1ra-1850/2021 — art. 165 alin. 2 lit. d CP

1ra-1850/2021 — art. 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1850/2021

1-15207443-01-1ra-21082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana și Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021, în

cauza penală în privința lui

Șișcov Petru XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

în XXXXX

și

Șișcov Elena XXXXX, născută la

XXXXX, originară din XXXXX și

domiciliată în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 31.12.2015 − 17.02.2020;

Instanța de apel: 20.05.2020 − 17.06.2021;

Instanța de recurs: 21.08.2021 − 28.03.2022.

Asupra recursului ordinar în cauză, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Petru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar

1

de tip închis, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate legată de transplantul

organelor pe o perioadă de 3 (trei) ani.

Prin aceeași sentință, Șișcov Elena XXXXX a fost recunoscută vinovată și

condamnată pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani

închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de

dreptul de a desfășura activitate legată de transplantul organelor pe o perioadă de 3 (trei)

ani.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților Șișcov Petru XXXXX și

Șișcov Elena XXXXX în beneficiul lui Caraman Eugeniu, suma de 30 000 (treizeci mii) lei

cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către Caraman Eugeniu, în

partea reparării prejudiciului material cauzat prin infracțiune, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că

Șișcov Petru și Șișcov Elena, în luna iunie 2013, și anume Șișcov Elena, aflându-se în mun.

Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu soțul său Șișcov Petru, care la acel

moment se afla în or. Teheran, Iran, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea

achitării sumei de 300 000 (trei sute mii) lei și prin abuz de poziție de vulnerabilitate,

manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, precum și

prin situația economică grea și existența unor datorii pe care victima nu le putea restitui,

prin intermediul rețelei globale Internet, site-ul www.anunturi.md, l-a recrutat pe

Caraman Eugeniu, în scop de prelevare a unui rinichi pentru a fi transplantat fiului lor,

Șișcov Rodion.

Ulterior, Șișcov Petru, aflându-se în or. Teheran, Iran, fiind informat de către soția

sa, Șișcov Elena despre faptul că l-a recrutat pe Caraman Eugeniu în scop de prelevare a

unui rinichi, acționând de comun acord cu ultima, în vederea realizării scopului

infracțional comun, au convenit de comun acord de a organiza transportarea victimei în

țara de destinație în vederea prelevării unui rinichi pentru a fi transplantat fiului lor,

Șișcov Rodion.

În continuare, Șișcov Elena, care acționa de comun acord cu soțul său, Șișcov Petru,

după obținerea consimțământului victimei Caraman Eugeniu, l-a condus pe ultimul la

Centrul de Transfuzie a Sângelui din or. Chișinău, str. Academiei 10, unde ultimului i-au

fost colectate probe de sânge pentru verificare la virusul HIV/SIDA, iar mai apoi l-a

condus la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din or. Chișinău, unde de asemenea

i-au fost colectate probe de sânge în vederea verificării maladiilor la organele interne,

acțiuni necesare pentru ulterioara intervenție chirurgicală în scopul prelevării unui

rinichi.

2

În continuare, Șișcov Elena, care acționa de comun acord cu Șișcov Petru, pentru a

realiza transportarea victimei Caraman Eugeniu în țara de destinație în scop de prelevare

a organelor, cunoscând că ultimul nu deține pașaport pentru plecări în străinătate și nici

mijloace financiare pentru perfectarea acestuia, i-a transmis suma de 100 (una sută dolari)

SUA, pentru perfectarea pașaportului pe numele său în regim de urgență în termen de 24

ore.

La 13.06.2013, Șișcov Elena, continuând realizarea intenției infracționale de

transportare a victimei Caraman Eugeniu în țara de destinație i-a solicitat pașaportul

internațional pentru procurarea biletului avia la ruta Chișinău - Istanbul - Teheran, ceea

ce a făcut ulterior.

La 15.06.2013, Șișcov Elena, care acționa de comun acord cu Șișcov Petru, acționâd

cu aceeași intenție infracțională i-a solicitat victimei Caraman Eugeniu să se prezinte la

Aeroportul Internațional Chișinău, de unde urma să-i fie organizată transportarea în țara

de destinație pentru prelevarea unui rinichi.

La 16.06.2013, Caraman Eugeniu, acționând conform indicațiilor primite de la

Șișcov Elena s-a deplasat la Aeroportul Internațional Chișinău, unde a fost întâlnit de

către Șișcov Rodion, care acționând întru realizarea intenției cet. Șișcov Elena și Șișcov

Petru de transportare a sa în țara de destinație, i-a înmânat biletele avia pe numele său la

ruta Chișinău - Istambul - Teheran, pe care Șișcov Elena le-a procurat în prealabil și

împreună s-au deplasat în or. Teheran, Iran, unde acesta urma să fie preluat pentru

ulterioara organizare a transportării sale într-o clinică nestabilită din țara de destinație, în

scopul prelevării unui rinichi.

Ajungând în or. Teheran, Iran, victima Caraman Eugeniu a fost întâlnită de către o

persoană nestabilită, care acționa de comun acord și conform indicațiilor primite de la

Șișcov Petru, iar ultimul la rândul său cu Șișcov Elena.

În continuare, persoana nestabilită care acționa de comun acord cu Șișcov Petru,

iar ultimul, la rândul său cu Șișcov Elena, întru atingerea scopului infracțional comun l-a

transportat pe Caraman Eugeniu în apartamentul nr. 54 situat pe str. Parc Milat Atefii

Sadohaș Miraeș 14/1, din or. Teheran, Iran, unde ultimul a fost cazat până la 09.08.2013.

Ulterior, Șișcov Petru, aflându-se în or. Teheran, Iran, acționând în vederea

realizării intenției infracționale comune a organizat transportarea victimei Caraman

Eugeniu în diferite clinici medicale specializate, pentru examinarea medicală a acestuia și

efectuarea investigațiilor medicale preparatorii necesare pentru ulterioara intervenție

chirurgicală, în scopul prelevării de la acesta a unui rinichi, care urma a fi transplantat

fiului său Șișcov Rodion, suportând în acest sens toate cheltuielile.

