1ra-2081/21 — art. 217-1 alin. 4 lit. b, d CP

1ra-2081/21 — art. 217-1 alin. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2081/2021

1-14165062-01-1ra-20102021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana și Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Moraru Daniela în numele inculpatului Rotari Eugeniu și de către avocatul

Arhiliuc Ion în numele inculpatului Boghean Corneliu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2021, în cauza

penală în privința lui

Boghean Corneliu XXXXX,

născut la XXXXX

și

Rotari Eugeniu XXXXX, născut

la XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 19.09.2014 − 03.06.2019;

Instanța de apel: 30.01.2020 − 16.09.2021;

Instanța de recurs: 20.10.2021 − 21.02.2022.

a c o n s t a t a t :

Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu au fost achitați în baza învinuirii înaintate de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4). lit. b), d) Cod penal, din motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

organul de urmărire penală Boghean Corneliu a fost pus sub învinuire pentru faptul

că, de comun acord și împreună cu Rotari Eugeniu XXXXX și alte persoane nestabilite

de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând

prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv

rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare,

1

prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe

nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanță psihotropă -

amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 31.07.2014 când, o parte din cantitatea

de substanță psihotropă obținută, depozitată în două pachețele din folie staniol, a

înstrăinat-o cet. Popescu Eugen XXXXX, investigator sub acoperire la efectuarea

măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la membrul grupării

Boghean Corneliu XXXXX, la prețul de 600 lei, substanță care ulterior a fost ridicată

de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 6530 din 04.08.2014

reprezintă substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 0,84 grame.

Tot el, Boghean Corneliu a fost pus sub învinuire pentru faptul că,

continuându-și acțiunile sale criminale, de comun acord și împreună cu Rotari

Eugeniu XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind

scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor

lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal

organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor,

pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare,

distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a

obținut substanță psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la

04.08.2014 când, în timp ce încerca să înstrăineze o parte din cantitatea de substanță

narcotică au fost reținuți în flagrant membrii grupării criminale Boghean Corneliu și

Rotari Eugeniu, iar în cadrul percheziției lor corporale, în domiciliul situat pe str.

XXXXX și în automobilul ultimului de model RENAULT CLIO XXXXX, au fost

depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor

psihotrope, un cântar la scară mică și două tuburi din polimer pe care au fost atestate

depuneri de substanță sub formă de praf de culoare bej, un pachețel din folie de

staniol în interiorul cărora se conținea o substanță sub formă de praf de culoare bej,

cinci comprimate cu denumirea DIAZOLIN, un pahar din plastic cu capac de culoare

roșie, în interiorul căruia se conținea o substanță sub formă de praf de culoare

gălbuie, care conform rapoartelor de expertiză chimică nr.5659 din 08.08.2014 și nr.

5660 din 11.08.2014, constituie substanță psihotropă-amfetamină, cu masa totală de

29,54 grame (0,06 gr+29,48 gr), precum și urme ale substanței psihotrope-

amfetamină.

De către organul de urmărire penală Rotari Eugeniu a fost pus sub învinuire

pentru faptul că, dânsul de comun acord și împreună cu Boghean Corneliu XXXXX

și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii

în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de

înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat,

2

distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru

preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și

vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut

substanță psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 31.07.2014

când, o parte din cantitatea de substanță psihotropă obținută, depozitată în două

pachețele din folie din staniol, a înstrăinat-o cet. Popescu Eugen XXXXX, investigator

sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control de

la membrul grupării Boghean Corneliu XXXXX, la prețul de 600 lei, substanță care

ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică

nr. 6530 din 04.08.2014 reprezintă substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală

de 0,84 grame.

