1ra-250/2022 — art. 325 alin. 1 CP

1ra-250/2022 — art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-250/2022

1-20017697-01-1ra-18022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Soroca din 31 martie

2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 octombrie 2021, declarat

de avocatul Gheorghe Avornic și inculpatul

Nicuța Ștefan xxxx.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 07.02.2020 – 31.03.2021,

instanța de apel: 26.04.2021 – 28.10.2021,

instanța de recurs: 18.02.2022 – 11.05.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, cu amendă în mărime

de 2000 unități convenționale, adică 100.000 lei.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea i-a fost

suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an.

orele 19:30, deplasându-se prin mun. Soroca la volanul automobilului ”Renault”, n/î

XXXX, la intersecția str. Ștefan cel Mare cu str. Popovici din mun. Soroca, a fost stopat

de către subofițerii de patrulare ai Regimentului de Patrulare Nord al Inspectoratului

1

Național de Patrulare, Sochirca Ghenadii și Belous Anatolie în vederea documentării

contravenției săvârșite, prevăzută la art. 240 alin. (1) Cod contravențional și anume –

”Nerespectarea de către conducătorul de vehicul a marcajului de pe partea carosabilă a

drumului privind delimitarea benzilor de circulație”, unde de către subofițerul de

patrulare Sochirca G. a fost inițiată în privința lui Nicuța Ș., procedura de perfectare a

procesului-verbal cu privire la contravenția săvârșită. În continuare, Nicuța Ș., având

ca scop de a-i determina pe subofițerii de patrulare ai Regimentului de Patrulare Nord

al Inspectoratului Național de Patrulare, Sochirca G. și Belous A., care în cazul dat sunt

persoane publice, să-și îndeplinească în mod ne corespunzător atribuțiile de serviciu și

anume, ca aceștia să nu-i perfecteze un proces-verbal cu privire la contravenția

săvârșită pentru încălcările ce țin de domeniul circulației rutiere, le-a oferit subofițerilor

de patrulare Sochirca G. și Belous A. bani ce nu li se cuvin în sumă totală de 200 lei,

bani pe care Nicuța Ș. i-a dat în următorul mod: 1 bancnotă cu nominalul de 100 lei a

plasat-o în buzunarul scurtei de serviciu în care era îmbrăcat subofițerul de patrulare

Belous A., iar 2 bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, le-a plasat în buzunarul scurtei

de serviciu în care era îmbrăcat subofițerul de patrulare Sochirca G.

Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că s-a apropiat

de automobilul polițiștilor și fiind la prima abatere, i-a rugat să-i fie aplicată o amendă

minimă, întrebându-i cât va constitui amenda care îi va fi aplicată. Aceștia i-au spus că

amenda va fi de circa 700-750 lei. Aplicând procedura care le-a solicitat-o, amenda în

cuantum de ¼, ar fi constituit ceva mai puțin de 200 lei. În timp ce se întocmea

procesul, a scos 200 lei, cu scopul achitării amenzii la fața locului. În timp ce

inspectorul urma să-i dea procesul pentru a lua cunoștință cu acesta, a scos banii și i-a

pus pe torpedoul mașinii. Văzând că acolo este stabilită amenda de 750 lei, i-a întrebat

de ce nu i-a fost aplicată amenda minimă sau aplicată procedura simplificată. În scurt

timp, aceștia au ieșit din automobilul lor de serviciu, au telefonat pe cineva și au indicat

adresa pe care ei se aflau. Suma de 200 lei, lăsată de el pe torpedou, era compusă dintr-

o bancnotă de 100 lei și două bancnote a câte 50 lei.

Totodată, vinovăția lui este dovedită integral prin probele administrate, inclusiv:

declarațiile martorului Sochirca Ghenadii, că activează în calitate de subofițer de

patrulare al plutonului de patrulare „Soroca-Florești”. Nicuța Ș. le-a propus mijloace

bănești pentru a nu fi întocmit procesul-verbal contravențional. Aflându-se pe bancheta

din față a șoferului automobilului de serviciu, în automobil a urcat Nicuța Ș. și i-a băgat

în buzunarul drept al scurtei de serviciu două bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare.

Văzând situația dată, l-a preîntâmpinat pe ultimul că pentru darea de mită va fi atras la

răspundere penală conform art. 325 Cod penal, însă ultimul nu reacționa. Văzând că

șoferul nu reacționează la preîntâmpinarea sa, colegul său, Belous Anatolie a făcut un

apel telefonic la unitatea de gardă a IP Soroca, comunicând faptul dat, după ce la fața

locului au venit membrii grupului operativ și din buzunarul scurtei sale de serviciu au

fost scoase două bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, pe care Nicuța Ș. le-a pus

pentru a nu-i fi întocmit procesul-verbal contravențional;

declarațiile martorului Belous Anatolie, că activează în calitate de subofițer de

patrulare al plutonului de patrulare ”Soroca-Florești”. Nicuța Ș. le-a propus mijloace

bănești pentru a nu fi întocmit procesul-verbal contravențional. Aflându-se pe bancheta

din față a pasagerului a automobilului de serviciu, a simțit că Nicuța Ș. i-a băgat mâna

2

în buzunarul scurtei de serviciu. Văzând situația dată, l-a preîntâmpinat pe ultimul că

pentru darea de mită va fi atras la răspundere penală conform art. 325 Cod penal, dar

ultimul nu reacționa. A coborât din automobilul de serviciu și a pornit telefonul mobil

pentru a înregistra convorbirea dată, urcând pe bancheta din spate a automobilului de

serviciu, colegul său era pe bancheta șoferului, iar Nicuța Ș. a urcat pe bancheta

pasagerului din față și propunea mijloace bănești colegului său. Colegul său l-a

preîntâmpinat din nou pe șofer că va fi atras la răspundere penală pentru dare de mita,

dar acesta continua, punând mâna în buzunarul scurtei de serviciu a colegului său.

