1re-49/22 — art.264-1 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264-1 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-49/22 — art.264-1 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.1re-49/2022
1-20059997-01-1r/e-04042022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 aprilie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de avocatul
Sucitu Vladimir în numele condamnatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2021, în cauza penală în
privința lui
Pocitarenco Alexandr xxx, născut la xxx, originar și
domiciliat în xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.06.2020 – 30.06.2021;
Instanța de recurs: 05.10.2021 - 22.12.2021;
Instanța de recurs în anulare: 04.04.2022 - 20.04.2022.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 30.06.2021, Pocitarenco
Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(1) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe
termen de 240 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Pocitarerco Alexardr,
consumând pe parcursul zilei de 10 mai 2020 băuturi alcoolice, iar prin aceasta încălcând
prevederile pct.14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea
Guvernului rr.357 din 13.05.2009, conform căruia „conducătorului de vehicul îi este
interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor
substanțe contraindicate, sub influenta preparatelor medicamentoase care provoacă
reducerea reacției", a urcat la volanul automobilului de model „Dacia Logan" cu numărul
de înmatriculare „xxx", deplasându-se prin satul Varnița, raionul Anenii Noi, iar
aproximativ pe la orele 23:30, îndreptându-se în direcția râului Nistru, a fost depistat de
către angajații poliției, care l-au ajuns și, bănuind că acesta se află în stare de ebrietate
datorită mirosului specific de alcool ce provenea din cavitatea lui bucală, l-au suspus
testării alcooloscopice, stabilindu-se o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat
de conducătorul automobilului în valoare de 0,52 mg/l, ceea ce, conform art.13412 alin.(3)
Cod penal, reprezintă stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima
instanța a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a
infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal.
1
Avocatul Sucitu Vladimir în numele inculpatului, a contestat cu recurs sentința,
solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin
care inculpatul Pocitarenco Alexei să fie achitat.
În motivarea cerințelor, apărarea a invocat că Pocitarerco Alexei este învinuit precum
că el a condus automobilul în stare de ebrietate, însă martorii Eremei Mihail și Oxari
Andrei au depus în prima instanță declarații contradictorii, mărturii esențiale, care sunt
diametral opuse. Așa dar, martorul Eremei Mihail a comunicat instanței că el în comun cu
Oxari Andrei sau apropiat de automobilul lui Pocitarerco Alexei au văzut că Pocitarerco
Alexei se afla lângă ușa din partea volanului, iar martorul Oxari Andrei a declarat
instanței că Pocitarerco Alexei se afla în automobil când ei s-au apropiat de acesta și își
așternea locul unde urma să doarmă. Aceste declarații trezesc bănuieli rezonabile.
Consideră că inculpatul Pocitarerco Alexei practic nu putea să se afle în același timp în
afara automobilului și tot odată în automobil, să-și aștearnă locul unde să doarmă.
A reținut că, prima instanță nici nu s-a referit la declarațiile depuse de acești martori,
care constituie niște erori care de fapt au dus la constatare și apreciere greșită. Instanța nu
a făcut o analiză pentru a înlătura aceste divergențe. De asemenea, avocatul a indicat că
sentința este bazată pe presupuneri și este neîntemeiată, iar concluzia de vinovăție de
comitere a infracțiunii nu poate fi bazată pe presupuneri.
3.1. Inculpatul a contestat cu recurs sentința, solicitând casarea acesteia, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat.
În motivarea cerințelor sale, a menționat că nu este de acord cu sentința și o consideră
nefondată, invocând că vinovăția de comitere a infracțiunii nu poate fi bazată pe
presupuneri
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie 2021,
recursurile declarate au fost respinse, ca nefondate, cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a reținut că, prima instanță a
stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate
corect, instanța de fond încadrând just acțiunile inculpatului Pocitarerco Alexardr în baza
dispozițiilor art.2641 alin.(1) Cod penal.
În cadrul cercetării judecătorești, instanța de recurs a constatat cu certitudine că vina
inculpatului Pocitarenco Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1)
Cod penal se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra, și
anume prin declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului,
care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea
incriminate.
Potrivit textului din recursurile formulate de către inculpatul Pocitarenco Alexandr și
de către avocatul Sucitu Vladimir în interesele ultimului împotriva sentinței primei
instanțe, rezultă că partea apărării și inculpatul pledează pentru pronunțarea unei sentințe
de achitare în privința inculpatului, din motiv că, fapta săvârșită de inculpat nu întrunește
elementele infracțiunii.
Raportând motivele invocate în recurs la materialele cauzei penale, instanța de recurs
a conchis că, argumentele invocate de recurent nu își găsesc confirmare în starea de fapt a
prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de recurs a respins solicitarea părții
2
apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare.
Instanța de recurs a reținut astfel că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate
suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin
vinovăția inculpatului Pocitarenco Alexandr în comiterea infracțiunii, prevăzute de
art.2641 alin.(1) Cod penal.
Instanța de recurs a stabilit pe deplin încălcarea prevederilor Regulamentului
Circulației Rutiere de către inculpat, atât prin declarațiile martorilor, cât și prin
materialele dosarului.
