1ra-250/2022 — art. 325 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 31 martie 2021, Nicuța Ștefan a fost condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, adică 100.000 lei. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 1 an.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Nicuța Ștefan, la 06 decembrie 2019, orele 19:30, deplasându-se prin mun. Soroca la volanul automobilului ”Renault”, n/î XXXX, la intersecția str. Ștefan cel Mare cu str. Popovici din mun. Soroca, a fost stopat de către subofițerii de patrulare ai Regimentului de Patrulare Nord al Inspectoratului 1 Național de Patrulare, Sochirca Ghenadii și Belous Anatolie în vederea documentării contravenției săvârșite, prevăzută la art. 240 alin. (1) Cod contravențional și anume – ”Nerespectarea de către conducătorul de vehicul a marcajului de pe partea carosabilă a drumului privind delimitarea benzilor de circulație”, unde de către subofițerul de patrulare Sochirca G. a fost inițiată în privința lui Nicuța Ș., procedura de perfectare a procesului-verbal cu privire la contravenția săvârșită. În continuare, Nicuța Ș., având ca scop de a-i determina pe subofițerii de patrulare ai Regimentului de Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, Sochirca G. și Belous A., care în cazul dat sunt persoane publice, să-și îndeplinească în mod ne corespunzător atribuțiile de serviciu și anume, ca aceștia să nu-i perfecteze un proces-verbal cu privire la contravenția săvârșită pentru încălcările ce țin de domeniul circulației rutiere, le-a oferit subofițerilor de patrulare Sochirca G. și Belous A. bani ce nu li se cuvin în sumă totală de 200 lei, bani pe care Nicuța Ș. i-a dat în următorul mod: 1 bancnotă cu nominalul de 100 lei a plasat-o în buzunarul scurtei de serviciu în care era îmbrăcat subofițerul de patrulare Belous A., iar 2 bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, le-a plasat în buzunarul scurtei de serviciu în care era îmbrăcat subofițerul de patrulare Sochirca G. Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că s-a apropiat de automobilul polițiștilor și fiind la prima abatere, i-a rugat să-i fie aplicată o amendă minimă, întrebându-i cât va constitui amenda care îi va fi aplicată. Aceștia i-au spus că amenda va fi de circa 700-750 lei. Aplicând procedura care le-a solicitat-o, amenda în cuantum de ¼, ar fi constituit ceva mai puțin de 200 lei. În timp ce se întocmea procesul, a scos 200 lei, cu scopul achitării amenzii la fața locului. În timp ce inspectorul urma să-i dea procesul pentru a lua cunoștință cu acesta, a scos banii și i-a pus pe torpedoul mașinii. Văzând că acolo este stabilită amenda de 750 lei, i-a întrebat de ce nu i-a fost aplicată amenda minimă sau aplicată procedura simplificată. În scurt timp, aceștia au ieșit din automobilul lor de serviciu, au telefonat pe cineva și au indicat adresa pe care ei se aflau. Suma de 200 lei, lăsată de el pe torpedou, era compusă dintr- o bancnotă de 100 lei și două bancnote a câte 50 lei. Totodată, vinovăția lui este dovedită integral prin probele administrate, inclusiv: declarațiile martorului Sochirca Ghenadii, că activează în calitate de subofițer de patrulare al plutonului de patrulare „Soroca-Florești”. Nicuța Ș. le-a propus mijloace bănești pentru a nu fi întocmit procesul-verbal contravențional. Aflându-se pe bancheta din față a șoferului automobilului de serviciu, în automobil a urcat Nicuța Ș. și i-a băgat în buzunarul drept al scurtei de serviciu două bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare. Văzând situația dată, l-a preîntâmpinat pe ultimul că pentru darea de mită va fi atras la răspundere penală conform art. 325 Cod penal, însă ultimul nu reacționa. Văzând că șoferul nu reacționează la preîntâmpinarea sa, colegul său, Belous Anatolie a făcut un apel telefonic la unitatea de gardă a IP Soroca, comunicând faptul dat, după ce la fața locului au venit membrii grupului operativ și din buzunarul scurtei sale de serviciu au fost scoase două bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, pe care Nicuța Ș. le-a pus pentru a nu-i fi întocmit procesul-verbal contravențional; declarațiile martorului Belous Anatolie, că activează în calitate de subofițer de patrulare al plutonului de patrulare ”Soroca-Florești”. Nicuța Ș. le-a propus mijloace bănești pentru a nu fi întocmit procesul-verbal contravențional. Aflându-se pe bancheta din față a pasagerului a automobilului de serviciu, a simțit că Nicuța Ș. i-a băgat mâna 2 în buzunarul scurtei de serviciu. Văzând situația dată, l-a preîntâmpinat pe ultimul că pentru darea de mită va fi atras la răspundere penală conform art. 325 Cod penal, dar ultimul nu reacționa. A coborât din automobilul de serviciu și a pornit telefonul mobil pentru a înregistra convorbirea dată, urcând pe bancheta din spate a automobilului de serviciu, colegul său era pe bancheta șoferului, iar Nicuța Ș. a urcat pe bancheta pasagerului din față și propunea mijloace bănești colegului său. Colegul său l-a preîntâmpinat din nou pe șofer că va fi atras la răspundere penală pentru dare de mita, dar acesta continua, punând mâna în buzunarul scurtei de serviciu a colegului său. Văzând că șoferul nu reacționează la preîntâmpinarea sa, a făcut un apel telefonic la unitatea de gardă a IP Soroca, comunicând faptul dat, după ce la fața locului au venit membrii grupului operativ și din buzunarul scurtei sale de serviciu a fost scoasă o bancnotă cu nominalul de 100 lei, pe care Nicuța Ș. i-a pus-o, pentru a nu-i fi întocmit procesul-verbal; procesul-verbal privind depistarea infracțiunii, întocmit la 06.12.2019 de către ofițerul de urmărire penală