Apoi, în perioada lunii august 2013, Șișcov Petru, continuând realizarea intenției

infracționale comune l-a transportat pe Caraman Eugeniu la Spitalul „Erfan Clinic” din

or. Teheran, Iran, unde acesta a fost internat în scopul prelevării unui rinichi, care urma

a fi transplantat fiului său Șișcov Rodion.

3

În aceeași perioadă de timp, victima Caraman Eugeniu, fiind internată în Spitalul

„Erfan Clinic” din or. Teheran, Iran, a fost supusă unei intervenții chirurgicale în regiunea

flancului stâng abdominal, fiindu-i prelevat - înlăturat rinichiul stâng, care a fost

transplantat lui Șișcov Rodion, toate cheltuielile fiind suportate de către Șișcov Petru.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpaților au fost

încadrate în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, traficul de ființe umane, adică recrutarea

și transportarea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de prelevare de organe, acțiuni

săvârșite prin abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două și mai multe persoane.

avocatul Zumbreanu Tatiana în numele inculpaților Șișcov Petru și Șișcov Elena, prin

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit căreia inculpații Șișcov Petru și Șișcov Elena să fie achitați, pe motiv că fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului a invocat că

soluția instanței de fond este ilegală și neîntemeiată, întrucât vinovăția inculpaților Șișcov

Petru și Șișcov Elena nu a fost dovedită prin probele administrate, care nu au primit o

apreciere justă și obiectivă.

La caz, nu au fost probată acțiunea principală a infracțiunii incriminate,

manifestată prin recrutarea și transportarea lui Caraman Eugeniu din Moldova în Iran și

nici acțiunea adiacentă exprimată prin abuz de poziție de vulnerabilitate a părții vătămate

din punct de vedere a supraviețuirii sociale.

În cazul infracțiunii prevăzute la art. 165 Cod penal, obiectul juridic constă în

apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei. Infracțiunea se poate

realiza numai prin acte de constrângere ori asimilate acestora. Este prezent factorul

violenții fizice ori psihice.

Din materialele dosarului se constată faptul că Caraman Eugeniu nu a fost impus

prin constrângere, el și-a exprimat liber voința de a dona rinichiul stâng bolnav care-l

deranja, iar recipientul Șișcov Rodion, fiul învinuiților a acceptat propunerea lui Caraman

Eugeniu în speranță că va putea trata rinichiul respectiv, inclusiv acceptând absolut toate

condițiile și solicitările înaintate de Caraman Eugeniu.

Consimțământul victimei traficului de ființe umane nu poate fi liber exprimat, pe

când în cazul dat, Caraman Eugeniu liber și-a exprimat voința de a dona acest rinichi

bolnav, în acest mod prevenindu-se orice influență din partea familiei Șișcov sau de

inducere în eroare asupra aprecierii propriei oferte de a dona, precum și a consecințelor

acesteia. Exprimarea liberă a voinței de a fi donator de rinichi a fost de multiple ori

exprimată pe teritoriul Moldovei, apoi Caraman Eugeniu și-a exprimat consimțământul

liber, în scris, în fața Ministerului Sănătății din Republica Iran, în cunoștință de cauză,

fiind asistat de un translator licențiat în cadrul Comisiei de avizare, după ce în urma

investigațiilor efectuate de către Șișcov Rodion și Caraman Eugeniu a fost stabilită

compatibilitatea de a fi donator și recipient. Exprimarea liberă și expresă a voinței Iui

4

Caraman Eugeniu de a dona un rinichi, se probează inclusiv prin: Anunțurile plasate de

Caraman Eugeniu încă începând cu anul 2011, deci cu câțiva ani înainte sau până a face

cunoștință cu Șișcov Rodion și Șișcov Elena, care din întâmplare a vizualizat anunțul lui

Caraman Eugeniu în timp ce în general căuta materiale de construcții în anul 2013, și

anume (f.d. 108- 113, vol. I): ”Sunt un tânăr de 25 ani, sunt donator onorific a Moldovei, vreau

să donez un rinichi urgent, perfect sănătos, suma 10 000 Euro, + 470 lei pentru analize, preț 300

000 lei (f.d. 108, vol. V-IV); Anunțul din 19.10.2011- donez un rinichi la prețul de 60 000

lei (f.d. 112, V-IV); Anunț din 29.06.2011 donez un rinichi la prețul de 50 000 euro (f.d.

111, vol. V-IV); Anunț la din 12.10.2012- donez un rinichi contra plată (f.d. 109, vol. V-

IV); Anunț din 16.03.2012 donez un rinichi la prețul 433 00 lei (f.d. 113, vol. V-IV); Anunț

din 26.03.2013 donez un rinichi la prețul de 300 000 lei (f.d. 113, vol. V-IV). Partea

vătămată a recunoscut faptul că a publicat anunțurile sus menționate și a confirmat faptul

că suma de 470 lei, care urma a fi achitată pentru analize în sumă de 470 lei, a aflat-o

personal de la Centrul de Transfuzie a sângelui( f.d. 135- 136, vol. I).

