1ra-330/2022 — art. 325 alin. 1 CP

1ra-330/2022 — art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-330/2022

1-20087157-01-1ra-04032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 21 mai

2021 și deciziei Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2021, declarat de inculpatul

Gaidarlî Nicolai XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 24.07.2020 - 21.05.2021,

instanța de apel: 29.07.2021 - 29.11.2021,

instanța de recurs: 04.03.2022 - 30.03.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 2000 unități convenționale, ce constituie 100.000 lei

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii i-a fost suspendată

condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 1 an.

inculpatul Gaidarlî N., aflându-se pe teritoriul (în clădirea) Poliției de frontieră

Vulcănești, conștientizând că poate fi atras la răspundere în conformitate pe art. 27,

362 alin. (1) Cod penal, pentru tentativă de traversare ilegală a frontierei de stat, în

cadrul unei discuții private cu ofițerul principal de investigații a Direcției Regionale

SUD a Poliției de Frontieră MAI Cîsa I., i-a oferit mijloace bănești în sumă de 100

dolari SUA pentru a nu transmite materialele acumulate privitor la tentativa de

traversare ilegală a frontierei de stat RM, avută loc la 09 iulie 2020, la frontiera de

stat a Republicii Moldova cu Ucraina, în scopul evitării tragerii la răspundere penală.

1

În continuarea acțiunilor sale ilegale, la 10 iulie 2020, aproximativ ora 09.30,

în cadrul unei discuții telefonice cu ofițerul principal de investigații al Direcției

Regionale SUD a Poliției de Frontieră MAI Cîsa I., a insistat asupra ofertei de a-i

transmite 100 dolari SUA și întâlnirea personală de a transmite mijloacele bănești în

aceeași zi în mun. Cahul.

În rezultat, la 10 iulie 2020, aproximativ ora 14.25, aflându-se în or. Cahul, în

biroul ofițerului principal de investigații al Direcției Regionale SUD a Poliției de

Frontieră MAI Cîsa I., fără a ține cont de avertismentul că darea de mită unei

persoane publice atrage răspunderea penală, a oferit și i-a dat ultimului mijloace

bănești în mărime de 100 dolari SUA, cu nr. și seria KB55348721B, ce conform

cursului BNM reprezenta suma de 1719,29 lei, pentru ca ofițerul principal de

investigații al Direcției Regionale SUD a Poliției de Frontieră MAI Cîsa I., să nu

transmită materialele acumulate în privința sa referitor la tentativa de traversare

ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova, avută loc la 09 iulie 2020, la

frontiera de stat a Republicii Moldova cu Ucraina, în scopul evitării tragerii la

răspundere penală în conformitate cu art. 26, 362 alin. (1) Cod penal pentru tentativa

traversării ilegale a frontierei de stat.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că ofițerii de

poliție nu l-au informat că conversația sa la telefonul mobil se înregistrează, și nu l-

au informat pe 10.07.2020 se efectua înregistrarea video în biroul ofițerului de

urmărire penală. Banii în sumă de 100 de dolari, au fost transmiși în scopul achitării

amenzii. Nu avea intenția de a da bani inspectorului de poliție ca vreo remunerație

pentru careva scopuri personale. A dat suma de bani în scopul achitării amenzii,

pentru a nu avea dificultăți, deoarece i s-a spus că va avea permanent probleme la

trecerea frontierei.

Totodată, vinovăția inculpatului este integral dovedită prin probele

administrate.

Astfel, martorul Cîsa I. a comunicat că pe 09.07.2020, inculpatul intenționa

să treacă frontiera de stat din Republica Moldova spre Ucraina, fiind stabilită că

acesta a trecut oficial frontiera din Ucraina în Republica Moldova prin punctul

Tabaki. El a întocmit actele de procedură privind tentativa de trecere a frontierei de

stat, ulterior au venit și rudele inculpatului. Gaidarlî N. a semnat procesul-verbal de

audiere și alte acte de constatare a încălcării și împreună au mers spre poartă.

Inculpatul i-a cerut să rupă toate actele, pentru care îi va aduce 100 de dolari și a

întrebat dacă el va fi acolo mâine. I-a răspuns că va fi, însă nu va discuta astfel de

întrebări. Inculpatul a sunat a doua zi și a întrebat „cum rămâne cu întrebarea?”. El

i-a răspuns că lucrează la Cahul și va transmite cazul la urmărirea penală. Inculpatul

l-a sunat și i-a propus să se întâlnească, i-a explicat acestuia că se vor întâlni când

va suna ofițerul de urmărire penală, iar acesta a continuat să-l sune de 2-3 ori la rând.

Când Gaidarlî N. a ajuns la Direcția Regională de la Cahul a Poliției de Frontieră, a

fost adus în biroul său, a intrat, s-a salutat și a insistat ca documentele să fie rupte. I-

a explicat că nu are dreptul să facă acest lucru, este interzis prin lege. După discuție,

acesta a pus un pachet de țigări pe masă, a cerut să iasă afară. A întrebat ce este în

pachet și inculpatul i-a răspuns că „despre ceea ce au vorbit”. Nu a atins pachetul, a

sunat la postul de serviciu al Centrului Anticorupție și a raportat despre tentativa de

a da mită. A părăsit biroul, când deja erau ofițerii operativi, care au ajuns la fața

locului după aproximativ 20-25 minute, au examinat biroul lui, conținutul

2

pachetului, în care era o bancnotă de 100 de dolari. Nu l-a informat pe Gaidarlî N.

despre faptul că înregistrează convorbirea telefonică, deoarece o făcea în scop de

apărare. Despre discuția cu Gaidarlî N. imediat l-a informat pe șeful său. Discuția cu

Gaidarji N. în biroul a fost înregistrată cu camera video, iar inculpatul nu a fost

anunțat despre acest fapt. Înregistrările nu au fost autorizate de către instanța de

judecată sau de alt funcționar, dar au fost efectuate pentru siguranța personală, fiind

făcute în timpul îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu. Pe înregistrarea video se

vede cum Gaidarlî N. pune un pachet pe masă, iar el l-a întrebat „ce-i cu aceasta?”.

Inculpatul în timpul discuției a explicat că este necesar să distrugă materialul.

Gaidarlî N. a pus pachetul de țigări și a spus „aici este tot”.