al Inspectoratului de poliție Soroca Dumitraș I.; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.12.2019, cu anexe - planșe fotografice, acțiune procesuală efectuată la 06.12.2019, începând cu ora 20:26 până la ora 20:50, în cadrul căreia a fost cercetat locul amplasat pe str. Ștefan cel Mare intersecție cu str. Popovici din mun. Soroca, unde din buzunarul drept al scurtei lui Sochirca Ghenadii, au fost ridicate 2 bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, iar din buzunarul drept al scurtei lui Belous Anatolie, a fost ridicată o bancnotă cu nominalul de 100 lei; procesul-verbal de ridicare din 11.12.2019, prin care de la angajatul Inspectoratului Național de Patrulare, Belous Anatolie au fost ridicate înregistrările video din 06.12.2019; procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.12.2019, prin care a fost examinat suportul material de informații de tip DVD-R ce conține o înregistrare video; procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.12.2019, cu anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model ”Omega”; informația nr. 001 din 02.01.2020 prezentată de sucursala nr. 4 din mun. Bălți a SA ”FinComBank”, prin care se confirmă că bancnotele cu nominalul de 100 lei și 50 lei prezentate spre examinare, nu sunt false și pot fi utilizate în circuitul bancar; procesul-verbal de examinare a obiectului (telefonul mobil) și transcriere din 16.01.2020, cu anexe - tabel fotografic, prin care a fost examinat telefonul mobil al lui Belous Anatolie și transcrisă înregistrarea video din data de 06.12.2020 pe un suport de informații separat de tip DVD-R de model ”Verbatim”; procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.01.2020 (purtătorul de informații transcris), cu anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model ”Verbatim”; copii autentificate ale filelor din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitor la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de poliție Soroca, în care este reflectată informația nr. 8355 din 06.12.2019 privind înregistrarea la ora 19:55 a informației parvenite de ia inspectorul INP Belous A. privind oferirea mitei; corpurile delicte: 3 o bancnotă cu nominalul de 100 lei, împachetată într-un plic de cancelarie sigilat, cu mențiunea pe plic: ”Anexă: o bancnotă cu nominalul 100 lei MD (seria F.0118) Plicul nr. 1”; două bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, împachetate într-un plic de cancelarie sigilat, cu mențiunea pe plic: ”Anexă: două bancnote cu nominalul a 50 lei MD (seria E.0185 și E.0189) Plicul nr. 2”; suportul material de informații de tip DVD-R, ce conține o înregistrare video a discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie de culoare cafenie, sigilat cu impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA, cu mențiunea pe plic: ”Anexă: Un suport disc DVD-R cu înregistrările video din 06.12.19. c/p. 2019320569”; suportul material de informații de tip DVD-R de model ”Verbatim”, ce conține o înregistrare video a discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie de culoare albă, sigilat cu impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA, cu mențiunea pe plic: ”c/p. 2019320569 înregistrarea video transcrisă din 06.12.2020, ridicată de la Belous A.”. Prin urmare, a fost constatat cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 325 alin. (1) Cod penal, ca coruperea activă, cu semnele de calificare: oferirea și darea, personal, unei persoane publice, de bunuri sub formă de valori valutare, ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale. La caz, în actul de învinuire au fost formulate 2 modalități normative - oferirea și darea, și cercetând cumulul de probe prezentat instanței de judecată, în cadrul cercetării judecătorești și-au găsit confirmarea ambele modalitatăți normative a art. 325 alin. (1) Cod penal incriminate inculpatului. Astfel, inculpatul a oferit și dat mijloace bănești în sumă de 200 lei moldovenești, persoanelor publice, în persoana ofițerilor de patrulare Sochirca G. și Belous A. pentru ca aceștea să îndeplinească acțiuni contrar exercitării atribuțiilor sale și anune să nu documenteze faptul săvărșirii contravenției de către inculpat, care se manifesta prin nerespectarea de către conducătorul de vehicul a marcajului de pe partea carosabilă a drumului privind delimitarea benzilor de circulație, fapte care au fost confirmate prin probe pertinente, concludente și utile, în special se vorbește de înregistrarea audio, video efectuată de ofițerul de patrulare Belous A., copiată pe CD-R, declarațiile martorilor Sochirca G. și Belous A., coroborate cu informația nr. 001 din 02.01.2020 prezentată de sucursala nr. 4 din mun. Bălți a SA ”FinComBank”, prin care se confirmă că bancnotele cu nominalul de 100 lei și 50 lei prezentate spre examinare, nu sunt false și pot fi utilizate în circuitul bancar , prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.12.2019, cu anexe - planșe fotografice, acțiune procesuală efectuată la data de 06.12.2019, începând cu ora 20:26 până la ora 20:50, în cadrul căreia a fost cercetat locul amplasat pe str. Ștefan cel Mare intersecție cu str. Popovici din mun. Soroca, unde din buzunarul drept al scurtei lui Sochirca G. au fost ridicate 2 bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, iar din buzunarul drept al scurtei lui Belous A. a fost ridicată o bancnotă cu nominalul de 100 lei; prin procesul-verbal de ridicare din 11.12.2019, prin care de la angajatul Inspectoratului Național de Patrulare Belous A. au fost ridicate înregistrările video din 06.12.2019; prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.12.2019, prin