1ra-2178/21 — art. 287 al. 1 CP

1ra-2178/21 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2178/2021

1-18206045-01-1ra-03122021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Modval Ion în numele

inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

31 decembrie 2020 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Barba Ion XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 07.12.2018– 31.12.2020.

Instanța de apel: 11.03.2021 – 21.09.2021.

Instanța de recurs: 03.12.2021 – 13.04.2022.

A C O N S T A T A T :

2020, Barba Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin.(1) Cod penal și, în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsa sub

formă 6 (șase) luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Barba Ion pe un termen de

probă de 1 (un) an, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Roșca Petru, a fost

admisă parțial și dispusă încasarea din contul inculpatului Barba Ion în

beneficiul lui Roșca Petru suma de 516 (cinci sute șaisprezece) lei cu titlu de

prejudiciu material și suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu

moral, în rest cerința privind prejudiciul moral s-a respins ca neîntemeiată.

S-a dispus de a fi încasată din contul lui Barba Ion în contul statului

suma de 896 (opt sute nouăzeci și șase) lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Barba Ion, la data de 11 septembrie 2018, aproximativ la ora 12:10

1

min., în timp ce se afla pe bd. Xxxxx, mun. Chișinău, conducând automobilul de

model „Ford Transit”, cu n/î XXX XXX, acționând cu intenție directă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor

prejudiciabile și dorind în mod conștient, survenirea acestor urmări, din motivul

apariției unui conflict în trafic cu partea vătămată Roșca Petru, a blocat trecerea pe

carosabil a automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î XXX XXX, în care se afla

ultimul, după care a coborât din automobilul său, s-a apropiat de automobilul lui

Roșca Petru și prin geamul deschis l-a scuipat pe acesta, utilizând cuvinte

necenzurate în adresa ultimului, după care i-a aplicat acestuia o lovitură cu capul în

regiunea feței, cauzându-i conform raportului de constatare nr.201802D2256 din 17

octombrie 2018, vătămare corporală ușoară.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Barba Ion a

comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii

calificativi: huliganism, adică încălcare grosolană a ordinii publice, însoțită de

aplicarea violenței asupra persoanei.

inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii, prin care inculpatul Barba Ion,

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, să

fie achitat.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- aprecierile și constatările instanței de fond referitor la vinovăția

inculpatului Barba Ion sunt nefondate, instanța apreciind eronat probele

cercetate în cadrul ședințelor de judecată, nu a cercetat cazul dat sub toate

aspectele, nu a făcut o analiză detaliată și obiectivă a probelor și contrar

prevederilor legale a dispus condamnarea inculpatului Barba Ion pentru

infracțiune incriminată;

- probele prezentate de partea acuzării în susținerea învinuirii și reținute

de către instanța de fond nicidecum nu demonstrează faptul comiterii

infracțiunii de huliganism;

- instanța incorect a concluzionat că declarațiile inculpatului Barba Ion

sunt neveridice, acestea fiind făcute cu scopul de evitare a răspunderii

penale. Ori, din probele supuse cercetării în instanța de fond, se denotă cert

ca declarațiile acestuia coroborează cu declarațiile martorului acuzării Dolgov

Sveatoslav, ale martorului apărării Cernolev Viorel, înregistrările video

făcute de martorii incidentului, a Raportului de constatare nr. 201802P3387

din 11.09.2018 efectuat în privința lui Barba Ion prin care la acesta au fost

constatate vătămări corporale neînsemnate;

2

- argumentele instanței de judecată la capitolul aprecierii probelor, la

capitolul circumstanțelor de fapt și de drept, precum și la capitolul calificării

acțiunilor inculpatului nu se încadrează în recomandările menționate în

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2016 și anume

pct. 6 în care se menționează că - vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de

principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar

îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în

limita unei proceduri legale a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute de art. 385

CPP;

- potrivit principiului prezumției nevinovăției, care este un principiu

fundamental al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului, cît

și al legislației procesual-penale naționale, sarcina probațiunii revine

organului de urmărire penală și acuzatorului de stat, iar inculpatul nu este

obligat să dovedească nevinovăția sa;

- vinovăția inculpatului Barba Ion nu a fost dovedită, partea acuzării nu

a prezentat instanței de judecată probe suficiente și concludente care

dovedesc vinovăția acestuia, învinuirea fiind bazată pe o multitudine de

presupuneri și interpretări eronate a faptelor.

septembrie 2021 a fost admis din alte motive, inclusiv din oficiu, în baza art.