Este dovedită vina inculpatului și prin probele scrise, anexate la materialele

cauzei, cum ar fi:

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.07.2020 prin care a fost

cercetat biroul nr. 30, amplasat în incinta Direcției Regională Sud a Poliției de

Frontieră, unde pe 10.07.2020, aproximativ la ora 14.25, Gaidarlî N. a transmis mita

în sumă de 100 de dolari SUA lui Cîsa I., ofițer de investigații al Poliției de frontieră

DR Sud, ca acesta să nu îndeplinească acțiuni care intră în obligațiile lui de serviciu.

Astfel, în timpul cercetării biroului, pe masă, într-un pachet de țigări „Bond” se afla

o bancnotă cu valoarea nominală de 100 dolari, cu seria și număr KB55348721B, în

afară de bani, țigări în pachet nu s-au găsit. De la fața locului a fost ridicată bancnota

cu valoarea nominală de 100 dolari, cu seria și numărul KB55348721B;

materialele acumulate de Cîsa I. pe faptul tentativei de traversare ilegală a

frontierei de stat de către Gaidarlî N. la 09.07.2020;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.07.2020, prin care a fost

examinat discul CD-R de model „OMEGA” prezentat de Cîsa I., în baza căruia a

fost întocmită stenograma discuțiilor dintre Gaidarlî N. și Cîsa I., la telefon și în

biroul ultimului;

ordonanța din 13.07.2020, prin care CD-R de model „OMEGA”, ce conține

înregistrările audio și video a discuțiilor dintre Gaidarlî N. și Cîsa I. a fost recunoscut

drept corp delict;

procesul-verbal de examinare din 15.07.2020, prin care a fost examinată

bancnota cu nominalul de 100 de dolari SUA seria și numărul KV55348721B;

corpurile delicte, recunoscute prin ordonanță - un pachet de țigări „Bond” și o

bancnotă cu valoarea nominală de 100 dolari, cu seria și numărul KB55348721B.

În urma cercetării CD-R-ul de model „OMEGA”, ce conține înregistrările

audio și video a convorbirii telefonice și a discuției din birou dintre Gaidarlî N. și

Cîsa I., a fost stabilit că inculpatul a întrebat cum poate fi rezolvată întrebarea sa,

apoi propune să fie rupt procesul-verbal întocmit. Cîsa I. i-a răspuns că este o

problemă și legea nu permite acest lucru. Inculpatul a reiterat propunerea de a

distruge actele, iar el îl va remunera cu 100 dolari.

Potrivit înregistrării video a discuției efectuată în biroul de serviciu, Gaidarlî

N. a intrat în birou și i-a propus lui Cîsa I. 100 dolari pentru a distruge actele

întocmite în privința lui. Cîsa I. explică că aceste acțiuni condiționează atragerea

răspunderii pentru dare de mită. Gaidarlî N. i-a răspuns că nimeni nu va afla despre

acest lucru și a pus un pachet de țigări pe masă, în fața lui Cîsa I..

Conform înregistrării video, efectuată la cercetarea la fața locului a biroului

de serviciu, un angajat al Centrului Anticorupție a intrat în biroul nr. 30, în care se

3

aflau Gaidarlî N. și Cîsa I., îi informează ca a primit un mesaj și i-a întrebat ce s-a

întâmplat. Cîsa I. a răspuns că Gaidarlî N. i-a oferit 100 dolari pentru a distruge

actele. Gaidarlî N. a spus că i-a adus lui Cîsa I. 100 dolari în schimbul distrugerii

materialelor pe faptul reținerii lui lângă frontieră în timp ce discuta cu soția sa,

declarând că Cîsa I. i-a cerut să facă acest lucru, cu o zi înainte. Gaidarlî N. a

confirmat că pachetul de țigări cu o bancnotă de 100 dolari în el îi aparține lui.

Fiind cercetate declarațiile inculpatului și ale martorului, precum și probele

scrise, instanța a considerat ca fiind dovedită vina inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, declarațiile acestuia fiind apreciate ca fiind date cu scopul

de a se eschiva de la răspunderea penală.

Totodată, sunt declarative afirmațiile apărării că inculpatul ar fi fost provocat

de martorul Cîsa I. la săvârșirea acțiunilor de corupere activă, or, din înregistrările

audio-video cercetate rezultă comportamentul activ al inculpatului la oferirea

martorului Cîsa I. a mijloacelor bănești în schimbul distrugerii materialelor, Cîsa I.

repetat îi explică acestuia că acțiunile lui pot fi apreciate ca dare de mită, că sunt

ilegale și că aceste acțiuni atrag răspunderea penală pentru ambii, iar inculpatul îl

convinge că nimeni nu va afla despre aceste lucruri.

Prin urmare, vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin și acțiunile lui

urmează a fi încadrate în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, ca coruperea activă, adică

oferirea și darea, personal unei persoane publice, de bunuri, ce nu i se cuvin, pentru

aceasta, pentru neîndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale sau contrar

acesteia.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, care se pedepsește cu închisoare de

până la 6 ani, cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale, că nu

au fost constatate circumstanțe atenuante și agravante, că acesta se caracterizează

pozitiv, anterior nu a fost condamnat, are la întreținere patru copii minori, nu se află

la evidența medicului narcolog și psihiatru, concluzionând că corectarea și

reeducarea lui este posibilă prin stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de 2

ani, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal.

noi hotărâri, prin care să fie achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele

infracțiunii.

Apelantul a invocat că din declarațiile martorilor apărării și ale inculpatului,

pe de o parte, și depozițiile martorului Cîsa I., pe de altă parte, rezultă contradicții

referitor la inițiatorul propunerii sau pretinderii mijloacelor bănești. Astfel,

declarațiile martorului Cîsa I., cointeresat în tragerea la răspundere penală a

inculpatului, urmează a fi respinse și reținute, ca fiind adevărate, declarațiile

ultimului și ale martorilor apărării.

La fel, instanța de fond nu a reacționat la cererea privind excluderea probelor

administrate ilegal de acuzare - înregistrările audio ale discuției telefonice și

înregistrarea video, fiind admisă încălcarea drepturilor sale constituționale. Mai

mult, instanța de fond și-a fondat concluziile privind vinovăția inculpatului în baza

acestor probe obținute ilegal.

În cadrul urmăririi penale și a judecării cauzei în instanța de fond învinuirea

înaintată nu și-a găsit confirmare, iar toate probele administrate de acuzare ce

4

dovedesc vinovăția inculpatului au fost obținute în rezultatul provocării din partea

polițistului de frontieră Cîsa I., indicând la lipsa în acțiunile inculpatului a

elementelor infracțiunii incriminate.

