1ra-62/2022 — art. 287 alin. 3, 187 alin. 2 lit. c, e, f, 349 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3, 187 alin. 2 lit. c, e, f, 349 alin. 1 CP
- Temei legal
- nu a indicat niciun temei prevazut la art. 427 CPP
1ra-62/2022 — art. 287 alin. 3, 187 alin. 2 lit. c, e, f, 349 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-62/2022
(1-18113473-01-1ra-13012022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
16 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul
Arămescu Ivan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 29 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe
ARĂMESCU Ivan XXXXX, născut la
XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 24.07.2018-05.04.2021;
Instanța de apel: 26.04.2021-29.09.2021;
Instanța de recurs: 13.01.2022- 16.02.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central, din 05 aprilie 2021,
Arămescu Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor
prevăzute de:
- art. 187 alin. (2) lit. c), e) și f) Cod penal, la 7 ani închisoare, fără amendă;
- art. 287 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare;
- art. 349 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilit definitiv lui Arămescu Ivan pedeapsa de
8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal i s-a adăugat la pedeapsa aplicată prin
sentință, parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin Decizia Curții de Apel
Chișinău din 11 decembrie 2019, și s-a stabilit definitiv lui Arămescu Ivan pedeapsă
sub formă de închisoare pe termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
și a exercita activități legate de gestionarea substanțelor chimice și farmaceutice pe
termen de 1 an și amenda de 800 u.c., ceea ce constituie suma de 40.000 lei, cu
executarea pedepsei stabilite în penitenciar de tip semiînchis.
1
S-a încasat de la Arămescu Ivan în beneficiul statului suma de 1216 lei, cu titlu
de cheltuieli de judecată legată de efectuarea expertizei criminalistice.
Cererea procurorului de încasare a cheltuielilor suportate pentru combustibilul
cheltuit în mărime de 566 lei a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Arămescu
Ivan la data de 05.05.2018, în intervalul de timp cuprins între ora 19:00 și 21:00,
aflându-se în stare de ebrietate în curtea blocului de locuit de pe XXXXX, acționând
cu intenție directă, urmărind scopul săvârșirii unui act de huliganism, încălcând
grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, în
prezența mai multor persoane, manifestând o obrăznicie deosebită și demonstrând o
lipsă de respect față de cei prezenți, în vederea realizării acțiunilor sale huliganice,
preferând în glas expresii indecente și injurioase, s-a apropiat de Sîrbu Vasile și i-a
aplicat mai multe lovituri cu un lanț de la motoferestrău în regiunea capului, iar atunci
când sora lui Vasile, Nadejda s-a implicat pentru a-i lua apărarea lui Vasile, Arămescu
Ivan a apucat-o de mâna și o numea cu cuvinte necenzurate, ultimul încetând acțiunile
sale huliganice doar după intervenția mamei lui Sîrbu Nina care de asemenea a fost
numită cu cuvinte necenzurate.
Tot el, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 06.05.2018, după ce
grupa operativă a Inspectoratului de Poliție Strășeni examinase conflictul ce a avut
loc în curtea blocului și plecase de la fața locului, pe la ora 19:00, fiind în curtea
blocului de locuit de pe XXXXX, s-a apropiat de Sîrbu Vasile și i-a aplicat mai multe
lovituri în regiunea pieptului, iar mai târziu aproximativ la ora 21.00, Arămescu Ivan
a revenit la domiciliul lui Sîrbu Vasile situat în XXXXX, și încălcând grosolan
ordinea publică exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate care s-a
realizat prin proferarea în glas de expresii indecente și injurioase, a început a lovi în
ușa de la intrare a apartamentului, a amenințat-o pe Mașco Nadejda, astfel
manifestând o obrăznicie deosebită.
În urma acțiunilor huliganice, lui Sîrbu Vasile i-au fost cauzate potrivit
concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 201831D0070 din 29.05.2018
vătămări corporale sub formă de plagă contuză pe cap, care s-a format sub acțiunea
traumatică a unui corp contondent, ce duce la dereglarea sănătății până la 21 zile, se
califică ca vătămări corporale ușoare - acțiuni încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod
penal.