Este de menționat că nu a fost probat faptul că inculpații Șișcov Petru și Șișcov

Elena au acționat de comun acord. Sintagma „de comun acord” este lipsită de suport

probant, este formulată în mod abstract și declarativ. Din contra,faptul că inculpații

Șișcov Petru și Șișcov Elena nu comunicau deloc în acea perioadă.

declarat a fost admis, inclusiv din alte motive, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, casată integral sentința și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Șișcov Petru și Șișcov Elena, învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

165 alin. (2) lit. (d) Cod penal se achită, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

3.1. De către organul de urmărire penală, Șișcov Petru și Șișcov Elena se învinuiesc

în aceea că, în luna iunie 2013, și anume Șișcov Elena, aflându-se în mun. Chișinău,

acționând împreună și de comun acord cu soțul său Șișcov Petru, care la acel moment se

afla în or. Teheran, Iran, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea achitării sumei

de 300 000 (trei sute mii) lei și prin abuz de poziție de vulnerabilitate, manifestată prin

situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, precum și prin situația

economică grea și existența unor datorii pe care victima nu le putea restitui, prin

intermediul rețelei globale Internet, site-ul www.anunturi.md, l-a recrutat pe Caraman

Eugeniu, în scop de prelevare a unui rinichi pentru a fi transplantat fiului lor, Șișcov

Rodion.

Ulterior, Șișcov Petru, aflându-se în or. Teheran, Iran, fiind informat de către soția

sa, Șișcov Elena despre faptul că l-a recrutat pe Caraman Eugeniu în scop de prelevare a

unui rinichi, acționând de comun acord cu ultima, în vederea realizării scopului

5

infracțional comun, au convenit de comun acord de a organiza transportarea victimei în

țara de destinație în vederea prelevării unui rinichi pentru a fi transplantat fiului lor,

Șișcov Rodion.

În continuare, Șișcov Elena, care acționa de comun acord cu soțul său, Șișcov Petru,

după obținerea consimțământului victimei Caraman Eugeniu, l-a condus pe ultimul la

Centrul de Transfuzie a Sângelui din or. Chișinău, str. Academiei 10, unde ultimului i-au

fost colectate probe de sânge pentru verificare la virusul HIV/SIDA, iar mai apoi l-a

condus la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din or. Chișinău, unde de asemenea

i-au fost colectate probe de sânge în vederea verificării maladiilor la organele interne,

acțiuni necesare pentru ulterioara intervenție chirurgicală în scopul prelevării unui

rinichi.

În continuare, Șișcov Elena, care acționa de comun acord cu Șișcov Petru, pentru a

realiza transportarea victimei Caraman Eugeniu în țara de destinație în scop de prelevare

a organelor, cunoscând că ultimul nu deține pașaport pentru plecări în străinătate și nici

mijloace financiare pentru perfectarea acestuia, i-a transmis suma de 100 (una sută dolari)

SUA, pentru perfectarea pașaportului pe numele său în regim de urgență în termen de 24

ore.

La 13.06.2013, Șișcov Elena, continuând realizarea intenției infracționale de

transportare a victimei Caraman Eugeniu în țara de destinație i-a solicitat pașaportul

internațional pentru procurarea biletului avia la ruta Chișinău - Istanbul - Teheran, ceea

ce a făcut ulterior.

La 15.06.2013, Șișcov Elena, care acționa de comun acord cu Șișcov Petru, acționâd

cu aceeași intenție infracțională i-a solicitat victimei Caraman Eugeniu să se prezinte la

Aeroportul Internațional Chișinău, de unde urma să-i fie organizată transportarea în țara

de destinație pentru prelevarea unui rinichi.

La 16.06.2013, Caraman Eugeniu, acționând conform indicațiilor primite de la

Șișcov Elena s-a deplasat la Aeroportul Internațional Chișinău, unde a fost întâlnit de

către Șișcov Rodion, care acționând întru realizarea intenției cet. Șișcov Elena și Șișcov

Petru de transportare a sa în țara de destinație, i-a înmânat biletele avia pe numele său la

ruta Chișinău - Istambul - Teheran, pe care Șișcov Elena le-a procurat în prealabil și

împreună s-au deplasat în or. Teheran, Iran, unde acesta urma să fie preluat pentru

ulterioara organizare a transportării sale într-o clinică nestabilită din țara de destinație, în

scopul prelevării unui rinichi.

Ajungând în or. Teheran, Iran, victima Caraman Eugeniu a fost întâlnită de către o

persoană nestabilită, care acționa de comun acord și conform indicațiilor primite de la

Șișcov Petru, iar ultimul la rândul său cu Șișcov Elena.

În continuare, persoana nestabilită care acționa de comun acord cu Șișcov Petru,

iar ultimul, la rândul său cu Șișcov Elena, întru atingerea scopului infracțional comun l-a

transportat pe Caraman Eugeniu în apartamentul nr. 54 situat pe str. Parc Milat Atefii

6

Sadohaș Miraeș 14/1, din or. Teheran, Iran, unde ultimul a fost cazat până la 09.08.2013.

Ulterior, Șișcov Petru, aflându-se în or. Teheran, Iran, acționând în vederea

realizării intenției infracționale comune a organizat transportarea victimei Caraman

Eugeniu în diferite clinici medicale specializate, pentru examinarea medicală a acestuia și

efectuarea investigațiilor medicale preparatorii necesare pentru ulterioara intervenție

chirurgicală, în scopul prelevării de la acesta a unui rinichi, care urma a fi transplantat

fiului său Șișcov Rodion, suportând în acest sens toate cheltuielile.

Apoi, în perioada lunii august 2013, Șișcov Petru, continuând realizarea intenției

infracționale comune l-a transportat pe Caraman Eugeniu la Spitalul „Erfan Clinic” din

or. Teheran, Iran, unde acesta a fost internat în scopul prelevării unui rinichi, care urma

a fi transplantat fiului său Șișcov Rodion.

În aceeași perioadă de timp, victima Caraman Eugeniu, fiind internată în Spitalul

„Erfan Clinic” din or. Teheran, Iran, a fost supusă unei intervenții chirurgicale în regiunea

flancului stâng abdominal, fiindu-i prelevat - înlăturat rinichiul stâng, care a fost

transplantat lui Șișcov Rodion, toate cheltuielile fiind suportate de către Șișcov Petru.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Șișcov Petru și Șișcov Elena au

fost încadrate juridic în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, traficul de ființe umane,

adică recrutarea și transportarea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de prelevare

de organe, acțiuni săvârșite prin abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două și mai multe

persoane.