Astfel, urmează a fi excluse din lista probelor înregistrarea audio a convorbirii

telefonice și înregistrarea video a discuției dintre Gaidarlî N. și Cîsa I., fiind obținute

cu încălcarea prevederilor legale.

Totodată, acțiunile agentului statului privind provocarea la săvârșirea

infracțiunii, realizate astfel încât să determine la apariția intențiilor infracționale,

care, fără această intervenție nu s-ar fi fost manifestat, constituie încălcarea dreptului

la un proces echitabil.

respins, ca nefondat.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a examinat sub toate aspectele

circumstanțele de fapt și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate,

și întemeiat a ajuns la concluzia că fapta penală de corupere activă a fost comisă de

inculpat, corect fiind încadrată în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, ca oferirea și

darea, personal, unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru

neîndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, iar

vinovăția acestuia în comiterea faptei prejudiciabile imputate pe deplin și-a găsit

confirmarea.

Or, probele administrate sunt pertinente și concludente, coroborează între ele

și dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil săvârșirea de către inculpat a

infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal.

Astfel, martorul Cîsa I., în instanța de fond, a declarat că nu a cerut de la

inculpat suma de 100 de dolari. Or, era în imposibilitate de a-l ajuta pe Gaidarlî N.,

hotărârea urmând să o ia ofițerul de urmărire penală. Înregistrarea video a fost făcută

cu ajutorul unei camerei-video instalată în prealabil, pentru a înregistra discuția cu

inculpatul. Camera a instalat-o împreună cu un ofițer de urmărire penală, este

aparatul lor oficial de serviciu. Până la aceasta, nu a depus o declarație cu privire la

presupusa faptă de corupție. A înregistrat convorbirile telefonice și a efectuat o

înregistrare video în birou, în scopul asigurării sale. În perioada de documentare a

tentativei de trecere a frontierei de stat, el era împreună cu șeful lor, care ieșea

periodic să fumeze. Au discutat în mod normal și nu și-a imaginat că Gaidarlî N. îi

va spune să rupă documentele. Acesta a spus că a doua zi îi va aduce 100 de dolari

pentru ca el să distrugă actele. El nu a purtat discuții în prezența a doi tineri care au

venit după Gaidarlî N..

Vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate a fost dovedită și prin

probele materiale administrate la cauza penală, și anume:

procesul-verbal de preluare a denunțului înregistrat în Registrul de evidență a

sesizărilor cu privire la infracțiuni a CNA Direcția Generală Teritorială SUD la

10.07.2020, ora 14.45, potrivit căruia Cîsa I., ofițer superior de investigații DR SUD

a Poliției de Frontieră „Vulcănești”, examinând materialul pe marginea tentativei de

traversare ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina avută loc la

09.07.2020, Gaidarlî N. pe 10.07.2020, aproximativ la ora 14.25, a oferit și a lăsat

pe masa din biroul său, într-un pachet, mită în sumă de 100 dolari SUA, pentru a nu-

l documenta pe Gaidarlî N. și a nu transmite materialul ofițerului de urmărire penală,

pentru a nu fi tras la răspundere penală;

5

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.07.2020, din care rezultă că

a fost cercetat biroul nr. 30, amplasat în incinta Direcției Regională Sud a Poliției de

Frontieră, unde pe 10.07.2020, aproximativ la ora 14.25, Gaidarlî N. a transmis mită

în sumă de 100 de dolari SUA lui Cîsa I., ofițer de investigații al Poliției de Frontieră

DR Sud, ca acesta să nu îndeplinească acțiuni care intră în obligațiile lui de serviciu.

Astfel, în timpul cercetării biroului lui Cîsa I., pe masă într-un pachet de țigări

„Bond” se afla o bancnotă cu valoarea nominală de 100 dolari, cu seria și numărul

KB55348721B, în afară de bani, țigări în pachet nu s-au găsit. De la fața locului a

fost ridicată bancnota cu valoarea nominală de 100 dolari, cu seria și numărul

KB55348721B; un pachet de țigări gol de tip „Bond”, împachetate în plicul nr. 1;

materialele acumulate de Cîsa I. pe faptul tentativei de traversare ilegală a

frontierei de stat de către Gaidarlî N. la 09.07.2020, înregistrat în Registrul de

evidență a altor informații referitoare la infracțiuni a DR Sud a PF cu nr.

20208700124, din care rezultă că la 10.07.2020 a fost pornită urmărirea penală

conform indicilor art. 27, 362 alin. (1) Cod penal, inclusiv, a fost constatat faptul

tentativei de traversare ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina

de către Gaidarlî N. pe linia frontierei de stat Mirnoe (RM) - Tabaki (Uk), la punctul

de frontieră 0759/02, prin întocmirea în acest sens a procesului-verbal privind actele

de constatare din 09.07.2020, cu anexă Schema Sectorului SPF Vulcănești; proces-

verbal de audiere a lui Gaidarlî N.;

ordonanța din 13.07.2020 prin care a fost recunoscut drept document - mijloc

material de probă, materialele acumulate pe cazul tentativei de traversare ilegală a

frontierei de stat de către Gaidarlî N. la 09.07.2020, înregistrat în Registrul de

evidență a altor informații referitoare la infracțiuni a DR Sud a PF cu nr.

20208700124;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.07.2020, conform căruia

organul de urmărire penală a examinat un disc CD-R de model „OMEGA” cu

capacitatea de 700 MB, prezentat de martorul-denunțător Cîsa I., pe care se află două

fișiere, dintre care un fișier audio în format WAV cu denumirea „REC001.WAV”, cu

durata de 01 minut 18 secunde, a discuțiilor purtate la 10.07.2020 între Gaidarlî N.

cu Cîsa I. și un fișier video-audio în format mp4 cu denumirea fișierului „fișierului

”20200710_142351.mp4”, cu durata de 03 minute 58 secunde, a discuțiilor purtate

la 10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I., în biroul ultimului. În baza înregistrării

audio-video de pe disc a fost întocmită stenograma discuțiilor. În Stenograma

„fișierului ”20200710_142351.mp4”, cu durata de 03 minute 58 secunde, a

discuțiilor purtate la 10 iulie 2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I., în biroul ultimului,

este consemnat momentul de oferire și dare a sumei de 100 dolari de către Gaidarlî