409 alin. (2) Cod de procedură penală, apelul avocatului Modval Ion în

numele inculpatului, a fost casată parțial sentința, în latura penală și

pronunță în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

Barba Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 alin. alin. (1), (6) Cod penal, pedeapsa aplicată a fost

suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 1 (un) an și inculpatul a

fost obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul

organului competent și să participe la un program special de tratament sau

de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent dacă nu va

săvârși o nouă infracțiune, și prin respectarea condițiilor probațiunii să

îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

3

fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Barba Ion a săvârșit

anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, însă la stabilirea pedepsei

nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului în

coroborare cu prevederile art. 61 Cod penal.

Instanța de apel a statuat că totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală.

În decizie s-au menționat declarațiile inculpatului depuse în prima

instanță și în instanța de apel și s-a concluzionat, în pofida nerecunoașterii

vinovăției de către inculpat, că vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită

prin declarațiile părții vătămate Roșca Petru, depuse în cadrul ședinței de

judecată în prima instanță, declarațiile depuse în cadrul ședinței de judecată

în prima instanță de către martorii: Roșca Lucia, Dolgov Sveatoslav, Cernalev

Viorel și prin probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată:

raportul de expertiză judiciară nr. 201802D2256 din 17 octombrie 2018;

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09 octombrie

2018, procesul-verbal de ridicare din 13 noiembrie 2018, procesul-verbal de

examinare a obiectului din 14 noiembrie 2018, procesul-verbal cu privire la

confruntare din 24 octombrie 2018.

Instanța de apel a stabilit că Barba Ion la data de 11 septembrie 2018

aproximativ la ora 12:10 min., în timp ce se afla pe bd. Xxxxx, mun. Chișinău,

conducând automobilul de model „Ford Transit”, cu n/î XXX XXX, acționând cu

intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient, survenirea acestor

urmări, din motivul apariției unui conflict în trafic cu partea vătămată Roșca Petru,

a blocat trecerea pe carosabil a automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î XXX

XXX, în care se afla ultimul, după care a coborât din automobilul său, s-a apropiat de

automobilul lui Roșca Petru și prin geamul deschis l-a scuipat pe acesta, utilizând

cuvinte necenzurate în adresa ultimului, după care i-a aplicat acestuia o lovitură cu

capul în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de constatare

nr.201802D2256 din 17 octombrie 2018, vătămare corporală ușoară.

În decizie s-a menționat că, potrivit actului de învinuire și rechizitoriului,

acțiunile inculpatului Barba Ion au fost calificate în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal - huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei.

Reiterând prevederile hotărârii Curții Constituționale din 12 august

2021, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 287

alin. 1 Cod penal, și anume a faptului că au fost declarate neconstituționale

cuvântul ”grosolan” și textul ”cinism sau” din art. 287 alin. (1) Cod penal,

4

instanța de apel a exclus expresia „grosolan” din învinuirea adusă lui Barba

Ion, încadrând astfel acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

conform indicilor calificativi: huliganism, adică - încălcare a ordinii publice,

însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apelantului, precum că în

acțiunile lui Barba Ion nu s-ar conține elementele infracțiunii prevăzute de

287 alin. (1) Cod penal, or, la acest capitol, instanța a reținut faptul că, în

cadrul cercetării judecătorești prin cumulul de probe administrate și

cercetate, s-a demonstrat cu certitudine comiterea de către Barba Ion a

infracțiunii de huliganism, deoarece prin declarațiile martorilor și înscrisurile

cercetate în ședința de judecată s-a stabilit că inculpatul Barba Ion, a săvârșit

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, cauzându-i părții vătămate

Roșca Petru, conform raportului de constatare nr.201802D2256 din 17

octombrie 2018, vătămare corporală ușoară.