3.2. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel, analizând probele

administrate la dosar, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, a ajuns la concluzia că

acestea din urmă nu demonstrează că în faptele inculpaților se întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. Or, concluziile primei instanțe

cu privire la condamnarea inculpaților Șișcov Petru și Șișcov Elena în baza art. 165 alin.

(2) lit. d) Cod penal, au fost considerate ca fiind eronate, în contextul înaintării de către

procuror a unei învinuiri formale, convenționale și bazată doar pe presupuneri, și cu atât

mai mult contradictorii, având în vedere că probatoriul administrat de către organul de

urmărire penală și cercetat în cadrul procesului judiciar, denotă o altă concluzie decât cea

abordată de către instanța de fond.

Astfel, prima instanță la adoptarea sentinței în privința inculpaților, urma să

soluționeze chestiunile prevăzute la art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit

cărora instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea

consecutivitate: pct. 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; pct. 2)

dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; pct. 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii

și de care anume lege penală este prevăzută ea; pct. 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea

acestei infracțiuni; pct. 5) dacă inculpatul trebuie să fie pedepsit pentru infracțiunea săvârșită; pct.

6) dacă există circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului și care anume;

pct. 7) ce măsură de pedeapsă urmează să-i fie stabilită inculpatului, luând în considerare și

7

recomandările serviciului de resocializare, dacă o asemenea anchetă a fost efectuată; pct. 8) dacă

măsura de pedeapsă stabilită inculpatului trebuie să fie executată de inculpat sau nu; pct. 9) tipul

penitenciarului în care urmează să execute pedeapsa închisorii; pct. 10) dacă trebuie admisă

acțiunea civilă, în folosul cui și în ce sumă; pct. 11) dacă trebuie reparată paguba materială atunci

când nu a fost intentată acțiunea civilă; pct. 12) dacă urmează să fie ridicat sechestrul asupra

bunurilor; pct. 13) ce trebuie să se facă cu corpurile delicte; pct. 14) cine și în ce proporție trebuie

obligat să plătească cheltuielile judiciare; pct. 15) dacă urmează să fie revocată, înlocuită sau

aplicată o măsură preventivă în privința inculpatului; pct. 16) dacă în privința inculpatului

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii urmează să fie aplicat tratament medical forțat de

alcoolism sau narcomanie.

Revenind la speța în cauză, instanța de apel a reiterat că latura obiectivă a

infracțiunii incriminate și anume, fapta prevăzută la lit. d) alin. (2) art.165 Cod penal se

exprimă în fapta prejudiciabilă care cuprinde următoarele două acțiuni (inacțiuni) cu

caracter alternativ: 1) acțiunea principală și 2) acțiunea sau inacțiunea adiacentă.

Acțiunea principală din cadrul infracțiunii incriminate de acuzare cuprinde două

modalități normative cu caracter alternativ: recrutarea și transportarea victimei.

Recrutarea presupune racolarea (prin selectare) a victimei în vederea deplasării ei

către punctul de destinație.

În speță, Șișcov Petru, nu a săvârșit acțiuni de recrutare față de Caraman Eugeniu

așa după cum s-a reținut în învinuire din următoarele considerente.

Astfel, Șișcov Petru în această perioadă nu a fost în Moldova, cu Caraman Eugeniu

nu a avut careva întâlniri, nu a avut discuții telefonice și nu l-a transportat. Cu Caraman

Eugeniu a făcut cunoștință în Iran, care s-a prezentat ca consilier municipal.

A mai fost remarcat că acuzarea a completat vidul în probarera învinuirii de

recrutare din partea lui Șișcov Petru prin acuzația de acțiuni comune cu Șișcov Elena, însă

în cazul de față, instanța de apel a stabilit că nu a fost probat faptul precum că inculpații

Șișcov Petru și Șișcov Elena au acționat de comun acord. Sintagma ”de comun acord” este

lipsită de suport probant, este formulată în mod abstract și declarativ. Ba din potrivă,

faptul că inculpații Șișcov Petru și Șișcov Elena nu comunicau în acea perioadă, se

probează inclusiv prin:

- declarațiile părții vătămate Caraman Eugeniu „Cu dnul Șișcov Petru am făcut

cunoștință în Teheran… Nu am auzit ca dna Elena să discute cu dnul Petru”;

- declarațiile martorul acuzării Pleșca Ecaterina „În Chișinău până la plecare eu

locuiam cu Rodion și cu mama lui. Șișcov Petru nu locuia în acel apartament, motivul plecării era

o altă familie cu copii despre care nu știa nimeni. Șișcov Petru nu a venit niciodată la noi acasă și

nu am văzut să discute cu Șișcov Elena. Eu am aflat împreună cu domnul Petru Șișcov că Caraman

Eugeniu vrea să doneze un rinichi de la Rodion”;

- declarațiile inculpatei Șișcov Elena „Comunicam doar cu feciorul Rodion prin

intermediul Skype-lui. Cu Petru Șișcov nu am comunicat deloc. Noi locuiam deja separat, din

8

motiv că fiind căsătorită cu Petru Șișcov, am aflat că are relații cu altă femeie și chiar copii comuni

cu ea. Mi-a fost foarte dureros să suport trădarea. Noi ne-am despărțit și până la examinarea

dosarului în judecată noi nu am comunicam. Nu doream nici să-l văd, nici să-l aud”;

- declarațiile inculpatului Șișcov Petru „Din ironie cu Doamna Șișcov de 15 ani locuim

separat, am o altă familie și doi copii, cu doamna Șișcov nu ne vedem. Despre donatorul Eugeniu

Caraman am aflat când m-am întors din deplasare, feciorul mi-a spus, dar nu credeam în asta”.