Văzând că șoferul nu reacționează la preîntâmpinarea sa, a făcut un apel telefonic la

unitatea de gardă a IP Soroca, comunicând faptul dat, după ce la fața locului au venit

membrii grupului operativ și din buzunarul scurtei sale de serviciu a fost scoasă o

bancnotă cu nominalul de 100 lei, pe care Nicuța Ș. i-a pus-o, pentru a nu-i fi întocmit

procesul-verbal;

procesul-verbal privind depistarea infracțiunii, întocmit la 06.12.2019 de către

ofițerul de urmărire penală al Inspectoratului de poliție Soroca Dumitraș I.;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.12.2019, cu anexe - planșe

fotografice, acțiune procesuală efectuată la 06.12.2019, începând cu ora 20:26 până la

ora 20:50, în cadrul căreia a fost cercetat locul amplasat pe str. Ștefan cel Mare

intersecție cu str. Popovici din mun. Soroca, unde din buzunarul drept al scurtei lui

Sochirca Ghenadii, au fost ridicate 2 bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, iar din

buzunarul drept al scurtei lui Belous Anatolie, a fost ridicată o bancnotă cu nominalul

de 100 lei;

procesul-verbal de ridicare din 11.12.2019, prin care de la angajatul

Inspectoratului Național de Patrulare, Belous Anatolie au fost ridicate înregistrările

video din 06.12.2019;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.12.2019, prin care a fost

examinat suportul material de informații de tip DVD-R ce conține o înregistrare video;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.12.2019, cu anexă - stenograma

discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe suportul de informații

de tip DVD-R de model ”Omega”;

informația nr. 001 din 02.01.2020 prezentată de sucursala nr. 4 din mun. Bălți a

SA ”FinComBank”, prin care se confirmă că bancnotele cu nominalul de 100 lei și 50

lei prezentate spre examinare, nu sunt false și pot fi utilizate în circuitul bancar;

procesul-verbal de examinare a obiectului (telefonul mobil) și transcriere din

16.01.2020, cu anexe - tabel fotografic, prin care a fost examinat telefonul mobil al lui

Belous Anatolie și transcrisă înregistrarea video din data de 06.12.2020 pe un suport

de informații separat de tip DVD-R de model ”Verbatim”;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.01.2020 (purtătorul de

informații transcris), cu anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată

înregistrarea video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model ”Verbatim”;

copii autentificate ale filelor din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor

referitor la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de poliție Soroca, în care este

reflectată informația nr. 8355 din 06.12.2019 privind înregistrarea la ora 19:55 a

informației parvenite de ia inspectorul INP Belous A. privind oferirea mitei;

corpurile delicte:

3

o bancnotă cu nominalul de 100 lei, împachetată într-un plic de cancelarie sigilat,

cu mențiunea pe plic: ”Anexă: o bancnotă cu nominalul 100 lei MD (seria F.0118)

Plicul nr. 1”;

două bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, împachetate într-un plic de

cancelarie sigilat, cu mențiunea pe plic: ”Anexă: două bancnote cu nominalul a 50 lei

MD (seria E.0185 și E.0189) Plicul nr. 2”;

suportul material de informații de tip DVD-R, ce conține o înregistrare video a

discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie de culoare cafenie, sigilat cu

impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA, cu mențiunea pe plic:

”Anexă: Un suport disc DVD-R cu înregistrările video din 06.12.19. c/p. 2019320569”;

suportul material de informații de tip DVD-R de model ”Verbatim”, ce conține

o înregistrare video a discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie de

culoare albă, sigilat cu impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA,

cu mențiunea pe plic: ”c/p. 2019320569 înregistrarea video transcrisă din 06.12.2020,

ridicată de la Belous A.”.

Prin urmare, a fost constatat cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunea

prevăzută la art. 325 alin. (1) Cod penal, ca coruperea activă, cu semnele de calificare:

oferirea și darea, personal, unei persoane publice, de bunuri sub formă de valori

valutare, ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a îndeplini acțiuni contrar exercitării

funcției sale.

La caz, în actul de învinuire au fost formulate 2 modalități normative - oferirea

și darea, și cercetând cumulul de probe prezentat instanței de judecată, în cadrul

cercetării judecătorești și-au găsit confirmarea ambele modalitatăți normative a art. 325

alin. (1) Cod penal incriminate inculpatului.

Astfel, inculpatul a oferit și dat mijloace bănești în sumă de 200 lei moldovenești,

persoanelor publice, în persoana ofițerilor de patrulare Sochirca G. și Belous A. pentru

ca aceștea să îndeplinească acțiuni contrar exercitării atribuțiilor sale și anune să nu

documenteze faptul săvărșirii contravenției de către inculpat, care se manifesta prin

nerespectarea de către conducătorul de vehicul a marcajului de pe partea carosabilă a

drumului privind delimitarea benzilor de circulație, fapte care au fost confirmate prin

probe pertinente, concludente și utile, în special se vorbește de înregistrarea audio,

video efectuată de ofițerul de patrulare Belous A., copiată pe CD-R, declarațiile

martorilor Sochirca G. și Belous A., coroborate cu informația nr. 001 din 02.01.2020

prezentată de sucursala nr. 4 din mun. Bălți a SA ”FinComBank”, prin care se confirmă

că bancnotele cu nominalul de 100 lei și 50 lei prezentate spre examinare, nu sunt false

și pot fi utilizate în circuitul bancar , prin procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 06.12.2019, cu anexe - planșe fotografice, acțiune procesuală efectuată la data de