N. lui Cîsa I. pentru a distruge materialele; pe fișier audio în format WAV cu

denumirea „REC001.WAV”, cu durata de 01 minut 18 secunde, a discuțiilor purtate

la 10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I. în care este consemnat faptul că Gaidarlî

N. insistă ca Cîsa I. să distrugă documentele, iar în schimb îi va oferi 100 dolari; la

rândul său Cîsa I. îi răspunde că este Legea care nu-i permite asemenea acțiuni;

ordonanța din 13.07.2020, prin care a fost recunoscut drept corp delict un CD-

R de model „OMEGA”, cu capacitatea de 700 MB, prezentat de Cîsa I., ce conține

înregistrări audio-video care, fiind examinat și ascultat, rezultă că există discuții

relevante dintre Gaidarlî N. și Cîsa I. din 10.07.2020 și păstrează asupra sa urmele

acțiunilor infracționale ale lui Gaidarlî N.;

6

procesul-verbal de examinare din 15.07.2020, conform căruia obiect al

examinării este bancnota cu nominalul de 100 de dolari SUA seria, numărul

KV55348721V, anul fabricației 2006, care, fiind supusă testării tehnice cu ajutorul

dispozitivului MAGNER 150 Digital, s-a constatat a fi autentică cu toate semnele

caracteristice de protecție a bancnotelor care pot fi verificate, lipsind semne de

falsificare.

Totodată, prin corupere activă se înțeleg acțiunile intenționate ale oricărei

persoane care promite, oferă sau dă/acordă un avantaj, bunuri, bani, valori, prestări

servicii, ce nu i se cuvin unei persoane publice, direct sau prin mijlocitor, pentru ca

aceasta din urmă să acționeze sau să se abțină de a acționa în exercițiul funcției sale

oficiale în favoarea făptuitorului sau de a obține de la autorități distincții, funcții,

piețe de desfacere sau o altă decizie favorabilă pentru sine sau pentru o altă persoană.

Astfel, obiectul infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal îl

constituie relațiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, activitate a cărei bună

desfășurare este incompatibilă cu săvârșirea unor fapte de corupere asupra

funcționarilor publici.

Latura obiectivă a infracțiunii de corupere activă prevăzută la art. 325 alin. (1)

Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă care poate fi realizată prin săvârșirea a cel

puțin unei acțiuni prevăzute în dispoziția normei citate: promisiunea, oferirea sau

darea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, prestări

servicii, privilegii sau alte avantaje unei persoane publice ori unei persoane publice

străine, ce nu i se cuvin, pentru ca acesta să îndeplinească, să întârzie sau să nu

îndeplinească acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, ori pentru a îndeplini o

acțiune contrar acestei obligațiuni, precum și pentru a obține de la autorități,

distincții, funcții, piețe de desfacere sau o anumită decizie favorabilă.

Oferirea, în sensul art. 325 alin. (1) Cod penal, presupune prezentarea,

etalarea, înfățișarea de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu

i se cuvin persoanei publice sau persoanei publice străine. Oferirea trebuie să aibă

caracter precis, să se concretizeze într-o acțiune efectivă, reală și să aibă la bază

inițiativa corupătorului. Nu este indispensabil ca oferirea să fie inteligibilă pentru

oricare neinițiați. Este suficient ca oferirea să fie inteligibilă pentru persoana

interesată, care, cunoscând nuanțele relevante, să fie în situația de a-i înțelege

semnificația. Oferirea este un act unilateral al corupătorului, prin urmare, pentru

aplicarea răspunderii conform art. 325 alin. (1) Cod penal, nu importă dacă

destinatarul oferirii o acceptă sau respinge. Este suficientă realizarea oferirii de către

corupător.

Darea, în sensul art. 325 alin. (1) Cod penal, constituie înmânarea, remiterea,

predarea efectivă a remunerației ilicite de către corupător către persoana publică sau

persoana publică străină.

Totodată, în actul de învinuire sunt formulate două modalități normative a

infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal - oferirea și darea, incriminate

inculpatului.

Or, a fost constatat că inculpatul a oferit și a dat mijloace bănești în sumă de

100 dolari SUA, unei persoane publice - ofițerului superior de investigații al DR Sud

a Poliției de Frontieră IGP MAI, Cîsa I., pentru ca acesta să nu îndeplinească acțiuni

în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, și anume, să nu transmită materialele

acumulate cu privire la tentativa de traversare a frontierei de stat a Republicii

7

Moldova cu Ucraina săvârșită de inculpat la 09.07.2020, către serviciul de urmărire

penală a Poliției de frontieră, în scopul exonerării acestuia de răspundere penală

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27, 362 alin. (1) Cod penal. Aceste

fapte au fost confirmate prin probe pertinente, concludente și utile, și anume,

înregistrarea audio efectuată de Cîsa I. a discuției telefonice purtate cu inculpatul,

cât și înregistrarea video-audio a discuției purtate de ofițerul de investigații Cîsa I.

cu inculpatul, în biroul ultimului, copiate pe CD-R de model „OMEGA”, anexat ca

corp delict la materialele cauzei penale, declarațiile martorului Cîsa I. care a relatat

că inculpatul i-a oferit și dat suma de 100 dolari SUA, în biroul de serviciu, într-un

pachet de țigări „Bond”, pentru ca el să distrugă actele de procedură întocmite pe

faptul tentativei de traversare a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina,

săvârșit de către Gaidarlî N. la 09.07.2020, coroborate cu constatările notate în

procesul-verbal de examinare din 15.07.2020, prin care a fost examinată bancnota

ridicată la 10.07.2020, cu valoarea nominală de 100 dolari SUA, cu seria și numărul

KB55348721B, cu anul de emisie 2006, urmare a căruia s-a stabilit autenticitatea

bancnotei, cu toate semnele caracteristice de protecție ce pot fi verificate, lipsind

semne de falsificare; proces-verbal de preluare a denunțului înregistrat în Registrul

de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni a CNA Direcția Generală Teritorială

SUD la 10.07.2020, ora 14.45, potrivit căruia Cîsa I., ofițer superior de investigații

DR SUD a Poliției de Frontieră „Vulcănești”, examinând materialul pe marginea

tentativei de traversare ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina

avută loc la 09.07.2020, Gaidarlî N. pe 10.07.2020, aproximativ la ora 14.25, a oferit

și a lăsat pe masa din biroul său, într-un pachet, mită în sumă de 100 dolari SUA,

pentru a nu-l documenta și a nu transmite materialul ofițerului de urmărire penală,

