1ra-2138/21 — art. 196 alin. 4 CP

1ra-2138/21 — art. 196 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2138/2021

1-18194996-01-1ra-22112021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

14 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Victor Boico,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg și partea

vătămată Grecu Nicolai, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 11 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Bologan Diana XXXXX, născută la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 25.10.2018 până la 15.07.2019;

Instanța de apel de la 20.08.2019 până la 11.06.2021;

Instanța de recurs de la 22.11.2021 până la 14.03.2022.

a c o n s t a t a t :

Diana învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, a

fost achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de

judecată legate de instrumentarea cauzei penale în sumă de 5 505 lei din contul

inculpatei Bologan Diana în beneficiul statului, ca fiind neîntemeiată.

rechizitoriul Bologan Diana se învinuiește în aceia că ea, în perioada anilor 2014-2016,

activând în funcția de administrator al SRL ,,Hardiona”, a comis infracțiunea de

cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere caracterizată prin

cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului, fapta care nu

constituie o însușire, în următoarele circumstanțe.

La 23 septembrie 2010, Grecu Nicolae și Grecu Liuba au încheiat cu SRL

„DOUDIM COMPANY”, în persoana cet. Roșca Cristina, contractul de locațiune,

prin care primii au transmis întreprinderii SRL „DOUDIM COMPANY” în locațiune

imobilele nr. 2 și 2 A situate pe str. Mitropolitul Varlaam nr. 88 din mun. Chișinău,

la preț de 3 000 lei lunar.

1

La aceeași dată, după ce Bologan Diana a devenit cofondator al SRL „DOUDIM

COMPANY”, reprezentată de administratorii Parayios Ioannis și Bologan Diana, a

fost încheiat acordul adițional la contractul de locațiune din 23 septembrie 2010, prin

care a fost modificat punctul 2.1 al contractului de locațiune, prin care s-a stabilit că

plata chiriei este de 2000 euro lunar.

Ulterior, după rezilierea contractului încheiat între Grecu Nicolae și Grecu

Liuba cu SRL ,,DUODIM COMPANY”, în luna mai 2013, Bologan Diana activând în

calitate de administrator al SRL „Hardiona”, prin înșelăciune și abuzând de

încrederea lui Nicolae Grecu, obținută în rezultatul relațiilor care au avut loc în

perioada când, SRL „DOUDIM COMPANY” închiria de la Nicolae Grecu bunurile

imobile la preț de 2 000 euro, la încheierea contractului de locațiune cu

administratorul SRL „Hardiona”, Diana Bologan, ultima a insistat să fie indicat în

contract că, costul chiriei va constitui 16000 lei, până la finalizarea reparației curente

a încăperii închiriate pe care aceasta dorea să o efectueze și până la primirea

autorizației de funcționare, ca în perioada respectivă să nu fie puși în situația să

achite obligația sa fiscală în mărime din 7% în mărime exagerată din suma de 2 000

euro.

Astfel, la 28 mai 2013, a fost încheiat contractul de locațiune pe un termen de 7

ani, cu indicarea prețului chiriei de 16 000 lei. Cu toate acestea, Bologan Diana pe

parcursul perioadei iunie 2013 - august 2014, activând în calitate de administrator al

SRL „Hardiona”, achita lui Grecu Nicolae plata chiriei de 2 000 euro lunar. Ulterior,

în luna septembrie 2014, Bologan Diana a refuzat achitarea în continuare a prețului

de chirie de 2 000 euro, conform înțelegerii verbale, motivând că, potrivit

contractului încheiat prin înșelăciune și abuz de încredere, acestea urmează să-i

achite suma de 16 000 lei lunar. Luând în considerație faptul dat, Grecu Nicolae a

refuzat să primească plata impusă de către Bologan Diana de 16 000 lei lunar și a

solicitat evacuarea întreprinderii SRL „Hardiona” din imobilele sale nr. 2 și nr. 2 A

din str. Mitropolitul Varlaam nr. 88, mun. Chișinău, fapt care a fost refuzat.