Transcriind prevederile articolelor 7, 16, 61, 75 Cod penal, instanța de

apel a stabilit absența circumstanțelor agravante și atenuante și a

antecedentelor penale, lipsa aflării inculpatului la evidența medicului

narcolog și psihiatru și a constatat că ultimul are la întreținere doi copii

minori.

Instanța de apel a stabilit că inculpatului Barba Ion urmează a-i fi

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu aplicarea

prevederilor art. 90 din Codul penal, stabilind termenul de probațiune de 1

(un) an.

Instanța de apel a statuat că această pedeapsă își va atinge scopul Legii

penale de corectare și reeducare a inculpatului, cât și de restabilire a echității

sociale, de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, din partea inculpatului și a

altor persoane.

Instanța de apel a constatat că prima instanță justificat a admis în parte

acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Roșca Petru, corect a admis

cerința procurorului și a soluționat soarta corpurilor delicte.

avocatul Modval Ion în numele inculpatului, prin care invocând incidența

pct. 6) și 8) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită

admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei, cu emiterea unei noi

decizii prin care inculpatul Barba Ion, învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, să fie achitat.

5.1 În susținerea recursului avocatul invocă că:

5

- aprecierile și constatările instanțelor de fond referitor la vinovăția

inculpatului Barba Ion sunt nefondate, instanțele apreciind eronat probele

cercetate în cadrul examinării cauzei, nu a cercetat cazul dat sub toate

aspectele, nu au făcut o analiză detaliată și obiectivă a probelor și contrar

prevederilor legale a dispus condamnarea inculpatului Barba Ion pentru

infracțiune incriminată, întrucât probele prezentate de partea acuzării în

susținerea învinuirii nu demonstrează faptul comiterii infracțiunii de

huliganism de către inculpat;

- instanțele inferioare incorect au concluzionat că declarațiile

inculpatului Barba Ion sunt neveridice, acestea fiind făcute cu scopul de

evitare a răspunderii penale. Ori, din probele supuse cercetării, se denotă cert

ca declarațiile acestuia coroborează cu declarațiile martorului acuzării Dolgov

Sveatoslav, ale martorului apărării Cernolev Viorel, înregistrările video

făcute de martorii incidentului, a raportului de constatare nr. 201802P3387

din 11.09.2018 efectuat în privința lui Barba Ion. Din aceste probe se denotă că

acțiunile inculpatului nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice, ci

împotriva unei persoane concrete, a părții vătămate, care și a fost inițiatorul

conflictului și l-a agresat fizic pe inculpatul Barba Ion. Declarațiile părții

vătămate și a martorului Roșca Lucia urmau a fi apreciate critic, întrucît

acestea au menirea de a denatura acțiunile lor;

- instanțele inferioare nu au dat nici o apreciere raportului de constatare

nr. 201802P3387 din 11.09.2018 și înregistrărilor video de pe CD prezentat de

partea apărării;

- argumentele instanței de judecată la capitolul aprecierii probelor, la

capitolul circumstanțelor de fapt și de drept, precum și la capitolul calificării

acțiunilor inculpatului nu se încadrează în recomandările menționate în

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2016 și anume

pct. 6 în care se menționează că - vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de

principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar

îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în

limita unei proceduri legale a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute de art. 385

CPP;

- instanța de apel, examinând apelul depus în interesele inculpatului, a

agravat situația acestuia, contrar prevederilor art. 410 alin. (1) Cod de

procedură penală. Prin propriul apel, instanța de apel l-a obligat suplimentar

pe inculpat ca în perioada de probă să participe la un program special de

tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent,

obligația care nu i-a fost stabilită de prima instanță.

6

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit

de temeiurile legale.