Tot el, Rotari Eugeniu de către organul de urmărire penală a fost pus sub

învinuire pentru faptul că dânsul continuându-și acțiunile sale criminale, de comun

acord și împreună cu Boghean Corneliu XXXXși alte persoane nestabilite de organul

de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin

participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile

fiecăruia, activând în calitate coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare,

procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite

de organul de urmărire penală a obținut substanța psihotropă - amfetamină, pe care

a păstrat-o la sine până la 04.08.2014 când, în timp ce încerca să înstrăineze o parte

din cantitatea de substanță narcotică au fost reținuți în flagrant membrii grupării

criminale Boghean Corneliu XXXX și Rotari Eugeniu XXXXX, iar în cadrul

percheziției lor corporale, în domiciliul situat pe XXXXX și în automobilul ultimului

de model RENAULT CLIO nr/î XXXXX au fost depistate și ridicate mijloace

financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor psihotrope, un cântar la scară mică

și două tuburi din polimer pe care au fost atestate depuneri de substanță sub formă

de praf de culoare bej, un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea

o substanță sub formă de praf de culoare bej, cinci comprimate cu denumirea

DIAZOLIN, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie, în interiorul căruia se

conținea o substanță sub formă de praf de culoare gălbuie, care, conform rapoartelor

de expertiză chimică nr.5659 din 08.08.2014 și nr.5660 din 11.08.2014, constituie

substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 29,54 grame (0,06 gr. + 29,48

gr.), precum și urme ale substanței psihotrope - amfetamină.

Acțiunile lui Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu au fost calificate de către

organul de urmărire penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și lit. d) Cod penal, ca

circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, prin producerea,

3

prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în

proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu să fie recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și

condamnați la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani cu executare

în penitenciar de tip închis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani legată de producerea,

prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora.

În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele motive:

-instanța de fond a comis o eroare de fapt și de drept, la emiterea unei sentințe

de achitare în privința inculpaților în raport cu probele administrate la faza de

urmărire penală și prezentate și examinate în ședință în cauza dată;

- de asemenea, instanța de judecată urma să țină cont și de personalitatea

inculpaților, și anume că acesta nu erau / sunt implicați în activitate stabilă și utilă

societății, că infracțiunile de care sunt învinuiți sunt din categoria celor deosebit de

grave, precum și de faptul că traficul ilicit de droguri și consumul abuziv de droguri

este problema majoră a societății noastre, care își menține tendințele de influență

negativă atât asupra situației infracționale, cât și asupra sănătății publice.

Cu referire la presupusele încălcări procesuale admise de către organul de

urmărire penală la informarea inculpaților cu numirea expertizelor chimice și

ulterior aducerea la cunoștință a rezultatelor expertizelor chimice, este de menționat

că este o afirmație eronată, care nu poate avea loc în timp, deoarece dispunerea

efectuării expertizei drogurilor achiziționate de la aceștia cu implicare

investigatorului sub acoperire a avut loc până la reținerea făptuitorilor, inclusiv, și

parvenirea rapoartelor de expertiză chimică, prin care s-a confirmat că substanțele

achiziționate constituie droguri - amfetamină, iar la momentul reținerii ultimilor și

atribuirii calității procesuale de bănuit/învinuit acestora li s-a adus la cunoștință deja

expertizele menționate, fiindu-le explicate și drepturile procesuale de care dispun,

aceștia fiind asistați și de către avocați aleși, or în acest sens instanța

intenționat/neglijent nu a observanța prezența proceselor verbale de informare a

bănuiților/învinuiților cu rezultatele expertizelor chimice, imediat la momentul

atribuiri calității procesuale.

4

În același context, ambilor inculpați în prezența avocaților aleși de către aceștia,

la finisarea urmăririi penale le-au fost prezentate pentru luarea cunoștinței toate

materialele cauzei penale date, inclusiv ordonanțele de dispunere a expertizelor

chimice a tuturor substanțelor achiziționate și ridicate în cadrul efectuării acțiunilor

de urmărire penală, precum și rezultatele efectuării acestor expertize, fapt consemnat

în procese verbale anexate la materialele acestei cauze penale, în care sunt prezente

semnăturile acestora, nefiind invocate careva obiecții sau demersuri, cereri. Astfel de

obiecții nu au fost înaintate de către inculpați și apărătorii acestora nici la faza

preliminară și de judecare a cauzei date în fond, aceste obiecții nefondate fiind

invocate doar de către instanță pentru a-și motiva soluția adoptată în mod părtinitor.

2021 a fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința și pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță, și anume:

Boghean Corneliu se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și i se numește pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita activități în domeniul circulației legale a

substanțelor narcotice pe o durată de 5 (cinci) ani.

Termenul executării pedepsei stabilite lui Boghean Corneliu a-l calcula din data

reținerii, cu includerea perioadei aflării sub arest 04.08.2014-14.03.2016.

