1ra-166/2022 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-166/2022 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-166/2022

1-17041097-01-1ra-03022022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Guțu

Tatiana în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2021, în cauza penală în privința lui

Gorbulea Andrei XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 18.12.2017 până la 23.08.2019;

Instanța de apel de la 04.10.2019 până la 07.07.2021;

Instanța de recurs de la 03.02.2022 până la 23.03.2022.

a c o n s t a t a t :

Andrei a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

S-a respins acțiunea civilă intentată de partea vătămată Benderleu Octavian

împotriva lui Gorbulea Andrei, parte civilmente responsabilă „Donnaris Vienna

Insurance Group” SA privind repararea prejudiciului material și moral.

rechizitoriului, Gorbulea Andrei este învinuit de faptul că la data de 14 iulie 2017, în

jurul orei 18.15, conducând unitatea de transport de model „Volkswagen Caddy” de

culoare sură, cu n/ î XXXXX, pe traseul M-14 Brest-Chișinău-Odessa, în preajma

satului Mărăndeni, raionul Fălești, apropiindu-se de intersecția drumului de intrare

în localitatea Mărăndeni, ajuns în intersecție, având o vizibilitate suficientă pentru a-i

permite de a sesiza apariția obstacolelor pe direcția de deplasare, contrar prevederilor

pct.56 al Regulamentului circulației rutiere care indică „În cazul virării la stânga sau

întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens

opus și se vor deplasa înainte sau la dreapta”, nu s-a asigurat de prezența sau lipsa

obstacolelor din partea dreaptă și nu a cedat trecerea unității de transport de model

1

„Mitsubishi Lancer” de culoare gri cu n/î XXXXX, care se deplasa regulamentar pe

sens opus, la volanul căruia se afla Chirhei Gheorghe, iar pe bancheta din față în

calitate de pasager se afla pe Benderleu Octavian, drept consecință s-a tamponat cu

unitatea de transport de model „Mitsubishi Lancer”. În urma cărui fapt din

imprudență, pasagerului automobilului de model „Mitsubishi Lancer” Octavian

Benderleu, conform raportului de expertiză judiciară nr.177 D din 11 august 2017, i-

au fost cauzate leziuni corporale medii, cu dereglarea sănătăți de lungă durată, sub

formă de fractura-luxație a osului humeral drept, fractura ambelor oase radiale, în loc

tipic cu deplasarea fragmentelor.

Fapta imputată lui Gorbulea Andrei este calificată de organul de urmărire

penală ca infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal, conform indicilor:

încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către o persoană care conduce mijlocul

de transport care a provocat din imprudență vătămări corporale medii a integrității corporale.

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, prin care să fie recunoscut vinovat Gorbulea Andrei de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 600 unități convenționale. A încasa de la inculpat în folosul statului

cheltuieli judiciare în mărime de 960 lei care constau în costul expertizelor judiciare

medico-legale.

În motivarea apelului a indicat că din conținutul sentinței contestate rezultă că,

instanța de judecată a dat apreciere separată unor anumitor probe, precum și a

apreciat doar numai anumite capete de probe (declarațiile, procesele-verbale de examinare

a obiectului și rapoartele de expertiză judiciară).

Astfel, apelantul a menționat că instanța de judecată a relevat în primul rând

faptul că, prin probatoriul cercetat în ședința de judecată, s-a constatat cu certitudine

că, nu automobilul de model „Volkswagen Caddy” cu numărul de înmatriculare

XXXXX s-a tamponat în automobilul de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX,

cum a fost indicat eronat de către partea acuzării în rechizitoriu, ci invers, totodată

conform învinuirii prezentate și susținute în instanța de judecată este specificat că,

automobilul de model „Volkswagen Caddy” cu n/î XXXXX s-a tamponat nu în, dar cu

automobilul de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX.

Potrivit părții descriptive a sentințe, instanța de judecată în cazul cercetat urma

să supună aprecierii încălcările prevederilor regulamentului circulației rutiere, care au

fost admise la acel moment de către participanții la trafic, cât și faptul din partea cărui

conducător auto au fost admise aceste încălcări care au dus nemijlocit la comiterea

accidentului rutier.

2

3.1. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel partea vătămată Benderleu

Octavian, care a invocat că, copia sentinței redactate nu a fost primită nici la momentul

când a depus cererea de apel, iar despre existența acesteia a aflat de pe pagina web a

judecătoriei.

Partea vătămată a solicitat casarea integrală a sentinței ca fiind ilegală și

neîntemeiată, cu pronunțarea unei noi decizii de condamnare a inculpatului Gorbulea

Andrei în baza art. 264 alin.(1) Cod penal, cu admiterea acțiunii civile în volum deplin.

În susținerea celor solicitate, a menționat că din cumulul probatoriu administrat

în respectiva cauză penală se demonstrează fără niciun dubiu vinovăția inculpatului

în cele incriminate, astfel inculpatul trebuie să răspundă corespunzător legii și să

achite despăgubirile care le-a suferit apelantul.

admise apelurile declarate de către procuror și de către partea vătămată, casată

sentința total, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

Gorbulea Andrei se constată vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(1) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 600 unități

convenționale, ce constituie 30 000 (treizeci mii) lei.