în vederea exonerării de răspundere penală; procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 10.07.2020, fiind examinat biroul de serviciu din incinta Direcției

Regionale Sud a Poliției de Frontieră, cu acordul lui Cîsa I., unde pe masa de serviciu

s-a depistat un pachet de țigări marca „Bond” în care se afla o bancnotă cu nominalul

de 100 dolari SUA, cu seria și numărul KB55348721B, în afară de bani, țigări în

pachet nu s-au găsit; procesul-verbal privind examinarea obiectului din 13.07.2020,

potrivit căruia s-a examinat discul CD-R de model „OMEGA” cu capacitatea de 700

MB, prezentat de martorul-denunțător Cîsa I., pe care se află două fișiere, dintre care

un fișier audio în format WAV cu denumirea „REC001.WAV” cu durata de 01 minut

18 secunde, a discuțiilor purtate la 10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I. și un fișier

video-audio în format mp4 cu denumirea fișierului „fișierului

”20200710_142351.mp4”, cu durata de 03 minute 58 secunde, a discuțiilor purtate

la 10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I., în biroul ultimului. În Stenograma

„fișierului ”20200710_142351.mp4” cu durata de 03 minute 58 secunde, a

discuțiilor purtate la 10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I., în biroul ultimului, este

consemnată următoarea discuție: Gaidarlî N.: „...trebuie de clarificat, dau 100 dolari

sau nu știu cât...”, Cîsa I.: „...nu înțeleg...”; Gaidarlî N.: „...trebuie de lichidat, acest

proces...”, Cîsa I.: „... n-am înțeles? Tu vrei ca eu să le distrug?...”, „...la voi este

răspundere pentru dare de mită și la mine...”; Gaidarlî N.: „...da, nu va cunoaște

nimeni, nimic...”, „... eu, așa cum ne-am înțeles, 100 dolari dau și distruge aceste...”,

„...acolo e ceia ce ne-am înțeles, voi trebuie să distrugeți hârtiile...”; Cîsa I.: „...bine,

așteptați-mă la unitatea de gardă...”; pe fișier audio în format WAV cu denumirea

„REC001.WAV” cu durata de 01 minut 18 secunde, a discuției telefonice purtate la

8

10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I., este consemnată următoarea discuție:

Gaidarlî N.: „... acest proces-verbal rupe-l și gata, rupe-l și tot...”, Cîsa I.: „...tu doar

știi că aceasta este problema? Este Lege care nu permite asemenea variante...”;

Gaidarlî N.: „... este clar, însă aceasta poate fi ruptă și aruncată...”; Cîsa I.: „ce să

fac?”; Gaidarlî N.: „...arunc-o, eu își dau 100 dolari și tot, ce ai tu cu legea?...”.

Totodată, a fost stabilit că anume ofițerul superior de investigații al DR Sud a

Poliției de Frontieră MAI, Cîsa I. a documentat pe 09.07.2020 sesizarea privind

traversarea ilegală a frontierei de stat din Republica Moldova către Ucraina pe

direcția Mirnoe-Tabaki de către Gaidarlî N. în aceeași dată - 09.07.2020, ora 21.30,

întocmind în acest sens procesul-verbal privind actele de constatare (pentru acțiuni

de constatare); schema Sectorului SPF Vulcănești, în care sunt indicate punctele de

frontieră și locul unde a fost depistat Gaidarlî N.; procesul-verbal privind actele de

constatare (pentru audieri), prin care l-a audiat pe Gaidarlî N. pe faptul reținerii

acestuia lângă frontiera de stat, în baza căror ulterior, la 10.07.2020, prin ordonanța

organului de urmărire penală, a fost începută urmărirea penală în baza elementelor

prevăzute de art. 27, 362 alin. (1) Cod penal, în temeiul materialului înregistrat în

Registrul nr. 1 al Poliției de Frontieră Sud IGP MAI cu privire la evidența

infracțiunilor, cu nr. 20208720071, cu atribuirea cauzei penale nr. 2020872065.

Mai mult, prin sentința Judecătoriei Cahul din 23.10.2020, Gaidarlî N. a fost

achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 27, 362 alin. (1) Cod

penal, însă prin decizia Curții de Apel Cahul din 15.06.2021, a fost casată total

sentința din 23.10.2020 și acesta a fost condamnat la amendă în mărime de 500

unități convenționale.

Prin urmare, probele acuzării, apreciate în coroborare, demonstrează că în

procesul documentării inculpatului pentru săvârșirea faptei de traversare ilegală a

frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina, la 09.07.2020, de către Cîsa I.,

ofițer superior de investigații al DR Sud a Poliției de Frontieră IGP MAI, inculpatul

a insistat ca martorul Cîsa I. să distrugă procesele-verbal de constatare a faptei

prejudiciabile, în schimbul oferirii sumei de 100 dolari SUA, adică pentru

neîndeplinirea unei acțiuni în exercitarea atribuțiilor de serviciu, insistență care a

continuat chiar și după ce martorul Cîsa I. l-a prevenit de răspundere penală pentru

dare de mită, iar la 10.07.2020, în biroul de serviciu, Gaidarlî N. a oferit și dat

martorului Cîsa I., suma de 100 dolari SUA, într-un pachet de țigări „Bond”, pentru

ca ultimul să distrugă materialele acumulate pe faptul traversării ilegale a frontierei

de stat și să nu le transmită organului de urmărire penală, în vederea exonerării sale

de răspundere penală în baza art. 27, 362 alin. (1) Cod penal.

La fel, potrivit declarațiilor inculpatului date în prima instanță, în care, de

facto, a recunoscut faptele de realizare a laturii obiective a infracțiunii de corupere

activă, prin „oferirea și darea”, indicând că a transmis martorului Cîsa I. suma de

100 dolari SUA, într-un pachet de țigări „Bond”, declarații care coroborează cu

probele administrate.

Însă, argumentele inculpatului care își motivează comportamentul prin faptul

că martorul Cîsa I. a cerut de la dânsul suma de 100 dolari SUA pentru a nu

documenta cazul de traversare ilegală a frontierei de stat, au fost apreciate ca o

metodă de apărare, or, din înregistrarea audio a discuției telefonice și înregistrarea

video-audio a discuției dintre inculpat și martorul Cîsa I., rezultă comportamentul

activ al inculpatului în vederea oferirii martorului Cîsa I. a mijloacelor bănești în

9

schimbul distrugerii materialelor acumulate pe faptul traversării ilegale de către el a

frontierei de stat. Invocând același motiv, inculpatul la 10.07.2020 a oferit și transmis

martorului Cîsa I. în biroul de serviciu suma de 100 dolari SUA, bancnotă care a fost

depistată de ofițerii CNA în cadrul cercetării biroului de serviciu al martorului.

