1cs-169/22 — art. 191 alin. 5 CP

Dosarul nr. 1cs-169/2022

1-11097706-01-1cs-07062022

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând cererea avocatului Pavel Dumitru cu condamnatul Țopa

Viorel, privind strămutarea judecării cauzei penale (nr.1a-1329/21; nr. 1-

11097706-02-1a-24062021) în privința condamnatului Țopa Viorel

xxxxx, în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău,

la o altă instanță egală în grad,

A C O N S T A T A T :

penală (nr. 1a-1329/21; nr. 1-11097706-02-1a-24062021), la apelurile

declarate de către procuror și de către avocatul Pavel Dumitru în numele

condamnatului Țopa Viorel, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 10 iunie 2021, prin care: „a fost respinsă propunerea

procurorului în PC COCS, Roman Rusu, privind revizuirea procesului penal

în cauza penală nr. 1-95/2012 de condamnare a lui Țopa Viorel Tudor în

baza art. 191 alin. (5) Cod penal, ca fiind neîntemeiată și lipsită de suport

juridic”.

cererea avocatului Pavel Dumitru cu condamnatul Țopa Viorel, privind

strămutarea judecării cauzei menționate de la Curtea de Apel Chișinău în

altă instanță egală în grad, invocând-se următoarele motive:

- pe cazul dat, plângerea depusă de Țopa Viorel la CtEDO a fost deja

comunicată Guvernului. În acest context, dar și în cadrul procedurii de

revizuire inițiate, autoritățile competente au intenționat să corecteze

gravele ilegalități admise anterior, când l-au condamnat arbitrar pe Țopa

Viorel, inclusiv cu încălcarea principiului non bis în idem. Arbitrariul a

fost comis la comanda lui Plahotniuc Vladimir, aici fiind relevante și

declarațiile publice ale autorităților cu referință la reabilitarea victimelor

regimului;

- pe parcursul judecării cauzei în ordine de apel au avut loc mai

multe schimbări de complet, au fost înaintate cereri de accelerare și

recuzare, care au fost respinse neîntemeiat. Astfel, derularea succesivă a

evenimentelor procesuale le crează senzația că nu se va obține o judecare

echitabilă a cauzei date în Curtea de Apel Chișinău. Aici menționând

1

încălcarea flagrantă a regulilor aferente compunerii instanței de judecată,

indicate în art. 31 Cod de procedură penală;

- activitatea dată a instanței de apel, de schimbare multiplă și

neîntemeiată a completului de judecători, contravine expres prevederilor

art. 6 §1 și 2 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale. Normele enunțate, au fost ignorate de către

instanța de apel, scopul evident fiind obținerea prin metode frauduloase

în complet a unor judecători care îndeplinesc cerințele comanditarului

fabricării acestui dosar - Plahotniuc Vladimir - și care încă continuă să

mențină controlul asupra activității Curții de Apel Chișinău;

- în contextul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului

și, în special, a hotărârii din 09.10.2008 în Cauza lui Moiseev vs Federația

Rusă, s-a susținut că schimbarea completului de judecată din motive ce

nu pot fi stabilite și care nu au fost prevăzute de garanții procesuale, se

consideră o încălcare a art. 6 CEDO - dreptului la un proces echitabil;

- instanța nu a fost compusă potrivit legii, încălcări ce aduc atingere

prin nerespectarea art. 6 CEDO - dreptul la un proces echitabil, cât și art.

61 alin. (11) din Legea nr. 514 - XIII din 20.07.1995 privind organizarea

judecătorească;

- strămutarea este remediul procesual reglementat de cod în vederea

înlăturării situațiilor care pun în pericol normala desfășurare a procesului

penal datorită unor stări de fapt neconvenabile existente la locul unde

urmează să fie judecată cauza penală care face obiectul acelui proces. În

virtutea suspiciunilor întemeiate în existența conexiunilor între mai mulți

magistrați ai Curții de Apel Chișinău cu comanditarul dosarului penal în

cauză - oligarhul Plahotniuc Vladimir, consideră că aceasta face

imposibilă obținerea unei soluționări obiective și complete a cauzei la

Curtea de Apel Chișinău.

Colegiul penal notează următoarele.

Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de strămutare.

