1ra-437/2022 — art. 179 alin. 1, 164 alin. 2 lit. e, 171 alin. 2 lit. c, 172 alin. 2 lit. c, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin. 1, 164 alin. 2 lit. e, 171 alin. 2 lit. c, 172 alin. 2 lit. c, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. c, d CP
- Temei legal
- nu a indicat niciun temei prevazut la art. 427 CPP
1ra-437/2022 — art. 179 alin. 1, 164 alin. 2 lit. e, 171 alin. 2 lit. c, 172 alin. 2 lit. c, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. c, d, 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-437/2022
(1-17020101-01-1ra-22032022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul
Staucean Roman, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de
Apel Cahul din 20 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe
STAUCEAN Roman XXXXX, născut la
XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 30.11.2017 – 03.02.2021;
Instanța de apel: 18.03.2021 – 20.12.2021;
Instanța de recurs: 22.03.2022- 04.05.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, din 03 februarie 2021,
Staucean Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea
infracțiunilor prevăzute de:
- art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 7 ani închisoare;
- art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare;
- art. 172 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare;
- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare;
- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare;
- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Staucean Roman pedeapsa definitivă sub
formă de 10 (zece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
S-a încetat procesul penal de învinuire a lui Staucean Roman în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal în legătură cu retragerii plângerii
de către succesorul părții vătămate.
S-au respins solicitările procurorului privind încasarea din contul inculpatului a
cheltuielilor de judecată în sumă de 397 lei și încasarea în mod solidar de la inculpații
Vîhodeț Vladimir și Staucean Roman a cheltuielilor de judecată în sumă de 8579,50
lei, ca fiind neîntemeiate.
1
Prin aceeași sentință a fost condamnat și Vîhodeț Vladimir, însă din motiv că nu
a atacat decizia cu recurs ordinar Colegiul penal nu se va expune în privința lui.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță în fapt, a constatat că, Staucean
Roman la data de 31 august 2017 aproximativ la ora 00:00 împreună și de comun acord
cu Vîhodeț Vladimir, având scopul răpirii lui XXXXX, au pătruns ilegal prin forțarea
ușii în domiciliul lui Cocimari Ștefan situat în XXXXX.
Tot Staucean Roman, la data de 31 august 2017 aproximativ la ora 00:00, aflându-
se în XXXXX, acționând intenționat, prin înțelegere prealabilă, coordonat și împreună
cu Vîhodeț Vladimir, urmărind scopul răpirii lui XXXXX, au răpit-o pe ultima de la
domiciliul lui Cocimari Ștefan situat în XXXXX.
Tot Staucean Roman, în noaptea de 31 august spre 01 septembrie 2017 aflându-
se la marginea XXXXX, împreună și printr-o înțelegere prealabilă cu Vîhodeț
Vladimir, acționând intenționat, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, prin
constrângere fizică exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri pe diferite părți ale
corpului, dezbrăcând-o forțat, contrar voinței dânsei, au intrat pe rând în raport sexual
forțat în formă naturală cu XXXXX, cauzându-i acesteia potrivit raportului de
expertiză judiciară nr. 196 din 28 septembrie 2017, vătămări corporale neînsemnate.
Tot Staucean Roman în noaptea de 31 august spre 01 septembrie 2017 aflându-se
la marginea XXXXX, împreună și printr-o înțelegere prealabilă cu Vîhodeț Vladimir,
acționând intenționat, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă,
prin constrângere fizică exprimată prin aplicarea multiplelor lovituri pe diferite părți
ale corpului, dezbrăcând-o forțat, contrar voinței dânsei, au intrat pe rând în raport
sexual forțat în formă perversă cu XXXXX.
Staucean Roman în noaptea de 25 noiembrie 2017 spre 26 noiembrie, aflându-se
în XXXXX împreună și de comun acord cu Vîhodeț Vladimir, având intenție unică de
a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane au pătruns în Biserica Baptistă, situată în
XXXXX, de unde în mod tainic au sustras o chitară cu costul de 3500 lei și un proiector
cu costul de 8000 lei, prin ce a cauzat părții vătămate o pagubă materială în proporții
considerabile în sumă totală de 11.500 lei.