Rotari Eugeniu se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4), lit. b), d) Cod penal și i se numește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții și de a exercita activități în domeniul circulației legale a substanțelor

narcotice pe o durată de 5 (cinci) ani.

Termenul executării pedepsei stabilite lui Rotari Eugeniu a-l calcula din data reținerii,

cu includerea perioadei aflării sub arest 04.08.2014-14.03.2016.

Corpurile delicte și anume: trei pachețele din folie de staniol cu amfetamină, tuburile

de polimer, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie cu amfetamină a nimici, cântarul

electronic la scară mică, mijloacele bănești, o bancnotă cu nominalul de 20 (douăzeci) lei BNM

cu seria D.0095 și nr.472083, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) lei BNM cu seria C.0167

și nr.331921, o bancnotă cu nominalul de 50 (cincizeci) lei cu seria E.0183 nr.073788, două

bancnote cu nominalul de 100 (o sută) dolari SUA cu seria și nr.HB92046488El și

nr.AL72812754B, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) dolari SUA cu seria și

nr.JK02209172B se supun confiscării speciale.

Telefonul mobil de model Samsung GT-E 1080V cu IMEI XXXXX cu cartela SIM

XXXXX a restitui lui Corneliu BOGHEAN, mijloacele bănești, o bancnotă cu nominalul de

5

50 (cincizeci) lei BNM cu seria E.0071 și nr. 122692, o bancnotă cu nominalul de 5 (cinci)

lei BNM cu seria B.0145 și nr. 174604, 5 bancnote cu nominalul de 1 (un) leu cu seria A.0202

nr.445242, seria A.0188 și nr.286739, seria A.0213 și nr.524396, seria A.0205 și nr.696128

a-l restitui Lașcionova Galina.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel analizând și apreciind

probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură Penală,

conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele:

Boghean Corneliu XXXXX, de comun acord și împreună cu Rotari Eugeniu

XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul

punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în

scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal

organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor,

pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare,

distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a

obținut substanța psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la

31.07.2014 când, o parte din cantitatea de substanță psihotropă obținută, depozitată

în două pachețele din folie de staniol, a înstrăinat-o cet. Popescu Eugen XXXXX,

investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de

control de la membrul grupării BOGHEAN Corneliu XXXXX, la prețul de 600 lei,

substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de

expertiză chimică nr. 6530 din 04.08.2014 reprezintă substanță psihotropă -

amfetamină, cu masa totală de 0,84 grame.

Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, de comun acord și împreună cu

Rotari Eugeniu XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și

analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma

grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în

calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere,

transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală a obținut substanța psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la

sine până la 04.08.2014 când, în timp ce încerca să înstrăineze o parte din cantitatea

de substanță narcotică au fost reținuți în flagrant membrii grupării criminale

Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXX, iar în cadrul perchiziției lor

corporale, în domiciliul situat pe XXXX și în automobilul ultimului de model

RENAULT CLIO nr/î XXXXX, au fost depistate și ridicate: mijloace financiare

6

rezultate din înstrăinarea substanțelor psihotrope, un cântar la scară mică și două

tuburi din polimer pe care au fost atestate depuneri de substanță sub formă de praf

de culoare bej, un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea o

substanță sub formă de praf de culoare bej, cinci comprimate cu denumirea

DIAZOLIN, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie, în interiorul căruia se

conținea o substanță sub formă de praf de culoare gălbuie, care, conform rapoartelor

de expertiză chimică nr.5659 din 08.08.2014 și nr.5660 din 11.08.2014, constituie

substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 29,54 grame (0,06 gr. + 29,48

gr.), precum și urme ale substanței psihotrope - amfetamină.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu au

comis infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, după indicii

calificativi, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin producerea,

prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor

psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor

narcotice a căror circulatei în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup

criminal organizat.