Tot el, la 21 septembrie 2018, în jurul orelor 19:30, aflându-se la domiciliul său
situat în XXXXX, fiind în stare de ebrietate, intenționat, având scopul de sistare a
activității de serviciu și schimbării caracterului ei în interesul său, a subofițerului de
sector al Sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Glodeni Istrati Galina
Nicolae, care fiind implicată în serviciu în cadrul Grupei Operative al IP Glodeni al
Sectorului de Poliție nr.1 ca persoană cu funcții de răspundere cu atribuții de prevenire
și curmare a infracțiunilor, s-a deplasat la fața locului împreună cu polițistul Ciobanu
Mihail în scopul documentării înștiințării telefonice nr. 2982 din 21 septembrie 2018
ora 19:05 privind cazul de tentativă de suicid a lui Arămescu Ivan, s-a adresat lui
2
Istrati Galina cu cuvinte necenzurate, i-a smuls din mâna telefonul mobil cu care
aceasta efectua fotografierea la fața locului, apoi cu un cuțit de bucătărie avut asupra
sa, a încercat să-i aplice lui Istrati Galina o lovitură cu cuțitul, iar când ultima s-a ferit
într-o parte, a amenințat-o cu moartea cu cuțitul, fiind ulterior reținut de către
angajatul de poliție Ciobanu Mihail - acțiuni încadrate în baza art. 349 alin. (1) Cod
penal.
Tot el, la 06.04.2019 aproximativ la ora 21:15, aflându-se pe XXXXX, urmărind
scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, având asupra sa un
hanorac utilizat pentru a-i astupa partea de sus a corpului, aplicând violență
nepericuloasă pentru viață și sănătatea persoanei, manifestată prin lovituri cu mâna
peste față și alte părți ale corpului, i-a provocat traumatism cranio cerebral închis
manifestat prin conctuzie cerebrală de gradul I, echimoze multiple la nivelul feței,
excoriații cu echimoze la nivelul buzei superioare, echimoze la nivelul glandei
mamare pe stânga, care conform raportului de expertiză judiciară din 28.05.2019
condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală
ușoară, în mod deschis a sustras de la Țîcu Silvia, geantă din piele de culoare cafenie
închis cu valoarea de 500 lei în care se aflau: 3 înghețate ,,cornișor” în valoare de 30
lei, buletinul de identitate pe numele ultimei, o bancnotă cu nominalul 20 lei, cheile
de la serviciu și cheile de la domiciliu, un pachet de cafea ,,Jacobs” de 400 gr la prețul
de 200 lei, un calculator de model ,,citizen” la preț de 300 lei, ochelari de vedere la
preț de 3000 lei, astfel cauzând părții vătămate dureri fizice, psihice și o daună
materială în proporții considerabile în sumă totală de 4050 lei -acțiuni încadrate în
baza art. 187 alin. (2) lit. c), e) și f) Cod penal.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către avocatul Gumeniuc Ion în interesele inculpatului și de inculpat, prin care au
solicitat casarea sentinței.
3.1 Avocatul Gumeniuc Ion în interesele inculpatului a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță cu achitarea integrală a ultimului din motivul lipsei elementelor
constitutive ale infracțiunilor incriminate.
În motivarea cererii a fost indicat că, pe epizodul de huliganism, Arămescu
Ivan vina în comiterea infracțiunii menționate nu a recunoscut și a declarat, că în
timpul menționat el nici nu se afla în XXXXX, ci în XXXXX, unde activa în calitate
de conducător auto în firma "Alfataxi", fapt confirmat prin înregistrării din telefonul
său mobil, care au fost vizionate și de către colaboratorii IP Strășeni Aliona Șimcic și
Aurel Coșparmac, care nu au fost audiați în calitate de martori. Partea vătămată Sîrbu
Vasile și martorii, care îi sunt membri de familie, au depus declarații contradictorii.
Pe epizodul de jaf, Arămescu Ivan nu a recunoscut vina și a declarat că în seara
dată împreună cu soția, vecinul Pogonii Mișeli și încă două persoane, în perioada de
la ora 21:00 și până la 22:00 se aflau în XXXXX pentru a luat o fereastră. Declarațiile
menționate nu au fost verificate. Însăși partea vătămată Țîcu Silvia a declarat, că nu a
văzut fața atacatorului și nu i-a auzit glasul, iar la poliție a indicat la Arămescu Ivan
3
din motiv că el după statură și corpolență se asemăna cu figura atacatorului. În același
timp ea a confirmat, că celelalte persoane care i-au fost prezentate spre recunoaștere,
nu se asemănau cu inculpatul. Deci, pretinsa recunoaștere a fost efectuată cu grave
abateri ale prevederilor legislației și urmează a fi recunoscută nulă.
Consideră că, în timpul cercetării judecătorești partea vătămată a indicat că i-a
fost sustras buletinul de identitate, care ulterior a fost găsit de către martorul Baltag
Silviana. Indică că, în același timp acuzarea mai prezintă în calitate de probă
suplimentul la buletinul de identitate, găsit în timpul percheziției la domiciliul
inculpatului. Cu toate că ultimul de la bun început a declarat, că suplimentul i-a fost
aruncat și a solicitat ridicarea urmelor dactiloscopice, acest fapt nu a fost verificat.