Tot el, în noaptea de 18 iulie 2017 spre 19 iulie, aflându-se în XXXXX, având
intenție de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane a pătruns în Biserica Baptistă,
situată în XXXXX, de unde în mod tainic a sustras un notebook de model ,,Asus” cu
costul de 3000 lei, care aparținea lui Sacalî Valentin, locuitor al XXXXX, prin ce a
cauzat părții vătămate o pagubă materială în proporții considerabile în sumă totală de
3000 lei.
Staucean Roman, în noaptea de 13 spre 14 octombrie 2017, având scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în automobilul de model ,,Mazda 323”
cu XXXXX, care era parcat în strada XXXXX și care aparținea lui Glibiciuc Bogdan,
de unde în mod tainic a sustras un modem pentru internet portabil ,,Unite” la prețul de
800 lei, un stic de memorie cu capacitatea de 1GB la prețul de 200 lei, un modulator
FM de culoare neagră la prețul de 100 lei, un stic cu capacitatea de 1GB de culoare
albastră la preț de 50 lei, un USB de culoare albă la preț de 50 lei, un încărcător pentru
2
telefon la prețul de 50 lei, un AUX la prețul de 50 lei, două parfumuri la prețul total de
300 lei, panoul de control al sistemului audio la prețul de 100 lei, actele automobilului
și oglinda retrovizoare, prin ce a cauzat părții vătămate Glibiciuc Bogdan un prejudiciu
considerabil în sumă totală de 1600 lei.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către
avocații Grosu Eugen și Baran Victor în interesele inculpatului și inculpatul, prin care
au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău.
3.1 Avocatul Baran Victor în interesele inculpatului a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii sau după caz fapta inculpatului nu întrunește
elementele infracțiunii.
În motivarea apelului a menționat că, pe cazul răpirii persoanei și violurilor,
lipsesc probe în sensul acuzării, considera că leziunile corporale i-au fost provocate
părții vătămate XXXXX după raportul sexual și nu confirmau aplicarea violenței și
supunerii victimei la act sexual forțat.
De asemenea, actul de răpire nu poate fi considerat că a avut loc, în condiția
deplasării pe jos și în lipsa de acțiuni violente premergătoare raportului sexual sau
deplasării.
În cazul furtului din automobilul lui Glibiciuc Bogdan lipsesc careva probe care
ar fi indicat prezența sa la fața locului sau pătrunderea în automobil.
Referitor la furtul din Biserica baptistă, a recunoscut vina. Menționează că doar a
avut loc calificarea exagerată ca două cazuri de furt. A pătruns de două ori în același
loc și trebuia să fie calificat ca o infracțiune continuă. În calitate de pedeapsă trebuia
să fie aplicată munca neremunerată în folosul comunității, deoarece a săvârșit
infracțiune mai puțin gravă și este de acord să execute o astfel de pedeapsă.
Totodată, invoca că inculpatul se află în relații de concubinaj și au un copil minor
la întreținere, deaceea pedeapsa privativă de libertate ar prejudicia membrii familiei .
3.2 Inculpatul Staucean Roman a declarat apel, solicitând casarea sentinței, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi sentințe de achitare pe art. 172, alin. (2), lit.
c), art. 172, alin. (2), lit. c), art. 179, alin. (2), art. 164, alin. (2) Cod penal.
În motivarea apelului a menționat că, instanța de fond a pus la baza sentinței
probe administrate de organul de urmărire penală cu grave încălcări ale Codului de
procedură penală.
Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 171, alin. (2), lit. c), art. 172, alin. (2),
lit. c) Cod penal, menționează că un act sexual la data de 31 august 2017, cu XXXXX
nu au întreținut. Toate probele prezentate de partea acuzării, pe art. 179, alin. (2), art.
171, alin. (2), lit. c), art. 172, alin. (2), lit. c), art. 164, alin. (2) Cod penal, au fost
administrate de către organul de urmărire penală greșit și puse la baza sentinței de
condamnare cu încălcarea Codului de procedură penală, or probele nu sunt concludente
și utile , inclusiv declarațiile lui Cocimari Maria, care în ședința de judecată a declarat
că despre cele întâmplate cunoaște din auzite, iar instanța nu a indicat din ce surse
cunoaște despre toate cele întâmplate.
3
Declarațiile succesorului părții vătămate XXXXX, Artimenco Igor, care nici nu o
cunoaște personal pe XXXXX, invoca că Artimenco Igor nu cunoștea nimic despre
acțiunile lui Staucean Roman și a auzit de la săteni că XXXXX a fost violată.