Gorbulea Andrei este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în

cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz se

consideră că sancțiunea amenzii este executată integral.

Respinge solicitarea procurorului de încasare de la Gorbulea Andrei a cheltuielilor

judiciare în mărime de 960 lei.

Admite în principiu acțiunea civilă intentată de Benderleu Octavian către Gorbulea

Andrei privind încasarea prejudiciului material, urmând ca asupra despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

Admite parțial acțiunea civilă intentată de Benderleu Octavian către Gorbulea Andrei

privind încasarea prejudiciului moral.

Încasează de la inculpatul Gorbulea Andrei în beneficiul părții vătămate Benderleu

Octavian - 30 000 (treizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, verificând

argumentele invocate în apelul declarat prin prisma probelor administrate și în raport

cu materialele cauzei penale prezentate instanței, audiind participanții la proces,

instanța de apel a conchis că apelul urmează a fi considerat ca fiind depus în termen,

reieșind din următoarele considerente.

Materialele cauzei penale denotă faptul, că sentința a fost pronunțată și

adoptată în lipsa părții vătămate Benderleu Octavian, dovadă fiind procesul-verbal al

ședinței de judecată (f.d.172, vol. II).

3

Totodată, instanța de apel a conchis că copia sentinței motivate a fost remisă în

adresa părții vătămate la data de 29.08.2019 (f.d.188, vol.II), iar la materialele cauzei

nu sunt careva date care ar confirma recepționarea sentinței de către partea vătămată

Benderleu Octavian, avizul de recepționare a sentinței fiind remis în adresa instanței

ca fiind nereclamat (f.d. 190-191, vol.II).

Partea vătămată Benderleu Octavian a declarat că a făcut cunoștință cu sentința

pe cauză de pe portalul instanței de judecată, ulterior, la data de 23.09.2019 a declarat

apelul, astfel, fiind prezente motive întemeiate, care servesc drept temei pentru a

considera că apelul a fost declarat în termenul legal prevăzut de art. 402 alin. (1) Cod

de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că apelurile declarate de procuror

și partea vătămată Benderleu Octavian împotriva sentinței urmează a fi admise, cu

casarea totală a sentinței și adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, privind constatarea vinovăției lui Gorbulea Andrei în fapta

prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel judecând cauza penală prezentă de învinuire a lui Gorbulea

Andrei, a stabilit că instanța de fond nu a verificat complet, sub toate aspectele și în

mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind

achitarea inculpatului fiind una eronată.

De asemenea, instanța de apel a menționat că instanța de fond fără just temei și

nemotivat a respins probele administrate de organul de urmărire penală, prezentate

de acuzare și examinate în ședința de judecată, în aspectul dat concluzia primei

instanțe nu se bazează pe date obiective și prevederile legale.

La fel, instanța de apel a constatat că declarațiile date în instanță de către

inculpat, partea vătămată, martori, sunt transcrise în textul acesteia, inclusiv prin

întrebări și răspunsuri, ceea ce este inadmisibil, or, instanța de judecată, audiind

participanții, urma a descrie în textul deciziei declarațiile lor și în urma analizei

acestora, să le dea aprecierea cuvenită.

În cadrul examinării apelului a fost solicitată de către procuror în vederea

respectării prevederilor procesuale penale, reluarea cercetării judecătorești pe caz, cu

audierea inculpatului, a părții vătămate și a martorilor, precum și cercetarea

materialelor cauzei penale, cerere care a fost acceptată de către instanța de apel, în

cadrul ședinței instanței de apel fiind cercetate nemijlocit și sub toate aspectele probele

administrate, după cum urmează.

4

În urma evaluării integrale a probelor cercetate, instanța de apel a stabilit că

prima instanță eronat a ajuns la concluzia privind achitarea lui Gorbulea Andrei în

baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a menționat că concluzia instanței de fond privind

achitarea lui Gorbulea Andrei în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, nu se racordă la

probele administrate, totalitatea probelor administrate și cercetate suplimentar de

către instanța de apel nicidecum nu confirmă temeinicia sentinței, fiind prezente pe

cauză suficiente probe pertinente, concludente și utile, care urmează a fi puse la baza

unei sentințe de condamnare.

În aceste circumstanțe, instanța de apel în urma evaluării integrale a probelor

prezentate ajunge a conchis că nu există dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția

inculpatului Gorbulea Andrei, că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul

ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice suficiente care demonstrează

comiterea de către inculpat a infracțiunii incriminate.

Vinovăția inculpatului Gorbulea Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod penal se demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite

din probele cercetate, și anume din declarațiile părții vătămate, a martorilor, din

procesele verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz, care au fost cercetate în

cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin, demonstrând cu certitudine

existența infracțiunii și constatarea vinovăției Gorbulea Andrei.

Deși, inculpatul Gorbulea Andrei nu a recunoscut vinovăția, instanța de apel a

stabilit că declarațiile de nerecunoaștere a vinei din partea inculpatului nu pot fi luate

în considerație în favoarea lui, deoarece vina lui este dovedită complet prin probele

cercetate în cadrul ședinței judiciare.

Declarațiile de nerecunoaștere a vinei din partea inculpatului sunt combătute

de ansamblul de probe cercetate, care servesc la constatarea existenței infracțiunii și a

vinovăției lui în fapta stabilită de instanța de apel.