06.12.2019, începând cu ora 20:26 până la ora 20:50, în cadrul căreia a fost cercetat

locul amplasat pe str. Ștefan cel Mare intersecție cu str. Popovici din mun. Soroca,

unde din buzunarul drept al scurtei lui Sochirca G. au fost ridicate 2 bancnote cu

nominalul de 50 lei fiecare, iar din buzunarul drept al scurtei lui Belous A. a fost

ridicată o bancnotă cu nominalul de 100 lei; prin procesul-verbal de ridicare din

11.12.2019, prin care de la angajatul Inspectoratului Național de Patrulare Belous A.

au fost ridicate înregistrările video din 06.12.2019; prin procesul-verbal de examinare

a obiectului din 12.12.2019, prin care a fost examinat suportul material de informații

4

de tip DVD-R ce conține o înregistrare video; prin procesul-verbal de examinare a

obiectului din 24.12.2019, cu anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată

înregistrarea video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model „Omega”; prin

procesul-verbal de examinare a obiectului (telefonul mobil) și transcriere din

16.01.2020, cu anexe - tabel fotografic, prin care a fost examinat telefonul mobil al lui

Belous A. și transcrisă înregistrarea video din data de 06.12.2020 pe un suport de

informații separat de tip DVD-R de model „Verbatim” și prin procesul-verbal de

examinare a obiectului din 16.01.2020 (purtătorul de informații transcris), cu anexă -

stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe suportul de

informații de tip DVD-R de model ”Verbatim”.

De asemenea, se v-a lua în considerare conținutul cazierului contravențional în

privința inculpatului, conform căruia, în privința acestuia a fost întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție la 06.12.2019, prin care s-a confirmat faptul că

inculpatul a fost sancționat contravențional în baza art. 240 alin. (1) Cod

contravențional, motiv pentru care a și fost stopat de ofițerii de patrulare.

Declarațiile inculpatului date în cadrul ședinței de judecată, că nu recunoaște

faptele descrise supra, adică realizarea laturii obiective a infracțiunii de corupere

activă, prin modalitățile normative – ”oferirea și darea”, nu coroborează cu alte probe

administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, ba chiar vin în contradicție cu

acestea, deaceea sunt apreciate critic argumentele inculpatului prin care și-a motivat

comportamentul și anume: „a oferit și dat 200 lei, întru achitarea amenzii, pe loc”, cu

toate că a recunoscut faptul că ofițerii de patrulare i-au comunicat, că amenda pe loc

nu se plătește. A mai indicat că își recunoaște vocea din înregistrarea audio, cercetată

în cadrul ședinței de judecată, unde este indicat că ofițerul de patrulare a spus : „dacă

propuneți bani, ve-ți fi atras la răspundere penală … articolul 325”, iar inculpatul a

rostit: „da-ți rog normal să ne înțelegem”; „n-o să fie intenții răli, înțeleg că-i sărbători

… se poate să nu scrieți mai departe … să ne înțelegem, suntem oameni … înțeleg că

am greșit”, ”sunt gata să achit amenda pe loc”, „suntem oameni tăți … îs tânăr și chiar

deodatî puncte de penalizare … pe loc am zis normal cîi sărbători … aveți și

dumneavoastrî copii … vreți sî li luați ceva di sărbători”, „asta-i un bun așa di sărbători

…poftim aveți copchii mîțîțăi, da… Ai ca sî luați, spuneți cîi de la Ștefan, Ștefan de la

Iași o venit și o adus o ciocolatî … o ciocolatî bună de la Iași”.

Totodată, inculpatul și apărătorul acestuia au prezentat o versiune de apărare

precum că Nicuța Ș. ar fi fost provocat de ofițerii de patrulare în săvârșirea acțiunilor

de corupere activă.

Însă, este evident caracterul declarativ a provocării invocate, or, apărarea s-a

accentuat pe expunerea definițiilor și ideilor doctrinare ce țin de instituția provocării, a

făcut trimitere la unele cauze ale CtEDO, precum și la hotărârile naționale, însă a evitat

să descrie, să menționeze circumstanțele faptice ale cauzei care ar demonstra prezența

provocării în acțiunile agenților statului, la caz, ofițerilor de patrulare Sochirca G. și

Belous A.

Provocarea la acte de corupere există, dacă sunt întrunite următoarele condiții

cumulative: - acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea

care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când există

o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui denunțător; -

5

lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost savârșită fără această intervenție (în special,

nu au fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât, persoana nu a fost dispusă să

comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după caz, cu

persoane private care acționează sub supravegherea agenților statului); nu există

suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea

agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub

supravegherea agenților statului (hot. Teixeira de Castro c Portugaliei, Ramanauskas c

Lituaniei, Khudobin c Rusiei, Morari c. Moldovei, Pareniuc c. Moldovei, Sandu c. Moldovei).

CtEDO a stabilit că în cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării

faptului că provocarea nu a avut loc, revine autorităților.

Prin urmare, raportând cele menționate supra, în cadrul cercetării judecătorești

nu și-a găsit confirmarea prezența a celor trei condiții cumulative pentru a constata

existența provocării în prezenta cauza penală și nici prezența circumstanțelor faptice

care ar confirma provocarea invocată.

În consecință, versiunea apărării este doar o tactică de a evita răspunderea penală

pentru fapta comisă, prin sfidarea prevederilor legale precum și a normelor morale,

atitudine care nu poate fi admisă sau tolerată într-un stat democratic.

