1cs-169/22 — art. 191 alin. 5 CP

Dosarul nr. 1cs-169/2022 1-11097706-01-1cs-07062022 Curtea Supremă de Justiție Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie Examinând cererea avocatului Pavel Dumitru cu condamnatul Țopa Viorel, privind strămutarea judecării cauzei penale (nr.1a-1329/21; nr. 1- 11097706-02-1a-24062021) în privința condamnatului Țopa Viorel xxxxx, în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, A C O N S T A T A T : 1. În procedura Curții de Apel Chișinău, se află în examinare cauza penală (nr. 1a-1329/21; nr. 1-11097706-02-1a-24062021), la apelurile declarate de către procuror și de către avocatul Pavel Dumitru în numele condamnatului Țopa Viorel, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 iunie 2021, prin care: „a fost respinsă propunerea procurorului în PC COCS, Roman Rusu, privind revizuirea procesului penal în cauza penală nr. 1-95/2012 de condamnare a lui Țopa Viorel Tudor în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, ca fiind neîntemeiată și lipsită de suport juridic”.

2. La 01 iunie 2022, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit cererea avocatului Pavel Dumitru cu condamnatul Țopa Viorel, privind strămutarea judecării cauzei menționate de la Curtea de Apel Chișinău în altă instanță egală în grad, invocând-se următoarele motive: - pe cazul dat, plângerea depusă de Țopa Viorel la CtEDO a fost deja comunicată Guvernului. În acest context, dar și în cadrul procedurii de revizuire inițiate, autoritățile competente au intenționat să corecteze gravele ilegalități admise anterior, când l-au condamnat arbitrar pe Țopa Viorel, inclusiv cu încălcarea principiului non bis în idem. Arbitrariul a fost comis la comanda lui Plahotniuc Vladimir, aici fiind relevante și declarațiile publice ale autorităților cu referință la reabilitarea victimelor regimului; - pe parcursul judecării cauzei în ordine de apel au avut loc mai multe schimbări de complet, au fost înaintate cereri de accelerare și recuzare, care au fost respinse neîntemeiat.

Astfel, derularea succesivă a evenimentelor procesuale le crează senzația că nu se va obține o judecare echitabilă a cauzei date în Curtea de Apel Chișinău. Aici menționând 1 încălcarea flagrantă a regulilor aferente compunerii instanței de judecată, indicate în art. 31 Cod de procedură penală; - activitatea dată a instanței de apel, de schimbare multiplă și neîntemeiată a completului de judecători, contravine expres prevederilor art. 6 §1 și 2 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Normele enunțate, au fost ignorate de către instanța de apel, scopul evident fiind obținerea prin metode frauduloase în complet a unor judecători care îndeplinesc cerințele comanditarului fabricării acestui dosar - Plahotniuc Vladimir - și care încă continuă să mențină controlul asupra activității Curții de Apel Chișinău; - în contextul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și, în special, a hotărârii din 09.10.2008 în Cauza lui Moiseev vs Federația Rusă, s-a susținut că schimbarea completului de judecată din motive ce nu pot fi stabilite și care nu au fost prevăzute de garanții procesuale, se consideră o încălcare a art. 6 CEDO - dreptului la un proces echitabil; - instanța nu a fost compusă potrivit legii, încălcări ce aduc atingere prin nerespectarea art. 6 CEDO - dreptul la un proces echitabil, cât și art. 61 alin. (11) din Legea nr. 514 - XIII din 20.07.1995 privind organizarea judecătorească; - strămutarea este remediul procesual reglementat de cod în vederea înlăturării situațiilor care pun în pericol normala desfășurare a procesului penal datorită unor stări de fapt neconvenabile existente la locul unde urmează să fie judecată cauza penală care face obiectul acelui proces.

În virtutea suspiciunilor întemeiate în existența conexiunilor între mai mulți magistrați ai Curții de Apel Chișinău cu comanditarul dosarului penal în cauză - oligarhul Plahotniuc Vladimir, consideră că aceasta face imposibilă obținerea unei soluționări obiective și complete a cauzei la Curtea de Apel Chișinău. 3. Soluționând cererea de strămutare în raport cu prevederile Legii Colegiul penal notează următoarele. Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de strămutare. Potrivit art. 46 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.

Strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți. Potrivit art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală, cererea de strămutare, trebuie să fie motivată, și se adresează Curții Supreme de Justiție cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești. Documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta dacă sunt deținute de partea care cere strămutarea. Analizând cererea de strămutare și motivele acesteia în raport cu materialele cauzei și prevederile menționate, Colegiul penal constată că cererea de strămutare nu conține motive care potrivit Legii ar constitui temei de strămutare a dosarului nominalizat, deoarece circumstanțele 2 invocate nu cad sub incidența instituției strămutării judecării cauzei, așa cum se solicită în prevederile art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, alegațiile avocatului Pavel Dumitru și a condamnatului privind lipsa de imparțialitate a tuturor magistraților din cadrul Curții de Apel Chișinău sunt premature, întrucât asupra judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii și nu fac parte din complet, în esență nu pot plana careva suspiciuni de imparțialitate, fiind de drept inadmisibile, iar opinia subiectivă asupra activității unui judecător sau complet, nu justifică prin sine solicitarea privind strămutarea cauzei la o altă instanță. Eventuală situație de incompatibilitate a judecătorilor vizați la caz, prevede o altă procedură, ce este reglementată de dispozițiile art. art. 33- 35 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal reamintește că, potrivit art. 26 Cod de procedură penală – la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sunt independenți și se supun numai Legii, fără careva imixtiune, fiind obligați să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa. Cu referire la garanțiile unui proces echitabil invocat de către avocatul condamnatului, Colegiul penal notează că, Curtea Europeană a stabilit că imparțialitatea judecătorului se apreciază atât conform unei abordări subiective, care ia în considerare convingerile personale sau interesele judecătorului într-o cauză, cât și conform unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Demicoli v. Malta, nr. 13057/87, hotărâre din 27 august 1991, p.40).

În același timp, Curtea reține că liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, și acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. Astfel, Curtea menționează că, prin prisma art. 6 par.1 din Convenția Europeană, precum și prin prisma jurisprudenței Curții Europene, dreptul de acces la justiție nu poate fi absolut, el poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cât timp acestea sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit [Ashingdane v.Regatul Unit, hotărârea din 28 mai 1985, Buijen v. Germania, hotărârea din 1 aprilie 2010]. Curtea Europeană a statuat că, dincolo de limitele care circumscriu conținutul acestui drept, există loc pentru restrângeri aduse implicit.

Cu toate acestea, limitările nu trebuie să restrângă dreptul de acces într-atât, încât să fie atinsă însăși substanța sa. În acest sens, Colegiul penal consideră necesar de a evidenția faptul că, procedura de înaintare a cererii de strămutare, la caz, a îmbrăcat forma unui contencios care reclamă un tratament jurisdicțional, adică respingerea cererii de recuzare, însă Colegiul penal reamintește că strămutarea unei cauze constă în soluționarea chestiunii de administrare a actului de justiție, urmărindu-se scopul de judecare obiectivă, rapidă, completă și asigurării desfășurării normale a procesului. Prin prisma celor menționate, Colegiul penal reține că regulile procedurale sub aspectul lipsei de imparțialitate nu sunt reguli de drept 3 comun privind judecarea în fond a cauzei, ele au un caracter special, de verificare a conformității motivelor invocate de recuzare și abținere, cu cele prevăzute de Lege.

În acest context, Colegiul penal concluzionează că, cererea de strămutare înaintată de către avocatul Pavel Dumitru și condamnatul Țopa Viorel, este neîntemeiată și respectiv urmează a fi respinsă. 4. În conformitate cu art. art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal D I S P U N E : Se respinge cererea avocatului Pavel Dumitru cu condamnatul Țopa Viorel, privind strămutarea judecării cauzei penale (nr. 1a-1329/21; nr. 1- 11097706-02-1a-24062021) în privința condamnatului Țopa Viorel xxxxx, în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad. Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 15 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 4