care a fost examinat suportul material de informații 4 de tip DVD-R ce conține o înregistrare video; prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.12.2019, cu anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model „Omega”; prin procesul-verbal de examinare a obiectului (telefonul mobil) și transcriere din 16.01.2020, cu anexe - tabel fotografic, prin care a fost examinat telefonul mobil al lui Belous A. și transcrisă înregistrarea video din data de 06.12.2020 pe un suport de informații separat de tip DVD-R de model „Verbatim” și prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.01.2020 (purtătorul de informații transcris), cu anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model ”Verbatim”. De asemenea, se v-a lua în considerare conținutul cazierului contravențional în privința inculpatului, conform căruia, în privința acestuia a fost întocmit procesul- verbal cu privire la contravenție la 06.12.2019, prin care s-a confirmat faptul că inculpatul a fost sancționat contravențional în baza art. 240 alin. (1) Cod contravențional, motiv pentru care a și fost stopat de ofițerii de patrulare. Declarațiile inculpatului date în cadrul ședinței de judecată, că nu recunoaște faptele descrise supra, adică realizarea laturii obiective a infracțiunii de corupere activă, prin modalitățile normative – ”oferirea și darea”, nu coroborează cu alte probe administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, ba chiar vin în contradicție cu acestea, deaceea sunt apreciate critic argumentele inculpatului prin care și-a motivat comportamentul și anume: „a oferit și dat 200 lei, întru achitarea amenzii, pe loc”, cu toate că a recunoscut faptul că ofițerii de patrulare i-au comunicat, că amenda pe loc nu se plătește. A mai indicat că își recunoaște vocea din înregistrarea audio, cercetată în cadrul ședinței de judecată, unde este indicat că ofițerul de patrulare a spus : „dacă propuneți bani, ve-ți fi atras la răspundere penală … articolul 325”, iar inculpatul a rostit: „da-ți rog normal să ne înțelegem”; „n-o să fie intenții răli, înțeleg că-i sărbători … se poate să nu scrieți mai departe … să ne înțelegem, suntem oameni … înțeleg că am greșit”, ”sunt gata să achit amenda pe loc”, „suntem oameni tăți … îs tânăr și chiar deodatî puncte de penalizare … pe loc am zis normal cîi sărbători … aveți și dumneavoastrî copii … vreți sî li luați ceva di sărbători”, „asta-i un bun așa di sărbători …poftim aveți copchii mîțîțăi, da… Ai ca sî luați, spuneți cîi de la Ștefan, Ștefan de la Iași o venit și o adus o ciocolatî … o ciocolatî bună de la Iași”. Totodată, inculpatul și apărătorul acestuia au prezentat o versiune de apărare precum că Nicuța Ș. ar fi fost provocat de ofițerii de patrulare în săvârșirea acțiunilor de corupere activă. Însă, este evident caracterul declarativ a provocării invocate, or, apărarea s-a accentuat pe expunerea definițiilor și ideilor doctrinare ce țin de instituția provocării, a făcut trimitere la unele cauze ale CtEDO, precum și la hotărârile naționale, însă a evitat să descrie, să menționeze circumstanțele faptice ale cauzei care ar demonstra prezența provocării în acțiunile agenților statului, la caz, ofițerilor de patrulare Sochirca G. și Belous A. Provocarea la acte de corupere există, dacă sunt întrunite următoarele condiții cumulative: - acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui denunțător; - 5 lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost savârșită fără această intervenție (în special, nu au fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât, persoana nu a fost dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea agenților statului); nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților statului (hot. Teixeira de Castro c Portugaliei, Ramanauskas c Lituaniei, Khudobin c Rusiei, Morari c. Moldovei, Pareniuc c. Moldovei, Sandu c. Moldovei). CtEDO a stabilit că în cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării faptului că provocarea nu a avut loc, revine autorităților. Prin urmare, raportând cele menționate supra, în cadrul cercetării judecătorești nu și-a găsit confirmarea prezența a celor trei condiții cumulative pentru a constata existența provocării în prezenta cauza penală și nici prezența circumstanțelor faptice care ar confirma provocarea invocată. În consecință, versiunea apărării este doar o tactică de a evita răspunderea penală pentru fapta comisă, prin sfidarea prevederilor legale precum și a normelor morale, atitudine care nu poate fi admisă sau tolerată într-un stat democratic. Totodată, inițiativa actelor de corupție a fost pornită de la inculpat, fapt care a reieșit din declarațiile date de acesta în cadrul cercetării judecătorești și faptul interpretării incorecte celor enunțate de către polițist, care apropiindu-se de automobilul de seviciu a ofițerilor de patrulare și urcând în acesta, a oferit, apoi a dat bani, fapt care a confirmat că acesta din urmă a avut intenția de a săvârși acțiuni de corupere activă. Astfel, la caz, Nicuța Ș. a oferit și dat, personal, unor persoane publice bunuri sub formă de mijloace bănești, ce nu li se cuvin și care a avut loc la inițiativa corupătorului. Prin urmare, Nicuța Ș., oferind personal lui Sochirca G. și Belous A., care sunt persoane publice, bunuri, sub forma de mijloace bănești în mărime de 200 lei, ce nu li se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale, a realizat latura obiectivă a infracțiunii imputate, or în obligațiile acestora intră constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale potrivit legii. Infracțiunea prevăzută la art. 325 alin. (1) Cod penal este una formală și se consumă din momentul comiterii uneia dintre modalitățile normative care desemnează fapta de corupere activă, la caz, infracțiunea a fost consumată din momentul oferirii de către inculpat a mijloacelor bănești ofițerilor de patrulare. În această ordine de idei, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, individualizată prin corupere activă, adică, oferirea, personal, unei persoane publice, de bunuri ce nu i se cuvin pentru acesta pentru a îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale, și-a găsit confirmare în ședința de judecată, dincolo de orice dubiu rezonabil. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a comis o infracțiune gravă, care se pedepsește cu închisoare de până la 6 ani cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale, anterior nu a fost judecat, este student la USM, a comis fapta de care este acuzat la vârsta de 19 ani, că circumstanțe agravante și atenuante nu au fost stabilite, concluzionând că corectarea și reeducarea 6 lui este posibilă, rațională și echitabilă, fără izolare de societate, stabilindu-i-se o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei, conform art. 90 Cod penal și o pedeapsă complementară obligatorie în mărime de 2 000 unități convenționale. Ori, coruperea activă reprezintă un impact dezastruos asupra statului de drept, efectele sociale ale căreia se manifestă prin degradarea funcțională, politică și morală a autorităților publice centrale și locale, prin diminuarea competenței politice transparente și responsabile, prin pauperizarea populației și creșterea tensiunii sociale. Acest fenomen este o preocupare constantă a organismelor naționale și internaționale, în acest scop fiind elaborate și adoptate o serie de documente internaționale care reglementează procesul luptei anticorupție. Convențiile civile și penale privind corupția la care Republica Moldova este parte impun racordarea cadrului ei normativ la exigențele legislației comunitare pentru asigurarea condițiilor de prevenire și control al corupției în conformitate cu standardele internaționale.

Avocatul Gheorghe Avornic și inculpatul au declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat. Apelanții au invocat că Belous A., subofițer de patrulare a realizat înregistrarea ascunsă și neautorizată a comunicărilor, folosind telefonul mobil propriu, înregistrarea care nu poate fi considerată probă sau mijloc de probă. Astfel, înregistrarea imaginilor video prezentată instantei provine dintr-o sursă care a fost imposibilă de a o verifica în ședința de judecată, fiind obținută cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală. Or, aceste înregistrări au fost înregistrate cu un dispozitiv necunoscut, au fost obținute înafara procesului penal, nu au fost autorizate de un judecător de instrucție, nu există certitudine referitor la autenticitatea sursei pe care au fost înregistrate imaginile, nu este stabilită apartenența vocilor înregistrate. Totodată, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia, în măsura determinantă, pe declarațiile martorului direct interesat să ascundă acțiunile sale proprii ilegale sau pe probele ținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații. Astfel, inculpatul urmează a fi achitat pe motivul că comiterea infracțiunii nu ar fi fost posibilă, decât în rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunii din partea lui Sochircă G. și Belous A., astfel încât, fapta inculpatului nu întruneste elementele infracțiunii incriminate. Faptul provocării a fost demonstrat și prin aceea că la apropierea inculpatului de Sochirca G. și Belous A., aflându-se în habitatul automobilului, erau pregătiți să efectueze filmări ascunse, fapt ce a confirmat versiunea lui Nicuța Ș., că provocarea prin gesturi și discuții a avut loc anume în perioada de deplasare de la automobilul său către automobilul poliției. Mai mult, Nicuța Ș. a achitat amenda contravențională stabilită prin procesul verbal de constatare a contravenției și dacă nu ar fi intervenit polițiștii Sochirca G. și Belous A., inculpatul, conform procedurii, ar fi primit procesul verbal de constatare a contravenției prin poștă și ar fi achitat amenda stabilită sau ar fi contestat procesul- verbal și decizia agentului constatator, excluzându-se posibilitatea oferirii mitei.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 28 octombrie 2021, apelul a fost respins, ca nefondat. 7 Instanța de apel a statuat corectitudinea aplicării de către instanța de fond, pe parcursul judecării cauzei, a normelor legislației procesual-penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei penale cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal (art. 314 Cod procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod procedură penală); cu verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și constatarea certă a aspectelor de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-o cercetare amplă a probelor administrate de către organul de urmărire penală, cărora li s-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenții și coroborării reciproce (art. art. 100-101 Cod de procedură penală). La fel, respectarea de către instanța de fond la examinarea cauzei, a principiului contradictorialității procesului penal și egalității armelor, bazându-și concluziile de vinovăție a inculpatului în fapta comisă pe cumulul probatoriului administrat de către OUP ce a servit obiect de cercetare judecătorească, întemeiat și justificat respingându- i versiunea transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 200 lei în vederea pretinsei achitări a amenzii contravenționale. Or, după