De asemenea, în cadrul ședinței instanței de apel, la solicitarea acuzării, au fost

supuse verificării următoarele probe scrise: proces-verbal de cercetare la fața locului

din 14.07.2017, schița accidentului rutier și planșa fotografică (f.d.15-29, vol.I); proces-

verbal de examinare a obiectului din 28.09.2017 a automobilelor de model „Mitsubishi

Lancer” n/î XXXXX și „Volkswagen Caddy” n/î XXXXX cu tabel fotografic (f.d.39-53,

vol.I); raport de expertiză judiciară nr.177D din 11.08.2017 a documentelor medicale

pe numele cet.Benderleu Octavian prin care s-a concluzionat, că: Fractura-luxație a

osului humeral drept, fractura ambelor oase radiale în loc tipic cu deplasarea

fragmentelor se califică la vătămări corporale medii cu dereglarea sănătășii de lungă

durată, au putut fi pricinuite la timpul indicat prin acțiunea unui corp dur contondent

sau prin lovire de acesta, posibil în accident rutier. Caracterul morfologic și localizarea

5

leziunilor corporale depistate exclude formarea lor prin căderea corpului în poziție

verticală (f.d.59-60, vol.I); raport de expertiză judiciară nr.176D din 11.08.2017 a

documentelor medicale pe numele cet.Chirhei Gheorghe prin care s-a concluzionat,

că: Plaga contuză și contuzia țesuturilor moi în regiunea lombară se califică la

vătămări corporale ușoare, au putut fi pricinuite la timpul indicat prin acțiunea unui

corp dur contondent sau prin lovire de acesta, posibil în accident rutier. Caracterul

morfologic și localizarea leziunilor corporale depistate exclude formarea lor prin

căderea corpului din poziție verticală (f.d.66, vol.I); raport de expertiză judiciară

nr.175D din 11.08.2017 în privința lui Gorbulea Andrei, prin care s-a concluzionat, că

excoriațiile se califică la vătămări corporale neînsemnate, au putut fi pricinuite la

timpul indicat prin acțiunea unui corp dur contondent sau prin lovire de acesta,

posibil în accident rutier. Caracterul morfologic și localizarea leziunilor corporale

depistate exclude formarea lor prin căderea corpului din poziție verticală. (f.d.72,

vol.I); proces-verbal de efectuare a experimentului din 13.10.2017 cu participarea

bănuitului Gorbulea Andrei, a avocatului Guțu Tatiana și a lui Gorbulea Radion și

copia certificatului de înmatriculare pe numele lui Gorbulea Radion (f.d.219-220,

vol.I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 27.10.2017, schița accidentului

rutier și planșa fotografică (f.d.221-233, vol.I); declarațiile părții vătămate Benderleu

Octavian din 13.02.2018 (f.d.70-72, vol.II); declarațiile martorului Chirhei Gheorghe

din 20.03.2018 (f.d.73-76, vol.II); declarațiile martorului Fominov Andrei din

03.05.2018 (f.d. 81-83, vol.II); raportul de expertiză judiciară, exemplarul nr.1 nr.524-

528 din 28.03.2019 (f.d.123-134, vol.II).

Astfel, din materialele analizate, instanța de apel a conchis că prima instanță a

judecat superficial cauza privind învinuirea adusă lui Gorbulea Andrei în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, în lipsa unei cercetări obiective a

probelor prezentate, cu aprecierea eronată a împrejurărilor de fapt, iar ca rezultat a

constatat greșit aspectele de drept, ce au dus la achitarea nejustificată a acestuia.

Așadar, instanța de apel a menționat că instanța de fond nu a clarificat obiectiv

circumstanțele cauzei, nu a examinat toate probele în ansamblu conform art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, incorect a apreciat probele prezentate și neîntemeiat l-a

achitat pe Gorbulea Andrei de sub învinuirea formulată, or, particularitățile

împrejurărilor scoase în evidență denotă, că fapta infracțională a fost comisă de

inculpat.

Prima instanță neobiectiv a apreciat declarațiile părții vătămate și a martorilor

drept fapte ce confirmă nevinovăția inculpatului, selectând doar circumstanțele ce

prevalează poziția părții apărării asupra poziției acuzării, nefiind luate în considerație

totalitatea probelor acumulate pe parcursul procesului, nefiind efectuată coroborarea

declarațiilor cu probele scrise din materialele cauzei.

6

În urma analizei probelor, instanța de apel a stabilit că probele administrate

urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunii și care

constată vina inculpatului anume în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, prin conținutul

său aceste declarații sunt clare și confirmate prin restul probelor cercetate și

demonstrează vina inculpatului Gorbulea Andrei în baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a indicat că prima instanță eronat nu a

ținut cont de aceste declarații și nu le-a apreciat, declarații care au fost verificate și în

instanța de apel, cu consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată,

susținute clar sub jurământ și în cadrul ședinței publice a instanței de fond.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță eronat a constatat

că nu automobilul de model „Volkswagen Caddy” cu numărul de înmatriculare

XXXXX s-a tamponat în automobilul de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX,

după cum a fost adusă învinuirea, dar invers.

