpatului și a victimei la diferite evenimente, precum și se observă pe corpul victimei a unor vânătăi neînsemnate, or pe respectivele fotografii lipsește data, luna, anul efectuării lor, astfel instanța de apel nu poate considera că acele fotografii au fost făcute în perioada dinaintea decesului victimei Zagorschi Olga, cu atât mai mult experții judiciari au stabilit că leziunile corporale depistate pe corpul victimei au fost cauzate cu circa 1-2 zile până la deces. Instanța de apel a remarcat că cauza producerii leziunilor corporale victimei Zagorschi Olga, cum ar fi căzătura în groapa săpată pentru conectare de la apeduct și lovirea ulterioară cu partea stângă a capului de fântâna construită în acest sens, este declarată de succesorul părții vătămate Brînză Ana, martorilor Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia, Para Maria, Balan Nina, Balan Alexei, Brăileanu Corina, Zagorschi Mihail, Marcovanu Lidia, fiind cunoscută din cuvintele inculpatului Zagorschi Ion. Însă, instanța de apel a menționat că din declarațiile succesorul părții vătămate Brînză Ana, martorilor Para Maria, Balan Nina, Buzan Anatolie, Buzan Igor, Marcovanu Lidia, se atestă că inculpatul Zagorschi Ion în seara de 06 iulie 2017 când a găsit-o pe victima Zagorschi Olga în ogradă în stare de inconștiență, se afla în stare de ebrietate avansată, precum și însuși a declarat că nu a văzut cum victima a căzut în groapă săpată pentru conectare la apeduct, respectiv, cauza leziunilor corporale depistate la victimă este o versiune creată de inculpat ca o metodă de apărare și de eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă. În acest sens, instanța d apel a reținut declarațiile martorilor Buzan Anatolie și Buzan Igor potrivit cărora, „...când au decis să sune la ambulanță, Zagorschi Ion i-a spus că nu trebuie pentru că Olga doarme...”. Astfel, inculpatul inițial a fost împotrivă să cheme asistența medicală de urgență pentru acordarea ajutorului medical victimei, însă aceasta a fost chemată de martorul Buzan Igor. În acest fel, reieșind din analiza făcută mai sus, instanța de apel a conchis că, în acțiunile intenționate ale inculpatului Zagorschi Ion, se regăsesc elementele laturii 13 obiective ale componenței infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (4) Cod penal și anume: săvârșirea de acțiuni intenționate în privința unui membru al familiei, manifestat fizic, care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei. Astfel, constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a reținut că, dincolo de orice dubiu rezonabil, fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiunea imputată, motiv pentru care a dispus condamnarea acestuia. Instanța de apel a respins argumentele părții apărării privitor la lipsa probelor care ar constata vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, precum și că la dosar nu există probe care ar demonstra aplicarea de către Zagorschi Ion a careva lovituri victimei Zagorschi Olga, cu ce obiect și în ce regiune a corpului, or în acest sens, sunt administrate rapoarte de expertiză judiciară medico-legală, inclusiv în comise, care descrie detaliat leziunile corporale depistate la victimă, precum și fiind audiat expertul judiciar Verdeș Iurie a declarat că leziunile corporale depistate la victimă au fost produse la acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, bont cu suprafață limitată de acțiune, care putea fi pumnul sau picioarele. Mai mult, având în vedere specificul infracțiunii de violență în familie, care presupune că acțiunile intenționate, manifestate prin aplicarea violenței fizice, comise de un membru al familiei în privința altui membru, sunt realizate într-un cadrul privat, cum este domiciliul victimei și a inculpatului, în asemenea circumstanțe, probe directe care să confirme modalitatea și locul unde a fost lovită victima, precum și cu care obiecte, sunt ireal de obținut. Însă cu toate acestea la materialele dosarului au fost administrate probe indirecte care apreciate în cumul dovedesc că doar inculpatul Zagorschi Ion putea comite infracțiunea imputată. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării referitor la emiterea cu încălcarea prevederilor art. 281 alin.(2) și art. 296 Cod de procedură penală, a ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului. Analizând ordonanța de punere sub învinuire cît și rechizitoriu întocmit de procuror la 31 iulie 2018, instanța de apel a considerat că acestea corespunde cerințelor stabilite de legiuitor în dispoziția 281 alin.(2) și art. 296 alin.(2), (3) Cod de procedură penală, iar careva temeiuri pentru nulitatea acestui act procesual, prevăzute la art. 251 alin.(2) Cod de procedură, nu au fost reținute. În ceia ce privește timpul săvârșirii faptei ca element inerent al componenței de infracțiune, care în opinia părții apărării lipsește în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu, instanța de apel a notat că procurorul urmare a aprecierii tuturor probelor administrate în cadrul urmăririi penală, la înaintarea învinuirii inculpatului Zagorschi Ion a stabilit ca timp al săvârșirii infracțiunii, data de 06 iulie 2017, pe parcursul zile, ceia ce se confirmă și reieșind din vechimea leziunilor corporale depistate la victimă, cu circa 1-2 zile până la deces. Pe parcursul examinării cauzei penale, apreciind ansamblul de probe administrat la materialele dosarului, instanța de apel nu a constatat nici un temei de a pune la îndoială că timpul săvârșirii infracțiunii indicat în rechizitoriu nu corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei. 14 Instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului Zagorschi Ion a ținut cont de faptul că, inculpatul a comis o infracțiuni care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, anterior nu a fost atras la răspundere penală, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are persoane la întreținere, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este angajat în câmpul muncii, circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea nu au fost reținute, gravitatea