Afirmațiile apărării privind inadmisibilitatea probelor acuzării cu înregistrarea

audio a discuției telefonice și înregistrarea video-audio a discuției dintre inculpat și

martorul Cîsa I. la 10.07.2020, ca fiind administrate cu încălcarea prevederilor art.

1328-13210 Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate, deoarece aceste înregistrări

au fost efectuate de către martorul Cîsa I. în afara procesului penal, iar potrivit art.

93 alin. (2) pct. 6), alin. (3) Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul

penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace:

înregistrările audio sau video. Elementele de fapt pot fi folosite în procesul penal ca

probe dacă ele au fost dobândite de organele de control de stat, organul de urmărire

penală, de organul de constatare sau de altă parte în proces, cu respectarea

prevederilor prezentului cod.

În cadrul procesului penal înregistrările prezentate pe suport informațional de

către martorul Cîsa I. au fost examinate prin procesul-verbal de examinare a

obiectului din 13.07.2020, asupra pertinenței cărora s-a expus procurorul prin

ordonanța de recunoaștere și anexare a discului CD-R „OMEGA”, ca corp delict la

materialele cauzei penale, întrucât conține discuții relevante între Gaidarlî N. și Cîsa

I. la 10.07.2020. Mai mult, înregistrările audio și video prezentate de martorul Cîsa

I., reprezintă un mijloc de probă distinct de măsurile speciale de investigații, care

pot fi dispuse de procuror în conformitate cu art. 1328-13210 Cod de procedură

penală, pentru admisibilitatea cărora este necesară autorizația judecătorului de

instrucție, or, Cîsa I. efectuând înregistrările pe 10.07.2020, a acționat din proprie

inițiativă, ca particular, pentru a obține probe materiale și a sesiza organul de

urmărire penală. Prin urmare, nu au fost constatate careva temeiuri legale pentru a

declara inadmisibilă proba acuzării cu înregistrările video și audio a discuțiilor dintre

Gaidarlî N. și Cîsa I. pe 10.07.2020.

La fel, sunt neîntemeiate și alegațiile apărării că martorul Cîsa I. la efectuarea

înregistrării audio și video din 10.07.2020, a încălcat inculpatului dreptul la secretul

convorbirilor telefonice, garantat de art. 30 din Constituția Republicii Moldova, or,

Cîsa I. și Gaidarlî N. sunt autorii discuțiilor telefonice înregistrate la 10.07.2020, iar,

în aceste condiții, înregistrarea convorbirii telefonice de către unul din autori, în scop

de apărare, nu este în măsură să afecteze drepturile celuilalt. Mai mult, la terminarea

urmăririi penale, inculpatul, asistat de un avocat, nu a înaintat nicio cerere

procurorului în care să solicite declararea inadmisibilă a probei cu înregistrarea

convorbirilor telefonice și înregistrarea audio-video din biroul de serviciu efectuate

pe 10.07.2020 de către martorul Cîsa I. și excluderea lor din dosar, conform art. 94

Cod de procedură penală.

Nu a fost probată nici versiunea apărării că Gaidarlî N. ar fi fost provocat de

martorul Cîsa I. la săvârșirea acțiunilor de corupere activă. Or, fiind apreciate

argumentele apărării, prin prisma probelor administrate, rezultă caracterul declarativ

al provocării invocate, apărarea evitând să descrie și să menționeze circumstanțele

faptice ale cauzei care ar demonstra prezența provocării în acțiunile ofițerului

superior de investigații a DR Sud a Poliției de Frontieră IGP MAI Cîsa I..

10

Totodată, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO (hot. Teixeira de Castro c.

Portugaliei, ECHR, 09 iunie 1998; Ramanauskas c. Lituaniei, ECHR, 05 februarie 2008,

Khudobin c. Rusiei, ECHR, 26 octombrie 2006, Morari c. Moldovei, Pareniuc c. Moldovei, Sandu

c. 20 Moldovei, ECHR, 11 februarie 2014), în materie de provocare la acte de corupere

există, dacă sunt întrunite următoarele condiții cumulative:

- acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea

care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când

există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui

denunțător;

- lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această intervenție (în

special, nu au fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât, persoana nu a fost

dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după

caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea agenților statului);

- nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție

înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care

acționează sub supravegherea agenților statului. CtEDO a stabilit că, în cazul unei

alegații rezonabile de provocare, sarcina probării faptului că provocarea nu a avut

loc, revine autorităților.

Activitatea de provocare la acte de corupere trebuie să implice forme concrete

de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de a

comite infracțiunea. Provocarea poate consta în rugăminți insistente, promisiuni

false, solicitări repetate bazate pe simpatii personale, amenințări etc.

Se va reține existența unei provocări ori de câte ori organele de urmărire

penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci exercită

o asemenea influență asupra persoanei vizate, încât să determine săvârșirea

infracțiunii, care fără această intervenție nu ar fi fost săvârșită, cu scopul de a

constata infracțiunea, respectiv de a obține probe și de a declanșa urmărirea penală

(hot. Teixeira de Castro contra Portugaliei, 9 iunie 1998, §§38, 39).

Însă, în împrejurările stabilite, nu și-a găsit confirmarea prezența a celor trei

condiții cumulative pentru a constata existența provocării în prezenta cauza penală

și nici prezența circumstanțelor faptice care ar confirma provocarea invocată de

apărare. Astfel, versiunea apărării urmează a fi apreciată ca o tactică de a evita

răspunderea penală pentru fapta comisă, atitudine care nu poate fi admisă sau

tolerată într-un stat democratic. Or, comportamentul martorului-denunțător Cîsa I.,

din înregistrările audio și video ale discuțiilor cu inculpatul, nu denotă existența unui

comportament provocator în vederea comiterii actelor de corupere de către inculpat,

dimpotrivă, se observă comportamentul activ al acestuia față de coruperea

martorului Cîsa I. în vederea distrugerii materialului acumulat pe faptul traversării

ilegale a frontierei de stat pe 09.07.2020. Simplul fapt al înregistrării discuțiilor de

către martorul Cîsa I., care este agent al statului, avute cu inculpatul nu dovedește

existența provocării ultimului la săvârșirea infracțiunii.

