1ra-2178/21 — Art. 287 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 decembrie 2020, Barba Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal și, în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsa sub formă 6 (șase) luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Barba Ion pe un termen de probă de 1 (un) an, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Roșca Petru, a fost admisă parțial și dispusă încasarea din contul inculpatului Barba Ion în beneficiul lui Roșca Petru suma de 516 (cinci sute șaisprezece) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest cerința privind prejudiciul moral s-a respins ca neîntemeiată. S-a dispus de a fi încasată din contul lui Barba Ion în contul statului suma de 896 (opt sute nouăzeci și șase) lei cu titlu de cheltuieli judiciare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, Barba Ion, la data de 11 septembrie 2018, aproximativ la ora 12:10 1 min., în timp ce se afla pe bd. Xxxxx, mun. Chișinău, conducând automobilul de model „Ford Transit”, cu n/î XXX XXX, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient, survenirea acestor urmări, din motivul apariției unui conflict în trafic cu partea vătămată Roșca Petru, a blocat trecerea pe carosabil a automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î XXX XXX, în care se afla ultimul, după care a coborât din automobilul său, s-a apropiat de automobilul lui Roșca Petru și prin geamul deschis l-a scuipat pe acesta, utilizând cuvinte necenzurate în adresa ultimului, după care i-a aplicat acestuia o lovitură cu capul în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de constatare nr.201802D2256 din 17 octombrie 2018, vătămare corporală ușoară. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Barba Ion a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: huliganism, adică încălcare grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii, prin care inculpatul Barba Ion, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, să fie achitat. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat că: - aprecierile și constatările instanței de fond referitor la vinovăția inculpatului Barba Ion sunt nefondate, instanța apreciind eronat probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată, nu a cercetat cazul dat sub toate aspectele, nu a făcut o analiză detaliată și obiectivă a probelor și contrar prevederilor legale a dispus condamnarea inculpatului Barba Ion pentru infracțiune incriminată; - probele prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii și reținute de către instanța de fond nicidecum nu demonstrează faptul comiterii infracțiunii de huliganism; - instanța incorect a concluzionat că declarațiile inculpatului Barba Ion sunt neveridice, acestea fiind făcute cu scopul de evitare a răspunderii penale. Ori, din probele supuse cercetării în instanța de fond, se denotă cert ca declarațiile acestuia coroborează cu declarațiile martorului acuzării Dolgov Sveatoslav, ale martorului apărării Cernolev Viorel, înregistrările video făcute de martorii incidentului, a Raportului de constatare nr. 201802P3387 din 11.09.2018 efectuat în privința lui Barba Ion prin care la acesta au fost constatate vătămări corporale neînsemnate; 2 - argumentele instanței de judecată la capitolul aprecierii probelor, la capitolul circumstanțelor de fapt și de drept, precum și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului nu se încadrează în recomandările menționate în Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2016 și anume pct. 6 în care se menționează că - vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute de art. 385 CPP; - potrivit principiului prezumției nevinovăției, care este un principiu fundamental al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului, cît și al legislației procesual-penale naționale, sarcina probațiunii revine organului de urmărire penală și acuzatorului de stat, iar inculpatul nu este obligat să dovedească nevinovăția sa; - vinovăția inculpatului Barba Ion nu a fost dovedită, partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată probe suficiente și concludente care dovedesc vinovăția acestuia, învinuirea fiind bazată pe o multitudine de presupuneri și interpretări eronate a faptelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2021 a fost admis din alte motive, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, apelul avocatului Modval Ion în numele inculpatului, a fost casată parțial sentința, în latura penală și pronunță în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Barba Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 alin. alin. (1), (6) Cod penal, pedeapsa aplicată a fost suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 1 (un) an și inculpatul a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent dacă nu va săvârși o nouă infracțiune, și prin respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de 3 fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Barba Ion a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, însă la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului în coroborare cu prevederile art. 61 Cod penal. Instanța de apel a statuat că totalitatea de probe acumulate la cauza penală, au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. În decizie s-au menționat declarațiile inculpatului depuse în prima instanță și în instanța de apel și s-a concluzionat, în pofida nerecunoașterii vinovăției de către inculpat, că vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită prin declarațiile părții vătămate Roșca Petru, depuse în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, declarațiile depuse în cadrul ședinței de judecată în prima instanță de către martorii: Roșca Lucia, Dolgov Sveatoslav, Cernalev Viorel și prin probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată: raportul de expertiză judiciară nr. 201802D2256 din 17 octombrie 2018; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09 octombrie 2018, procesul-verbal de ridicare din 13 noiembrie 2018, procesul-verbal de examinare a obiectului din 14 noiembrie 2018, procesul-verbal cu privire la confruntare din 24 octombrie 2018. Instanța de apel a stabilit că Barba Ion la data de 11 septembrie 2018 aproximativ la ora 12:10 min., în timp ce se afla pe bd. Xxxxx, mun. Chișinău, conducând automobilul de model „Ford Transit”, cu n/î XXX XXX, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient, survenirea acestor urmări, din motivul apariției unui conflict în trafic cu partea vătămată Roșca Petru, a blocat trecerea pe carosabil a automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î XXX XXX, în care se afla ultimul, după care a coborât din automobilul său, s-a apropiat de automobilul lui Roșca Petru și prin geamul deschis l-a scuipat pe acesta, utilizând cuvinte necenzurate în adresa ultimului, după care i-a aplicat acestuia o lovitură cu capul în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de constatare nr.201802D2256 din 17 octombrie 2018, vătămare corporală ușoară. În decizie s-a menționat că, potrivit actului de învinuire și rechizitoriului, acțiunile inculpatului Barba Ion au fost calificate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei. Reiterând prevederile hotărârii Curții Constituționale din 12 august 2021, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 287 alin. 1 Cod penal, și anume a faptului că au fost declarate neconstituționale cuvântul ”grosolan” și textul ”cinism sau” din art. 287 alin. (1) Cod penal, 4 instanța de apel a exclus expresia „grosolan” din învinuirea adusă lui Barba Ion, încadrând astfel acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: huliganism, adică - încălcare a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei. Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului, precum că în acțiunile lui Barba Ion nu s-ar conține elementele infracțiunii prevăzute de 287 alin. (1) Cod penal, or, la acest capitol, instanța a reținut faptul că, în cadrul cercetării judecătorești prin cumulul de probe administrate și cercetate, s-a demonstrat cu certitudine comiterea de către Barba Ion a infracțiunii de huliganism, deoarece prin declarațiile martorilor și înscrisurile cercetate în ședința de judecată s-a stabilit că inculpatul Barba Ion, a săvârșit huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, cauzându-i părții vătămate Roșca Petru, conform raportului de constatare nr.201802D2256 din 17 octombrie 2018, vătămare corporală ușoară. Transcriind prevederile articolelor 7, 16, 61, 75 Cod penal, instanța de apel a stabilit absența circumstanțelor agravante și atenuante și a antecedentelor penale, lipsa aflării inculpatului la evidența medicului narcolog și psihiatru și a constatat că ultimul are la întreținere doi copii minori. Instanța de apel a stabilit că inculpatului Barba Ion urmează a-i fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu aplicarea prevederilor art. 90 din Codul penal, stabilind termenul de probațiune de 1 (un) an. Instanța de apel a statuat că această pedeapsă își va atinge scopul Legii penale de corectare și reeducare a inculpatului, cât și de restabilire a echității sociale, de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, din partea inculpatului și a altor persoane. Instanța de apel a constatat că prima instanță justificat a admis în parte acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Roșca Petru, corect a admis cerința procurorului și a soluționat soarta corpurilor delicte.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei, cu emiterea unei noi decizii prin care inculpatul Barba Ion, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, să fie achitat. 5.1 În susținerea recursului avocatul invocă că: 5 - aprecierile și constatările instanțelor de fond referitor la vinovăția inculpatului Barba Ion sunt nefondate, instanțele apreciind eronat probele cercetate în cadrul examinării cauzei, nu a cercetat cazul dat sub toate aspectele, nu au făcut o analiză detaliată și obiectivă a probelor și contrar prevederilor legale a dispus condamnarea inculpatului Barba Ion pentru infracțiune incriminată, întrucât probele prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii nu demonstrează faptul comiterii infracțiunii de huliganism de către inculpat; - instanțele inferioare incorect au concluzionat că declarațiile inculpatului Barba Ion sunt neveridice, acestea fiind făcute cu scopul de evitare a răspunderii penale. Ori, din probele supuse cercetării, se denotă cert ca declarațiile acestuia coroborează cu declarațiile martorului acuzării Dolgov Sveatoslav, ale martorului apărării Cernolev Viorel, înregistrările video făcute de martorii incidentului, a raportului de constatare nr. 201802P3387 din 11.09.2018 efectuat în privința lui Barba Ion. Din aceste probe se denotă că acțiunile inculpatului nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice, ci împotriva unei persoane concrete, a părții vătămate, care