Totodată, inițiativa actelor de corupție a fost pornită de la inculpat, fapt care a

reieșit din declarațiile date de acesta în cadrul cercetării judecătorești și faptul

interpretării incorecte celor enunțate de către polițist, care apropiindu-se de

automobilul de seviciu a ofițerilor de patrulare și urcând în acesta, a oferit, apoi a dat

bani, fapt care a confirmat că acesta din urmă a avut intenția de a săvârși acțiuni de

corupere activă.

Astfel, la caz, Nicuța Ș. a oferit și dat, personal, unor persoane publice bunuri

sub formă de mijloace bănești, ce nu li se cuvin și care a avut loc la inițiativa

corupătorului.

Prin urmare, Nicuța Ș., oferind personal lui Sochirca G. și Belous A., care sunt

persoane publice, bunuri, sub forma de mijloace bănești în mărime de 200 lei, ce nu li

se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale, a realizat latura

obiectivă a infracțiunii imputate, or în obligațiile acestora intră constatarea

contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale potrivit legii. Infracțiunea

prevăzută la art. 325 alin. (1) Cod penal este una formală și se consumă din momentul

comiterii uneia dintre modalitățile normative care desemnează fapta de corupere activă,

la caz, infracțiunea a fost consumată din momentul oferirii de către inculpat a

mijloacelor bănești ofițerilor de patrulare.

În această ordine de idei, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, individualizată prin corupere activă, adică,

oferirea, personal, unei persoane publice, de bunuri ce nu i se cuvin pentru acesta pentru

a îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale, și-a găsit confirmare în ședința de

judecată, dincolo de orice dubiu rezonabil.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul

a comis o infracțiune gravă, care se pedepsește cu închisoare de până la 6 ani cu amendă

în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale, anterior nu a fost judecat, este

student la USM, a comis fapta de care este acuzat la vârsta de 19 ani, că circumstanțe

agravante și atenuante nu au fost stabilite, concluzionând că corectarea și reeducarea

6

lui este posibilă, rațională și echitabilă, fără izolare de societate, stabilindu-i-se o

pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei, conform art. 90

Cod penal și o pedeapsă complementară obligatorie în mărime de 2 000 unități

convenționale.

Ori, coruperea activă reprezintă un impact dezastruos asupra statului de drept,

efectele sociale ale căreia se manifestă prin degradarea funcțională, politică și morală

a autorităților publice centrale și locale, prin diminuarea competenței politice

transparente și responsabile, prin pauperizarea populației și creșterea tensiunii sociale.

Acest fenomen este o preocupare constantă a organismelor naționale și internaționale,

în acest scop fiind elaborate și adoptate o serie de documente internaționale care

reglementează procesul luptei anticorupție. Convențiile civile și penale privind

corupția la care Republica Moldova este parte impun racordarea cadrului ei normativ

la exigențele legislației comunitare pentru asigurarea condițiilor de prevenire și control

al corupției în conformitate cu standardele internaționale.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat.

Apelanții au invocat că Belous A., subofițer de patrulare a realizat înregistrarea

ascunsă și neautorizată a comunicărilor, folosind telefonul mobil propriu, înregistrarea

care nu poate fi considerată probă sau mijloc de probă. Astfel, înregistrarea imaginilor

video prezentată instantei provine dintr-o sursă care a fost imposibilă de a o verifica în

ședința de judecată, fiind obținută cu încălcări esențiale de către organul de urmărire

penală. Or, aceste înregistrări au fost înregistrate cu un dispozitiv necunoscut, au fost

obținute înafara procesului penal, nu au fost autorizate de un judecător de instrucție, nu

există certitudine referitor la autenticitatea sursei pe care au fost înregistrate imaginile,

nu este stabilită apartenența vocilor înregistrate.

Totodată, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia, în măsura

determinantă, pe declarațiile martorului direct interesat să ascundă acțiunile sale proprii

ilegale sau pe probele ținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații.

Astfel, inculpatul urmează a fi achitat pe motivul că comiterea infracțiunii nu ar

fi fost posibilă, decât în rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunii din

partea lui Sochircă G. și Belous A., astfel încât, fapta inculpatului nu întruneste

elementele infracțiunii incriminate.

Faptul provocării a fost demonstrat și prin aceea că la apropierea inculpatului de

Sochirca G. și Belous A., aflându-se în habitatul automobilului, erau pregătiți să

efectueze filmări ascunse, fapt ce a confirmat versiunea lui Nicuța Ș., că provocarea

prin gesturi și discuții a avut loc anume în perioada de deplasare de la automobilul său

către automobilul poliției.

Mai mult, Nicuța Ș. a achitat amenda contravențională stabilită prin procesul

verbal de constatare a contravenției și dacă nu ar fi intervenit polițiștii Sochirca G. și

Belous A., inculpatul, conform procedurii, ar fi primit procesul verbal de constatare a

contravenției prin poștă și ar fi achitat amenda stabilită sau ar fi contestat procesul-

verbal și decizia agentului constatator, excluzându-se posibilitatea oferirii mitei.

apelul a fost respins, ca nefondat.

7

Instanța de apel a statuat corectitudinea aplicării de către instanța de fond, pe

parcursul judecării cauzei, a normelor legislației procesual-penale ce se referă la

examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei penale cu respectarea

principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal (art. 314 Cod

procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod

procedură penală); cu verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și constatarea certă a

aspectelor de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-o cercetare amplă a

probelor administrate de către organul de urmărire penală, cărora li s-a dat o apreciere

obiectivă din punct de vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenții și

coroborării reciproce (art. art. 100-101 Cod de procedură penală).

La fel, respectarea de către instanța de fond la examinarea cauzei, a principiului

contradictorialității procesului penal și egalității armelor, bazându-și concluziile de

vinovăție a inculpatului în fapta comisă pe cumulul probatoriului administrat de către

OUP ce a servit obiect de cercetare judecătorească, întemeiat și justificat respingându-

i versiunea transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 200 lei în vederea pretinsei

achitări a amenzii contravenționale.