Afirmațiile inculpatului, susținute prin declarațiile martorului Gaidarlî Ivan,

că martorul Cîsa I. a cerut de la el suma de 100 dolari în prezența nepoților săi,

reprezintă o metodă de apărare și eschivare de la răspundere pentru fapta comisă, or,

martorul Cîsa I. a negat existența acestei discuții cu inculpatul, lipsind vreun temei

legal de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor martorului, confirmate prin

înregistrările audio și video. Astfel, declarațiile martorului Gaidarlî Ivan constituie

11

o tactică de apărare a inculpatului, prezentate pentru a confirma versiunea de apărare

înaintată de inculpat, or declarațiile acestui martor sunt în contradicție cu declarațiile

martorului Cîsa I. și alte probe administrate.

Totodată, declarațiile inculpatului că suma de 100 dolari SUA transmisă

martorului Cîsa I. în biroul de serviciu al acestuia, era destinată pentru achitarea

amenzii în mărime de 1200 lei, nu au fost probate, deoarece, în atribuțiile ofițerului

superior de investigații a DR Sud a Poliției de Frontieră IGP MAI nu intră aplicarea

amenzii persoanei în privința căreia există o bănuială rezonabilă că a săvârșit o

infracțiune. Or, inculpatul a transmis bancnota de 100 dolari SUA, martorului pe

10.07.2020, într-un pachet de țigări, ce dovedește intenția acestuia de a ascunde

transmiterea banilor în vederea coruperii martorului, pentru ca acesta să nu-și

îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu, dar nu după cum afirmă

inculpatul că banii erau predestinați pentru achitarea amenzii.

Sunt nefondate și declarațiile inculpatului că a fost amenințat cu un pistol de

polițiștii de frontieră și nu a declarat acest fapt la alte persoane sau organe, pentru a

nu fi urmărit el și familia sa, deoarece, organul de urmărire penală a verificat

circumstanțele de amenințare declarate, în rezultat, fiind emisă ordonanța de refuz

în începerea urmăririi penale din 18.12.2020, cu încetarea procesului penal, din

motivul lipsei elementelor infracțiunii prevăzută de art. 1661 Cod penal. Astfel,

argumentele inculpatului privind amenințarea din partea polițiștilor de frontieră în

seara de 09.07.2020, fiind examinate în modul stabilit de normele legale, nu și-au

găsit confirmarea.

Și declarațiile martorului Gaidarlî Tatiana au fost apreciate ca o tactică de

apărare a inculpatului, fiind formulate în baza declarațiilor depuse de ultimul și fiind

în contradicție cu depozițiile martorului Cîsa I. și alte probe administrate.

Mai mult, în declarațiile inculpatului a fost stabilită schimbarea de mai multe

ori a poziției de apărare, sub aspectul oferirii și dării banilor în sumă de 100 dolari

SUA martorului Cîsa I. pe 10.07.2020, inițial acesta invocând extorcarea acestei

sume de către Cîsa I., ulterior, relatând că banii erau predestinați pentru achitarea

unei amenzi, care nu a fost concretizată. Astfel, schimbarea declarațiilor de către

inculpat referitor la cauza și circumstanțele faptice de săvârșire a infracțiunii

incriminate, denotă tactica acestuia de apărare în vederea exonerării sale de

răspundere penală.

Prin urmare, a fost stabilit că inițiativa actelor de corupție a pornit de la

inculpat, ce confirmă intenția acestuia de a săvârși acțiuni de corupere activă. Or,

Gaidarlî N. a oferit și a dat, personal, unei persoane publice bunuri sub formă de

mijloace bănești, ce nu i se cuvin, pentru neîndeplinirea unei acțiuni în exercitarea

atribuțiilor de serviciu și care a avut loc la inițiativa inculpatului.

La calificarea infracțiunii de corupere activă o importanță deosebită are și

prezența calității subiectului special a persoanei căreia i se oferă bunuri care nu i se

cuvin - persoană publică sau persoană publică străină.

Conform art. 123 alin. (2) Cod penal, prin persoană publică se înțelege:

funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul

serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității

naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare),

angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de

stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public, angajatul din cabinetul

12

persoanelor cu funcții de demnitate publică, persoana autorizată sau învestită de stat

să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de

interes public.

Astfel, prin prisma acestor prevederi legale, Cîsa I. este persoană publică, or,

conform prevederilor Legii nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne - funcționar public cu statut

special este persoana angajată în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor

Interne, în autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea acestuia, care

deține grade speciale și exercită sarcini ce țin de competența entității din care face

parte, în conformitate cu legislația în vigoare. Calitatea specială a martorului Cîsa I.,

se confirmă prin funcția deținută de ofițerul superior de investigații al Direcției

Regionale Sud a Poliției de Frontieră.

Deci, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325

alin. (1) Cod penal, ca corupere activă, adică, oferirea și darea, personal, unei

persoane publice, de bunuri ce nu i se cuvin pentru acesta pentru a nu îndeplini

acțiuni în exercitării funcției sale sau contrar acesteia, și-a găsit confirmare dincolo

de orice dubiu rezonabil, iar acțiunile acestuia întrunesc semnele obiective și

subiective ale infracțiunii incriminate.

În consecință, alegațiile apărării privind lipsa în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 325 alin. (1) Cod penal,

sunt neîntemeiate și lipsite de suport probatoriu.

Totodată, la stabilirea pedepsei, prima instanță a acordat deplină eficiență

dispozițiilor art. 7, 61, 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă,

legală și direct proporțională cu gravitatea faptei comise, atitudinea acestuia față de

infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure

corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, pe motiv că

acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

Recurentul invocă faptul că din declarațiile martorilor apărării și inculpatului,

pe de o parte, și depozițiile martorului Cîsa I., pe de altă parte, rezultă contradicții

referitor la inițiatorul propunerii sau pretinderii mijloacelor bănești. Astfel,

declarațiile martorului Cîsa I., cointeresat în tragerea la răspundere penală a

inculpatului, urmează a fi respinse și reținute, ca fiind adevărate, declarațiile

ultimului și ale martorilor apărării.

La fel, instanțele de fond și de apel nu au reacționat la cererea privind

excluderea probelor administrate ilegal de acuzare - înregistrările audio ale discuției

telefonice și înregistrarea video, fiind admisă încălcarea drepturilor sale

constituționale. Mai mult, instanțele de judecată și-a fondat concluziile privind

vinovăția inculpatului în baza acestor probe obținute ilegal.