Conform învinuirii prezentate și susținute în instanța de judecată s-a specificat

că, automobilul de model „Volkswagen Caddy” cu n/î XXXXX s-a tamponat nu în, dar

cu automobilul de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX.

Așadar, prima instanță nu a supus aprecierii încălcările prevederilor

Regulamentului circulației rutiere, care au fost admise la acel moment de către

participanții la trafic, cât și faptul din partea cărui conducător auto au fost admise

aceste încălcări care au dus nemijlocit la comiterea accidentului rutier.

Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, locul tamponării

unităților de transport implicate în accidentul rutier, a fost stabilit pe partea carosabilă,

pe marginea benzii drepte a carosabilului traseului M-14, pe direcția de deplasare a

automobilului de model „Mitsubishi Lancer” până la intersecția de intrare în satul

Mărăndeni, raionul Fălești.

Faptul dat la fel a fost confirmat și prin declarațiile părții vătămate Benderleu

Octavian, martorilor Chirhei Gheorghe și Gorbulea Rodion, care au confirmat faptul

că locul accidentului a fost la un metru de la marginea carosabilului din intersecție

direcția spre mun. Bălți

Conducătorul mijlocului de transport de model „Volkswagen Caddy” cu n/î

XXXXX Gorbulea Andrei, în cazul intrării în intersecție regulamentar trebuia să se

deplaseze pe partea lui dreaptă de deplasare pe același sens, iar dânsul de fapt a

scurtat calea de deplasare și intenționa să se deplaseze pe contrasens în intersecție,

astfel a creat obstacol și ca urmare a avut loc tamponarea mijloacelor de transport.

Aceste împrejurări au fost stabilite din cele relatate atât de către partea vătămată

Benderleu Octavian, cât și de martorul Chirhei Gheorghe, care de la bun început, în

cadrul urmăririi penale și ulterior în cadrul ședinței de judecată au indicat la faptul,

că în momentul tamponării mijloacelor de transport, conducătorul mijlocului de

7

transport de model „Volkswagen Caddy” Gorbulea Andrei, nu a pus în funcțiune

indicatorul de schimbare a direcției sale de deplasare. Astfel, Gorbulea Andrei a

început manevra de intrare în intersecție, fără a se asigura că banda pe care urmează

să se deplaseze are un spațiu suficient și viteza vehiculului care se deplasa pe sens

opus va permite executarea acestei manevre.

Prin raportul de expertiză judiciară nr.524-528 din 28 martie 2019 s-a stabilit că,

conform formulei elaborate științific, pe baza datelor din materialele cauzei penale,

până la tamponare automobilul de model „Mitsubishi Lancer”, cu n/î XXXXX, se

deplasa cu o viteză de 70 km/h, adică regulamentar.

Prima instanță a menționat că, prin același raport de expertiză, pe baza

materialelor cauzei, inclusiv rezultatele experimentului efectuat de către organul de

urmărire penală la 13 octombrie 2018 s-a constatat că, în momentul începerii de către

conducătorul automobilului „Volkswagen Caddy” cu n/î XXXXX a manevrei de

cotire spre stânga, în direcția benzii de deplasare a automobilului de model

„Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX, conducătorul ultimului în așa caz avea

posibilitatea tehnică de a evita tamponarea cu automobilul de model „Volkswagen

Caddy” prin frânare, și anume în baza formulelor de calcul efectuate s-a stabilit că,

distanța de oprire a unității de transport de model „Mitsubishi Lancer” în stare tehnică

bună, în condițiile rutiere stabilite pe caz, în cazul deplasării cu o viteză de 70 km/h,

este de 54 metri.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că instanța de fond nu a luat

în calcul și nu a analizat situația și circumstanțele care real au avut loc.

Astfel, distanța minimă la care se putea afla automobilul de model „Mitsubishi

Lancer” de la locul tamponării, în momentul când conducătorul mijlocului de

transport de model „Volkswagen Caddy” a început manevra de cotire spre stânga cu

viteza de 70 km/h constituie 102 metri și numai în situația dată conducătorul

mijlocului de transport de model „Mitsubishi Lancer” deplasându-se cu viteza de 70

de km/h și aflându-se la o distanță de 102 metri de la locul tamponării, a avut

posibilitatea reală de a evita tamponarea.

În situația dată conducătorul mijlocului de transport „Mitsubishi Lancer” cu n/î

XXXXX din punct de vedere tehnic urma să acționeze în conformitate cu cerințele

punctului 45 p 2) RCR, care prevede că „În cazul în care în limita de vizibilitate a par

obstacole care pot fi observate de către conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să

oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”.

Având în vedere cele indicate, instanța de apel a ținut cont de declarațiile părții

vătămate Benderleu Octavian, care a indicat, că se afla pe bancheta din față în calitate

de pasager în „Mitsubishi Lancer”, când în față la o distanță de 17 metri poate și mai

puțin, în momentul când unitatea de transport de model „Mitsubishi Lancer” deja se

8

afla în intersecție, fără ca conducătorul mijlocului de transport de model „Volkswagen

Caddy" să oprească, a efectuat manevra de cotire spre stînga, direct în fața unității de

transport cu care el se deplasa, fără a semnaliza că intenționează să cotească și nu a

efectuat regulamentar intrarea în intersecția, dar a tăiat colțul de intrare în intersecție.