Cu referire la declarațiile inculpatului Pocitarenco Alexandr, care în cadrul ședinței
de judecată a negat faptul consumării în ziua respectivă a băuturilor alcoolice, instanța de
recurs le-a apreciat critic, or în ședința de judecată martorii Eremei Victor și Oxani
Andrei au confirmat faptul că la momentul verificării actelor s-a simțit un miros puternic
de alcool din cavitatea bucală a inculpatului, faptul dat se mai confirmă și prin rezultatul
testării alcooscopică cu aparatul „Drager" semnat de către inculpat, în rezultatul căreia s-a
stabilit o concentrație în aerul expirat de 0,52 mg/l, or în cadrul urmăririi penale nu a
contestat rezultatul testării cu aparatul „Drager" și nu a avut careva obiecții.
Dezacordul părții apărării cu sentința este întemeiat doar pe critica modului în care
instanța de judecată a apreciat probele și circumstanțele cauzei, însă, instanța de recurs a
reținut că împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de fond nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, că a avut loc fapta de săvârșirea căreia a fost
învinuit inculpatul, că această faptă a fost săvârșită de inculpat, fapta întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii, fiind constatată vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii, iar solicitarea formulată prin cererea de recurs nu poate fi admisă.
4.2. Sub aspectul individualizării pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului
pentru săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de recurs a luat în considerație limitele
pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, dar și de criteriile de individualizare a
pedepsei, prevăzute de art.art.7, 75 Cod penal, și anume, de gradul de pericol social al
faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de scopul urmărit de
inculpat, de persoana acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, dar
și circumstanțele lor personale.
Privind gravitatea infracțiunii prevăzută de art.2641 alin.(1) Cod penal, conform
prevederilor art.16 alin.(2) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare,
săvârșite cu intenție.
Astfel, luând în considerare circumstanțele indicate supra, instanța de recurs a
considerat că în privința inculpatului, pentru comiterea de către acesta a infracțiunii
prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal, este echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă
de muncă neremunerată în folosul comunității, cu aplicarea pedepsei complimentare -
anularea dreptului de a conduce mijlocul de transport.
Mai mult ca atât, instanța de recurs a subliniat că este de datoria instanței de judecată
la stabilirea pedepsei să acorde o atenție deosebită infracțiunilor în domeniul
transportului, având în vedere că la moment pentru Republica Moldova, încălcarea
acestor interdicții constituie un flagel, care trebuie curmat. În acest sens, pentru ocrotirea
3
siguranței traficului rutier, pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității pe un
termen de 240 ore, doar în cumul cu cea de anulare a dreptului de a conduce mijloace de
transport, își va atinge scopul descris la art.61 Cod penal.
Avocatul Sucitu Vladimir în numele condamnatului, contestă cu recurs în
anulare hotărârile instanțelor ierarhic inferioare și solicită casarea acestora, din lipsa
faptei infracțiunii.
În cererea sa recurentul invocă că, constatările instanței sunt eronate și dubioase, s-au
efectuat interpretări perverse la mărturiile depuse în instanță de către martori cu privire la
împrejurările în cauză, precum că instanța a apreciat materialele probatorii administrate la
dosar prin prisma criteriilor reglementate la art.101 alin.(4) Cod de procedură penală, și a
stabilit că, prin fapta comisă, inculpatul Pocitarenco Alexei a atentat la obiectul juridic
special al infracțiunii.
Menționează că, inculpatul nu a negat faptul că a consumat alcool, dar a comunicat
că a consumat alcool înainte de a se pregăti pentru odihnă, la momentul când a sosit
angajații de poliție așternea locul unde urma să doarmă potrivit declarațiilor martorului
Oxani Andrei. Însă instanțele au interpretat precum că inculpatul Pocitarenco Alexei a
consumat alcool acasă și apoi s-a urcat la volan și s-a deplasat spre râul Nistru să
înnopteze, deoarece a avut conflictul cu părintele său. Mai mult, evidențiază că
declarațiile martorilor confirmă faptul că inculpatul a fost depistat sub influența
alcoolului nu la volan, dar atunci când el își pregătea patul pentru odihnă.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că, acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul
penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că
acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.
În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să
corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.
Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul
recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în
art.453 Cod de procedură penală.
În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul solicită
casarea deciziei instanței de recurs de menținere a sentinței de condamnare adoptată în
privința lui Pocitarenco Alexandr, pentru infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(1) Cod
penal, deoarece este ilegală, însă nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art.453
Cod de procedură penală.
Colegiul penal menționează că, dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,
stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare .
Astfel, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării
erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a
Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii,
4
iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se
întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.
Potrivit art.6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea
esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția
Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că,
recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea
rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanța de
recurs la judecarea cauzei în privința lui Pocitarenco Alexandr, cu indicarea normelor
legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi încălcate, denumirea acestor
drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și
la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care
încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea
ilegalității hotărârii contestate în acest sens.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare al
recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin.(1) art.453 Cod de procedură
penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește
cerințele de conținut.
În conformitate cu prevederile art.art.431 alin.(2), 432 alin.(2) pct. 1), 453, 455,
și 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Sucitu Vladimir în
numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 22 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Pocitarenco Alexandr xxx,
deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 19 mai 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
5