și urmărire prejudiciabile ale infracțiunii comise, lipsa pretențiilor de ordin moral și material al succesorului părții vătămate, considerând că corectarea și reeducarea inculpatului Zagorschi Ion, precum și restabilirea echității sociale este posibilă cu aplicarea pedepsei de 12 ani închisoare. În opinia, instanței de apel pedeapsa stabilită inculpatului Zagorschi Ion de 12 ani închisoare, este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptei comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane. În cadrul dezbaterilor judiciare acuzatorul de stat a solicitat, a solicitat încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 14 530 de lei survenite în urma efectuării raportului de constatare nr. 81 C din 07 iulie 2017, raportul de expertiză judiciară nr. 91 D din 11 august 2017 și raportul de expertiză judiciară în comisie nr. 201804X0020 din 28 mai 2018. Astfel, ținând cont de faptul că la data săvârșirii infracțiunii - 06 iulie 2017, erau în vigoare prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit căruia „Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat”, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite parțial solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la inculpatul Zagorschi Ion, în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare în mărime 9220 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale în comisie nr. 201804X0020 din 28 mai 2018, efectuată la solicitarea acestuia. Referitor la cerința procurorului de a încasa din contul inculpatului cheltuielile de judecată în sumă de 5160 pentru efectuarea raportului de constatare nr. 81 C din 07 iulie 2017, și a raportului de expertiză judiciară nr. 91 D din 11 august 2017, au fost respinse, urmând ca aceste cheltuieli să fie suportate din mijloacele alocate în acest sens de la bugetul de stat. Cheltuielile pentru efectuarea fotografiilor și înregistrărilor video în sumă de 50 lei și pentru hârtie și imprimare în sumă de 100 lei, în sensul art. 227 alin.(2) CPP, nu constituie cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru și de către avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Zagorschi Ion. 7.1 Acuzatorul de stat invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei și dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către 15 instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. În motivarea recursului ordinar acuzarea invocă: - pedeapsa penală stabilită lui Zagorschi Ion, este prea blândă și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale; Instanța de apel nu a ținut cont de: - circumstanțele cauzei și anume că, inculpatul Zagorschi Ion, aflându-se în starea de ebrietate alcoolică, a aplicat violență fizică asupra soției sale Zagorschi Olga, cauzându-i leziuni corporale grave, periculoase pentru viață la persoane vii, de la care pe data de 07 iulie 2017 Zagorschi Olga a decedat; - gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor DEOSEBIT DE GRAVE, pentru săvârșirea căreia este prevăzută doar pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de la 12 până la 15 ani; - instanța de apel la individualizarea pedepsei inculpatului Zagorschi Ion, neîntemeiat nu a recunoscut în calitate de circumstanța agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate; - instanța de apel, nejustificat a redus pedeapsa cu închisoare la limita minimă prevăzută pentru săvârșirea infracțiunii din speță, or, careva circumstanțe atenuante din cele enumerate la art.76 Cod penal, nu au fost stabilite de către instanța de apel; - personalitatea inculpatului și anume că, din înscrisurile caracterizante anexate la materialele cauzei, denotă faptul că, potrivit caracteristicii eliberate inculpatul Zagorschi Ion la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are persoane la întreținere, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este angajat în câmpul muncii, anterior nejudecat; - comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, și anume, inculpatul nu s-a căit sincer de cele comise, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate și nu a colaborat cu organele de drept în vederea stabilirii adevărului pe cauza penală. Astfel, având în vedere modalitatea comiterii infracțiunii, poziția preluată de inculpat în faza de judecare a cauzei, ignorarea faptei prejudiciabile și a pericolului acesteia, ținând cont de pericolul pe care îl prezintă inculpatul pentru societatea, ce derivă din agresivitatea și predispoziția acestuia la comiterea unor acțiuni violente însoțite de consumul necontrolat de băuturi alcoolice, consideră că doar prin aplicarea pedepsei sub forma de închisoare pe un termen de 13 ani, va putea îngrădi societatea de la manifestarea unor acțiuni de acest gen din partea lui Zagorschi Ion. 7.2 Apărarea invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, deoarece instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, totodată nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate condamnatului. În motivarea recursului ordinar apărarea invocă: - lipsesc probe de săvârșirea infracțiunii imputate, dar și fapta infracțională; 16 - acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe ce ar indica asupra faptului că inculpatul Zagorschi Ion ar fi cauzat victimei leziunile corporale; - nu susține nici-o critică, actul de învinuire, cât și rechizitoriu în care nu sunt indicate mijloacele și modul săvârșirii infracțiunii, după cum este prevăzut în latura obiectivă și subiectivă, acuzarea limitându-se simplist, doar la constatările experților medico-legiști. Astfel, actul de învinuire cât și rechizitoriul nu corespunde prevederilor art. 281 alin. 2, și art. 296 Cod de procedură penală; - în învinuirea incriminată, nu sunt constatate careva modalități prin care ar fi fost cauzate leziunile corporale și sau careva obiecte (părți ale corpului) constatate de către Colegiul penal cu care Zagorschi Ion putea să-i aplice victime Zagorschi Olga lovituri care au dus la deces. - colegiul penal depășind limitele învinuirii a constatat mai multe metode folosite în vederea realizării