1ra-267/2022 — art. 264- alin. 1, art. 320-1 CP

1ra-267/2022 — art. 264- alin. 1, art. 320-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-267/2022

(1-20036709-01-1ra-22022022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Afanas Marin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l

pe

MURA Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.03.2020 – 29.07.2021;

Instanța de apel: 18.08.2021 – 08.12.2021;

Instanța de recurs: 22.02.2022- 30.03.2022.

c o n s t a t ă:

Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 2641 alin. (1) Cod penal la muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 220 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport;

- art. 3201 Cod penal la muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de

180 de ore.

Conform art. 84 alin. (1) și (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Mura Nicolae pedeapsa

definitivă - muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 240 ore, cu

anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport.

S-a aplicat în privința lui Mura Nicolae măsura preventivă – obligarea de a nu

părăsi țara, pentru asigurarea punerii în executare a pedepsei.

Permisul de conducere cu XXXXX, eliberat pe numele lui Mura Nicolae la 9

septembrie 2008 și care se păstra la acesta, s-a dispus remiterea la Agenția Servicii

Publice, în termen de 10 zile din momentul ridicării acestuia de către organul care

1

asigură executarea pedepsei.

pe data de 11.12.2019, aproximativ la ora 01:50, conducând mijlocul de transport de

model „BMW” cu XXXXX în timpul deplasării pe XXXXX, a fost stopat de ofițerii

de patrulare ai BP al INP a IGP, iar în urma verificării documentelor, el a fost

suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică și prin

urmare a fost escortat la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie unde a fost

supus examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării

de ebrietate și naturii ei, prin colectarea și analiza mediului biologic. Astfel, conform

procesului verbal nr. 7110 din 11 decembrie 2019 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, s-a

constatat că Mura Nicolae se afla în stare de ebrietate provocată de stupefiante

(opiacee), ceea ce în conformitate cu prevederile art. 134 din Codul penal, constituie

„stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante”.

Prin urmare, Mura Nicolae, intenționat a ignorat prevederile Regulamentului de

Circulație Rutieră (RCR) aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009

și anume punctul 14 lit. a) al RCR care statuează că „conducătorului de vehicul îi este

interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor

substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de

natură să-i afecteze capacitatea de conducere”.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Mura Nicolae a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative: conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante.

Tot el, urmărind scopul neexecutării intenționate a măsurilor stabilite de instanța

de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestora, fiindu-i adusă la cunoștință pe 05.12.2018 ordonanța de

protecție emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani la 26 noiembrie 2018, în

cadrul cauzei nr. 2p/o-226/18, prin care au fost instituite măsuri de protecție în

privința victimelor violenței în familie XXXXX și copilului XXXXX, domiciliați pe

adresa XXXXX, iar Mura Nicolae a fost obligat pe un termen de două luni să nu

contacteze în nici un fel cu victimele XXXXX și minorul XXXXX, inclusiv prin alte

persoane, excluzând orice contact vizual cu aceștia, prin care i-a fost interzis acestuia

să se apropie de locul de muncă al victimei XXXXX și de locul de studii al copilului

minor XXXXX, dar și a fost obligat să stea departe de locul aflării victimelor la o

distanța ce ar asigura securitatea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la

atingerea scopului stabilit, cu bună-știință nu a executat măsurile impuse de instanța

de judecată și la 28.12.2018, aproximativ la ora 17:00, a venit la serviciul lui

XXXXX, amplasat în XXXXX, unde a intrat în discuții cu ultima și i-a solicitat

insistent să urce în automobil, pentru ca să meargă cu el într-o direcție necunoscută.

2

În continuare, observând că XXXXX s-a speriat și s-a refugiat în biroul său de

serviciu, Mura Nicolae și-a continuat acțiunile sale ilegale, urmând-o pe aceasta și

intrând în biroul ei de serviciu, unde a început să strige la ea, solicitându-i concomitent

să iasă afară.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Mura Nicolae a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 3201 Cod penal, după semnele calificative: neexecutarea

intenționată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de

judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie.

interesele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie

achitat de ambele infracțiuni.

S-a invocat că, probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

instanța de fond, nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor

imputate și versiunea acestuia nu a fost verificată. Rechizitoriul pe cauza dată este

bazat pe niște fapte care sunt lipsite de careva probe concludente.

Declarațiile inculpatului urmează a fi apreciate pozitiv, contrar acuzării,

deoarece fapte ce nu pot fi dovedite în procesul penal și care se bazează pe

presupuneri, se tratează în mod obligatoriu în favoarea inculpatului, respectiv nu pot

fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

Mura Nicolae a explicat faptul că în acel timp, folosea un tratament medical

pentru spate, fiindu-i injectate inclusiv medicamente intramusculare. Totodată,

ultimul a explicat că măsurile de protecție stabilite prin ordonanța judecătorească din

26.11.2018 față de soția sa XXXXX și copilul minor nu le-a încălcat, menționând că

dimpotrivă XXXXX, s-a apropiat de el și nu invers.

2021, apelul avocatului Afanas Marin în interesele inculpatului a fost respins ca

nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat.

Instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de probe indicate supra prin

prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea

normelor de procedură, pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele,

combat depozițiile inculpatului și indică fără careva dubii că Mura Nicolae a comis

infracțiunile prevăzute de art. 2641 alin. (1) și 3201 Cod penal. De asemenea, s-a

evidențiat faptul că alegațiile apărării în partea în care s-a solicitat achitarea

inculpatului, sunt declarative. Mai mult, la capitolul comiterii infracțiunii prevăzute

de art. 3201 alin. (1) Cod penal, poziția apărării nu s-a confirmat prin materialele

cauzei, ci, din contra, potrivit declarațiilor părții vătămate s-a reținut, că potrivit

ordonanței, inculpatului î-i era interzis să se apropie de domiciliul ei din XXXXX, de

3

domiciliul părinților unde locuia la moment din XXXXX, de școala copilului și de

locul unde își desfășura ea activitatea în XXXXX, fiindu-i interzis inclusiv să intre în

contact cu ea și cu copilul lor, sub orice formă, nici chiar telefonică, circumstanțe de

fapt care se confirmat prin dispozitivul ordonanței de protecție din 26 noiembrie 2018,

recunoscută oficial în calitate de document în cadrul cauzei penale. La 28 decembrie

2018, inculpatul, știind că nu î-i este permis să se apropie, el a venit totuși la serviciul

ei spre sfârșitul orelor de muncă cu scopul de a o lua acasă, însă aceasta a fost

împotrivă, discutând chiar ceva timp cu inculpatul, după care a intrat în oficiu, dar

Mura Nicolae a deschis ușa după ea și a început să strige ca să iasă afară, circumstanțe

confirmate și de martorul neinteresat Verdeș Serghei.

Totodată, partea vătămată mai susținea că după aceste evenimente, inculpatul o

aștepta în preajma întreprinderii, creându-i acesteia o stare de frică, din care motiv a

fost nevoită să apeleze serviciul de urgență. Faptul dat fiind confirmat prin înștiințarea

112 din 28 decembrie 2018, potrivit căreia, la aceiași dată, la ora 18:40, a parvenit

informația de la victima XXXXX care a comunicat că este agresată de soțul său Mura

Nicolae.

În continuare, la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei inculpatului,

instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 76, 77, 75 Cod penal și anume

de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, aplicând o pedeapsă echitabilă și proporțională

faptelor comise, instanța de apel a precizat că pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 ore, în baza art. 84 Cod

penal, stabilită prin sentință este legală și proporțională faptelor comise, care va

constitui o metodă de corectare și reeducare a inculpatului.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, rejudecarea cauzei

și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat,

din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile inculpatului.

În motivare recursului, s-au invocat argumente similare celor din cererea de apel,

raportându-le la decizia instanței de apel. Suplimentar a menționat că, instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

4

Colegiul penal menționează că, prezenta cauză se încadrează excepției indicate

la pct. 5.3.2 lit. b) din Dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, ce a permis judecarea cauzei pe durata stării de

urgență.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Sub acest aspect se reține că, recursul este fondat pe temeiurile din art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, însă, în pofida normelor de drept enunțate, nu

este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, care ar fi erorile de drept concrete ce ar indica că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât

cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire.

Potrivit textului recursului, recurentul nu a concretizat care din temeiurile pct. 6)

le pune la baza cererii de recurs și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea

din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate de legislator

este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

invocat de recurent, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). La caz,

argumentul contravine declarațiilor părții vătămate, ale martorului Corciu Ion,

procesului-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în

stare de ebrietate alcoolică/narcotică, întocmit la data 11 decembrie 2019, procesului-

verbal privind consemnarea celor constatate din 11 decembrie 2019, cazierului

contravențional al inculpatului Mura Nicolae, actualizat la 10 ianuarie 2020,

procesului-verbal nr. 7110 din 11 decembrie 2019, procesului verbal de consemnare

a plângerii verbale din 28 decembrie 2018, înștiințării nr. 112 din 28 decembrie 2018,

ordonanței de protecție din 26 noiembrie 2018.

Totodată, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Verificând argumentele recurentului, în sensul că inculpatul nu este vinovat de

comiterea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or

5

instanțele de judecată, judecând cauza și verificând probele cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă,

potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Mura Nicolae

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (1), 3201 Cod penal.

La același capitol, Colegiul penal menționează că majoritatea argumentelor se

bazează pe critica aprecierii sau reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei care

este o competență și prerogativă legală a instanței de apel, și nu constituie un temei

de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

În concluzie, recursul ordinar conține invocări identice apelului declarat, instanța

de apel expunându-se în mod argumentat asupra acestora, concluzii pe care instanța

de recurs și le însușește pe deplin și a căror reluare nu se mai impune (hotărârea

CtEDO García Ruiz versus Spania), or noțiunea de proces echitabil cere ca instanța

care și-a motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie

altfel, să examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea

CtEDO Boldea versus România).

Prin urmare, Colegiul penal se va expune doar asupra individualizării pedepsei,

și anume că instanțele de judecată au ținut cont de opiniile atât ale acuzatorului de

stat cât și ale apărătorului și de impactul infracțiunilor asupra societății, a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 84 Cod

penal, conform cărora la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane, iar stabilirea inculpatului unei pedepsei non privative de libertate, cu

anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport va duce la reeducarea

inculpatului și prevenirea comiterii altor infracțiuni.

În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la

jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu

că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt

întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate

satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

6

penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Afanas Marin în numele

inculpatului nu și-au găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Afanas Marin în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe MURA Nicolae XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 mai 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

7