Necătând la faptul, că inculpații nu recunosc vina în comiterea infracțiunii

încriminate, vina acestora se dovedește integral de următoarea sistemă de probe, care

sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

declarațiile martorului Savca Alexandru, declarațiile martorului cu date cifrate Popescu

Eugeniu, declarațiile martorului Stratulat Igor, declarațiile martorului Mîrleanu Roman,

declarațiile martorului Bădilă Ion; procesele-verbale de percheziție corporală, în

automobil și în domiciliu, cu înregistrări audio-video anexate, efectuate în privința

învinuiților Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX, în cadrul cărora au

fost depistate și ridicate droguri; procesele-verbale de ridicare a drogurilor în cadrul

efectuării măsurilor speciale de investigație și acțiunilor de urmărire penală de la

membrii grupării criminale, Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX;

procesele-verbale de ridicare a drogurilor de la investigatorul sub acoperire, în

cadrul efectuării măsurilor speciale de investigație - achiziția de control de la

membrii grupării criminale, Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX;

procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații; procesele-

verbale de consemnare a măsurii speciale de investigație; rapoartele de expertiză

chimică a drogurilor, ridicate în cadrul perchezițiilor, precum și în cadrul măsurilor

speciale de investigație; procesele-verbale de examinare și atașare a corpurilor

procesele verbale privind constatarea consumului de substanțe narcotice de către

inculpați.

7

Astfel, analizând probele materiale, apreciindu-le, conform prevederilor art.

101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor cu celelalte probe, pe care le-am analizat supra, instanța de apel a

conchis acestea nicidecum nu demonstrează nevinovăția lui Boghean Corneliu și

Rotari Eugeniu privind circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin

producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a

substanțelor psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea

substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită

de un grup criminal organizat.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a menționat că aceste probe,

documente, coroborează cu declarațiile martorilor sus-indicați și confirmă, cu

certitudine, că inculpații prin acțiunile acestora intenționate au comis fapta

prevăzută la art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi, circulația

ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea,

prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în proporții

deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că inculpații au recunoscut vina în cele

imputate parțial, astfel, nerecunoașterea vinovăției de către inculpații privința

circulația substanțelor narcotice nu echivalează cu achitarea lui, or, deoarece

circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine

comiterea de către aceștia a infracțiunii încriminate, prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal.

Așadar, instanța de apel a subliniat că conform rechizitoriului și sentinței

inculpații au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. b), d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin producerea,

prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în

proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat, însă instanța de fond a

emis o sentință de achitare.

Astfel, instanța de fond, a stabilit că versiunea inculpaților nu este combătută

prin probele prezentate de partea acuzării, totodată sentința cuprinde descrierea

circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțate temeiurilor

8

pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care se resping probele

aduse în sprijinul acuzării. Iar audiind participanții la proces, examinând materialul

probator prezentat de procuror, prin prisma temeiurilor apelurilor declarate,

instanța de fond, a considerat că, faptele acesteia nu întrunesc elementele infracțiunii.

Prin urmare, prima instanță a considerat că aceste probe dovedesc incontestabil

nevinovăția inculpatului și ajuns la concluzia achitării lui în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a indicat că instanța de fond a pronunțat sentința de

achitarea pe motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și-a motivat

soluția după cum urmează:

Din procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație interceptarea

și înregistrarea comunicărilor (convorbirilor telefonice) acesta a fost întocmit la 21.08.2014

(f.d.31-36 v.I); Prin ordonanța din 31.07.2014 procurorul în secția exercitare și conducere a

urmăririi penale din cadrul Procuraturii mun. Chișinău Dumitru Stoicev a dispus

autorizarea măsurilor speciale de investigații (investigația sub acoperire) la în cauza penală

nr. 2014030589 (f.d.61 v.I); prin ordonanța din 31.07.2014 procurorul în secția exercitare și

conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii mun. Chișinău Dumitru Stoicev a

dispus autorizarea măsurilor speciale de investigații (achiziția de control) la 31.07.2014 în

cauza penală nr. 2014030589 (f.d.64 v.I); procesul-verbal privind instalarea mijloacelor

tehnice moderne și controlul transmiterii banilor a fost întocmit la 31.07.2014 (f.d.74);

Conform procesului-verbal de ridicare din 31.07.2014 în cadrul cauzei penale nr. 2014

0305589 de la investigatorul sub acoperire Popescu Eugen au fost ridicate două pachețele din

staniol în care se află un praf alb asemănător cu amfetamina (f.d.80 v.I);ordonanța privind

numirea expertizei chimice din 01.08.2014 a fost dispusă și efectuată în cadrul cauzei penale

nr. 2014030589 (f.d.82); procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație

din 01.08.2014 (f.d.94;102 v.I); procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Rotari