Ulterior, pentru evacuarea întreprinderii din imobilele proprietate privată,

Grecu Nicolae s-a adresat în instanță de judecată, proces care a durat până în luna

mai 2016.

Astfel, în perioada septembrie 2014 - aprilie 2016, cât a durat procesul civil,

SRL ,,Hardiona” și-a desfășurat activitatea economică în imobilele menționate, fără

a achita chiria stabilită de 2 000 euro, prejudiciindu-i pe Grecu Nicolae și Grecu Liuba

cu suma de 40 000 euro, care potrivit ratei oficiale a BNM constituie 893 444 lei.

Astfel, acțiunile cet. Bologan Diana XXXXX, au fost încadrate juridic potrivit

prevederilor art. 196 alin. (4) din Codul penal, după indicii - cauzarea de daune

2

materiale în proporții deosebit de mari proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere,

dacă fapta nu constituie o însușire.

a declarat apel împotriva sentinței nominalizate, prin care a solicitat casare a acesteia,

rejudecarea cauzei penale conform ordinii stabilite pentru prima instanța, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Bologan Diana să fie recunoscută vinovată

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, și să-i fie stabilită

o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 800 unități convenționale.

În motivarea apelului, acuzatorul de stat a indicat că, sentința este ilegală și

neîntemeiată, din care motiv este pasibilă de a fi casată, aceasta fiind contrară stării

de fapt stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Instanța de fond la deliberarea sentinței de achitare nu a analizat în cumul

toate probele prezentate de către acuzare, dându-le o apreciere eronată și care nu

corespund stării de fapt stabilite atât la faza de urmărire penală, cât și în cadrul

cercetării judecătorești.

3.1. Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, partea vătămată

Grecu Nicolae a declarat apel împotriva sentinței nominalizate, prin care a solicitat

casare a acesteia.

În motivarea apelului a indicat că obiectul material al infracțiunii săvârșite de

către Bologan Diana îl constituie plata chiriei în mărime de 2 000 euro lunar pentru

perioada în care aceasta a posedat și folosit bunurile imobile sus-indicate ce aparțin

cu drept de proprietate părții vătămate și, anume în perioada septembrie 2014-aprilie

2016, așa cum rezultă din învinuire.

a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către procuror cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a conchis că instanța de

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia

privind achitarea inculpatei Bologan Diana, de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.196 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a constatat că acuzatorul

de stat a pus la baza învinuirii lui Bologan Diana, următoarele probe: declarațiile

părții civile Grecu Nicolae (Vol. II, f.d. 171-174;179-180; 184-185; 201-202); declarațiile

martorului Grecu Liuba (Vol.II, f.d. 181-183); declarațiile martorului Ghițu (Roșea)

Cristina (Vol.I, f.d. 189-191); declarațiile martorului Grosu Sergiu (Vol.Il f.d. 186-188);

declarațiile martorului Lesneac Valentina (Vol.II, f.d. 192-194); proces-verbal de

confruntare între partea vătămată Grecu Nicolae și învinuita Bologan Diana din

11.12.2017 (Vol.II, f.d. 196-200); proces-verbal de percheziție din 30.10.2017 (Vol.II,

3

f.d. 18-20); proces-verbal de examinare din 13.11.2017 a documentelor ridicate în

cadrul percheziției efectuate Ia domiciliul cet.Bologan Diana (Vol.II, f.d. 21-33);

proces-verbal de ridicare din 12.06.2017 a documentelor de la IS „Poșta Moldovei"

(Vol.II, f.d. 127-128); proces-verbal de examinare din 11.12.2017 a documentelor

ridicate de la IS ” Poșta Moldovei" (Vol.I, f.d. 150-152); proces-verbal de ridicare din