cum a rezultat din depozițiile lui Belous A., audiat în calitate de martor denunțător, în seara de 06.12.2019 pe la orele 19:30, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fiind implicat împreună cu colegul său, Sochirca G. în patrularea str. Ștefan cel Mare din mun. Soroca, a observat deplasarea automobilului de model „Renault”, șoferul cărui ieșise la depășire pe linia continuă, ignorând marcajul rutier 1.1.1. al RCR, motiv pentru care l-a stopat, solicitându-i actele la control în vederea perfectării p/v cu privire la contravenție prevăzută de art. 240 Cod contravențional, la ce conducătorul auto Nicuța Ș. i-a propus acordarea mijloacelor bănești pentru ne documentarea cazului și deși l-a atenționat despre riscul atragerii la răspunderea penală pentru acte de corupere, precum și imposibilitatea achitării pe loc a amenzii contravenționale, totuși i-a plasat în buzunarul scurtei de serviciu în care era îmbrăcat, bancnotă cu nominalul de 100 lei, ce nu i se cuvenea, fapt confirmat prin înregistrarea video de pe telefonul său mobil și proces verbal de ridicare, întocmit de către responsabilul grupei operative, chemată la fața locului pentru documentarea cazului de mituire. Declarații analogice în acest sens a depus și cel de-al doilea martor denunțător Sochirca G., confirmând tendința inculpatului de ai corupe prin intermediul mijloacelor bănești, pentru ne documentarea cazului contravențional și deși a fost prevenit de riscul răspunderii penale pentru acțiuni de corupere, totuși i-a plasat în buzunarul scurtei de serviciu pe care o purta, două bancnote cu nominalul a câte 50 lei ce nu i se cuveneau, ridicate de către responsabilul echipei operative, ce a intervenit la solicitarea lor pentru a documenta acest caz, declarații susținute de ei în cadrul confruntărilor cu inculpatul Nicuța Ș. Faptele relatate de către angajații poliției de patrulare, care în sensul art. 123 Cod penal sunt persoane publice, comise de către inculpat prin oferirea și darea mijloacelor bănești ce nu li se cuvin, în vederea ne documentării în privința lui a cazului contravențional, la fel și-au găsit confirmare și prin probele materiale administrate la caz, cum ar fi: înștiințarea telefonică de către Belous A. a Serviciului de Gardă al IP Soroca cu solicitarea intervenției grupei operative pentru documentarea cazului de 8 corupere a angajaților de poliție; cu autosesizarea în acest sens a OUP Dumitraș Irina prin proces verbal din 06.12.2019. Potrivit procesului verbal din 06.12.2019 în cadrul cercetării intersecției str. Ștefan cel Mare cu mun. Soroca și str. Popovici cu mun. Soroca, au fost ridicate o bancnotă cu nominalul de 100 lei, cu seria F.0150, cu nr. 308487, anul fabricării 2015 și o altă bancnotă cu nominalul de 100 lei, seria F.0118, cu nr. 825535 și două bancnote cu nominalul de 50 lei, o bancnotă cu seria E.0189, nr. 263083 și alta cu seria E.0174, nr. 416467; recunoscute prin ordonanța din 10.12.2019 în calitate de corpuri delicte și anexate la materialele cauzei penale. Prin ordonanța și procesul verbal din 11.12.2019 întocmită de către ofițerul de urmărire penală, Dumitraș I. în ordinea art. 126 alin. (1); (3) Cod de procedură penală din telefonul mobil ce-i aparține subofițerul de patrulare, Belous A. a fost ridicată înregistrarea video din 06.12.2019 cu copierea ei, pe un suport DVD-R; recunoscut prin ordonanța din 12.12.2019 în calitate de corp delict și anexat la materialele cauzei penale, care la solicitarea părților a fost vizionată în instanța de apel prin contrapunerea ei cu conținutul stenogramei reflectată în procesul verbal din 11.12.2019, confirmând discuția dintre angajatul INP și Nicuța Ș., din care a rezultat intenția celui din urmă de a corupe colaboratorii de poliție, în vederea neexecutări obligațiunilor de serviciu, privind ne documentarea cazului de încălcare a regulilor de circulației rutieră, propunându-le agenților de patrulare mijloace financiare ce nu li se cuvin, chiar dacă a fost atenționat de riscul atragerii la răspundere penală pentru mituirea lor. Conținutul acestor înregistrări, au confirmat faptele relatate de martorii denunțători, inclusiv prevenirea inculpatului despre riscul atragerii la răspunderea penală pentru mituire conform art. 325 Cod penal, la care el nu reacționase, oferindu-le mijloace bănești în vederea ne documentării cazului contravențional, pentru care totuși a fost sancționat prin decizia agentului constatator Sochirca G. din 06.12.2019 pe art. 240 alin. (1) Cod contravențional, pentru ignorarea marcajului 1.1.1. RCR linia continuă, necontestând- o în ordinea art. 448 Cod contravențional. Respectiv, verificând suplimentar, multilateral, complet și obiectiv baza probantă administrată pe caz, este evidentă corectitudinea soluției judiciare privind condamnarea lui Nicuța Ș. pe art. 325 alin. (1) Cod penal pentru oferirea și darea personal unei persoane publice, de bunuri sub formă de valori valutare, ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a nu îndeplini acțiuni contrar exercitării funcției sale. Constatând ca fiind dovedită fapta prejudiciabilă comisă de inculpat și verificând-o prin prisma elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 325 alin. (1) Cod penal, latura obiectivă a fost realizată de el prin oferirea și darea personală celor doi subofițeri de patrulare, care în sensul art. 123 alin. (2) Cod penal, sunt persoane publice, a mijloacelor bănești (valutare) ce nu li se cuvin, pentru neîndeplinirea acțiunilor care intră în exercitarea funcției deținute și anume ne documentarea cazului contravențional pe art. 240 alin. (1) Cod contravențional, oferirea