Martorul Crîlov Svetlana în ședința de judecată a declarat că a aflat de la vecini
că mama ei XXXXX a fost violată. Nu putea divulga numele persoanei care i-a
prezentat informația despre viol, deoarece persoana în cauză nu dorea probleme.
Susține că toate declarațiile sunt presupuneri.
Mai invoca apelantul că declarațiile părții vătămate XXXXX și Cocimari Ștefan,
care au fost date citirii în instanța de judecată sunt nelegitime, invocând că de mai multe
ori în cadrul urmăririi penale pentru aflarea adevărului, a solicitat organului de urmărire
penală prin cerere scrisă să fie efectuată confruntare între partea vătămată XXXXX și
Ștefan Cocimari, iar organul de urmărire penală din motive necunoscute a refuzat,
astfel, fiindu-i încălcat dreptul la apărare.
Susținea că probele pretinse a părții acuzării nicicum nu au putut sta la baza
învinuirii și condamnării lui Roman Staucean și Vîhodeț Vladimir, plângerea depusă
de XXXXX, (f.d.4), informația telefonică de șeful de post Cîșla IP Cantemir (f.d.6),
plângerea depusă de Ștefan Cocimari din 04 septembrie 2017 (f.d.90), invocând că
aceste probe conform art. 94 alin. (1) Cod de procedură penală, nu puteau fi admise ca
probe.
Totodată, menționează că procesul verbal de cercetare la fața locului din
04.09.2017 (f.d.92) a casei de locuit a lui Cocimari Ștefan, nu prezenta careva probe
concludente că el a intrat în gospodărie contrar voinței proprietarului.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d.7-10) nu prezenta careva probe că
raportul sexual între el și XXXXX a avut loc forțat, raportul de expertiză judiciară
nr.196 (f.d.71-71) nu prezenta o probă că raportul sexual între el și XXXXX a fost
forțat, declarațiile presupusei părți vătămate XXXXX (f.d.12) și declarațiile lui
Cocimari Ștefan (f.d.94) sunt declarații calomnioase, făcând referire la prevederile
art.371 Cod de procedură penală.
3.3 Avocatul Grosu Eugen în interesele inculpatului a solicitat casarea sentinței
cu rejudecarea cauzei conform procedurii primei instanțe prin care Staucean Roman pe
art. 179 alin. (1), 164 alin. (2) lit. c), 171 alin. (2) lit. c), 172 alin. (2) lit. c), 186 alin.
(2) lit. b), c) Cod penal să fie achitat pe motiv că faptele întruneau elementele
infracțiunilor incriminate și recunoașterea lui Staucean Roman vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul de la Biserică)
cu stabilirea unei pedepse non privative de libertate.
În motivarea apelului a invocat că, instanța a ignorat în totalitate declarațiile
inculpatului date în ședința de judecată.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2021,
apelul avocatului Grosu Eugen în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat.
Apelurile avocatului Baran Victor în interesele inculpatului și al inculpatului Staucean
Roman au fost admise cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care procesul penal de învinuire a lui
4
Staucean Roman în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal s-a
încetat în legătură cu retragerea plângerii de către succesorul părții vătămate.
Staucean Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de:
- art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal la 7 ani închisoare;
- art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare;
- art. 172 alin. (2) lit. c) Cod penal la, 6 ani închisoare;
- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare;
- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare;
- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare.
În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Staucean Roman, pedeapsă definitivă sub
formă de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Solicitările procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor
de judecată în sumă de 397 lei s-au respins ca fiind neîntemeiate.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță
examinând circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale, nu a dat o încadrare
juridică acțiunilor inculpatului, greșeală procedurală care nu poate fi lăsată în afara
atenției instanței de apel și care a determinat necesitatea rejudecării cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri judecătorești.
Analizând probele prezentate de acuzatorul de stat în susținerea învinuirii
imputate inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,
instanța de apel a considerat că aceste probe au dovedit incontestabil vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 179, alin. (1), 164, alin. (2),
lit. e), 171, alin. (2), lit. c), 172, alin. (2), lit. c), 186, alin. (2), lit. b), c), d), 186, alin.
(2), lit. c), d), 186, alin. (2), lit. c), d) Cod penal.