infracțiunii de către Zagorschi Ion, neconstatate și nestabilite de către organul de urmărire penală, prin care i-a aplicat lovituri victimei și anume care putea fi pumnul și picioarele, la lovire și frecțiune de multiple ori, ceia ce denotă că, victima Zagorschi Olga fiind în viață a primit mai multe lovituri în regiunea capului. - la fel, depășind limitele învinuirii Colegiul penal, în lipsa cărorva probe, constată că: „ leziuni corporale sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă, i-au fost cauzate victimei Zagorschi Olga în domiciliul acesteia în perioada de după revenirea ei din Italia”. Or, nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva circumstanțe ce ar indica asupra faptului că leziunile corporale sub formă de traumă craniu-cerebrală închisă au fost cauzate victimei în domiciliu. Cu atît mai mult, că la etapa urmăririi penale organul de urmărire penală nu a efectuat nemijlocit cercetarea domiciliului (Casa), iar primii martori Para Măria, Buzan Anatolie și Bazan Igor, care au venit la fața locului nici unul din ei nu a indicat asupra faptului că în domiciliul victimei au observat careva urme/semne de conflict; - la fel în lipsa cărorva probe, Colegiul penal mai stabilește: „Drept urmare, pornind de la faptul că victima Zagorschi Olga locuia în domiciliu ei, doar cu soțul său - inculpatul Zagorschi Ion, leziunile corporale depistate la victima Zagoschi Olga au fost cauzate de către inculpatul Zagorschi Ion”. Și aici atragem atenția, că ajungând la concluzia menționată supra, Colegiul penal, mai întâi de toate urma să excludă orice dubiu de proveniență a leziunilor corporale stabilite la victimă în alte circumstanțe, inclusiv și în cazul în care ultima s-ar fi aflat de una singură în domiciliul. Or, potrivit concluziilor indicate înpct.2 din raport de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018 (expertiza medico-legală în comisie), comisia medico-legală nu exclude posibilitatea cauzării leziunilor corporale, menționate în punctul 2(a), în rezultatul căderii libere din poziția ortostatică, cu lovirea ulterioară cu partea stângă a capului de un obiect dur contondent. Și respectiv, potrivit pct.3 din același raport de expertiză, reieșind din caracterul morfologic, localizarea anatomică a leziunilor corporale, cât și a stării de intoxicație alcoolică a cet Zagorschi Olga, 17 comisia nu exclude posibilitatea formării leziunilor menționate în punctele b), e), h),j), k), în rezultatul eforturilor întreprinse de victimă, pentru ieșirea din groapă. - la materialele dosarului nu a fost administrată nici o probă pertinentă și concludentă care ar dovedi că victima înainte de a se prăbuși la pământ se deplasa din direcția grădinii spre ogradă. Concluziile instanței sunt ipotetice și nu corespund cu materialele cauzei penale și anume cu procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.07.2017 (f.d. 11-14 vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.07.2017 (f.d. 21-22 vol.I). Mai mult decât atît, concluziile menționate supra nu coroborează nici cu declarațiile martorilor Buzan Igor (f.d. 67-68 vol.II), Buzan Anatolie (f.d. 69-71 vol.II), Para Măria (f.d. 60-61 vol.II), Butuc Alexandru (f.d. 62 vol.II) și Glibiciuc Nicolae (f.d. 54-55 vol.II) date în ședința de judecată. - urmare a constatărilor instanței de apel, apare întrebarea logică, de ce organul de urmărire penală a cercetat nemijlocit fântâna cu pereți din cărămidă roșie, clădită în formă pătrată, cu înălțimea de 60 cm. și laturile de 60x50 cm. (potrivit procesului- verbal de cercetare la fața locului f.d. 11-14 vol.I), care se află în gradină, dar nu au cercetat domiciliul (casa), anexele din ogradă sau alte locuri. Este evident faptul, că organul de urmărire penală, ieșind la fața locului, au cercetat doar locurile unde au fost depistate careva urme și probe ce ar avea importanță pe cazul dat; - concomitent, la acest subiect este de reținut și faptul, că în cadrul cercetării cauzei în instanța de apel, la cererea părții apărării a fost solicitată audierea în calitate de martor a ofițerului de sector care nemijlocit, primul a ieșit la fața locului, pentru a face o claritate și a reduce orice dubiu asupra locului incidentului, însă colegiul penal neîntemeiat a respins această cerere; - de către acuzatorul de stat nu au fost citite probele la care colegiul penal face referire, acuzatorul de stat doar a indicat procesele-verbale și la ce filă a dosarului se regăsesc, însă în realitate ele nu au fost date citire ci numai enumerate, ceia ce contravine prevederilor art.414 Cod de procedură penală, iar instanța de apel, în decizia sa a pus la bază probele care nu au fost cercetate de către acuzatorul de stat în ședința de judecată în conformitate cu prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură penală; - declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatol, Glibinciuc Nicolae, Glibinciuc Parascovia, Balan Alexei, Para Măria, constituie probe în favoarea condamnatului, care nu pot sta la baza condamnării inculpatului. Or, martorii menționați supra au declarat că nu au văzut ca Zagorschi Ion să aplice forța fizica măcar vre-o dată fața de Zagorschi Olga, care în nici un caz nu demonstrează latura obiectivă sau subiectivă a componenței de infracțiune imputate de acuzare; - colegiul penal, nu a luat în considerație declarațiile martorilor Brăilean Corina și Zagorschi Mihail care sunt copii victimei, inclusiv si din declarațiile succesorului victimei care au confirmat că între victima Zagorschi Olga era o legătură strânsă cu fiica Brăilean Corina, și le combate cu declarațiile succesorului victimei Brînză Ana, care a comunicat că, „se vedeau odată pe an cu victima Zagorschi Olga. Și ce se întâmpla în familia lor succesorul părți vătămate Brînză Ana nu cunoaște”; 18 - la adoptarea deciziei, instanța de apel a ignorat în totalitate și declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolae, Glibiciuc Parascovia, Morcovanu Lidia, Brăileanu Corina și Zagorschi Mihail, care descriu ca fiind foarte bune relațiile dintre victima și inculpat; - la