Și martorul Chirhei Gheorghe a indicat că manevra de ocolire spre stânga din

partea conducătorului „Volkswagen Caddy" a fost efectuată într-o clipă, la o distanță

de 10-15 metri în față, fără a pune în funcțiune din timp indicatorul de schimbare a

direcției de mers spre stânga, la fel el a menționat că anume din cauza acțiunilor

conducătorului mijlocului de transport de model „Volkswagen Caddy” el nu a reușit

să reacționeze și să facă nici o manevră pentru a evita tamponarea. La fel ultimul a

menționat că lovitura a avut loc cu aripa dreaptă din față a mașinii sale cu aripa

dreaptă față a celeilalte mașini. Apoi s-a lipit automobilul său cu partea din față cu

partea dreaptă laterală a celuilalt automobil.

Circumstanțele date coroborează pe deplin cu cele stabilite prin procesul-verbal

de cercetare la fața locului și a planșei fotografice, prin care s-a stabilit locul comiterii

accidentului rutier, și anume că tamponarea mijloacelor de transport a avut loc până

la intrare în intersecție, pe partea dreaptă de deplasare a unității de transport de model

„Mitsubishi Lancer”.

La fel s-a constatat că, unitatea de transport de model „Volkswagen Caddy” a

fost tamponată lateral dreapta, și anume la mijlocul unității de transport mai mult față

decît spate, fapt care demonstrează că în momentul impactului mijlocul de transport

„Volkswagen Caddy” condus de către Gorbulea Andrei se afla pe contrasens cu partea

laterală dreapta în fața mijlocului de transport de model „Mitsubishi Lancer” și abia

începea manevra de deplasare spre stânga, dar nu finaliza manevra.

Mai mult, în cadrul experimentului efectuat s-a stabilit că vizibilitatea de la

intersecția respectivă a traseului M-14 pe direcția de deplasare a mijlocului de

transport de model „Volkswagen Caddy” condus la acel moment de Gorbulea Andrei

spre mun. Bălți constituie metri, iar prin raportul de expertiză judiciară nr.524-528 din

28 martie 2019 s-a stabilit că, până la tamponare automobilul de model „Mitsubishi

Lancer”, cu n/î XXXXX, se deplasa cu o viteză de 70 km/h, și în momentul când ultimul

s-a implicat în manevra de ocolire spre stânga cu intenția de a intra în intersecție s-a

constatat că automobilul de model „Mitsubishi Lancer” nu se deplasa cu o vitează

excesivă, astfel Gorbulea Andrei a avut posibilitatea reală de a observa unitate de

transport care se deplasa în întâmpinare pe sens opus și drept rezultat trebuia să

cedeze trecerea, având o vizibilitate suficientă pentru a-i permite de a sesiza apariția

obstacolelor pe direcția de deplasare.

Instanța de apel a conchis că reieșind din concluziile raportului de expertiză, în

momentul începerii de către conducătorul automobilului „Volkswagen Caddy” n/î

9

XXXXX a manevrei de cotire spre stânga, în direcția benzii de deplasare a

automobilului „Mitsubishi Lancer” nr/în XXXXX, conducătorul ultimului în așa caz

avea posibilitate tehnică de a evita tamponarea cu automobilul „Volkswagen Caddy”

prin frânare. Distanței de deplasare prin derapare de la locul tamponării până la locul

opririi automobilului „Mitsubishi Lancer” cu lungimea de 18,5 m, aruncarea

automobilului „Volkswagen Caddy” la distanta 21 m de la locul tamponării, în

condițiile rutiere date corespunde viteza de deplasare a unui automobil de model

„Mitsubishi Lancer” până la tamponarea cu automobilul „Volkswagen Caddy”

aproximativ 70 km/h. Conducătorul automobilului „Volkswagen Caddy” n/î XXXXX,

din punct de vedere tehnic, trebuia să acționeze conform cerințelor punctului 39 (1)

RCR, care prescrie: - Înaintea ..., reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers,

conducătorul de vehicul trebuie să asigure că această manevră va fi executată în

siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”. În afara de

aceasta, conducătorul automobilului „Volkswagen Caddy” n/î AO-818, trebuia să

acționeze conform cerințelor punctului 40 subpunctul 1) b) RCR, care prescrie:

„Înaintea virării la stânga conducătorul de vehicul trebuie: să cedeze trecerea

vehiculelor care vin din sens opus si urmează să se deplaseze inainte...”. Conducătorul

automobilului „Mitsubishi Lancer” n/î XXXXX, din punct de vedere tehnic, trebuia să

acționeze în conformitate cu cerințele punctului 45.2) RCR, care prescrie: „În cazul în

care în limita vizibilitătii apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie

să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranta traficului.

Dacă sistemul de frânare a automobilului „Mitsubishi Lancer” n/î XXXXX se afla în

stare corespunzatoare normelor tehnice, atunci în cazul dat nu existau motive cu

caracter tehnic, care puteau împiedica șoferului să acționeze în conformitate cu

cerințele indicate (f.d.123-134, vol.II).