Cele menționate mai sus se confirmă și prin: procesele verbale de perchiziție de la

domiciliile lor separate (f.d. 23, V-I), (f.d. 64, V-II); procesele verbale de percheziție, efectuate la

domiciliile separate a inculpatei Șișcov Elena și a inculpatului Șișcov Petru (f.d. 64, V-II, f.d. 71,

V- II); pașaportul lui Sișcov Petru, care în acea perioadă în general nu se afla în țară (f.d.109-

115 V-III), dar în or. Tbilisi (f.d. 30, V-II).

Faptul că Șișcov Petru nu a purtat convorbiri telefonice cu partea vătămată, se

probează prin: procesul verbal de examinare a obiectului din 22.05.2015-25.05.2015, prin care

au fost examinate convorbirile telefonice SA „Unite” și „Moldcell” (f.d. 193- 196, 204, V-

II), în care se observă că Șișcov Petru nu a comunicat cu Caraman Eugeniu la telefon până

la revenirea lui Caraman Eugeniu în Moldova, deja după operația de transplant efectuată

în Iran, Caraman l-a contactat pe Șișcov Petru la numărul lui de telefon.

Cu referire la Raportul de expertiză tehnică nr.433 din 30.12.2013 a notebook-ului de

model Asus, care a fost ridicat în cadrul percheziției la Holdingul Agropetrol, instanța a

relevat că acolo se afla și sediul Companiei „Trans Oil Est”, director al căreia a fost fiul

Șișcov Rodion, unde Caraman Eugeniu a primit banii pentru operația de transplant de la

Rodion Șișcov (fapt confirmat de partea vătămată.) Proprietar al notebook-lui fiind

Rodion Șișcov, anume el și a participat la efectuarea expertizei. Expertul a stabilit că, în

memoria notebook-ului prezentat pentru expertiză au fost depistate mesaje Skype ce nu

conțin cuvintele cheie solicitate de către organul de urmărire penală ce se referă la

„prelevare de organe”. În unele fișiere au fost depistate cuvintele cheie „transplant”,

„Caraman Eugeniu”, „donez rinichi”. Aici este de menționat că fișierele cu cuvintele cheie

sus menționate au fost formate de către Rodion Șișcov, abia după începerea urmăririi

penale, eventual după efectuarea operației de transplant. Când a început șantajul din

partea lui Caraman Eugeniu. Anume atunci Rodion a selectat articolele plasate pe rețelele

de socializare de către Caraman. CD-ul a fost anexat la materialele dosarului (se probează

prin demers suplimentar către Procurorul General din 06.05.2014 și Procesul verbal de

examinare a obiectului din 22.05.2015 (f.d. l80,f.d. l92-193, vol. III).

Totodată, Șișcov Rodion a menționat că „Referitor la comportamentul lui Caraman

Eugeniu pot să declar, că șantajul din partea lui se mai dovedește și prin intermediul

publicității ”Național” din 16.03.2014 ora 09.30 și canalul televizat CANAL3 din

25.02.2014. ora. 20.58, în care el descrie că chipurile el a acceptat oferta unui bărbat care

i-a promis că-l va angaja la muncă în Iran și va avea salariu lunar de 5 500 dolari SUA

ș.a., ceea ce nu este adevărat, fapt confirmat și de șeful adjunct al Centrului pentru

9

Combaterea Traficului de Persoane, dnul I. Podarilov. Toate aceste dovezi că Caraman

Eugeniu benevol a donat rinichiul pentru mine, și ulterior a început să ne șantajeze sunt

imprimate (înregistrate) în purtătoarele de informații-CD-uri, pe care anterior le-am

predat organului de urmărire penală”.

Cu referire la cea de a doua acțiune principală, și anume transportarea victimei,

instanța de apel a formulat următoarele considerații:

Transportarea reprezintă deplasarea victimei cu ajutorul inculpatului, dintr-un loc

în altul, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos, cu obținerea controlului asupra

victimei de a se deplasa nestingherit în spațiu, victima fiind privată de libertate fizică încă

din momentul recrutării. Asupra acestor împrejurări, instanța de apel a conschis că lipsesc

la cauza în speță, deoarece în primul rând, Caraman Eugeniu nu a fost recrutat, iar din

momentul acceptării de către Rodion a ofertei parvenite de la Caraman Eugeniu, ultimul

nu a fost privat de libertate fizică, nu a fost amenințat fizic și nu a fost aplicată violența

față de el. Caraman Eugeniu avea libertate deplină în toate acțiunile și deciziile care au

avut loc.

La Aeroportul Internațional Chișinău, partea vătămată Caraman Eugeniu a venit

de sine stătător cu taxiul, împreună cu soția, Caraman Nina. Concomitent, nici Șișcov

Elena nu a venit cu el în taxi la aeroport și nici nu a zburat cu avionul împreună cu

Caraman Eugeniu din Moldova în Turcia, și nici din Turcia în Iran.

Cele constatate mai sus, se demonstrează inclusiv prin declarațiile părții vătămate

Caraman Eugeniu care a declarat că „La aeroport eu m-am deplasat împreună cu soția

mea Caraman Nina. La data de 16.06.13 eu împreună cu Rodion și prietena lui, Ecaterina

am zburat cu ruta Chișinău- Istanbul. Din Istanbul cu alt avion spre Iran, orașul

Teheran. Doamna Elena a rămas în Moldova. Aproximativ peste 10 zile a venit Șișcov

Petru” (f.d. 119, vol. I).