Or, după cum a rezultat din depozițiile lui Belous A., audiat în calitate de martor

denunțător, în seara de 06.12.2019 pe la orele 19:30, în timp ce se afla în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, fiind implicat împreună cu colegul său, Sochirca G. în

patrularea str. Ștefan cel Mare din mun. Soroca, a observat deplasarea automobilului

de model „Renault”, șoferul cărui ieșise la depășire pe linia continuă, ignorând

marcajul rutier 1.1.1. al RCR, motiv pentru care l-a stopat, solicitându-i actele la

control în vederea perfectării p/v cu privire la contravenție prevăzută de art. 240 Cod

contravențional, la ce conducătorul auto Nicuța Ș. i-a propus acordarea mijloacelor

bănești pentru ne documentarea cazului și deși l-a atenționat despre riscul atragerii la

răspunderea penală pentru acte de corupere, precum și imposibilitatea achitării pe loc

a amenzii contravenționale, totuși i-a plasat în buzunarul scurtei de serviciu în care era

îmbrăcat, bancnotă cu nominalul de 100 lei, ce nu i se cuvenea, fapt confirmat prin

înregistrarea video de pe telefonul său mobil și proces verbal de ridicare, întocmit de

către responsabilul grupei operative, chemată la fața locului pentru documentarea

cazului de mituire.

Declarații analogice în acest sens a depus și cel de-al doilea martor denunțător

Sochirca G., confirmând tendința inculpatului de ai corupe prin intermediul mijloacelor

bănești, pentru ne documentarea cazului contravențional și deși a fost prevenit de riscul

răspunderii penale pentru acțiuni de corupere, totuși i-a plasat în buzunarul scurtei de

serviciu pe care o purta, două bancnote cu nominalul a câte 50 lei ce nu i se cuveneau,

ridicate de către responsabilul echipei operative, ce a intervenit la solicitarea lor pentru

a documenta acest caz, declarații susținute de ei în cadrul confruntărilor cu inculpatul

Nicuța Ș.

Faptele relatate de către angajații poliției de patrulare, care în sensul art. 123 Cod

penal sunt persoane publice, comise de către inculpat prin oferirea și darea mijloacelor

bănești ce nu li se cuvin, în vederea ne documentării în privința lui a cazului

contravențional, la fel și-au găsit confirmare și prin probele materiale administrate la

caz, cum ar fi: înștiințarea telefonică de către Belous A. a Serviciului de Gardă al IP

Soroca cu solicitarea intervenției grupei operative pentru documentarea cazului de

8

corupere a angajaților de poliție; cu autosesizarea în acest sens a OUP Dumitraș Irina

prin proces verbal din 06.12.2019.

Potrivit procesului verbal din 06.12.2019 în cadrul cercetării intersecției str.

Ștefan cel Mare cu mun. Soroca și str. Popovici cu mun. Soroca, au fost ridicate o

bancnotă cu nominalul de 100 lei, cu seria F.0150, cu nr. 308487, anul fabricării 2015

și o altă bancnotă cu nominalul de 100 lei, seria F.0118, cu nr. 825535 și două bancnote

cu nominalul de 50 lei, o bancnotă cu seria E.0189, nr. 263083 și alta cu seria E.0174,

nr. 416467; recunoscute prin ordonanța din 10.12.2019 în calitate de corpuri delicte și

anexate la materialele cauzei penale.

Prin ordonanța și procesul verbal din 11.12.2019 întocmită de către ofițerul de

urmărire penală, Dumitraș I. în ordinea art. 126 alin. (1); (3) Cod de procedură penală

din telefonul mobil ce-i aparține subofițerul de patrulare, Belous A. a fost ridicată

înregistrarea video din 06.12.2019 cu copierea ei, pe un suport DVD-R; recunoscut

prin ordonanța din 12.12.2019 în calitate de corp delict și anexat la materialele cauzei

penale, care la solicitarea părților a fost vizionată în instanța de apel prin contrapunerea

ei cu conținutul stenogramei reflectată în procesul verbal din 11.12.2019, confirmând

discuția dintre angajatul INP și Nicuța Ș., din care a rezultat intenția celui din urmă de

a corupe colaboratorii de poliție, în vederea neexecutări obligațiunilor de serviciu,

privind ne documentarea cazului de încălcare a regulilor de circulației rutieră,

propunându-le agenților de patrulare mijloace financiare ce nu li se cuvin, chiar dacă a

fost atenționat de riscul atragerii la răspundere penală pentru mituirea lor. Conținutul

acestor înregistrări, au confirmat faptele relatate de martorii denunțători, inclusiv

prevenirea inculpatului despre riscul atragerii la răspunderea penală pentru mituire

conform art. 325 Cod penal, la care el nu reacționase, oferindu-le mijloace bănești în

vederea ne documentării cazului contravențional, pentru care totuși a fost sancționat

prin decizia agentului constatator Sochirca G. din 06.12.2019 pe art. 240 alin. (1) Cod

contravențional, pentru ignorarea marcajului 1.1.1. RCR linia continuă, necontestând-

o în ordinea art. 448 Cod contravențional.