Eugeniu din 04.08.2014 a fost efectuat în cadrul cauzei penale nr. 2014030589 (f.d.125);

ordonanța de numire a expertizei chimice și efectuarea acesteia au fost efectuate în cadrul

cauzei penale 2014030589 (f.d.132); procesul-verbal de percheziție a automobilului Renault

Cleo n/î XXXXX din 04.08.2014 a fost întocmit în cauza penală nr. 2014030589 (f.d.148);

ordonanța de numire a expertizei chimice din 05.08.2014 a fost dispusă și efectuată în cadrul

cauzei penale nr. 2014030589 (f.d.155); procesul-verbal de percheziție a domiciliului lui

Boghean Corneliu din 04.08.2014 a fost efectuat în cadrul cauzei penale 2014030589

(f.d.190); martorul cu date cifrate Popescu Eugen a fost audiat la 01.08.2014 până la începerea

urmăririi penale la 09.09.2014 (f.d.216); iar procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate

în cadrul achiziției de control și perchezițiilor a fost întocmit la 05.08.2014 în cadrul cauzei

penale nr. 2014030589 (f.d.2230 v.I).

9

Totodată, a reținut că toate probele prezentate de partea acuzării au fost

acumulate în alte cauze penale, decât cea deferită judecății, iar o ordonanță a

procurorului cu privire la ridicarea acestor probe din cauzele penale în care au fost

acumulate la materialele cauzei precum și încheierea judecătorului de instrucție prin

care s-a autorizat folosirea datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de

investigație de pe o cauză penală în alta, lipsesc. În acest sens instanța de fond a

reținut că simpla disjungere a cauzelor nu duce în mod direct și la transmiterea

probelor acumulate de pe o cauză pe alta apreciindu-le nepertinente pronunțând o

sentință de achitare pe motivul că faptele inculpaților nu întrunesc elementele

infracțiunii.

La fel, instanța în motivarea sentinței de achitare a indicat că la materialele

dosarului se regăsesc două ordonanțe de punere sub învinuire pe cauzele penale nr.

2014032344 și nr. 2014032345 cu același conținut fără al le da o apreciere, fiind

invocate în abstract.

Cu referire la argumentele instanței de fond ce au stat la baza sentinței de

achitare, instanța de apel a conchis că prevederile art. 22 Cod de procedură penală și

prevederilor art. 7 alin. (2) Cod penal, nu au fost încălcate, or, potrivit normelor

precizate nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau

pedepsit de instanța judecătorească de mai multe ori pentru aceeași faptă, or, nimeni

nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și

aceeași faptă, deoarece pe cauza penală dată persoanele învinuite anterior nu au fost

urmărite sau pedepsite pentru faptele incriminate lor, la prezenta cauză penală,

nr.2014032344, disjunsă din materialele cauzei penale nr.2014030589, pe faptul

acțiunilor unei grupări criminale, din care face parte și învinuiții Rotari Eugeniu și

Boghean Corneliu, implicați în traficul ilicit de droguri, a fost conexată cauza penală

nr.2014032345, pornită prin autosesizarea organului de urmărire penală pe anumite

fapte infracționale concrete (episoade) depistate ca rezultat al efectuării acțiunilor de

urmărire penală pe cauza penală nr.2014030589, acestea de fapt constituind un tot

întreg, iar disjungerea unei cauze penale în privința învinuiților Rotari Eugeniu și

Boghean Corneliu fiind necesară pe motiv că împrejurările cauzei o cer, urmărirea

penală în privința ultimilor a fost terminată, urmând trimiterea cauzei în instanța de

judecată pentru examinare în fond, disjungere care nu se va răsfrânge negativ asupra

efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești.

În acest sens, nu s-a luat în considerație faptul că, potrivit prevederilor art.2791

Cod de procedură penală, constituie conexitate a cauzelor penale cazurile specificate

la art. 42 alin. (3) Cod de procedură penală, astfel, disjungerea unei cauze privitoare

la participanții la una sau la mai multe infracțiuni se admite în cazul în care

10

împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va răsfrânge negativ asupra

efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești, la

dispunerea conexării sau disjungerii cauzelor penale, procurorul, la propunerea

organului de urmărire penală sau din oficiu, emite ordonanța respectivă.