În cadrul urmăririi penale și a judecării cauzei, învinuirea înaintată nu și-a

găsit confirmare, iar toate probele administrate de acuzare ce dovedesc vinovăția

inculpatului au fost obținute în rezultatul provocării din partea polițistului de

frontieră Cîsa I., indicând la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii

incriminate.

13

Astfel, urmează a fi excluse din lista probelor înregistrarea audio a convorbirii

telefonice și înregistrarea video a discuției dintre Gaidarlî N. și Cîsa I., fiind obținute

ilegal, cu încălcarea prevederilor legale.

Totodată, acțiunile agentului statului privind provocarea la săvârșirea

infracțiunii, realizate astfel încât să determine la apariția intențiilor infracționale,

care fără această intervenție nu s-ar fi fost manifestat, constituie încălcarea dreptului

la un proces echitabil.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 Cod de procedură penală.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430

alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea

ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se

expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent

14

că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și

încadrarea juridică a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorului Cîsa I.,

procesul-verbal de preluare a denunțului înregistrat în Registrul de evidență a

sesizărilor cu privire la infracțiuni a CNA Direcția Generală Teritorială SUD la

10.07.2020, ora 14.45; procesul-verbal din 10.07.2020, că în timpul cercetării

biroului lui Cîsa I., pe masă într-un pachet de țigări „Bond” se afla o bancnotă cu

valoarea nominală de 100 dolari, cu seria și număr KB55348721B, împachetate în

plicul nr. 1; materialele acumulate de Cîsa I. pe faptul tentativei de traversare ilegală

a frontierei de stat de către Gaidarlî N. la 09.07.2020, înregistrat în Registrul de

evidență a altor informații referitoare la infracțiuni a DR Sud a PF cu nr.

20208700124, din care rezultă că la 10.07.2020 a fost pornită urmărirea penală

conform indicilor art. 27, 362 alin. (1) Cod penal, inclusiv a fost constatat faptul

tentativei de traversare ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina

de către Gaidarlî N. pe linia frontierei de stat Mirnoe (RM) - Tabaki (Uk), la punctul

de frontieră 0759/02, prin întocmirea în acest sens a procesului-verbal privind actele

de constatare din 09.07.2020, cu anexă Schema Sectorului SPF Vulcănești; proces-

verbal de audiere a lui Gaidarlî N.; proces-verbal din 13.07.2020, conform căruia

organul de urmărire penală a examinat un disc CD-R de model „OMEGA” cu

capacitatea de 700 MB, prezentat de martorul-denunțător Cîsa I., pe care se află două

fișiere, dintre care un fișier audio în format WAV cu denumirea „REC001.WAV” cu

durata de 01 minut 18 secunde a discuțiilor purtate la 10.07.2020 între Gaidarlî N.

cu Cîsa I. și un fișier video-audio în format mp4 cu denumirea fișierului „fișierului

”20200710_142351.mp4” cu durata de 03 minute 58 secunde a discuțiilor purtate la

10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I., în biroul ultimului. În Stenograma „fișierului

”20200710_142351.mp4” cu durata de 03 minute 58 secunde a discuțiilor purtate la

10 iulie 2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I., în biroul ultimului, este consemnat

momentul de oferire și dare a sumei de 100 dolari de către Gaidarlî N. lui Cîsa I.

pentru a distruge materialele; pe fișier audio în format WAV cu denumirea

„REC001.WAV” cu durata de 01 minut 18 secunde a discuțiilor purtate la

10.07.2020 între Gaidarlî N. cu Cîsa I. în care este consemnat faptul că Gaidarlî N.

insistă ca Cîsa I. să distrugă documentele, procesul-verbal, iar în schimb îi va oferi

100 dolari, iar Cîsa I. îi răspunde că este Legea care nu-i permite asemenea acțiuni;

ordonanța din 13.07.2020, prin care a fost recunoscut drept corp delict un CD-R de

model „OMEGA”, cu capacitatea de 700 MB, prezentat de Cîsa I., ce conține

înregistrări audio-video care fiind examinat și ascultat, rezultă că există discuții

relevante dintre Gaidarlî N. și Cîsa I. din 10.07.2020 și păstrează asupra sa urmele

acțiunilor infracționale ale lui Gaidarlî N.; procesul-verbal din 15.07.2020 de

examinare a bancnotei cu nominalul de 100 de dolari SUA seria, numărul

KV55348721V, anul fabricației 2006, toate probele fiind apreciate în conformitate

cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând

argumentat și detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile apărării,

întemeiat statuând că nu se atestă careva acțiune de provocare, iar argumentele

inculpatului referitor la inadmisibilitatea probelor acuzării - înregistrarea audio a

15

discuției telefonice și înregistrarea video a discuției din 10.07.2020, nu constituie

temei de achitare a persoanei, în situația în care, în cadrul examinării cauzei penale,

au fost cercetate probe obținute legal în corespundere cu art. 93 alin. (2) pct. 6), (3)

Cod de procedură penală, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărăii, probele administrate pe caz

demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal (pct. 2., 4. din decizie).

Este de menționat că concluziile instanțelor de fond și de apel privind lipsa

provocării săvârșirii infracțiunii pe cazul dat, coroborează și cu jurisprudența

CtEDO, potrivit căreia, se va reține existența unei provocări ori de câte ori organele

de urmărire penală nu se limitează la a cerceta în mod pasiv activitatea infracțională,

ci exercită o asemenea influență asupra persoanei vizate, încât să determine

săvârșirea infracțiunii, care fără această intervenție nu ar fi fost săvârșită, cu scopul

de a constata infracțiunea, respectiv de a obține probe și de a declanșa urmărirea

penală (hot. Teixeira de Castro contra Portugaliei, 9 iunie 1998, §§38, 39), împrejurări care,

însă, nu și-au găsit confirmarea în cadrul examinării cauzei, or, inculpatul nu a fost

influențat într-o manieră instigatoare, el nu a fost încurajat la săvârșirea infracțiunii,

fiind demonstrat că infracțiunea incriminată inculpatului ar fi fost comisă și fără

intervenția agentului statului (pct. 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare

efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului

în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea

unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței,

Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Deci, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe,

care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel,

este lipsită de orice temei legal.

16

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect

de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul Penal,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Gaidarlî Nicolai

XXXX, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2021, pe motiv că

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 22 aprilie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

17