Respectiv, verificând suplimentar, multilateral, complet și obiectiv baza

probantă administrată pe caz, este evidentă corectitudinea soluției judiciare privind

condamnarea lui Nicuța Ș. pe art. 325 alin. (1) Cod penal pentru oferirea și darea

personal unei persoane publice, de bunuri sub formă de valori valutare, ce nu i se cuvin,

pentru aceasta, pentru a nu îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale. Constatând

ca fiind dovedită fapta prejudiciabilă comisă de inculpat și verificând-o prin prisma

elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 325 alin. (1) Cod penal, latura

obiectivă a fost realizată de el prin oferirea și darea personală celor doi subofițeri de

patrulare, care în sensul art. 123 alin. (2) Cod penal, sunt persoane publice, a

mijloacelor bănești (valutare) ce nu li se cuvin, pentru neîndeplinirea acțiunilor care

intră în exercitarea funcției deținute și anume ne documentarea cazului contravențional

pe art. 240 alin. (1) Cod contravențional, oferirea exprimându-se prin propunerea și

prezentarea insistentă a mijloacelor bănești ce nu li se cuvin celor două persoane

publice, fiind suficient de inteligibilă pentru ei, cunoscându-i nuanțele relevante și

înțelegându-i semnificația, urmată de darea exprimată prin înmânarea (plasarea)

efectivă a remunerației ilicite în buzunarele hainelor de serviciu, purtate de aceștia;

printr-o intenție directă, ca element a laturii subiective, infracțiunea fiind formală,

9

consumându-se din momentul oferirii și dării propriu zise a recompensei ilicite, pe care

cele două persoane nu au acceptat-o.

În susținerea acestei concluzii, sunt apreciate drept veridice declarațiile

colaboratorilor de poliție Sochirca G. și Belous A., coroborate cu secvența video,

ridicată de către OUP în strictă conformitate cu prevederile art. 126; 255; 260 Cod de

procedură penală, în baza ordonanței și procesului verbal din 11.12.2019, cu

recunoașterea suportului pe care este copiată, drept corp delict ce conține informația în

care Nicuța Ș. la 06.12.2019, orele 19:15, având intenția de a-i corupe în vederea

neexecutării obligațiilor de serviciu privind documentarea cazului de încălcare a

regulilor de circulație rutieră, prin ne întocmirea procesului verbal contravențional,

intenționat li-a propus mijloace bănești.

Respingând în acest sens solicitarea apărării referitor la inadmisibilitatea probei

– înregistrarea video și recunoașterea nulității actelor procesuale întocmite în legătură

cu ridicarea ei, pe motiv, că ar fi fost efectuată pe ascuns, este de remarcat că potrivit

art. 93 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală sunt admisibile în calitate de probă

elementele de fapt constatate prin intermediul înregistrărilor audio, care în aspect

doctrinar, pot fi efectuate inclusiv privat, de către părți privind propriile discuții purtate

cu terții, fără nicio implicare din partea organelor statului, motiv pentru care,

neinformarea inculpatului despre efectuarea înregistrării cu telefonul mobil, nu

constituie temei de inadmisibilitate a respectivei probe în sensul art. art. 94-95 Cod de

procedură penală. Or, pentru admiterea înregistrării audio, efectuată în mod privat ca

mijloc de probă, se impune ca părțile în propriile convorbiri sau comunicări pe care le-

au purtat cu terții să adopte o poziție pasivă în conducerea firului discuțiilor, neregizând

convorbirea cu scopul de a-și preconstitui probe în eventualitatea unui proces penal,

prin formularea unor întrebări și răspunsuri care să provoace la obținerea de probe, ele

urmând să fie caracterizate de obiectivitate într-o măsură determinantă și să exprime în

mod liber adevărul, ne fiind interzise de lege.

La caz, înregistrarea video prezentată de către agentul de patrulare Belous A. de

pe telefonul mobil, a fost efectuată până la intentarea urmăriri penale, fără implicarea

organelor statului în documentarea coruperii active, iar agenții de patrulare fiind în

exercițiul funcțiunii de depistare și documentare a încălcărilor admise în cadrul

traficului rutier, au adoptat o poziție pasivă în conducerea firului discuțiilor, din

conținutul înregistrări video ne rezultând formularea întrebărilor și răspunsurilor care

să provoace la obținerea de probe, dimpotrivă aceștia avertizându-l pe Nicuța Ș. de

răspunderea penală pentru corupere activă, îndeplinindu-și acțiunile de documentare a

încălcării contravenționale, fapt ce a denotat, că respectiva probă este pertinentă și

coroborează cu întreg probatoriul administrat, exprimând în mod liber adevărul.

La fel, nu pot fi reținute nici argumentul privind pretinsa provocare a inculpatului

de către agenții statului de a comite infracțiunea, ce ar determina în sensul art. 94 alin.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, inadmisibilitatea probelor administrate pe caz,

or, potrivit jurisprudenței CtEDO în cauza Teixeira de Castro c. Portugaliei din

09.06.1998, există provocare, ori de câte ori organele de urmărire penală nu se

limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci exercită o asemenea

influență asupra persoanei vizate, încât să o determine la săvârșirea infracțiunii, care

fără această intervenție nu ar fi fost săvârșită.

10

Însă, acțiunile coruptibile ale inculpatului au avut loc până la pornirea urmăririi

penale, fără implicarea agenților statului angajați în documentarea lor și nici una din

probele administrate la caz, nu conțin date obiective ce ar confirma acțiuni

provocatoare sau regizate din partea agenților de patrulare Belous A. și Sochirca G.,

care dimpotrivă au încercat să contracareze comiterea faptei penale, ocupând o poziție

activă în curmarea acțiunilor inculpatului prin prevenirea lui de răspunderea penală

pentru mituire, dar fără rezultat, el insistent propunându-le mijloace financiare, cu

scopul evitări tragerii la răspunderea contravențională, fapt ce l-a determinat pe agentul

de patrulare Belous A. să efectueze înregistrarea video și să solicite intervenția grupei

operative.