exprimându-se prin propunerea și prezentarea insistentă a mijloacelor bănești ce nu li se cuvin celor două persoane publice, fiind suficient de inteligibilă pentru ei, cunoscându-i nuanțele relevante și înțelegându-i semnificația, urmată de darea exprimată prin înmânarea (plasarea) efectivă a remunerației ilicite în buzunarele hainelor de serviciu, purtate de aceștia; printr-o intenție directă, ca element a laturii subiective, infracțiunea fiind formală, 9 consumându-se din momentul oferirii și dării propriu zise a recompensei ilicite, pe care cele două persoane nu au acceptat-o. În susținerea acestei concluzii, sunt apreciate drept veridice declarațiile colaboratorilor de poliție Sochirca G. și Belous A., coroborate cu secvența video, ridicată de către OUP în strictă conformitate cu prevederile art. 126; 255; 260 Cod de procedură penală, în baza ordonanței și procesului verbal din 11.12.2019, cu recunoașterea suportului pe care este copiată, drept corp delict ce conține informația în care Nicuța Ș. la 06.12.2019, orele 19:15, având intenția de a-i corupe în vederea neexecutării obligațiilor de serviciu privind documentarea cazului de încălcare a regulilor de circulație rutieră, prin ne întocmirea procesului verbal contravențional, intenționat li-a propus mijloace bănești. Respingând în acest sens solicitarea apărării referitor la inadmisibilitatea probei – înregistrarea video și recunoașterea nulității actelor procesuale întocmite în legătură cu ridicarea ei, pe motiv, că ar fi fost efectuată pe ascuns, este de remarcat că potrivit art. 93 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală sunt admisibile în calitate de probă elementele de fapt constatate prin intermediul înregistrărilor audio, care în aspect doctrinar, pot fi efectuate inclusiv privat, de către părți privind propriile discuții purtate cu terții, fără nicio implicare din partea organelor statului, motiv pentru care, neinformarea inculpatului despre efectuarea înregistrării cu telefonul mobil, nu constituie temei de inadmisibilitate a respectivei probe în sensul art. art. 94-95 Cod de procedură penală. Or, pentru admiterea înregistrării audio, efectuată în mod privat ca mijloc de probă, se impune ca părțile în propriile convorbiri sau comunicări pe care le- au purtat cu terții să adopte o poziție pasivă în conducerea firului discuțiilor, neregizând convorbirea cu scopul de a-și preconstitui probe în eventualitatea unui proces penal, prin formularea unor întrebări și răspunsuri care să provoace la obținerea de probe, ele urmând să fie caracterizate de obiectivitate într-o măsură determinantă și să exprime în mod liber adevărul, ne fiind interzise de lege. La caz, înregistrarea video prezentată de către agentul de patrulare Belous A. de pe telefonul mobil, a fost efectuată până la intentarea urmăriri penale, fără implicarea organelor statului în documentarea coruperii active, iar agenții de patrulare fiind în exercițiul funcțiunii de depistare și documentare a încălcărilor admise în cadrul traficului rutier, au adoptat o poziție pasivă în conducerea firului discuțiilor, din conținutul înregistrări video ne rezultând formularea întrebărilor și răspunsurilor care să provoace la obținerea de probe, dimpotrivă aceștia avertizându-l pe Nicuța Ș. de răspunderea penală pentru corupere activă, îndeplinindu-și acțiunile de documentare a încălcării contravenționale, fapt ce a denotat, că respectiva probă este pertinentă și coroborează cu întreg probatoriul administrat, exprimând în mod liber adevărul. La fel, nu pot fi reținute nici argumentul privind pretinsa provocare a inculpatului de către agenții statului de a comite infracțiunea, ce ar determina în sensul art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, inadmisibilitatea probelor administrate pe caz, or, potrivit jurisprudenței CtEDO în cauza Teixeira de Castro c. Portugaliei din 09.06.1998, există provocare, ori de câte ori organele de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci exercită o asemenea influență asupra persoanei vizate, încât să o determine la săvârșirea infracțiunii, care fără această intervenție nu ar fi fost săvârșită. 10 Însă, acțiunile coruptibile ale inculpatului au avut loc până la pornirea urmăririi penale, fără implicarea agenților statului angajați în documentarea lor și nici una din probele administrate la caz, nu conțin date obiective ce ar confirma acțiuni provocatoare sau regizate din partea agenților de patrulare Belous A. și Sochirca G., care dimpotrivă au încercat să contracareze comiterea faptei penale, ocupând o poziție activă în curmarea acțiunilor inculpatului prin prevenirea lui de răspunderea penală pentru mituire, dar fără rezultat, el insistent propunându-le mijloace financiare, cu scopul evitări tragerii la răspunderea contravențională, fapt ce l-a determinat pe agentul de patrulare Belous A. să efectueze înregistrarea video și să solicite intervenția grupei operative. Este irelevant argumentul apărării privind neadmiterea în calitate de probă a procesului verbal de cercetare la fața locului din 06.12.2019, efectuată în prezența lui Nicuța Ș., fără a fi asistat de apărător, or prevederile art. 118 Cod de procedură penală nu impun obligativitatea participări apărătorului la cercetarea locului faptei, mai cu seamă că cel din urmă nici nu a intervenit cu o atare solicitare. Astfel, prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, stipulează că încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea (relativă) s actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Pe când, potrivit lucrărilor cauzei, la finalizarea urmăririi penale, când învinuitul