14.03.2017 a documentelor de la cet. Grecu Nicolae (Vol.I, f.d. 23-25); proces-verbal

de examinare din 06.12.2017 a documentelor ridicate de la cet. Grecu Nicolae (Vol.I,

f.d. 109-116); proces-verbal de examinare din 12.12.2017 a răspunsul Direcției

Generale Analitica a Centrului Național Anticorupție cu nr. 15/7116 din 08.12.2017,

cu anexe(Vol.I, f.d. 239); proces-verbal de ridicare din 15.11.2017 a documentelor de

la cet. Grecu Nicolae (Vol.I, f.d. 165-166); proces-verbal de examinare din 08.12.2017

a documentelor ridicate de Ia cet. Grecu Nicolae (Vol.I, f.d. 175-176); proces-verbal

de ridicare din 07.12.2017 a documentelor ridicate de la filiala nr.11 a BC

„Victoriabank" SA, amplasată în mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 77 (Vol.

IV, f.d. 8-9); proces-verbal de examinare din 11.12.2017 a documentelor ridicate de la

filiala nr. 11 a BC „Victoriabank" SA, amplasată în mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare

și Sfânt, 77 (Vol.IV, f.d. 89-90); proces-verbal de examinare din 11.12.2017 a dosarul

civil nr.2-487/15 aflat la Judecătoria mun. Chișinău, sediul Centru (Vol.I, f.d. 179-

180).

Analizând aceste probe, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, instanța

de apel a stabilit că acestea din urmă nu demonstrează vinovăția inculpatei Bologan

Diana de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, iar în

contextul dat instanța de fond a făcut o apreciere corectă a probatoriului administrat,

ajungând în mod legal la concluzia că fapta incriminată Dianei Bologan, nu

întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că acuzatorul de stat nu a probat

în acțiunile inculpatei prezența a indicelui calificativ - înșelăciune sau abuz de încredere,

or, neexecutare a unei obligații contractuale, nu neapărat cade în sfera de aplicare a

legislației penale.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu constituie temei de casare

sentinței de achitare afirmația procurorului precum că, instanța de judecată eronat a

reținut că acuzatorul de stat în rechizitoriu nu a demonstrat exercitarea laturii

obiective ale infracțiunii prevăzute de art. 196 alin (4) Cod penal.

În acest context, instanța de apel a conchis că în acțiunile inculpatei Bologan

Diana, fapta incriminată acestei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

art.196 alin.(4) Cod penal, în special nu a fost întrunită latura obiectivă a infracțiunii

imputate ultimei, pentru ce ultima, justificat și legal a fost achitată, iar în cazul

4

respectiv, acuzatorul de stat nu a adus careva argumente plauzibile ce ar servi temei

de casarea sentinței de achitare, din care motiv, cererea de apel urmează a fi respinsă.

Or, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) Cod de procedură penală

„Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atât timp cât

vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar

public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi

constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă”.

Pentru motivele expuse, în conformitate cu art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod

procedură penală, instanța de apel a respins apelul procurorului și apelul părții

vătămate Grecu Nicolae, declarat împotriva sentinței, ca fiind nefondate, cu

menținerea fără modificări a sentinței contestate.

care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea totală

a deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet

de judecată.

În susținerea celor solicitate, recurentul indică dezacordul cu aprecierea

probelor, invocând faptul că instanța de apel a ignorat probele înaintate de acuzare

și a pronunțat o decizie bazată arbitrar pe o poziție unilaterală în favoarea inculpatei.

De asemenea, acuzatorul de stat susține că decizia pronunțată de către instanța

de apel este contradictorie și nemotivată în partea solicitărilor înaintate în cererea de

apel de către procuror.

5.1. Nefiind de acord cu decizia pronunțată de către instanța de apel declară

recurs ordinar partea vătămată Grecu Nicolae, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct.