Totodată, notează procurorul că motivele invocate în recurs au constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor

care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile în care

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

La caz, se constată că titularul cererii de recurs critică soluția instanțelor

de fond, din considerentul aprecierii greșite a probelor care a generat

condamnarea inculpatului și soluția instanței de apel cu privire la obligarea

inculpatului de participare la program special de tratament.

Astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurentul a descris în conținutul

recursului un șir de probe și circumstanțe, care în opinia sa nu au fost

7

apreciate de instanțele de judecată la justa lor valoare sau au fost apreciate

unilateral.

Colegiul penal, raportând temeiurile invocate de recurent în recurs la

textul deciziei instanței de apel, consideră că în speța examinată de către

instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de

recurent, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei contestate, deoarece decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată,

instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, care să afecteze

soluția, au fost întrunite elementele infracțiunii, fără a fi identificate

neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența

temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală.

Cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează

că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat

decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care

au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse desfășurat în pct. 4.1 din prezenta

decizie și a cărei redare repetată nu este necesară.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs

privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal

amintește, că la etapa judecării recursului ordinar, nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de

recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza

temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o

reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

8

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute

de norma penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când

nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante

ale infracțiunii.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a

produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al

acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea).

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurentului, precum că, probele prezentate de acuzatorul de stat nu

demonstrează vinovăția acestuia, Colegiul Penal o consideră ca neîntemeiată.

Instanța de apel, respectând prevederile art. 414, 417 alin. (1) pct. 7), 8)

Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele

administrate și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima

instanță, expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit

confirmare în ședința de judecată.

La acest capitol, Colegiul constată că prima instanță, conform

prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat

nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, declarațiile

inculpatului Barba Ion, ale părții vătămate Roșca Petru, ale martorilor Roșca

Lucia, Dolgov Sveatoslav, Cernalev Viorel, a cercetat actele cauzei, pe care le-

a apreciat în mod obiectiv, argumentînd de ce au fost considerate veridice

declarațiile acestor participanți care, coroborate una cu alta, au format

convingerea instanței că vinovăția inculpatului Barba Ion în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, referitor la existența

elementelor constitutive ale infracțiunii, a fost dovedită.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate

administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat

nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, obiectiv le-a

apreciat și analizat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, ce

9

au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Barba Ion în

comiterea infracțiunii de huliganism a fost dovedită integral.

Referitor la argumentul recurentului, precum că instanțele inferioare nu au

dat nici o apreciere raportului de constatare nr. 201802P3387 din 11.09.2018 și

înregistrărilor video de pe CD prezentat de partea apărării, Colegiul penal constată

că în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță au fost examinate

probele prezentate de părți, printre care, raportul de constatare medico-legală

a lui Barba Ion nr. 201802P3387 din 11.09.2018 și a fost vizualizat CD-ul

prezentat de avocatul Modval Ion (f.d. 156).

Colegiul penal atestă că atât în partea descriptivă a sentinței, cât și a

deciziei, au fost expuse, descrise și analizate ansamblul de probe pe care se

întemeiază concluzia instanțelor de recunoaștere a vinovăției inculpatului

Barba Ion, iar critica recurentului în acest sens este neîntemeiată.

Cu referire la posibila încălcare a principiului prezumției nevinovăției

invocat de avocatul Modval Ion în recurs, Colegiul penal atestă că în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond cât și în instanța de apel, s-a

demonstrat că la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe pertinente,

concludente și utile, care coroborând între ele, răstorn prezumția de

nevinovăție a inculpatului Barba Ion.

Prezumția nevinovăției, prevăzută de art. 21 din Constituția Republicii

Moldova, art. 8 Cod de procedură penală, art. 6 § 2 din Convenția Europeană,

reprezintă unul dintre aspectele procesului echitabil într-un caz penal.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în

cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției

nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care

nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei

proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385

Cod de procedură penală.

Coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală, este bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu

se constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului.

Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat

inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

10

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Modval

Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 21 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Barba

Ion xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 27 mai 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

11