Menționează că descifrările telefonice efectuate de pe telefonul cu nr. XXXXX,
la care se referea procurorul ca pretinsă probă, în realitate doar au demonstrat că
telefonul de care se folosea soția inculpatului se afla pe teritoriul mun. Strășeni, fără
concretizarea regiunii concrete, iar imaginile de pe înregistrările video prezentate de
către procuror, doar demonstrau că vizavi de stația de parcare auto, unde a avut loc
jaful, o persoană de gen feminin se îndreaptă spre centrul municipiului, iar un bărbat
- spre magazinul Linela, adică în partea opusă locului infracțiunii.
Referitor la epizodul prevăzut de art. 349 Cod penal, Arămescu Ivan după o
ceartă cu soția și-a tăiat vinele, fără a atinge careva interese ale altor persoane. Despre
cele întâmplate, poliția a fost informată de către medicii de la ambulanță. Deci, în
lipsa indicilor comiterii vreunei infracțiuni ori încălcării ordinii publice care era
sensul înregistrării video al lui Arămescu Ivan. Cu atât mai mult, nu numai în lipsa
acordului posesorului gospodăriei private, ci chiar în pofida cerințelor lui de a înceta
filmarea, însuși partea vătămată Istrati Calina, în timpul cercetării judecătorești a
indicat, că Arămescu Ivan, î-i cerea să nu-l filmeze, nu i-a smuls telefonul din mâna,
ci a lovit-o peste mâină și ea l-a scăpat jos, verbal ori cu cuțitul nu a amenințat-o.
Consideră că, inculpatul a fost pur și simplu provocat de către colaboratorii de
poliție și că sentința este bazată în exclusivitate pe declarații contradictorii, pe date ce
nu pot fi admise ca probe și pe presupuneri.
3.2 Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond inculpatul a declarat
apel împotriva sentinței, considerând-o ilegală.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie
2021, apelurile avocatului Gumeniuc Ion în interesele inculpatului și a inculpatului
au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de
judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia
că, inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. c), e), f), 287
alin. (3), 349 alin. (1) Cod penal.
Motivele invocate de apărător și inculpat, instanța de apel le-a considerat drept
opinii subiective, or, prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția
în privința inculpatului în comiterea infracțiunii, luând în considerație probele
administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de
4
judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 al. (4) Cod de
procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării
reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la
concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptelor expuse și
prezența în acțiunile lui a elementelor infracțiunilor incriminate.
Nerecunoașterea vinei de către inculpat instanța de apel a apreciat-o ca o metodă
de apărare fiind și un drept al său de a nu se auto incrimina, garantat de art. 66 Cod
de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal
are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor
false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificată ca circumstanță agravantă
la stabilirea pedepsei penale.
Faptul că inculpatul nu a recunoscut vinovăția la nici o etapă a procesului penal,
nu constituie un temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea vinovăției este un
drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare a
acestora.
În contextul art. 76 Cod penal circumstanțe atenuante nu a fost identificate, însă
ca circumstanță agravantă s-a restabilit săvârșirea infracțiunii de către o persoană care
anterior a mai fost condamnată pentru infracțiuni similare.
Instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului
pedepsei a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de
gravitatea infracțiunilor săvârșite, art. 287 alin. (3), 187 alin. (2) lit. c), e), f)
atribuindu-se la categoria infracțiunilor grave, art. 349 alin. (1) Cod penal la categoria
infracțiunilor ușoare, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de
personalitatea inculpatului care anterior a fost condamnat, nu se află la evidență la
medicul narcolog sau psihiatru.
Așa dar, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității
inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel
de înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța a considerat că în
coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea
inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu
aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.
De asemenea, având în vedere că inculpatul anterior a fost condamnat prin
sentința judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 07 decembrie 2018, fiindu-i
stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) Cod penal cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de gestionarea substanțelor
chimice și farmaceutice pe un termen de 1 an și amenda de 800 u.c., ceea ce constituie
suma de 40.000 lei, instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este
echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și
intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de
5
inculpat, iar pedeapsa stabilită este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul
în contextul gradului de pericol social al faptelor comise de inculpat.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs
ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând
casarea deciziei.
În motivare a indicat că nu este de acord cu sentința și decizia instanței de apel,
care nu au atras atenția la probele prezentate de recurent ce demonstrează că
declarațiile părții vătămate și cu cele ale martorilor se contrazic. Menționează că
partea vătămată și-a schimbat declarațiile pe parcursul judecării cauzei.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului
inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, pe motiv că nu
îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de
procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în
baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres
de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel.
Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor legale enunțate, nu este indicat
niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind
omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității
hotărârilor contestate în acest sens.
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile
de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul
ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se
expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.
Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și
nu exprimă alte interese decât interesele legii.
6
Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției
de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpat, deoarece acesta nu
întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul ARĂMESCU Ivan
XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29
septembrie 2021, în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de
conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 aprilie 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
7