și a fost inițiatorul conflictului și l-a agresat fizic pe inculpatul Barba Ion. Declarațiile părții vătămate și a martorului Roșca Lucia urmau a fi apreciate critic, întrucît acestea au menirea de a denatura acțiunile lor; - instanțele inferioare nu au dat nici o apreciere raportului de constatare nr. 201802P3387 din 11.09.2018 și înregistrărilor video de pe CD prezentat de partea apărării; - argumentele instanței de judecată la capitolul aprecierii probelor, la capitolul circumstanțelor de fapt și de drept, precum și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului nu se încadrează în recomandările menționate în Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2016 și anume pct. 6 în care se menționează că - vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute de art. 385 CPP; - instanța de apel, examinând apelul depus în interesele inculpatului, a agravat situația acestuia, contrar prevederilor art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală. Prin propriul apel, instanța de apel l-a obligat suplimentar pe inculpat ca în perioada de probă să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent, obligația care nu i-a fost stabilită de prima instanță. 6

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiurile legale. Totodată, notează procurorul că motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile în care instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. La caz, se constată că titularul cererii de recurs critică soluția instanțelor de fond, din considerentul aprecierii greșite a probelor care a generat condamnarea inculpatului și soluția instanței de apel cu privire la obligarea inculpatului de participare la program special de tratament. Astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurentul a descris în conținutul recursului un șir de probe și circumstanțe, care în opinia sa nu au fost 7 apreciate de instanțele de judecată la justa lor valoare sau au fost apreciate unilateral. Colegiul penal, raportând temeiurile invocate de recurent în recurs la textul deciziei instanței de apel, consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, care să afecteze soluția, au fost întrunite elementele infracțiunii, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse desfășurat în pct. 4.1 din prezenta decizie și a cărei redare repetată nu este necesară. În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește, că la etapa judecării recursului ordinar, nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe. Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele 8 faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, precum că, probele prezentate de acuzatorul de stat nu demonstrează vinovăția acestuia, Colegiul Penal o consideră ca neîntemeiată. Instanța de apel, respectând prevederile art. 414, 417 alin. (1) pct. 7), 8) Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată. La acest capitol, Colegiul constată că prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, declarațiile inculpatului Barba Ion, ale părții vătămate Roșca Petru, ale martorilor Roșca Lucia, Dolgov Sveatoslav, Cernalev Viorel, a cercetat actele cauzei, pe care le- a apreciat în mod obiectiv, argumentînd de ce au fost considerate veridice declarațiile acestor participanți care, coroborate una cu alta, au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Barba Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, referitor la existența elementelor constitutive ale infracțiunii, a fost dovedită. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, obiectiv le-a apreciat și analizat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, ce 9 au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Barba Ion în comiterea infracțiunii de huliganism a fost dovedită integral. Referitor la argumentul recurentului, precum că instanțele inferioare nu au dat nici o apreciere raportului de constatare nr. 201802P3387 din 11.09.2018 și înregistrărilor video de pe CD prezentat de partea apărării, Colegiul penal constată că în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță au fost examinate probele prezentate de părți, printre care, raportul de constatare medico-legală a lui Barba Ion nr. 201802P3387 din 11.09.2018 și a fost vizualizat CD-ul prezentat de avocatul Modval Ion (f.d. 156). Colegiul penal atestă că atât în partea descriptivă a sentinței, cât și a deciziei, au fost expuse, descrise și analizate ansamblul de probe pe care se întemeiază concluzia instanțelor de recunoaștere a vinovăției inculpatului Barba Ion, iar critica recurentului în acest sens este neîntemeiată. Cu referire la posibila încălcare a principiului prezumției nevinovăției invocat de avocatul Modval Ion în recurs, Colegiul penal atestă că în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond cât și în instanța de apel, s-a demonstrat că la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe pertinente, concludente și utile, care coroborând între ele, răstorn prezumția de nevinovăție a inculpatului Barba Ion. Prezumția nevinovăției, prevăzută de art. 21 din Constituția Republicii Moldova, art. 8 Cod de procedură penală, art. 6 § 2 din Convenția Europeană, reprezintă unul dintre aspectele procesului echitabil într-un caz penal. Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură 10 penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Barba Ion xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 27 mai 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 11