Instanța de apel a indicat că norma 45.2) al RCR la care face referință expertul,

potrivit căreia „în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului”, este o normă generală, aplicabilă tuturor participanților la trafic,

norma specială la caz, fiind pct.39 (1) RCR, care prescrie: - Înaintea ..., reîncolonării

sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să asigure că

această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanti la trafic”, iar în cazul concurenței dintre o normă generală și una specială,

se aplică norma specială.

În confirmarea comiterii faptei ce i se impută lui Gorbulea Andrei vin și raportul

de expertiză judiciară cu nr.177 din data de 11.08.2017, prin care la Benderleu Octavian

Oleg au fost constatate leziuni corporale medii, sub formă de fractura- luxației a osului

humeral drept, fractura ambelor oase radiale în loc tipic cu deplasarea fragmentelor

10

(f.d.59-60 vol.I); raportul de expertiză judiciară cu nr.176 din data de 11.08.2017, prin

care la Chirhei Gheorghe au fost constatate leziuni corporale ușoare, sub formă de

plagă contuză și contuzia țesuturilor moi în regiunea lombară; (f.d.66 vol.I); raportul

de expertiză judiciară cu nr.175 din data de 11.08.2017, prin care la Gorbulea Andrei

Rodion au fost constatate leziuni corporale neînsemnate, sub formă de excoriații

(f.d.72 vol.I).

Astfel, cumulul probelor administrate în prezenta cauză, ce au servit obiect de

cercetare judecătorească, inclusiv și în instanța de apel, a demonstrat cu certitudine

vinovăția inculpatului Gorbulea Andrei în faptul comiterii infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod penal, dat fiind că inculpatul Gorbulea Andrei a încălcat regulile

de securitate a circulației ca persoana care conducea mijlocul de transport, prin

ignorarea prevederilor pct.56 al Regulamentului circulației rutiere care prevede că în

cazul virării la stânga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze

trecerea vehiculelor care vin din sens opus și se vor deplasa înainte sau la dreapta-

încălcări care sunt în legătură directă cu comiterea accidentului de circulație rutieră și

consecințele survenite - provocarea leziunilor corporale medii părții vătămate

Benderleu Octavian.

Astfel, cumulul probelor administrate în prezenta cauză, ce au servit obiect de

cercetare judecătorească, inclusiv și în instanța de apel, denotă cu certitudine

vinovăția inculpatului Gorbulea Andrei în comiterea infracțiunii incriminate.

Inculpatul a săvârșit o infracțiune și fapta lui întrunește elementele faptei

prejudiciabile prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate

a circulației rutiere de către o persoană care conduce mijlocul de transport care a provocat din

imprudență vătămări corporale medii a integrității corporale.

Probele relevate și analizate sunt admisibile, dat fiind că sunt administrate în

conformitate cu prevederile Cod de procedură penală.

Instanța de apel, analizând declarațiile inculpatului Gorbulea Andrei, prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții și utilității lor le apreciază ca necorespunzătoare adevărului,

or, contrariul celor declarate de inculpat rezultă din declarațiile martorilor audiați în

ședința instanței de fond, dar și în ședința instanței de apel, cât și din actele și

documentele acumulate în cadrul urmăririi penale.

Rezumând totalitatea acestor circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia,

că învinuirea conține toate elementele componenței de infracțiune, acestea fiind

demonstrate prin probe pertinente și concludente, astfel încât soluția privind achitarea

inculpatului Gorbulea Andrei nu poate fi menținută.

Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de apel a reținut că totalitatea

probelor administrate corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură

11

penală, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei

sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Gorbulea Andrei în săvârșirea

infracțiunii incriminate lui, nu echivalează cu achitarea lui, deoarece probele

prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate lui, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea

adevărului și de a se eschiva de răspundere penală.

Rezultând din cele expuse, instanța de apel a constatat că Gorbulea Andrei la

data de 14 iulie 2017, în jurul orelor 18.15, conducând unitatea de transport de model

„Volkswagen Caddy” de culoare sură, cu n/ î XXXXX, pe traseul M-14 Brest-Chișinău-

Odessa, în preajma satului Mărăndeni, raionul Fălești, apropiindu-se de intersecția

drumului de intrare în localitatea Mărăndeni, ajuns în intersecție, având o vizibilitate

suficientă pentru a-i permite de a sesiza apariția obstacolelor pe direcția de deplasare,

contrar prevederilor pct.56 al Regulamentului circulației rutiere care indică; „În cazul

virării la stânga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea

vehiculelor care vin din sens opus și se vor deplasa înainte sau la dreapta”, nu s-a

asigurat de prezența sau lipsa obstacolelor din partea dreaptă și nu a cedat trecerea

unității de transport de model „Mitsubishi Lancer” de culoare gri cu n/î XXXXXX, care

se deplasa regulamentar pe sens opus, la volanul căruia se afla Chirhei Gheorghe iar

pe bancheta din față în calitate de pasager se afla pe Benderleu Octavian, drept

consecință s-a tamponat cu unitatea de transport de model „Mitsubishi Lancer”. În

urma cărui fapt din imprudență, pasagerului automobilului de model „Mitsubishi

Lancer” Octavian Benderleu, conform raportului de expertiză judiciară nr.177 D din

11 august 2017, i-au fost cauzate leziuni corporale medii, cu dereglarea sănătății de

lungă durată, sub formă de fractura- luxație a osului humeral drept, fractura ambelor

oase radiale, în loc tipic cu deplasarea fragmentelor.