Este irelevant argumentul apărării privind neadmiterea în calitate de probă a

procesului verbal de cercetare la fața locului din 06.12.2019, efectuată în prezența lui

Nicuța Ș., fără a fi asistat de apărător, or prevederile art. 118 Cod de procedură penală

nu impun obligativitatea participări apărătorului la cercetarea locului faptei, mai cu

seamă că cel din urmă nici nu a intervenit cu o atare solicitare. Astfel, prevederilor art.

251 alin. (4) Cod de procedură penală, stipulează că încălcarea oricărei alte prevederi

legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea (relativă) s actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de

judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în

cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Pe când, potrivit lucrărilor

cauzei, la finalizarea urmăririi penale, când învinuitul a luat cunoștință de materialele

dosarului în prezența apărătorului, nu s-a invocat nulitatea actelor procedurale

efectuate pe parcursul urmăririi penale, cu excepția inadmisibilității înregistrării audio,

ceea ce prezumă, că au fost de acord cu legalitatea lor, solicitând doar scoaterea de sub

urmărire penală din lipsa elementelor componenței infracțiuni prevăzute la art. 325

alin. (1) Cod penal, solicitare ce a fost respinsă prin ordonanța procurorului procuraturii

Bălți din 30.01.2020.

Astfel, apărarea nu a reușit să convingă instanțele de judecată cu privire la careva

încălcări de ordin procedural ce ar determina excluderea anumitor probe sau declararea

nulității anumitor acte procesuale din dosar, motiv pentru care ele vor fi respinse ca

fiind absolut declarative și lipsite de suport factual.

În ce privește nerecunoașterea de către inculpat a vinovăției, sub pretextul, că ar

fi intenționat să achite cu mijloacele bănești propuse agenților de patrulare, amenda

contravențională conform prevederilor art. 447 Cod contravențional, aceasta nu este

altceva decât o tentativă de evitare a răspunderii și pedepsei penale, prin încercarea

inducerii în eroare despre adevăratele împrejurări a cauzei și intenția propriu-zisă pe

care a urmărit-o.

De altfel, art. 447 Cod contravențional, la care el face refere și în sensul cărui

amenda se achită în baza chitanței eliberate contravenientului, se răsfrânge doar la

situațiile stipulate la art. 446 alin. (1) lit. a) Cod contravențional, ce vizează temeiurile

de ne întocmire a p/v contravențional, în cazurile prevăzute de art. art. 20- 31/1 Cod

contravențional, care înlătură caracterul contravențional al faptei, la care nici pe

departe nu se atribuie contravențiile din domeniul securității traficului rutier, la

11

răspundere pentru nerespectarea căror, el a fost atras prin întocmirea p/v

contravențional și sancțiunea aplicată pe art. 240 alin. (1) Cod contravențional.

În contextul celor expuse, este corect reținută situația de fapt, precum și

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului la art. 325 alin. (1) Cod penal, motiv pentru

care a păstrat-o în această parte neschimbată, la fel ca și în latura pedepsei penale, la

stabilirea categoriei și termenului cărei, instanța de fond a dat deplină eficiență

prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, rezultată din scopul pe care îl urmărește privind

restabilirea echității sociale și corectarea celui vinovat, întru prevenirea săvârșirii de

către el a altor fapte penale.

Totodată, instanța de fond just a ținut cont și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul prejudiciabil a faptei

penale, atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite și urmările survenite în aspectul

nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere, datele referitor la personalitatea

inculpatului, cum ar fi: caracteristica pozitivă de la locul de trai, lipsa antecedentelor

penale, vârsta tânără a acestuia, fapt ce i-a permis în conformitate cu dispozițiile art.

90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pentru o

perioadă de probațiune în care urmează să-și demonstreze corectarea și amenda

obligatorie în mărimea minimă, stabilită de legiuitor, prin aceasta atingându-se scopul

legii penale și a principiului umanismului, statuat la art. 4 Cod de procedură penală,

potrivit cărui legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza

demnitatea omului, urmând să fie de așa natură ca cel vinovat să se simte pe deoparte

protejat de legea penală, iar pe de altă parte să se conformeze restricțiilor impuse de ea

în scopul conștientizării rolului ei educativ.

casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie

achitat.

Recurenții invocă că este un caz clasic de provocare, organizat de colaboratorii

de poliție privind sursa din care a fost aflat despre presupusul flagrant, nu poate fi

acceptat din motivul lipsei respectării cu referire la documentalizarea acțiunii

procesual-penale, fiind și martorii principali ai acuzării pe cauza dată. Cu toate acestea,

declarațiile lui Sochircă G. și Belous A., care sunt dovezile de bază ale acuzării, sunt

contradictorii atât la urmărirea penală, cât și în instanța de fond:

Mai mult, a fost prezentat un grup impunător de probe care au dovedit

nevinovăția lui Nicuța Ș., atât la faza urmăririi penale, cât și în instanțele de judecată,

care nici nu și-au regăsit reflectare în hotărârile pronunțate.

Totodată, înregistrarea audio-video, care nu a fost posibil de a o viziona nici la

faza urmăririi penale, nici în instanțele de judecată. Doar câteva sunete abia deslușite

din această înregistrare dimpotrivă au confirmat poziția inculpatului și a apărării, care

cu adevărat a propus bani ca să achite amenda pentru contravenția comisă și nu

propunerea de a mitui colaboratorii de poliție.

Or, propria convingere a instanțelor a fost bazată exclusiv pe probele formale ale

acuzării. Probele prezentate de către apărători, privind ilegalitatea acțiunilor organului

de urmărire penală în momentul reținerii (lipsa respectării procedurii de reținere și

efectuării percheziției corporale a persoanei, existența unor acte procesual-penale

12

duble, nimicirea actului procesual-penal: video- înregistrărea reținerii condamnatului)

au fost total ignorate la emiterea soluției în prezentul caz.