a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului, nu s-a invocat nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, cu excepția inadmisibilității înregistrării audio, ceea ce prezumă, că au fost de acord cu legalitatea lor, solicitând doar scoaterea de sub urmărire penală din lipsa elementelor componenței infracțiuni prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal, solicitare ce a fost respinsă prin ordonanța procurorului procuraturii Bălți din 30.01.2020. Astfel, apărarea nu a reușit să convingă instanțele de judecată cu privire la careva încălcări de ordin procedural ce ar determina excluderea anumitor probe sau declararea nulității anumitor acte procesuale din dosar, motiv pentru care ele vor fi respinse ca fiind absolut declarative și lipsite de suport factual. În ce privește nerecunoașterea de către inculpat a vinovăției, sub pretextul, că ar fi intenționat să achite cu mijloacele bănești propuse agenților de patrulare, amenda contravențională conform prevederilor art. 447 Cod contravențional, aceasta nu este altceva decât o tentativă de evitare a răspunderii și pedepsei penale, prin încercarea inducerii în eroare despre adevăratele împrejurări a cauzei și intenția propriu-zisă pe care a urmărit-o. De altfel, art. 447 Cod contravențional, la care el face refere și în sensul cărui amenda se achită în baza chitanței eliberate contravenientului, se răsfrânge doar la situațiile stipulate la art. 446 alin. (1) lit. a) Cod contravențional, ce vizează temeiurile de ne întocmire a p/v contravențional, în cazurile prevăzute de art. art. 20- 31/1 Cod contravențional, care înlătură caracterul contravențional al faptei, la care nici pe departe nu se atribuie contravențiile din domeniul securității traficului rutier, la 11 răspundere pentru nerespectarea căror, el a fost atras prin întocmirea p/v contravențional și sancțiunea aplicată pe art. 240 alin. (1) Cod contravențional. În contextul celor expuse, este corect reținută situația de fapt, precum și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului la art. 325 alin. (1) Cod penal, motiv pentru care a păstrat-o în această parte neschimbată, la fel ca și în latura pedepsei penale, la stabilirea categoriei și termenului cărei, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, rezultată din scopul pe care îl urmărește privind restabilirea echității sociale și corectarea celui vinovat, întru prevenirea săvârșirii de către el a altor fapte penale. Totodată, instanța de fond just a ținut cont și de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul prejudiciabil a faptei penale, atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite și urmările survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere, datele referitor la personalitatea inculpatului, cum ar fi: caracteristica pozitivă de la locul de trai, lipsa antecedentelor penale, vârsta tânără a acestuia, fapt ce i-a permis în conformitate cu dispozițiile art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pentru o perioadă de probațiune în care urmează să-și demonstreze corectarea și amenda obligatorie în mărimea minimă, stabilită de legiuitor, prin aceasta atingându-se scopul legii penale și a principiului umanismului, statuat la art. 4 Cod de procedură penală, potrivit cărui legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului, urmând să fie de așa natură ca cel vinovat să se simte pe deoparte protejat de legea penală, iar pe de altă parte să se conformeze restricțiilor impuse de ea în scopul conștientizării rolului ei educativ.

Avocatul Gheorghe Avornic și inculpatul declară recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat. Recurenții invocă că este un caz clasic de provocare, organizat de colaboratorii de poliție privind sursa din care a fost aflat despre presupusul flagrant, nu poate fi acceptat din motivul lipsei respectării cu referire la documentalizarea acțiunii procesual-penale, fiind și martorii principali ai acuzării pe cauza dată. Cu toate acestea, declarațiile lui Sochircă G. și Belous A., care sunt dovezile de bază ale acuzării, sunt contradictorii atât la urmărirea penală, cât și în instanța de fond: Mai mult, a fost prezentat un grup impunător de probe care au dovedit nevinovăția lui Nicuța Ș., atât la faza urmăririi penale, cât și în instanțele de judecată, care nici nu și-au regăsit reflectare în hotărârile pronunțate. Totodată, înregistrarea audio-video, care nu a fost posibil de a o viziona nici la faza urmăririi penale, nici în instanțele de judecată. Doar câteva sunete abia deslușite din această înregistrare dimpotrivă au confirmat poziția inculpatului și a apărării, care cu adevărat a propus bani ca să achite amenda pentru contravenția comisă și nu propunerea de a mitui colaboratorii de poliție. Or, propria convingere a instanțelor a fost bazată exclusiv pe probele formale ale acuzării. Probele prezentate de către apărători, privind ilegalitatea acțiunilor organului de urmărire penală în momentul reținerii (lipsa respectării procedurii de reținere și efectuării percheziției corporale a persoanei, existența unor acte procesual-penale 12 duble, nimicirea actului procesual-penal: video- înregistrărea reținerii condamnatului) au fost total ignorate la emiterea soluției în prezentul caz. Astfel, în materialele cauzei lipsesc probe ce ar fi demonstrat caracterul unui flagrant. Or, declarațiile inculpatului privind suma de bani care a fost transmisă colaboratorilor de politie reprezintă 50% din amenda prevăzută de sancțiunea pentru contravenția comisă, achitată timp de 48 de ore, respectiv nu puteau fi acceptate din motivul lipsei respectării cu referire la documentalizarea acțiunii procesual-penale, inclusiv participarea la actul procesual-penal a persoanelor ce nu făceau parte din grupul operativ. Având constantă încălcare a dobândirii probelor, nimicirea probelor importante, provocarea infracțiunii, cercetarea insuficientă a cazului și lipsa unor probe ferme ce ar fi indicat la săvârșirea infracțiunii de către Nicuța Ș. în comiterea infracțiunii imputate, solicită casarea hotărârilor adoptate, ținându-se cont de circumstanțele atenuante, lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă la locul de trai, starea familială, cu emiterea unei sentințe de achitare. În drept, recursul, este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiuni.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul de pe rol (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică corectă a acțiunilor infracționale ale ultimului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor Sochirca G. și Belous A., procesul- verbal privind depistarea infracțiunii, întocmit la 06.12.2019; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.12.2019, cu anexe - planșe fotografice; procesul-verbal 13 din 11.12.2019 de ridicare a înregistrărilor video din 06.12.2019; procesul-verbal din 12.12.2019 de examinare a suportului material de informații de tip DVD-R ce conține o înregistrare video; procesul-verbal din 24.12.2019, cu anexă - stenograma discuțiilor, de examinare a înregistrărilor video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model „Omega”; procesul-verbal din 16.01.2020, cu anexe - tabel fotografic, prin care a fost examinat telefonul mobil al lui Belous Anatolie și transcrisă înregistrarea video din data de 06.12.2020 pe un suport de informații separat de tip DVD-R de model „Verbatim”; procesul-verbal din 16.01.2020 (purtătorul de informații transcris), cu anexă - stenograma discuțiilor, prin care a fost examinată înregistrarea video de pe suportul de informații de tip DVD-R de model „Verbatim”; copii autentificate ale filelor din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitor la infracțiuni și incidente al Inspectoratului de poliție Soroca, în care este reflectată informația nr. 8355 din 06.12.2019 privind înregistrarea la ora 19:55 a informației parvenite de ia inspectorul INP Belous A. privind oferirea mitei; corpurile delicte: o bancnotă cu nominalul de 100 lei, împachetată într-un plic de cancelarie sigilat, cu mențiunea pe plic: „Anexă: o bancnotă cu nominalul 100 lei MD (seria F.0118) Plicul nr. 1”; două bancnote cu nominalul de 50 lei fiecare, împachetate într-un plic de cancelarie sigilat, cu mențiunea pe plic: „Anexă: două bancnote cu nominalul a 50 lei MD (seria E.0185 și E.0189) Plicul nr. 2”; suportul material de informații de tip DVD-R, ce conține o înregistrare video a discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie de culoare cafenie, sigilat cu impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA, cu mențiunea pe plic: ”Anexă: Un suport disc DVD-R cu înregistrările video din 06.12.19. c/p. 2019320569”; suportul material de informații de tip DVD-R de model „Verbatim”, ce conține o înregistrare video a discuției din 06.12.2019, împachetat într-un plic de hârtie de culoare albă, sigilat cu impresiunea ștampilei ”Pentru pachete” a DGT Nord a CNA, cu mențiunea pe plic: ”c/p. 2019320569 înregistrarea video transcrisă din 06.12.2020, ridicată de la Belous A.”; conținutul cazierului contravențional în privința inculpatului, conform căruia, la 06.12.2019, a fost sancționat contravențional în baza art. 240 alin. (1) Cod contravențional, motiv pentru care a și fost stopat de ofițerii de patrulare, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile apărării, inclusiv pretnsele acte de provocare, indicând just, argumentat și concludent că: „în cadrul cercetării judecătorești nu și-a găsit confirmarea prezența a celor trei condiții cumulative pentru a constata existența provocării în prezenta cauza penală și nici prezența circumstanțelor faptice care ar confirma provocarea invocată ... acțiunile coruptibile a inculpatului au avut loc până la pornirea urmăririi penale, fără implicarea agenților statului angajați în documentarea lor și nici una din probele administrate la caz, nu conțin date obiective ce ar confirma acțiuni provocatoare sau regizate din partea agenților de patrulare Belous A. și Sochirca G., care dimpotrivă au încercat să contracareze comiterea faptei penale, ocupând o poziție activă în curmarea acțiunilor inculpatului prin prevenirea lui de răspunderea penală pentru mituire, dar fără rezultat, el insistent propunându-le mijloace financiare, cu scopul evitări tragerii la răspunderea contravențională, fapt ce l-a determinat pe agentul de patrulare Belous A. să efectueze înregistrarea video și să solicite intervenția grupei operative”, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, probele 14 administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CtEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CtEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul ordinar este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus clar, instanțele nu au admis vreo eroare gravă de fapt, care să le fi afectat soluția, că în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii imputate și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. 15 Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gheorghe Avornic și inculpatul Nicuța Ștefan xxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 octombrie 2021, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 10 iunie 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Victor Boico 16