Acțiunile inculpatului Gorbulea Andrei au fost încadrate în baza art. 264 alin.

(1) Cod penal sub formă de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către o

persoană care conduce mijlocul de transport care a provocat din imprudență vătămări corporale

medii a integrității corporale.

La stabilirea și individualizarea pedepsei pentru infracțiunea comisă de către

Gorbulea Andrei, prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal, instanța de apel

conducându-se de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

12

Astfel, instanța de apel a stabilit că, inculpatul a comis o infracțiune, care

conform art. 16 Cod penal se atribuie categoriei infracțiunilor mai puțin grave.

Așadar, ținând cont și de forma vinovăției inculpatului la săvârșirea infracțiunii

incriminate, și anume imprudență, precum să de faptul că inculpatul se caracterizează

pozitiv la locul de trai, nu are antecedente penale, instanța de apel a stabilit, că la caz,

atingerea scopurilor menționate: de restabilire a echității, de corectare a inculpatului,

de prevenire a comiterii altor infracțiuni, va fi posibilă prin aplicarea față de inculpat

a pedepsei sub formă de amendă, după cum a solicitat și partea acuzării prin apelul

declarat, constatându-se că corectarea inculpatului va atinge scopul pedepsei penale.

Totodată, instanța de apel a dispus respingerea solicitării invocate de către

procuror în ședința instanței de apel referitor la încasarea din contul inculpatului

Gorbulea Andrei a cheltuielilor de judecată în sumă de 960 lei, reieșind din faptul că

infracțiunea a fost comisă de către inculpatul Gorbulea Andrei la data de 14.07.2017,

adică până la modificările operate în art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală din

data de 09.02.2018, considerente din care s-a constatat că la data săvârșirii

infracțiunilor nu erau în vigoare modificările referitor la încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor suportate pe cauză pentru efectuarea expertizelor

judiciare.

Cu referire la acțiunea civilă intentată de către partea vătămată Benderleu

Octavian, instanța de apel a indicat că există temei legal pentru a dispune admiterea

în principiu a acțiunii civile intentată de Benderleu Octavian către Gorbulea Andrei

privind încasarea prejudiciului material, urmând ca asupra despăgubirilor cuvenite

să hotărască instanța civilă, or, conform art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, în

cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții

civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu,

acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

Astfel, din materialele cauzei s-a constatat că la urmărirea penală partea

vătămată Benderleu Octavian a înaintat acțiune civilă indicând că suma prejudiciului

material constituie 100 000 lei, iar cel moral 50 000 (f.d.6, vol. II).

Ulterior, partea vătămată Benderleu Octavian a înaintat în instanța de fond o

cerere de concretizare cu privire la descifrarea cheltuielilor suportate, invocând că nu

dispune de bonuri referitor la cheltuielile suportate pentru cele două intervenții

chirurgicale în sumă de 25 000 și cheltuielile suportate în perioada reabilitării în sumă

de 22 000 lei (f.d.55, vol.II).

Prin apelul declarat și în ședința instanței de apel partea vătămată Benderleu

Octavian indicat că susține acțiunea civilă intentată și solicit admiterea acesteia în

volum deplin.

13

Reieșind din cele expuse, în situația dată, instanța de apel a conchis că nu se

poate stabili exact suma prejudiciului material și suma exactă care urmează a fi

încasată de la inculpat, astfel, s-a decis admiterea acțiunii civile intentată de partea

vătămată Benderleu Octavian în principiu privind încasarea prejudiciului material, cu

explicarea dreptului de a se adresa în instanță cu acțiune în ordinea procedurii civile.

Referitor la acțiunea civilă în latura prejudiciului moral, instanța de apel a

indicat că având în vedere că persoana prejudiciată prin infracțiune urmează a fi

compensată echitabil, fiind la fel respectate și drepturile și interesele inculpatului, a

admis doar parțial pretențiile părții vătămate în latura morală, ținând cont inclusiv de

suferințele fizice și psihice ale acestuia suportate în urma accidentului rutier, de faptul

că fapta dată a fost comisă din imprudență, considerând, că suma de 30 000 (treizeci

mii) lei, care în viziunea instanței este reală ca compensare a prejudiciului moral

cauzat în raport cu suferințele condiționate de suferințele cauzate în urma

accidentului rutier provocat de către inculpatul Gorbulea Andrei și căruia până al

moment nu i s-a restituit nimic, la fel ținând cont și de faptul că ca urmare a vinovăției

intenționate a inculpatului, partea vătămată suportând suferințe psihologice,

emoționale și morale în continuare, prejudiciul moral fiind evident și care necesită

recuperat, considerând că această sumă va aduce satisfacție pentru prejudiciul moral

cauzat.

Suma încasată în calitate de prejudiciu moral în viziunea instanței de apel este

suficientă și reală, considerată pe măsură de a recupera suferințele cauzate, or,

cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sumă excesivă pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Guțu Tatiana în numele inculpatului și care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

În susținerea celor solicitate, apărătoarea indică că instanța de apel în partea

descriptivă nu a stabilit fapta imputată inculpatului, astfel nerezolvând fondul cauzei.