Tot aici, instanța de apel a ținut să sublinieze că prima instanță eronat a reținut în

calitate de probă la acțiunea de transportare a părții vătămate din Republica Moldova în

Iran, răspunsul de la Compania Air Moldova și răspunsul de Ia CCPI, deoarece în actele

prezentate nici Șișcov Petru, nici Șișcov Elena nu sunt indicați în lista de pasageri:

răspunsul de la Compania Air Moldova nr. 2927/03 din 25.11.2013 cu privire la lista

pasagerilor la cursele avia nr. 9U745 din 16.06.2013 la ruta Chișinău- Istanbul și nr. 9U746

din 02.09.2013 la ruta Istanbul-Chișinău (f.d. 85-91, vol. I); procesul verbal de examinare

a obiectului din 28.11.2013 prin care a fost examinat răspunsul de la compania aeriană Air

Moldova nr. 2927/03 din 25.11.2013 cu privire la lista pasagerilor la cursele avia nr. 9U745

din 16.06.2013 la ruta Chișinău-Istanbul și nr. 9U746 din 02.09.2013 la ruta Istanbul-

Chișinău, în rezultatul examinării s-a constatat faptul înregistrării la cursa aeriana

Chișinău-Istanbul la data de 16.06.2013 și Istanbul-Chișinău la data de 02.09.2013

deservită de compania „Air Moldova” a părții vătămate Caraman Eugeniu și a lui Șișcov

Rodion și Pleșca Ecaterina (f.d. 92, vol. I); răspunsul de la CCPI din 10.12.2013 privind

10

informația intrării și ieșirii în/din Turcia în perioada indicată în ordonanța de punere sub

învinuire, a părții vătămate Caraman Eugeniu și a Iui Rodion Șișcov și Pleșca Ecaterina

(f.d. 96-97, vol. I); proces verbal de examinare a obiectului din 28.11.2013 prin care a fost

examinat răspunsul de la CCPI din 10.12.2013 privind informația intrării și ieșirii în/din

Turcia în perioada indicată în ordonanța de punere sub învinuire, a părții vătămate

Caraman Eugeniu și a lui Rodion Șișcov și Pleșca Ecaterina (f.d. 98, vol. I).

Astfel că, instanța de apel a conchis că actele sus menționate demonstrează că

inculpații Șișcov Petru și Șișcov Elena nu au săvârșit fapta de transportare conform

învinuirii înaintate.

În continuare, acțiunea sau inacțiunea adiacentă din cadrul infracțiunii prevăzute

la art. 165 alin. (1) Cod penal își găsește exprimare în următoarele modalitățile normative:

1) amenințarea cu aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei; 2) aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru viața și

sănătatea persoanei; 3) răpire; 4) confiscarea documentelor; 5) servitute; 6) amenințarea

cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei victimei sau altor persoane atât fizice,

cât și juridice; 7) înșelăciune; 8) abuzul de poziția de vulnerabilitate; 9) abuzul de putere;

10) darea sau primirea unor plăți sau beneficii; 11) viol; 12) folosirea dependenței fizice;

13) folosirea armei; 14) contaminarea cu o boală venerică sau cu maladia SIDA.

Înșelăciunea presupune fie prezentarea vădit falsă a realității, fie trecerea sub tăcere

a realității, care constă în ascunderea de victimă, a faptelor și circumstanțelor care

comportă semnificație în împrejurările concrete respective. Înșelăciunea poate presupune

nu doar inducerea în eroare a victimei, dar și menținerea erorii victimei. Spre deosebire

de primul caz, în cel de-al doilea făptuitorul exploatează conștient eroarea victimei,

indusă acesteia de către o terță persoană.

În contextul infracțiunii prevăzute la art. 165 Cod penal, victima este indusă în

eroare sau îi este menținută eroarea în legătură cu anumite împrejurări de drept sau de

fapt legate de natura muncii sau a serviciilor care urmează a fi propuse victimei; condițiile

de muncă; posibilitatea de a părăsi locul șederii sale; alte împrejurări legate de exploatarea

victimei.

Cu referire la acțiunea adiacentă, care a fost reținută de către prima instanță și se

referă la poziția de vulnerabilitate a victimei, instanța de apel a reținut următoarele:

Potrivit pct. 10) art. 2 al Legii nr. 241 din 20.10.2005 privind prevenirea combaterii

traficului de ființe umane, prin ”stare de vulnerabilitate” se înțelege starea specială în care

se află persoana, astfel încât aceasta este dispusă să se supună abuzului sau exploatării,

în special din cauza situației precare din punct de vedere al supraviețuirii sociale.

Totodată legiuitorul pentru a nu se admite interpretarea extensivă defavorabilă a

prevederilor art. 165 Cod penal, a accentuat că nu este suficientă atestarea poziției de

vulnerabilitate a victimei. O condiție la fel de importantă este ca făptuitorul să abuzeze de această

poziție. Aceasta înseamnă că făptuitorul trebuie să cunoască, la momentul săvârșirii

11

faptei despre vulnerabilitatea victimei. În afară de aceasta este necesar ca făptuitorul să

folosească vulnerabilitatea victimei pentru a-și ușura săvârșirea infracțiunii.

În alți termeni, făptuitorul trebuie să profite de vulnerabilitatea victimei. Ceea ce

înseamnă că nu poate fi aplicat art. 165 Cod penal dacă, în lipsa oricărei modalități a

acțiunii adiacente din cadrul traficului de ființe umane, când se realizează recrutarea,

transportarea victimei, se atestă vulnerabilitatea victimei, însă făptuitorul nu abuzează de

această circumstanță. Aceasta este posibil fie în cazul în care făptuitorul nu a cunoscut că

victima este vulnerabilă, fie a cunoscut această împrejurare, însă nu a profitat în nici un

fel de ea.

Drept consecință, în speță s-a reținut că Elena Șișcov nu era cunoscută, nu era rudă

sau prietenă cu Caraman Eugeniu, ultimul s-a prezentat că fiind consilier la Primăria

municipiului Chișinău și face acest gest deoarece este foarte religios, vrea să ajute un om,

să fie exemplu pentru alții, iar din banii solicitați planifica să procure un apartament.