fel, colegiu a dat o apreciere critică și a ignorat în totalitate declarațiile martorului Bălan Alexei a declarat: „că la Zagorschi Olga a observat la ultima vânătăi pe mâni mai mult pe mâna stingă aproape de umăr și pe față sub ochi. În timp ce se deplasau spre casă a întrebat-o de unde sunt vânătăile și ea i-a spus că bătrâna pe care o îngrijește e bolnavă și sare întotdeauna la bătaie, declarații confirmate și de martorul Glibiciuc Parascovia, care lucrau împreună cu Zagorschi Olga la aceiași bătrâna în Italia; - la fel, de către colegiul penal nu a fost luat în calcul concluziile comisiei de experți expuse în raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018, care coroborează și cu alte probe administrate în cadrul urmăririi penale cercetate inclusiv și în instanța de apel, cum ar fi procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.07.2017; proces-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017; declarațiile martorilor Brailean Corina, Zagorshi Mihai, Marcovanu Lidia; declarațiile martorilor audiați în instanța de fond: Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Măria, Butuc Alexandru, Glibiciuc Nicolae și Glibiciuc Parascovia; declarațiile inculpatului Zagorschi Ion; - instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că raportul de expertiză judiciară nr.201804X0020 din 28 mai 2018, coroborează și cu alte probe cum ar fi : procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.07.2017; - proces-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017; -declarațiile martorilor Brailean Corina, Zagorshi Mihai, Marcovanu Lidia; - precum și declarațiile martorilor audiați în instanța de fond: Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Măria, Butuc Alexandru, Glibiciuc Nicolae și Glibiciuc Parascovia; - și nu în ultimul rând cu declarațiile inculpatului Zagorschi Ion. - nu este nici o probă, care ar demonstra că, Zagorschi Ion ia aplicat careva lovituri victimei Zagorschi Olga, cu ce obiect și în ce regiuni ale corpului; - instanța de apel nu a constatat, dată și ora concretă când anume a survenit decesul victimei, or, potrivit ordonanței de punere sub învinuire și actului de sesizare a instanței (rechizitoriul), rezultă că victima Zagorschi Olga a decedat la data de 07.07.2017, ceea ce contravine cu data decesului constatată prin: raportul de constatare nr.81 „C” din 07 august 2017; raportul de expertiză judiciară nr. 90 „D” din 11 august 2017 și raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018, în care s-a stabilit, că decesul victimei a survenit la data de 08.07.2017 ora 07.00 min; - de către procuror în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, acesta constată că victima a decedat la data de 07.07.2017, însă de fapt la acea dată victima era în viață; - probelor ce ar dovedi săvârșirea infracțiuni de către inculpat la materialele cauzei nu sunt. 19

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia expusă în referințe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit textului recursurilor se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel de către procuror prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct.10) în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, iar de către avocatul Mărgineanu Iurie prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct. 8) Cod de procedură penală, indicând, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire. 8.1 Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți, atât de către procuror cât și de către apărare, prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1),(5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul avocatului în numele inculpatului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Totodată, instanța de recurs apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Mai mult, Colegiul penal constată că, potrivit textului recursurilor nu se atestă o motivare a recursului sub aspect invocat de recurenți și prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. 8.2 De fapt, din textul recursului declarat de către avocatul Mărgineanu Iurie, Colegiul penal atestă, că autorul recursului solicită achitarea inculpatului pe motiv că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(4) Cod penal astfel semnalează temeiul prevăzut la pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a 20 repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Sub acest aspect Colegiul menționează că, temeiul invocat de avocatul Mărgineanu Iurie precum că „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul la care se face trimitere în recurs apărarea, nu este aplicabil în speța examinată din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei instanței de apel. Așadar, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și mult aspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și expus în pct. 6.1 al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor inculpatului Zagorschi Ion este corectă și corespunde situației de fapt reținute, întemeiat instanța de apel ajungând la concluzia că sunt îndeplinite în prezenta speță condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului Zagorschi Ion pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(4) Cod penal. Astfel, Colegiul penal reține că instanțele de apel just a constatat că, în prezenta speță se confirmă latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.2011 alin. (4) Cod penal. Nu poate fi reținut și urmează a fi respins argumentul apărării precum că, acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe ce ar indica asupra faptului că inculpatul Zagorschi Ion ar fi cauzat victimei leziunile corporale. Or, în cauza supusă judecării, Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, anume în baza probatoriului administrat, cercetat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și expus în pct.6.1 al prezentei decizii, astfel just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal și anume: declarațiile succesorului părții vătămate Brînză Ana; declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolai, Glibiciuc Parascovia, Balan Nina, Buzan Igor, Buzan Anatolie, Cazacu Ion, Para Maria, Balan Alexei, Butuc Alexandru, declarațiile expertului Verdeș Iurie, rapoartele de constatare medico-legală, informația telefonică parvenită la IP Cantemir la data de 07.07.2017, ora 00.50, privind ajutor medical cet.Zagorschi Olga, cu diagnoza traumă cranio- cerebrală acută și comă neidentificat, informația telefonică parvenită de la expertul 21 medico-legist Iu. Verdeș, potrivit căreia la data de 08.07.2017, ora 07.00, a decedat cet. Zagorschi Olga, procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07.07.2017, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 ,,D” din 11 august 2017. Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind săvârșirea de către inculpatul Zagorschi Ion a faptei de violență în familie, soldată cu decesul soției acestuia Zagorschi Olga, care corect a fost calificată juridic ca infracțiune prevăzută de art.2011 alin.(4) Cod penal, potrivit indicilor: violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată fizic, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, soldată cu decesul victimei și în cele din urmă temeiul pentru recurs semnalat și stipulat la pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, de către avocatul Mărgineanu Iurie nu și-au găsit confirmarea. De asemenea, cu referire la criticile, precum că, în actul de învinuire, cât și în rechizitoriu nu sunt indicate mijloacele și modul săvârșirii infracțiunii, după cum este prevăzut în latura obiectivă și subiectivă, acuzarea limitându-se simplist, doar la constatările experților medico-legiști. Astfel, actul de învinuire cât și rechizitoriul nu corespunde prevederilor art. 281 alin. 2, și art. 296 Cod de procedură penală, Colegiul penal le consideră neîntemeiate. La acest capitol, Colegiul penal reține, că asupra acestuia argument s-a expus instanța de apel care a respins ca neîntemeiate argumentele apărării referitor la emiterea cu încălcarea prevederilor art. 281 alin.(2) și art. 296 Cod de procedură penală, a ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului și care a considerat că, acestea corespund cerințelor stabilite de legiuitor în dispoziția 281 alin.(2) și art. 296 alin.(2), (3) Cod de procedură penală, iar modalitatea și locul comiterii infracțiunii au fost imposibil de reținut fiind constatate din totalitatea probelor administrate la materialele cauzei cum sunt rapoartele de expertiză și procesele verbale de cercetare la fața locului, iar careva temeiuri pentru nulitatea acestui act procesual, prevăzute la art. 251 alin.(2) Cod de procedură, nu au fost reținute. Mai mult, învinuirea înaintată lui Zagorschi Ion prin rechizitoriu, este clară și concretă fiind indicată formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor acestuia. Astfel, în rechizitoriu este descrisă fapta ce i se incriminează lui Zagorschi Ion în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal, iar instanța de apel just reieșind din probatoriul administrat în cauză și în conformitate cu prevederile art.394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură, au descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, consecințele infracțiunii. Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că, nu sunt constatate careva modalități prin care au fost aplicate leziunile corporale aplicate victimei care au dus la deces. La acest aspect, Colegiul penal menționează că, instanța de apel întemeiat a reținut că, declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurie, potrivit cărora reieșind din caracterul, localizarea anatomică și volumul leziunilor, nu se exclude că unele leziuni să fi fost produse prin acțiunea traumatică a pumnului și picioarelor; ...reieșind din 22 caracterul leziunilor, nu se exclude că unele leziuni să fi fost produse în urma căderii victimei din poziția statică, reieșind din caracterul leziunilor, localizarea anatomică din regiunea craniului, se poate deduce că au fost mai multe lovituri în regiunea craniului, care au dus la hemoragie intracraniană, dar reieșind din celelalte leziuni - hemoragie în țesuturile moi epicraniene, în regiunea parietală centru, hemoragia mucoasei buzei inferioare pe stânga, este puțin probabil producerea lor la cădere din poziție statică, și nu se exclude rolul lor în producerea hemoragiei intra-craniene. Nu poate fi reținut pentru dezvinovățirea inculpatului Zagorschi Ion în comiterea infracțiunii imputate, nici argumentul apărări precum că, nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar indica asupra faptului că leziunile ai fost produse la domiciliul victimei reieșind din faptul că nu a fost cercetat domiciliu și că primii martori veniți la fața locului nu au indicat au observat careva urme de conflict, or, și această afirmație a fost dezbătută de instanța de apel, întemeiat fiind apreciate toate probele în cumul conform pertinenții și concludenții, unele fiind întemeiat apreciate critic, care au și format concluzia instanței privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate. Or, careva probe ce ar pune la îndoială faptul comiterii de către inculpat a violenței împotriva soției, soldate cu decesul acesteia nu se regăsesc la caz. Instanța de apel întemeiat a reținut, că potrivit declarațiilor inculpatului cât și a martorilor, victima a fost depistată în ograda domiciliului, în stare de inconștiență, astfel fiind cercetată gospodăria lui Zagorschi Ion, nemijlocit fântâna care se afla în grădină, fiind stabilite dimensiunile acesteia, cu întocmirea actelor respective, conform prevederilor normelor de procedură. Or, apărarea în recurs a indicat că, „este evident faptul, că organul de urmărire penală, ieșind la fața locului, a cercetat doar locurile unde au fost depistate careva urme și probe ce ar avea importanță pe cazul dat”. Urmează a fi respins și argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a exclus dubiul de proveniență a leziunilor în alte circumstanțe. Or, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Brăileanu Corina, Zagorschi Mihail, precum că victima Zagorschi