De asemenea, avocata indică că instanța de apel a încălcat procedura prevăzută

de art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, a pronunțat o deciziei de condamnare

după o sentință de achitare fără a audia martorii pe viu, bazându-și poziția pe probele

cercetate în ședința de fond și de la etapa urmăririi penale.

În rest, apărarea susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de

apel, specificând că decizia recurată este bazată doar pe presupuneri.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

14

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Recurenta a invocat în susținerea solicitărilor sale în calitate de temeiuri de

drept pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Conform alin. (1) al art.

427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței (pct. 6) și nu au fost întrunite elementele infracțiunii impute

(pct. 8).

Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei, Colegiul penal constată că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțata asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

15

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel a pronunțat o decizie motivată,

dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor

probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie

corectă privind casarea sentinței de achitare a inculpatului și pronunțarea unei decizii

de condamnare prin care s-a stabilit fără niciun dubiu vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, concluzii pe care

instanța de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora.

Mai mult decât atât, Colegiul penal consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate.

Instanța de apel judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Astfel, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune recurenta este în competența și prerogativa legală a instanțelor de

fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

În continuare, referitor la alegația ce ține de faptul că, în acțiunile inculpatului

nu sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, Colegiul penal explică că, prin sintagma de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea unei persoane, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

sau legătura cauzală dintre acestea), pe când în cauza deferită judecății o atare eroare

nu a fost admisă de instanța de apel, iar starea de fapt reținută și de drept apreciată

de către instanța nominalizată, concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate și expuse în cuprinsul hotărârii atacate.

Instanța de recurs reiterează că, în speță, reieșind din acțiunile inculpatului

raportate la probele acumulate, se dovedește dincolo de orice dubiu rezonabil

comiterea de către acesta a infracțiunilor imputate săvârșite în circumstanțele descrise

în rechizitoriu.

16

Mai mult, în contextul dat se impune și mențiunea că, criticile formulate de către

apărătoare în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la judecarea

cauzei penale în instanța de apel și cărora le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în hotărârea adoptată, soluție pe care instanța de recurs

și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul

că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, careva temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit.

De asemenea, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile apărării

precum că instanța de apel în partea descriptivă a deciziei recurate nu a stabilit fapta

ce i se impută inculpatului, or, lecturând decizia instanței de apel, nu a găsit suport

acestor alegații, deoarece instanța de apel în decizia pronunțată a constatat și descris

acțiunile imputate lui Gorbulea Andrei (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie și/sau f.d

175, vol. III).

Totodată, instanța de recurs ordinar va respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile

apărării precum că instanța de apel la pronunțarea unei decizii de condamnare în

urma casării unei sentințe de achitare nu a ținut cont de prevederile art. 415 alin. (21)

Cod de procedură penală.

Așadar, legiuitorul la art. 415 alin. (21) a stabilit că o instanță de apel nu este în

drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent,

precum și a martorilor acuzării solicitați de părți în cazul judecării apelul declarat

împotriva sentinței de achitare.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit studiind materialele cauzei

conchide că atât partea vătămată Benderleu Octavian (f.d. 142, vol. II), cât și martorii

Gorbulea Radion (f.d. 144, vol. II), Chirhei Gheorghe (f.d. 145-145, vol. II), declarațiile

cărora au fost luate ca probe ce se pun la baza învinuirii inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, au fost audiați repetat în instanța

de apel, fapt confirmat prin procesele-verbale ale ședințelor de judecată din 22

octombrie 2020, 27 iulie 2020 și respectiv 24 iulie 2020.

Colegiul penal conchide că nu și-au găsit confirmare nici aceste alegații apărării,

instanța de apel audiind din nou martorii nominalizați, motivând clar și obiectiv

admiterea acestor probe întru demonstrarea vinovăției inculpatului în conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se vedea

cauza Dan contra Republicii Moldova, 05 iulie 2011) că cei care au responsabilitatea de a

decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură

să audieze martorii în persoană și să evalueze credibilitatea lor, iar evaluarea credibilității a

unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu se poate realiza printr-o simpla

citire a cuvintelor sale înregistrate.

17

Pe cale de consecință, Colegiul consideră relevant de a reaminti recurentului că,

potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, s-a statuat că instanțele

judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se vedea

în acest sens cauza Ruiz Torija contra Spaniei, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu

sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă

dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de

a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei. În opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să

admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această

cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție (a se

vedea în acest sens cauza Bachowski contra Poloniei, 02.11.2010).

Respectiv, având în vedere cele expuse, instanța de recurs conchide că, în

prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, după cum afirmă avocatul, ci dimpotrivă în

cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanțe

și materialele dosarului deferit judecății.

Pentru aceste motive, Colegiul penal reiterează că la judecarea acestei cauze în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, neexistând

vreun temei pentru admiterea recursului în sensul declarat de către avocata Guțu

Tatiana în numele inculpatului Gorbulea Andrei.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Guțu Tatiana în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07

iulie 2021, în cauza penală în privința lui Gorbulea Andrei XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 mai 2022.

Președinte: Nadejda Toma

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

18