Acestea fiind stabilite, instanța a concluzionat că consilierii municipali ai Primăriilor

nicidecum nu fac parte din pătura vulnerabilă a societății, deoarece au salariu stabil

decent pentru supraviețuire. Iar faptul că Caraman Eugeniu dorea din banii recepționați

de la Rodion Șișcov în sumă de 300 000 să-și procure un apartament (deși în final i-a

cheltuit în cazino) nu constituie un indicator al supraviețuirii sociale, cu atât mai mult că

Caraman Eugeniu avea și are domiciliu și nu unul ( Se probează: Extrasul din Registrul de

Stat al populației (f.d. 117, V-I).

După cum s-a stabilit în instanța de apel partea vătămată Caraman Eugeniu nefiind

indus în eroare prin înșelăciune și nefiind într-o stare de vulnerabilitate din punct de

vedere al supavețuirii sociale, și-a exprimat liber voința de a fi donator, cu titlu oneros, a

rinichiului stâng, pe care îl considera bolnav, și care-l deranja iar benifeciarul Șișcov

Rodion, fiul inculpaților a acceptat propunerea lui Caraman Eugeniu în speranță că va

putea trata rinichiul respectiv, inclusiv acceptând absolut toate condițiile și solicitările

înaintate de Caraman Eugeniu. Conform procesului verbal de ridicare din 08.11.2013 s-a

constatat că de la Caraman Eugeniu au fost ridicate mijloace bănești în sumă de 21 500

(douăzeci și una de mii cinci sute) dolari SUA care i-au fost transmiși de către Șișcov

Rodion pentru rinichiul care i-a fost prelevat în R. Iran

Exprimarea liberă a voinței de a fi donator de rinichi a fost de multiple ori

exprimată pe teritoriul R. Moldovei, apoi Caraman Eugeniu și-a exprimat

consimțământul liber, în scris, în fața Ministerului Sănătății din Republica Iran, în

cunoștință de cauză, fiind asistat de un translator licențiat în cadrul Comisiei de avizare,

după ce în urma investigațiilor efectuate de către Șișcov Rodion și Caraman Eugeniu a

fost stabilită compatibilitatea de a fi donator și recipient. Exprimarea liberă și expresă a

voinței lui Caraman Eugeniu de a dona un rinichi, se probează prin: anunțurile plasate

de Caraman Eugeniu încă începând cu anul 2011, deci cu câțiva ani înainte sau până a

face cunoștință cu Șișcov Rodion și Șișcov Elena, care întâmplător a dat de anunțul lui

12

Caraman Eugeniu în timp ce în general căuta materiale de construcții în anul 2013 (f.d.

108-113, Vol.I).

Potrivit art. 4 din Legea nr. 42-XVI din 06.03.2008 privind transplantul de organe,

țesuturi și celule umane, Agenția de Transplant, este responsabilă de organizarea și

supravegherea tuturor activităților de transplant la nivel național, inclusiv: a) donarea,

prelevarea și transplantul de organe, țesuturi și celule; b) întocmirea și ținerea listelor de

așteptare ale primitorilor; c) întocmirea și ținerea Registrului donatorilor de organe; d)

distribuția organelor, țesuturilor sau celulelor.

Din analiza cadrului legal menționat se desprinde concluzia că transplantul renal

poate fi realizat și în R. Moldova. În cazul din speță, pentru Șișcov Rodion persoană ce se

află în suferință, transplantul reprezintă o nouă speranță la viață, însă pentru a beneficia

de acest transplant urma a fi inclus în lista de așteptare. Din datele statistice publicate de

Agenția de Transplant a R. Moldova urmează că în Republica Moldova sînt aproximativ

900 de pacienți care necesită transplant de organe. Mai mult de 60.000 de pacienți, din

statele membre ale Uniunii Europene, sunt în așteptare pentru ficat, inimă, plămâni,

pancreas, intestin sau un rinichi. Timpul de așteptare pentru o astfel de intervenție

deseori depășește perioada de trei ani.

Astfel, a fost trasată concluzia că determinarea inculpaților de a efectua

transplantul în Republica Iran se datorează în primul rând faptului că transplantul putea

fi efectuat de la donator direct la beneficiar, omițând lista de așteptare, ceea ce era

nerealizabil în R. Moldova. Anume acest motiv, pentru care a fost aleasă țara în care s-a

efectuat transplantul demostrează, fără echivoc, că obiectul material al infracțiunii

incriminate prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal nu și-a găsit confirmare în

instanța de judecată, obiectul material din speță fiind parte a corpului și anume, rinichiul.

Din aceste considerente, instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa sentința contestată,

inclusiv și din alte motive, și anume din considerentul, că în instanța de apel nu și-a găsit

confirmare obiectul material al infracțiunii incriminate.

ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu

Vitalie, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

Pentru a susține recursul declarat, acuzatorul de stat afirmă că instanța de apel în

motivarea soluției pronunțate, a omis unele aspecte importante și anume că, acțiunile

ambilor inculpați întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 165 Cod penal.

La caz, este demonstrat scopul prelevării organelor de la partea vătămată Caraman

Eugeniu, iar infracțiunea art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal se consideră consumată din

momentul săvârșirii a cel puțin unei acțiuni adiacente din fapta prejudiciabilă, adică

recrutarea și transportarea.

13

Infracțiunea incriminată se consideră consumată indiferent de consecințele

recoltării sau transplantului de organe. S-a mai constatat că, infracțiunea respectivă este

una formală, fiind consumată în momentul recrutării victimei, recrutare săvârșită prin

abuzul de poziție de vulnerabilitate a victimei.

Acuzarea consideră că versiunea părții apărării, prin care se solicită necesitatea

achitării inculpaților Șișcov Petru și Șișcov Elena pe motivul că, nu au fost probate

circumstanțele esențiale și anume acțiunea principală, manifestată prin recrutarea,

transportarea părții vătămate Caraman Eugeniu, acțiunea adiacentă exprimată prin

abuzul inculpaților Șișcov Petru și Șișcov Elena de poziție de vulnerabilitate a părții

vătămate, precum și scopul prelevării de organe, urma a fi respinsă de către instanța de

apel.