Olga ar fi avut un conflict în Italia și a revenit în țară cu vătămări corporale, declarații care sunt combătute prin concluziile raportului de constatare medico-legală nr.81 „C” din 07 august 2017, a raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din 11 august 2017, declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, declarațiile martorului Glibiciuc Parascovia, probe care exclud cu certitudine proveniența vătămărilor corporale depistate la victima decedată în perioada când se afla peste hotare, vechimea acestora fiind cu cel mult 1-2 zile până la deces, leziuni ce ar avea o vechime de 8-14 zile la victimă n—au fost depistate. Mai mult, Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat nu a reținut concluziile comisiei de experți notate în raportul de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018 pentru susținerea versiunii inculpatului precum că leziunile corporale au fost produse în urma căderii victimei în groapa pentru conectarea la apeduct, deoarece concluziile raportului de expertiză judiciară nu coroborează cu ansamblul de probele administrate la materialele cauzei penale, cum este procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 07 iulie 2021 și 23 suplimentar la 12 iulie 2017, conform cărora s-a stabilit, că dimensiunile gropii din grădină era de 50 cm adâncime cu mărime de 1,1,x1,1m în formă de pătrat cu înălțimea de 60 cm și laturile 60x50 cm., raportul de constatare medico-legală nr.81 „C” din 07 august 2017, raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din 11 august 2017, precum și cu declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, conform cărora se constată, că victima avea multiple leziuni pe tot corpul, inclusiv și în regiunea craniului, care au dus la hemoragie inter-craniană, reieșind din caracterul leziunilor, localizarea anatomică din regiunea craniului - au fost aplicate mai multe lovituri în regiunea craniului, fiind puțin probabil producerea lor de la cădere din poziție statică. Astfel, a fost combătută indubitabil versiunea de apărare a inculpatului precum, că victima a căzut în groapa cu adâncimea de 50 cm, și încercând să iasă, și- a cauzat singură leziunile corporale depistate, care au dus la deces. Argumentul apărării precum că, la materialele dosarului nu a fost administrată nici o probă care ar dovedi că victima înainte de a se prăbuși la pământ se deplasa din direcția grădinii spre ogradă. Or, potrivit declarațiilor martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie, Para Maria și a inculpatului Zagorschi Ion, rezultă că victima Zagorschi Olga în stare de inconștiență a fost depistată în ograda domiciliului, dar nu în grădină în apropierea gropii săpate pentru conectare la apeduct. Martorul Para Olga a relatat că, victima nu era în groapă, groapa era la cel puțin jumătate de metru. Mai mult, inculpatul a declarat că victima a fost găsită în stare de inconștiență în ogradă. Colegiul penal respinge ca neîntemeiate argumentele avocatului precum că, instanța de apel neîntemeiat a respins cererea părții apărării privind audierea în calitate de martor a ofițerului de sector care nemijlocit, primul a ieșit la fața locului, pentru a face o claritate și a reduce orice dubiu asupra locului incidentului. La criticile recurentului menționate supra, Colegiul relevă, că dreptul la audierea martorilor se prezintă ca unul subsecvent principiului contradictorialității procesului penal și dreptul la egalitatea armelor în cadrul procesului, fiind reglementat de art. 6§3 lit. d) al Convenției europene, reprezentând și un aspect special al dreptului consacrat de art. 6§1, și urmează a fi evaluat ori de câte ori se analizează echitatea unei proceduri penale. În acest sens, statelor părți a Convenției le revine obligația pozitivă de a crea condiții necesare ca acuzatul să poată atât prezenta în cadrul procesului penal martorii, depozițiile cărora demonstrează nevinovăția sa, cât și să dispună de posibilitățile egale cu partea acuzării, să ofere întrebări și să audieze răspunsurile martorilor părții adverse. Totodată, instanța de recurs menționează că prevederile art. 6 §3 lit. d) al Convenției Europene cu privire la drepturile omului, care constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului, de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa, de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o aplicație a principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, potrivit jurisprudenței CtEDO, nu este suficient ca „acuzatul” să arate că nu a fost în măsură să interogheze un anumit martor în apărarea sa, spre a 24 ajunge la concluzia încălcării sus-citate, dar este necesar ca cel interesat să probeze în mod verosimil că ascultarea acestui martor era utilă aflării adevărului în cauza dată și că refuzul jurisdicției naționale de a asculta acest martor a condus la prejudicierea dreptului la apărare al reclamantului (CEDH dec. din 5 aprilie 2001 Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006 Vaturi vs France ). În opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a respins cererea apărării privind audierea în calitate de martor a ofițerului de sector or, potrivit jurisprudenței CtEDO (hotărârile CEDO Murtazaliyeva c.Rusiei), în asemenea situație, avocatul înaintând cererea de audiere a martorului urma să-și fundamenteze această solicitare, făcând trimitere la pertinența declarațiilor acestei persoane pentru stabilirea adevărului și consolidarea poziției apărării, ce la caz nu se constată. Martorul solicitat nu cunoaște circumstanțele comiterii infracțiunii ce ar dezvinovăți inculpatul. Mai mult, ofițerul de sector a efectuat cercetarea la fața locului a gospodăriei inculpatului, astfel instanța de apel a respectat drepturile fundamentale ale inculpatului, iar hotărârea instanței de apel corespund jurisprudenței CtEDO. Cu referire la argumentul recurentului precum că, de către acuzatorul de stat nu au fost citite probele la care colegiul penal face referire, acuzatorul de stat doar a indicat procesele-verbale și la ce filă a dosarului se regăsesc, ceia ce contravine prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, iar instanța de apel, în decizia sa a pus la bază probele care nu au fost cercetate de către acuzatorul de stat în ședința de judecată în conformitate cu prevederile art.414 alin.