Referitor la apelul depus de avocatul Grosu Eugen, instanța de apel a indicat că
potrivit materialelor cauzei sentința a fost pronunțată în ședință publică la 03.02.2021
în prezența inculpatului (f.d. 124, vol. VI). Prin decizia Oficiului Teritorial Cahul al
CNAJGS nr.0573/ACP din 30.03.2021, avocatul Grosu Eugeniu a fost numit avocatul
lui Staucean Roman pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat (f.d.202, vol.
VI), fapt confirmat și prin mandatul avocatului Grosu Eugen din 30.03.2021 (f.d.21,
vol. VII).
Instanța de apel a constatat că, apelul avocatului Grosu Eugeniu înaintat împotriva
sentinței a fost înregistrat în Curtea de Apel Cahul la 20.12.2021, astfel s-a atestat că
cererea de apel a fost depusă peste termen, cu omiterea termenului de declarare a
apelului împotriva sentinței. Termenul de declarare a apelului prevăzut în art. 402 Cod
de procedură penală este un termen de decădere, sub aspectul naturii juridice, astfel că,
nerespectarea acestuia atrage recunoașterea tardivității cererii de apel și respingerea
acesteia ca tardivă.
S-a stabilit că avocatul Grosu Eugeniu cunoștea despre faptul că a fost numit în
calitate de avocat pe cauza penală respectivă reprezentând interesele inculpatului, a fost
5
citat legal pentru ședințele de judecată, a fost prezent la ședințele de judecată, a făcut
cunoștință cu materialele dosarului, cunoștea soluția de condamnare și limitele
pedepsei penale care i-au fost aplicate lui Staucean Roman, astfel că, avocatul Grosu
Eugeniu a avut posibilitatea în termen legal să procedeze la declararea căii de atac.
Referitor la argumentul avocatului Baran Victor precum că faptele incriminate
inculpatului pe episoadele de la Biserica baptistă nu constituiau două infracțiuni, dar o
infracțiune prelungită, instanța de apel menționând în acest sens că, potrivit art. 30,
alin. (1), (2) Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție
unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu
un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune. Infracțiunea prelungită se
consumă din momentul săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale.
Totodată, s-a menționat că, infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, este o
infracțiune materială și se consideră consumată din momentul în care făptuitorul a
obținut posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile luate. Astfel, luând
în considerație că un episod a fost comis la data de 18 iulie 2017 spre 19 iulie 2017, iar
al doilea la data de 25 noiembrie 2017 spre 26 noiembrie 2017, rezultă că, prima
infracțiune s-a consumat din momentul în care Staucean Roman a avut posibilitatea
reală de a se folosi sau a dispune de bunul sustras, astfel , în speță nu se reține săvârșirea
unei infracțiunii prelungite, dar a două infracțiuni.
Referitor la argumentul invocat de avocatul Baran Victor referitor la faptul că, în
cazul furtului din automobilul lui Glibiciuc Bogdan lipsesc careva probe care ar indica
prezența inculpatului la fața locului sau pătrunderea în automobil, instanța de apel l-a
respins ca fiind neîntemeiat, or, potrivit procesului-verbal de prezentare spre
recunoaștere după fotografie din 13 februarie 2018, martorul Fulger Mihail a indicat
fotografia cu nr.3, fiind fotografia persoanei bănuite Staucean Roman, potrivit
declarațiilor martorului Fulger Mihail, ultimul a procurat un modem la suma de 250 lei
de la Staucean Roman, (care ulterior a fost recunoscut prin fotografie), declarațiile
părții vătămate Glibiciuc Bogdan care a declarat că din automobil i-a fost sustras un
modem de internet portabil, cât și alte lucruri.
Inculpatul Staucean Roman a criticat declarațiile succesorilor părților vătămate,
însă instanța de apel a indicat că faptul că succesorii părților vătămate au aflat despre
cele întâmplate de la vecini sau săteni, nu rezultă că probele respective au fost
administrate cu încălcarea celor menționate în alin. (1) art. 94 Cod de procedură penală.
În baza celor expuse, instanța de apel nu a constatat nici un temei prevăzut de art. 94
Cod de procedură penală, care ar duce la excluderea probelor indicate din dosar.
Referitor la argumentul că, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04
septembrie 2017 (f.d.92) a casei de locuit lui Cocimari Ștefan, nu prezintă careva probe
concludente că inculpații au intrat în gospodăria ultimului contrar voinței lui, s-a reținut
că, pătrunderea inculpaților în gospodăria lui Cocimari Ștefan, contrar voinței lui, nu
se confirmă doar prin această probă ci în coroborare cu declarațiile părților vătămate,
a martorului Crîlov Svetlana cât și a plângerii depuse de partea vătămată Cocimari
Ștefan la organul de poliție.