Potrivit art. 46 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, Curtea

Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța

competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se

poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură

desfășurarea normală a procesului. Strămutarea cauzei poate fi cerută de

președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.

Potrivit art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală, cererea de

strămutare, trebuie să fie motivată, și se adresează Curții Supreme de

Justiție cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești.

Documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta dacă sunt

deținute de partea care cere strămutarea.

Analizând cererea de strămutare și motivele acesteia în raport cu

materialele cauzei și prevederile menționate, Colegiul penal constată că

cererea de strămutare nu conține motive care potrivit Legii ar constitui

temei de strămutare a dosarului nominalizat, deoarece circumstanțele

2

invocate nu cad sub incidența instituției strămutării judecării cauzei, așa

cum se solicită în prevederile art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, alegațiile avocatului Pavel Dumitru și a

condamnatului privind lipsa de imparțialitate a tuturor magistraților din

cadrul Curții de Apel Chișinău sunt premature, întrucât asupra

judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii și nu fac parte

din complet, în esență nu pot plana careva suspiciuni de imparțialitate,

fiind de drept inadmisibile, iar opinia subiectivă asupra activității unui

judecător sau complet, nu justifică prin sine solicitarea privind

strămutarea cauzei la o altă instanță.

Eventuală situație de incompatibilitate a judecătorilor vizați la caz,

prevede o altă procedură, ce este reglementată de dispozițiile art. art. 33-

35 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal reamintește că, potrivit art. 26 Cod de

procedură penală – la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii

sunt independenți și se supun numai Legii, fără careva imixtiune, fiind

obligați să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa.

Cu referire la garanțiile unui proces echitabil invocat de către

avocatul condamnatului, Colegiul penal notează că, Curtea Europeană a

stabilit că imparțialitatea judecătorului se apreciază atât conform unei

abordări subiective, care ia în considerare convingerile personale sau

interesele judecătorului într-o cauză, cât și conform unui test obiectiv,

care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a

exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Demicoli

v. Malta, nr. 13057/87, hotărâre din 27 august 1991, p.40). În același

timp, Curtea reține că liberul acces la justiție semnifică faptul că orice

persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea

drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, și acest drept nu

poate fi supus niciunei condiționări. Astfel, Curtea menționează că, prin

prisma art. 6 par.1 din Convenția Europeană, precum și prin prisma

jurisprudenței Curții Europene, dreptul de acces la justiție nu poate fi

absolut, el poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cât timp

acestea sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit [Ashingdane

v.Regatul Unit, hotărârea din 28 mai 1985, Buijen v. Germania, hotărârea

din 1 aprilie 2010]. Curtea Europeană a statuat că, dincolo de limitele care

circumscriu conținutul acestui drept, există loc pentru restrângeri aduse

implicit. Cu toate acestea, limitările nu trebuie să restrângă dreptul de

acces într-atât, încât să fie atinsă însăși substanța sa.

În acest sens, Colegiul penal consideră necesar de a evidenția faptul

că, procedura de înaintare a cererii de strămutare, la caz, a îmbrăcat

forma unui contencios care reclamă un tratament jurisdicțional, adică

respingerea cererii de recuzare, însă Colegiul penal reamintește că

strămutarea unei cauze constă în soluționarea chestiunii de administrare

a actului de justiție, urmărindu-se scopul de judecare obiectivă, rapidă,

completă și asigurării desfășurării normale a procesului.

Prin prisma celor menționate, Colegiul penal reține că regulile

procedurale sub aspectul lipsei de imparțialitate nu sunt reguli de drept

3

comun privind judecarea în fond a cauzei, ele au un caracter special, de

verificare a conformității motivelor invocate de recuzare și abținere, cu

cele prevăzute de Lege.

În acest context, Colegiul penal concluzionează că, cererea de

strămutare înaintată de către avocatul Pavel Dumitru și condamnatul

Țopa Viorel, este neîntemeiată și respectiv urmează a fi respinsă.

Colegiul penal

D I S P U N E :

Se respinge cererea avocatului Pavel Dumitru cu condamnatul Țopa

Viorel, privind strămutarea judecării cauzei penale (nr. 1a-1329/21; nr. 1-

11097706-02-1a-24062021) în privința condamnatului Țopa Viorel

xxxxx, în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău,

la o altă instanță egală în grad.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 15 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

4