(2) Cod de procedură penală Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, acesta urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, deoarece potrivit procesului verbal al ședinței de judecată se atestă că instanța de apel s-a conformat prevederilor art. 414 alin.(2) Cod de procedură, cercetând probele administrate la dosar prin citirea lor și asupra cărora careva întrebări nu au parvenit. Mai mult la materialele cauzei nu se atestă careva obiecții la procesul verbal al ședinței de judecată potrivit art.336 alin.(6) Cod de procedură penal în care se indică că, în termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnării procesului-verbal, participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui, indicând inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet. Cu referire la un alt motiv de critică din recurs precum că, martorii Buzan Igor, Buzan Anatol, Glibinciuc Nicolae, Glibinciuc Parascovia, Balan Alexei, Para Măria au declarat că nu au văzut ca Zagorschi Ion să aplice forța fizica fața de Zagorschi Olga, care în nici un caz nu demonstrează latura obiectivă sau subiectivă a componenței de infracțiune imputate de acuzare, instanța de recurs menționează că, instanța de apel corect a reținut în sensul confirmării vinovăției inculpatului declarațiile martorilor Buzan Igor, Buzan Anatolie și Para Maria, care au fost în contact cu victima Zagorschi Olga, când aceasta era în viață în domiciliul ei, până a fi transportată la spital și declarațiile martorului Glibiciuc Nicolai date la urmărirea penală care a relatat că, „...Olga venea la ei cu ochii vineți și că soția lui o ungea cu cremă...” (f.d.31, vol.1), fapt ce confirmă aplicarea forței fizice asupra victimei de către soț. Astfel, fiind demonstrată latura obiectivă și subiectivă a componenței de infracțiune imputate inculpatului. Or, potrivit rapoartelor de expertiză la victima 25 Zagorschi Olga au fost stabilite leziuni corporale, care după caracterul lor se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață la persoanele vii, leziunile care puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, bont cu suprafața traumatică limitată, la lovire și frecțiune de multiple ori, au fost produse intra-vital, cu cca 1-2 zile până la deces. Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile martorilor Brăilean Corina și Zagorschi Mihail care sunt copii victimei, inclusiv și declarațiile succesorului victimei care au confirmat că între victima Zagorschi Olga era o legătură strânsă cu fiica Brăilean Corina, și le combate cu declarațiile succesorului victimei Brînză Ana, care a comunicat că, „se vedeau odată pe an cu victima Zagorschi Olga. Și ce se întâmpla în familia lor succesorul părți vătămate Brînză Ana nu cunoaște. Sub acest aspect Colegiul penal atestă că, instanța de apel corect le-a dat apreciere ca fiind date în apărarea inculpatului, fiind combătute prin concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0020 din 28 mai 2018, a raportului de constatare medico-legală nr.81 „C” din 07 august 2017, a raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 90 „D” din 11 august 2017, precum și declarațiile expertului judiciar Verdeș Iurii, declarațiile martorului Glibiciuc Parascovia. Astfel, declarațiile martorilor Brăileanu Corina și Zagorschi Mihail, fiind depuse cu scopul confirmării versiunii înaintate de inculpat, care este tatăl lor. Nu este întemeiat nici următorul motiv de critică din recursul avocatului precum că, instanța de apel a ignorat în totalitate și declarațiile martorilor Glibiciuc Nicolae, Glibiciuc Parascovia, Morcovanu Lidia, Brăileanu Corina și Zagorschi Mihail, care descriu ca fiind foarte bune relațiile dintre victima și inculpat. În acest sens, Colegiul penal reține, că instanța de apel s-a expus argumentat la acest aspect și anume că declarațiile acestor martori nu pot fi reținute în sensul achitării inculpatului Zagorschi Ion, în condițiile în care la materialele cauzei penale partea acuzării a administrat suficiente probe pertinente, concludente, utile și veridice care demonstrează cu certitudine săvârșirea faptei de violență în familie, urmată cu decesul victimei, de către Zagorschi Ion. Fondată este concluzia instanței de apel privind aprecierea critică a declarațiilor martorului Bălan Alexei pe care le invocă apărarea declarații pe care instanța de apel corect nu le-a reținut ca un temei de admitere a versiunii inculpatului Zagorschi Ion referitor la cauza producerii leziunilor corporale depistate pe corpul lui Zagorschi Olga, întrucât potrivit constatărilor experților judiciari au stabilit că leziunile corporale depistate la victimă au fost produse cu circa 1-2 zile până la deces, iar victima a revenit în țară la data de 29 iunie 2017, conform informației de traversare a frontierei de stat (f.d.66,vol.1). Mai mult, potrivit declarațiilor martorului Balan Alexei leziuni observate la victimă erau pe mână și față, însă în rapoartele de expertiză judiciară leziunile corporale depistate, unele calificate ca vătămări corporale grave, iar alte ca vătămări corporale ușoare, fapt ce confirmă că aceste leziuni corporale victima le-a primit în perioada când se afla acasă în domiciliul său 26 împreună cu inculpatul Zagorschi Ion, dar nu i-au fost cauzate de alte persoane, precum încearcă partea apărării să convingă instanța de recurs. Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că, nu este nici o probă, care ar demonstra că, Zagorschi Ion ia aplicat careva lovituri victimei Zagorschi Olga, cu ce obiect și în ce regiuni ale corpului. Or, potrivit constatărilor instanței de apel, Colegiul reține că, conform concluziilor raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.90 „D” din 11 august 2017 și declarațiilor expertului judiciar Verdeș Iurii, se exclude producerea leziunilor corporale în regiunea capului, reieșind din caracterul, localizarea anatomică, volumul leziunilor descrise la victima Zagorschi Olga, în comun la cădere de la înălțimea corpului în groapă. Totodată, potrivit constatărilor făcute de organul de urmărire penală la fața locului, adică în domiciliul comun al inculpatului și victimei, nu s-a constatat careva urme lăsate de o persoană în încercarea de a ieși din groapă și nici urme asemănătoare cu sângele, atât în ograda domiciliului, cât și în groapa invocată de partea apărării. Dimpotrivă în ograda domiciliului au fost constatate pe pământ urme de căzătură adâncite în pământ, ceia ce confirmă că victimei Zagorschi Olga i-au fost aplicate mai multe lovituri pe diferite părți ale corpului de la care ultima a căzut la pământ, fiindu-i cauzate astfel leziuni corporale, inclusiv, sub formă de excoriații. Cu referire la argumentul apărării precum că instanța de apel nu a constatat, dată și ora concretă când anume a survenit decesul victimei, Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect a stabilit că procurorul urmare a aprecierii tuturor probelor administrate în cadrul urmăririi penală, la înaintarea învinuirii inculpatului Zagorschi Ion a stabilit ca timp al săvârșirii infracțiunii, data de 06 iulie 2017, pe parcursul zile, ceia ce se confirmă și reieșind din vechimea leziunilor corporale depistate la victimă, cu circa 1-2 zile până la deces. Pe parcursul examinării cauzei penale, apreciind ansamblul de probe administrat la materialele dosarului, instanța de apel nu a constatat nici un temei de a pune la îndoială că timpul săvârșirii infracțiunii indicat în rechizitoriu nu corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei. Or, ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală în conformitate cu prevederile art.251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Raportând norma dată la argumentul supus analizei Colegiul atestă, că din materialele cauzei nu rezultă că inculpatul sau apărătorul acestuia ar fi avut careva obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapele respective. Astfel, invocarea ilegalității acțiunilor organului de urmărire penală, contravine prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că corect au fost calificate acțiunile inculpatului Zagorschi Ion, în baza în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal, iar din ansamblu de probele administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate și în cele din urmă temeiul 27 pentru recurs invocat și stipulat la pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. 8.3 Totodată, verificând hotărârea atacată sub aspectul individualizării corecte a pedepsei, temei prevăzut de art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată lipsa cărorva temeiuri de casare, deoarece instanța de apel și- a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor art.7, 61, 75-78 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia, stabilindu-i acestuia o pedeapsă echitabilă și în limitele legii penale. Referitor la argumentul recurentului precum că, la stabilirea pedepsei inculpatului nu s-a ținut cont de totalitatea circumstanțelor cauzei, gravitatea infracțiunii, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspundere, personalitatea inculpatului, comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, Colegiul penal, nu îl va considera suficient pentru a interveni în hotărârea atacată, în vederea stabilirii în privința inculpatului a unei pedepse sub forma de închisoare pe un termen de 13 ani, potrivit solicitărilor acuzatorului de stat deoarece, instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului a reținut anume aceste circumstanțe, personalitatea inculpatului care anterior nu a fost atras la răspundere penală, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are persoane la întreținere, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este angajat în câmpul muncii a comis o infracțiune din categoria celor deosebit de grave, circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost reținute faptul comiterii infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică. Or, pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. În prezenta cauză supusă judecării, instanța de recurs reține că, sancțiunea art.2011 alin. (4) Cod penal, prevede ca pedeapsă închisoare de la 12 la 15 an. Astfel, instanța de apel, a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, pedeapsa fiind în limitele normelor legale, cu respectarea rigorilor prevăzute la art.75-78 Cod penal și care-și va atinge scopul de restabilire a echității sociale, corectare și resocializare a inculpatului Zagorschi Ion. Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că, instanța de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a stabilit inculpatului pedeapsa definitivă de12 ani închisoare, urmare a circumstanțelor expuse mai sus, a atitudinii inculpatului față de cele comise și influenta pedepsei asupra corectării și reeducării acestuia, din care considerent, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate afirmațiile procurorului, precum că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă. Față de cele ce preced, Colegiul consideră că, pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, 28 precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept, iar din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu și-au găsit confirmare temeiurile de recurs la care face referire recurentul și nu sânt motive de a interveni în soluția adoptată, fiindcă hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Având ca reper cele menționate supra, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru și de către avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Zagorschi Ion, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru și de către avocatul Mărgineanu Iurie în numele inculpatului Zagorschi Ion, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Zagorschi Ion xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată motivată la 23 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 29