Totodată, urmau a fi apreciate critic argumentele părții apărării, potrivit cărora,

inculpații nu au abuzat de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate or, potrivit

declarațiilor părții vătămate și a martorilor, precum și a probelor materiale anexate la

prezenta cauză penală, se atestă faptul că, inculpații Șișcov Petru și Șișcov Elena

cunoșteau despre vulnerabilitatea părții vătămate și s-au folosit de acest mijloc de

săvârșire a infracțiunii.

Poziția de vulnerabilitate a părții vătămate Caraman Eugeniu se manifestă prin

situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, care se confirmă prin

declarațiile părții vătămate și a martorului Caraman Nina, precum și prin răspunsul

autorității locale privind acordarea ajutorului material familiei Caraman, prin care s-a

constatat că partea vătămată face parte din familie socialmente vulnerabilă.

De asemenea, instanța de apel urma să rețină că, potrivit probatoriului administrat

la prezenta cauză penală, și anume, în conformitate cu circumstanțele de fapt desprinse

din declarațiile părții vătămate și a martorilor, precum și prin probele materiale

examinate în cadrul cercetării judecătorești, se atestă cu certitudine recrutarea,

transportarea părții vătămate de către inculpații Șișcov Petru și Șișcov Elena, fiind prezent

și scopul special de prelevare de organe, scop manifestat prin transplantul rinichiului de

la partea vătămată Caraman Eugeniu către fiul inculpaților – Șișcov Rodion.

Prin urmare, probele administrate în prezenta cauză penală confirmă cu certitudine

vinovăția inculpaților Șișcov Petru și Șișcov Elena în săvârșirea faptei de recrutare și

transportare a unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de prelevare de organe,

acțiuni săvârșite prin abuz de poziție de vulnerabilitate, de către două și mai multe

persoane, ceea ce denotă realizarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 165

alin. (2) lit. d) Cod penal.

4.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, avocatul Zumbreanu Tatiana în numele inculpatului Șișcov Petru a depus

referință privitor la opinia sa asupra recursului procurorului, menționând că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

14

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis

în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Astfel, Colegiul subliniază că instanța de apel, la judecarea cauzei soluționează

următoarele chestiuni de drept: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, constată că

instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând

exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea

instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea

constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Lecturând textul deciziei recurate, instanța de recurs constată că, în partea

descriptivă, instanța de apel a trasat concluzii divergente, care se concretizează prin: În

speță Șișcov Petru, nu a săvârșit acțiuni de recrutare, fată de Caraman Eugeniu așa după

cum s-a reținut în învinuire din următoarele considerente. Astfel, Șișcov Petru în această perioadă

nu a fost în Moldova, cu Caraman Eugeniu nu a avut careva întâlniri, nu a avut discuții telefonice

și nu l-a transportat. Cu Caraman Eugen a făcut cunoștință în Iran care sa prezentat ca Consilier

Municipal. Este de menționat că acuzarea a completat vidul în probarea învinuirii de recrutare

din partea lui Șișcov Petru prin acuzația de acțiuni comune cu Șișcov Elena însă în cazul de față

Colegiul a stabilit că nu a fost probat faptul precum că inculpații Șișcov Petru și Șișcov

Elena au acționat de comun acord (f.d. 49, vol. VI).

În continuare, instanța de apel susține că: …Dimpotrivă actele sus menționate

demonstrează că inculpații Șișcov Petru și Șișcov Elena nu au săvârșit fapta de transportare

conform învinuirii înaintate; Nici în procesul verbal de confruntare din 18.11.2013 dintre

partea vătămată Caraman Eugeniu cu Șișcov Petru (f.d.230-237, V-I) - NU se constată acțiuni

de recrutare și transportare din Moldova în Iran, incriminate lui Șișcov Petru (f.d. 52,

vol. I).

15

Subsecvent, se mai atestă și următoarea concluzie: Anume acest motiv, pentru care a

fost aleasă țara în care s-a efectuat transplantul demostrează, fără echivoc, că obiectul material al

infracțiunii incriminate prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) CP nu și-a găsit confirmare în

instanța de judecată, obiectul material din speță fiind parte a corpului și anume rinichiul. Din

aceste considerente, Colegiul penal va casa sentința contestată inclusiv și din alte motive

și anume din considerentul, că în instanța de apel nu și-a găsit confirmare obiectul

material al infracțiunii incriminate (f.d. 58, vol. VI).

Din cele reținute mai sus, nu este clară poziția instanței de apel, or stabilind lipsa

mai multor elemente constitutive ale infracțiunii incriminate inculpaților în acțiunile

acestora, Colegiul lărgit observă că instanța de apel, într-un final, casează sentința primei

instanțe din motivul lipsei obiectului material, care în speța dată îl constituie rinichiul

părții vătămate.

Pe marginea acestui fapt, instanța de recurs ține să remarce că motivarea unei

hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie

în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate aspectele incidente în

cauză, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.

Hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echitabil al

procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de

drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat

cererile/părerile părților. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din

dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă

în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei.

Mai mult de atât, obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o

condiție a procesului echitabil, exigență a art. 6 alin. (1) CtEDO.

Rezumând asupra punctelor de reper expuse în prezenta decizie, Colegiul penal

lărgit constată că în prezenta cauză penală este incident temeiul pentru recurs prescris la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din care motiv, se impune admiterea

recursului de pe rol, cu casarea totală a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceea instanță de apel, în alt complet de judecată, având în vedere că

erorile constatate nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să țină seama de motivele casării, să înlăture neconcordanțele admise și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

16

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Șișcov Petru

XXXXX și Șișcov Elena XXXXX, dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia integrală pronunțată la 06 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Boico Victor

17