Conform art.2791 Cod de procedură penală, disjungerea unei cauze privitoare

la participanți la una sau la mai multe infracțiuni se admite în cazul în care

împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va răsfrânge negativ asupra

efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești, la

dispunerea conexării sau disjungerii cauzelor penale, procurorul, la propunerea

organului de urmărire penală sau din oficiu, emite ordonanța respectivă, astfel, actul

procedural de disjungere constituie pornirea urmăririi penale, având efect similar de

autosesizare a organului de urmărire penală.

Totodată, ordonanța de disjungere a unei cauzei penale constituie în același

timp și ordonanță de pornire a urmăririi penale, cauza disjunsă constituind în acest

sens un tot întreg cu cauza penală din care a fost disjunsă, iar la dispunerea

disjungerii are loc transmiterea tuturor probelor și actelor procedurale din cauza

penală inițială în cauza penală disjunsă, nefiind necesară o autorizare judecătorească

în acest sens, inclusiv a probelor obținute în rezultatul înfăptuirii masurilor speciale

de investigație.

În acest context, la adoptarea sentinței de achitare în speță sunt irelevante

interpretările instanței, bazate pe pledoariile părții apărării, atunci când

concluzionează că probele au fost obținute în cauza penală nr.2014030589 și nu

urmau a fi transferate în cauza penală disjunsă nr.2014032344, care de fapt a fost

diferită justiției, pentru a fi apreciate de către instanță în cadrul examinării cauzei

date în fond, pentru a aprecia, prin prisma prevederilor art.1, art.19 și art.101 din

Codul de procedură penală, dacă confirmă sau nu vinovăția celor puși sub învinuire.

Instanța de apel, în lumina celor expuse mai sus, a preluat argumentele

apelantului fiind solidar cu poziția acuzării prin care s-a stabilit, în cadrul examinării

apelului, că instanța de fond la emiterea sentinței de achitare în privința inculpaților

nu a apreciat în raport cu probele utile, pertinente și concludente administrate la faza

de urmărire penală și prezentate și examinate în ședință în cauza dată, care fiind

apreciate în ansamblu prin prisma cerințelor art.1, art.19 și art.101 Cod de procedură

penală, coroborate între ele, dovedesc incontestabil bănuiala rezonabilă de săvârșire

a infracțiunilor incriminate, de către inculpați, prin participație sub forma unui grup

criminal organizat, iar anumite presupuse încălcări procesuale invocate de instanța

de judecată pentru a-și motiva soluția adoptată, care de fapt prin prisma art.251 Cod

de procedură penală nu duc la nulitatea absolută a probelor și potrivit

11

recomandărilor deciziei Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din

07 mai 2013, asupra recursului în interesul legii, formulat de Procurorul General, atât

sesizarea instanței(rechizitoriul) cât și probele examinate în instanța de judecată sunt

valabile și au forță probantă. În contextul dat, în ședința de judecată, în cadrul

audierilor, însuși inculpații au făcut declarații de învinuire reciprocă asupra

circumstanțelor cauzei, în special de punere în circulație a drogurilor prin fabricare

și înstrăinare, recunoscând fiecare în parte faptul cel puțin al păstrării și consumării

acestor droguri.

Astfel, instanța de apel a stabilit că activitatea criminală a întregului grup

criminal, implicat în traficul ilicit de droguri a fost documentată prin administrare

de probatoriu în cauza penală de bază nr.2013031478, care a fost diferită justiției în

privința unor membri activi ai grupării criminale date deconspirați la o anumită

etapă infracțională, din care a fost disjunsă cauza penală nr.2014030589, în cadrul

căreia, prin administrare de probe utile, pertinente și concludente, a fost

deconspirată activitatea ilegală de punere în circulație a drogurilor a membrilor

grupării criminale, iar din motiv că aceștia au fost arestați și activitatea lor criminală

a fost întreruptă/stopată a apărut necesitatea disjungerii în privința acestora a unei

cauze penale separate, iar în același timp, prin autosesizarea organului de urmărire

penală, pornirea urmăririi penale pe toate episoadele infracționale constatate de către

organul de urmărire penală în cadrul efectuării urmăririi penale în cauza penală de

bază și conexare a acestor cauze penale la cauza penală disjunsă pentru a fi trimisă

în instanța de judecată cu rechizitoriu, pentru examinare în fond, dar care de fapt

constituie conexitate cu cauza din care a fost disjunsă.