6
Referitor la alegația că procesul-verbal de cercetare la fața locului cât și raportul
de expertiză judiciară nr.196 nu prezintă probe că raportul sexual între inculpați și
XXXXX a avut loc forțat, instanța de apel a apreciat critic, și făcând referire la analiza
probelor că au fost depistate leziuni corporal, a conchis că probele examinate în
ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților.
La individualizarea pedepsei s-a ținut cont că inculpatul Staucean Roman
locuiește în concubinaj, are copii minori, nu este angajat în câmpul muncii, deseori
face abuz de băuturi alcoolice, este o persoană agresivă, scandaloasă, cu vecinii și
locuitorii satului să află în relații ostile (f.d. 43, vol. IV), potrivit revendicării anterior
a fost în conflict cu legea penală (f.d. 76-78, vol. III). Circumstanțe atenuante nu au
fost reținute, iar în calitate de circumstanțe agravante, s-a reținut săvârșirea
infracțiunilor de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune
similară (f.d. 88, vol. III).
În opinia instanțe de apel, pedeapsa stabilită lui Staucean Roman era una legală,
echitabilă și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise și cu atitudinea acestuia
față de acțiunile prejudiciabile și care va fi în măsură să atingă scopul pedepsei penale
de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a vinovatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea lui cât și a altor persoane.
Instanța de apel a constatat că, procurorul prin rechizitoriu a solicitat încasarea și
punerea pe seama inculpatului a cheltuielilor de judecată în sumă de 397 lei și încasarea
în mod solidar din contul inculpaților plata cheltuielilor de judecată în sumă de 8579,50
lei.
În conformitate cu prevederile art. 143, 227 Cod de procedură penală, s-a reținut
că, efectuarea raportul de expertiză judiciară nr. 327 din 25 septembrie 2017 (f.d.79-
80; vol. IV) și raportul de expertiză judiciară nr. 196 din 28 septembrie 2017 (f.d.81-
82, vol. IV) au fost dispuse de către organul de urmărire penală în vederea acumulării
probelor care confirmă vinovăția inculpaților, fiind acțiune procesuală ce ține de
administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării învinuirii și atragerea
persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina părții acuzării.
Mai mult, potrivit art. 75, alin. (3) din Legea cu privire la expertiza judiciară și
statutul expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016 (M.O. nr. 157-162/316 din
10.06.2016), s-a stipulat că, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei
sânt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 142, alin. (2) Cod de procedură penală. În acest context, se
atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizelor judiciare a fost organul de
urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării.
Instanța de apel a constatat că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în
vederea demonstrării vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, prin
numirea efectuării expertizelor judiciare reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate
din bugetul statutului și în această parte cerințele procurorului necesită a fi respinse.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul Staucean Roman a
atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură
7
penală, solicitând casarea deciziei.
În motivare recurentul a indicat dezacordul cu probele dispuse de procuror și
anume declarațiile părților vătămate, succesorilor părților vătămate, martorului Crîlov
Svetlana și altor probe indicate în recurs și recunoașterea lor drept inadmisibile în
conformitate cu art. 94 alin. (4) Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, pe motiv că nu îndeplinește
cerințele de formă și conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului
din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza
temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie
să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de
art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel.
În speță, recurentul critică hotărârea, solicitând reaprecierea probelor aduse de
procuror, însă nu face trimitere la prevederile art. 427 Cod de procedură penală sau la
presupusele erori depistate în decizie.
Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor nu poate fi supusă analizei
la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este
abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter
procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține
de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de
recurs.
Mai mult, aprecierea sau reaprecierea probelor nu constituie un temei de drept
separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,
invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice temei legal.
Prin urmare, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt
corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroarea
de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele de fapt ale
cauzei cărora acestea se circumscriu.
Pe această linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a unor
temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate face
8
obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit
art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de
urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte
interese decât interesele legii. Completarea cererii de recurs cu argumente ce ar suplini-
o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întreg
procesul penal.
Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției
de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpatul Staucean Roman
deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul STAUCEAN Roman
XXXXX, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20
decembrie 2021, în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de
conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 iunie 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
9