6) și 16) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre

rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs ordinar, recurentul susține dezacordul cu

aprecierea probelor dată de instanțele de fond, or, cumulul de probe administrat în

respectiva cauză penală confirmă fără dubii faptul că inculpata s-a folosit de

încrederea acestuia și prin înșelăciune a comis fapta ce i se impută.

Totodată, partea vătămată indică că partea descriptivă contrazice dispozitivul

deciziei recurate, or, lecturând decizia se pot sesiza două temeiuri diferite pe o parte

instanța invocă că acuzarea nu a prezentat suficiente probe pentru a demonstra

vinovăția inculpatei, iar pe de altă parte susține poziția indicată în dispozitiv ,,se

achită din motiv că fapta ultimei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 196

alin. (4) Cod penal”.

Recurentul subliniază și o altă eroare admisă de instanța de apel, și anume,

schimbarea membrilor completului de judecată, care conform legii naționale

urmează să rămână același pe tot parcursul judecării cauzei, or, în cadrul judecării

5

cauzei a participat judecătoarea Gîrbu Silvia, însă decizia la final a fost semnată de

către Jugnari Marcel.

opinia avocatului Pascal Liliana în numele inculpatei expusă în referință, Colegiul

penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise din alte motive decât

cele formulate de recurenți, iar pentru a statua asupra soluției respective, instanța de

recurs a rezultat din următoarele circumstanțe de drept și de fapt.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile

declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora.

Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în

vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic

inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile stipulate

în dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii

atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare, când eroarea admisă nu poate fi

corectată de instanța de recurs la această etapă a procedurilor.

Analizând argumentele fixate în recursuri, subscrise cazurilor de casare

prevăzute de pct. 6), 10), 16) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, în raport

cu materialele din dosar, Colegiul penal lărgit a constatat că decizia instanței de apel

urmează a fi desființată ad integrum din alte considerente, care prevalează asupra

temeiurilor indicate de părți.

Pentru a statua asupra acestora, Colegiul penal lărgit a pornit de la faptul că, în

conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația inculpatei.

Această dispoziție legală definește natura juridică a recursului, care este o cale

de atac devolutivă de drept.

Concomitent, se relevă că având obligația de a judeca recursul în conformitate

cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța poate lua în

considerație, din oficiu, temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală,

doar cu condiția să nu înrăutățească situația inculpatului.

Față de aspectele de drept relevate, se impune concluzia că, în situația în care

din cererea de recurs se desprinde un temei prevăzut de prevederile art. 427 Cod de

6

procedură penală, instanța de recurs este în drept să analizeze temeinicia hotărârii

atacate, referindu-se numai la temeiul motivat de recurent și numai în cazul în care

acesta se regăsește în textul de lege menționat.

Excepție poate fi cazul când, indiferent de modul cum sunt formulate temeiurile

indicate de recurenți, instanța va examina hotărârea din oficiu, cu condiția că temeiul

casării constatat este prevăzut în art. 427 Cod de procedură penală și soluția adoptată

nu va înrăutăți situația inculpatei.

Analizând minuțios actele dosarului, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță,

este incident temeiul de casare prevăzut de pct. 2) din alin. (1) al art. 427 din Codul

de procedură penală - instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate

prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală.

Mai exact, s-a constatat că compunerea instanței de judecată a Curții de Apel

Chișinău care s-a pronunțat asupra fondului apelurilor declarate de părți, a fost

viciată.

Pentru a decide dacă există motive legitime care să dea naștere temerilor

referitoare la lipsa de imparțialitate a unei anumite instanțe, opinia părților la proces

este importantă, dar nu și decisivă. Orice temere de acest fel trebuie dovedită în mod

obiectiv și cert, putând fi constatată de instanța ierarhic superioară din oficiu.

Din actele cauzei, se constată că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 11 iunie 2021, în cauza penală privind-o pe Bologan Diana a

fost pronunțat de completul de judecată format din judecătorii: Robu Oxana,

Mânăscurtă Igor și Gîrbu Silvia (f.d. 75, vol. II).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că cauza a fost repartizată în mod

automat-aleatoriu la data de 28 august 2019, la fel completului indicat mai sus (f.d.