Astfel, în materialele cauzei lipsesc probe ce ar fi demonstrat caracterul unui

flagrant. Or, declarațiile inculpatului privind suma de bani care a fost transmisă

colaboratorilor de politie reprezintă 50% din amenda prevăzută de sancțiunea pentru

contravenția comisă, achitată timp de 48 de ore, respectiv nu puteau fi acceptate din

motivul lipsei respectării cu referire la documentalizarea acțiunii procesual-penale,

inclusiv participarea la actul procesual-penal a persoanelor ce nu făceau parte din

grupul operativ.

Având constantă încălcare a dobândirii probelor, nimicirea probelor importante,

provocarea infracțiunii, cercetarea insuficientă a cazului și lipsa unor probe ferme ce

ar fi indicat la săvârșirea infracțiunii de către Nicuța Ș. în comiterea infracțiunii

imputate, solicită casarea hotărârilor adoptate, ținându-se cont de circumstanțele

atenuante, lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă la locul de trai, starea

familială, cu emiterea unei sentințe de achitare.

În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod

de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite

elementele infracțiuni.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul de pe rol (pct.

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică corectă a

acțiunilor infracționale ale ultimului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor Sochirca G. și Belous A., procesul-

verbal privind depistarea infracțiunii, întocmit la 06.12.2019; procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 06.12.2019, cu anexe - planșe fotografice; procesul-verbal

13

din 11.12.2019 de ridicare a înregistrărilor video din 06.12.2019; procesul-verbal din

12.12.2019 de examinare a suportului material de informații de tip DVD-R ce conține

o înregistrare video; procesul-verbal din 24.12.2019, cu anexă - stenograma discuțiilor,

de examinare a înregistrărilor video de pe suportul de informații de tip DVD-R de

model „Omega”; procesul-verbal din 16.01.2020, cu anexe - tabel fotografic, prin care

a fost examinat telefonul mobil al lui Belous Anatolie și transcrisă înregistrarea video

din data de 06.12.2020 pe un suport de informații separat de tip DVD-R de model

„Verbatim”; procesul-verbal din 16.01.2020 (purtătorul de informații transcris), cu

anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe

suportul de informații de tip DVD-R de model „Verbatim”; copii autentificate ale

filelor din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitor la infracțiuni și incidente

al Inspectoratului de poliție Soroca, în care este reflectată informația nr. 8355 din

06.12.2019 privind înregistrarea la ora 19:55 a informației parvenite de ia inspectorul

INP Belous A. privind oferirea mitei; corpurile delicte: o bancnotă cu nominalul de

100 lei, împachetată într-un plic de cancelarie sigilat, cu mențiunea pe plic: „Anexă: o

bancnotă cu nominalul 100 lei MD (seria F.0118) Plicul nr. 1”; două bancnote cu

nominalul de 50 lei fiecare, împachetate într-un plic de cancelarie sigilat, cu mențiunea

pe plic: „Anexă: două bancnote cu nominalul a 50 lei MD (seria E.0185 și E.0189)

Plicul nr. 2”; suportul material de informații de tip DVD-R, ce conține o înregistrare

video a discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie de culoare cafenie,

sigilat cu impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA, cu mențiunea

pe plic: ”Anexă: Un suport disc DVD-R cu înregistrările video din 06.12.19. c/p.

2019320569”; suportul material de informații de tip DVD-R de model „Verbatim”, ce

conține o înregistrare video a discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie

de culoare albă, sigilat cu impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA,

cu mențiunea pe plic: ”c/p. 2019320569 înregistrarea video transcrisă din 06.12.2020,

ridicată de la Belous A.”; conținutul cazierului contravențional în privința inculpatului,

conform căruia, la 06.12.2019, a fost sancționat contravențional în baza art. 240 alin.

(1) Cod contravențional, motiv pentru care a și fost stopat de ofițerii de patrulare, toate

probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanțele indicând detaliat motivele pentru care au

respins versiunile și dovezile apărării, inclusiv pretnsele acte de provocare, indicând

just, argumentat și concludent că: „în cadrul cercetării judecătorești nu și-a găsit confirmarea

prezența a celor trei condiții cumulative pentru a constata existența provocării în prezenta cauza

penală și nici prezența circumstanțelor faptice care ar confirma provocarea invocată ... acțiunile

coruptibile a inculpatului au avut loc până la pornirea urmăririi penale, fără implicarea agenților

statului angajați în documentarea lor și nici una din probele administrate la caz, nu conțin date

obiective ce ar confirma acțiuni provocatoare sau regizate din partea agenților de patrulare Belous

A. și Sochirca G., care dimpotrivă au încercat să contracareze comiterea faptei penale, ocupând o

poziție activă în curmarea acțiunilor inculpatului prin prevenirea lui de răspunderea penală pentru

mituire, dar fără rezultat, el insistent propunându-le mijloace financiare, cu scopul evitări tragerii

la răspunderea contravențională, fapt ce l-a determinat pe agentul de patrulare Belous A. să

efectueze înregistrarea video și să solicite intervenția grupei operative”, instanța de apel

pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, probele

14

administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a

elementelor infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din

CtEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 din CtEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns

detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c.

Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul ordinar este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) Cod

de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este

o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanța de

apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârile atacate cuprind

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus clar, instanțele nu au admis vreo eroare gravă de fapt, care

să le fi afectat soluția, că în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele

infracțiunii imputate și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

15

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gheorghe Avornic și

inculpatul Nicuța Ștefan xxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 28 octombrie 2021, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 10 iunie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

16