2, vol. II).

De asemenea, din procesele-verbale ale ședințelor de judecată se constată că

completul de judecată indicat mai sus au judecat cauza, însă la 28 iulie 2021, decizia

motivată a fost pronunțată și semnată de un alt complet de judecată, și anume. Robu

Oxana, Mânăscurtă Igor și Jungari Marcel (f.d. 96, vol. II).

Mai mult decât atât, în procesul-verbal al ședinței din 28 iulie 2021, deși se indică

că ,,ședința de judecată continuă în același complet de judecători”, semnează Jungari

Marcel la mențiunea președinte (f.d. 74, vol. II).

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reamintește că potrivit art. 31 Cod

de procedură penală, completul de judecată format în condițiile art. 30 trebuie să

rămână același în tot cursul judecării cauzei, cu excepția prevăzută în alin.(3). Dacă

aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat până la începerea cercetării

judecătorești. După începerea cercetării judecătorești, orice schimbare intervenită în

completul de judecată impune reluarea de la început a cercetării judecătorești.

7

Aliniatul (3) al articolului sus menționat prevede excepția după cum urmează:

,,În cazul în care cauza se judecă în fond de un complet format din 3 judecători și unul din

aceștia nu poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată,

deces sau din motivul eliberării din funcție în condițiile legii, acest judecător este înlocuit de

un alt judecător și cauza se judecă în continuare. Judecătorului care intervine în proces i se

oferă timp pentru a lua cunoștință de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în instanță,

și pentru a se pregăti pentru participare”, însă din materialele cauzei nu s-a depistat

prezența excepției respective.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit califică această eroare ca fiind

una gravă ce duce la desființarea deciziei recurate, cu remiterea cauzei spre

rejudecare.

Cu referire la încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău de

corectare a erorii materiale din 06 septembrie 2021, prin care instanța încercat să

califice eroarea indicată mai sus ca fiind drept una ,,materială”, Colegiul penal lărgit

o consideră că aceasta la fel urmează a fii desființată integral.

Or, această eroare nu cade sub incidența prevederilor art. 249 Cod de procedură

penală care stipulează procedura corectării erorii materiale, aceasta de fapt fiind o

încălcare care atrage după sine nulitatea actelor procedural penale (a se vedea art.

251 Cod de procedură penală).

Astfel, încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau

după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la

publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la

prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage

nulitatea actului procedural.

Nulitatea indicată mai sus nu se înlătură în niciun mod și poate fi invocată în

orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din

oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și

justa soluționare a cauzei.

Așadar, obiectivitatea sau imparțialitatea instanței de judecată înseamnă

furnizarea de garanții suficiente părților, astfel încât să se excludă orice îndoială

legitimă în acest sens.

Drept urmare, pentru a exclude orice aparență de imparțialitate a judecătorului

care face parte din completului de judecată al instanței de apel, dar și pentru a ține

cont de prevederile art. 30-31 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

conchide asupra remiterii cauzei la rejudecare, cu distribuirea acesteia altui complet

de judecată, or, instanța de recurs nu poate purcede la expunerea pe fond a cerințelor

din recursuri, atât timp cât procedura examinării cererilor de apel a fost viciată.

8

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu

prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și

de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit

de motivele casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează despre necesitatea în cadrul

rejudecării, de a ține cont și de alegațiile recurenților din cererile de recurs, care

atenționează asupra unor deficiențe procedurale admise în aprecierea probatoriului

pe caz, ce au importanță pentru justa soluționare a dosarului.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău Popov Oleg și partea vătămată Grecu Nicolai, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2021 și încheierea de

corectare a erorii materiale din 06 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Bologan XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, pronunțată integral la 12 mai 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Victor Boico

9