Referitor la presupusele încălcări procesuale admise de către organul de

urmărire penală la informarea inculpaților cu numirea expertizelor chimice și

ulterior aducerea la cunoștință a rezultatelor expertizelor chimice, este de menționat

că un argument eronat, care nu poate avea loc în timp, deoarece dispunerea efectuării

expertizei drogurilor achiziționate de la aceștia cu implicare investigatorului sub

acoperire a avut loc până la reținerea făptuitorilor Rotari Eugeniu și Boghean

Corneliu, inclusiv și parvenirea rapoartelor de expertiză chimică, prin care s-a

confirmat că substanțele achiziționate constituie droguri - amfetamină, iar la

momentul reținerii ultimilor și atribuirii calității procesuale de bănuit/învinuit

acestora li s-a adus la cunoștință deja expertizele menționate, fiindu-le explicate și

drepturile procesuale de care dispun, aceștia fiind asistați și de către avocați aleși, or

în acest sens instanța intenționat/neglijent nu a observat prezența proceselor verbale

de informare a bănuiților/învinuiților cu rezultatele expertizelor chimice, imediat la

momentul atribuiri calității procesuale.

12

În același context, ambilor inculpați, în prezența avocaților aleși de către

aceștia, la finalizarea urmăririi penale le-au fost prezentate pentru luarea cunoștinței

toate materialele cauzei penale date, inclusiv ordonanțele de dispunere a expertizelor

chimice a tuturor substanțelor achiziționate și ridicate în cadrul efectuării acțiunilor

de urmărire penală, precum și rezultatele efectuării acestor expertize, fapt consemnat

în procese verbale anexate la materialele acestei cauze penale, în care sunt prezente

semnăturile acestora, nefiind invocate careva obiecții sau demersuri/cereri. În acest

sens, obiecții nu au fost înaintate de către inculpați și apărătorii acestora nici la faza

preliminară și de judecare a cauzei date în fond, aceste obiecții nefondate fiind

invocate doar de către instanță pentru a-și motiva soluția adoptată în mod părtinitor.

Astfel, instanța de apel a menționat că, invocarea de către prima instanță a

presupusei încălcări prevăzute de art. 251 Cod de procedură penală, de neinformare

a inculpaților cu ordonanța de dispunere a expertizei și rezultatele raportului de

expertiză chimică, când inculpații menționați au făcut cunoștință cu toate materialele

cauzei la terminarea urmăririi penale, iar ulterior aceste probe au fost examinate

nemijlocit în instanța de judecată, în prezența inculpaților, inclusiv și prin dispunerea

repetată a efectuării expertizei chimice de către instanță, care de fapt a confirmat

rapoartele de expertiză chimică anterioare, constituie un motiv inventat de

interpretare eronată și părtinitoare a normelor în vigoare în favoarea inculpaților și

a soluției adoptate în privința acestora.

De asemenea, instanța de apel a conchis că o eroare de fapt și de drept invocată

de către prima instanță, atunci când, constată nevinovăția inculpaților, la comiterea

infracțiunilor incriminate, potrivit învinuirii înaintate, pe când, potrivit probelor

administrate și prezentate în instanță, în special declarațiilor martorilor și

investigatorului sub acoperire, făcute la faza de urmărire penală și în ședință de

judecată, inclusiv cu prezentarea înregistrărilor de imagini și convorbiri, autorizate

și legalizate de judecătorul de instrucție, unde sunt redate cu lux de amănunte

etapele săvârșirii infracțiunilor incriminate, rolul fiecărui membru al ierarhiei

criminale, fapte confirmate integral prin cumulul de măsuri speciale de investigație

înfăptuite în cauza dată, inclusiv și prin măsura specială de investigație -

interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpați, unde în mod camuflat duc

tratative privind tranzacțiile de droguri, achiziționarea precum și acțiunile de

asigurare a realizării acestora către consumatori.

Așadar, instanța de apel a menționat că la adoptarea sentinței de achitarea

prima instanță neîntemeiat a motivat soluția de achitare, invocând că actul de

învinuire a ambilor inculpați conțin aceleași fapte infracționale ca fiind comise, or, în

acest sens, de către acuzare inculpaților le-a fost incriminată săvârșirea infracțiunilor

13

de punere în circulație a drogurilor sub forma grupului criminal organizat, aceștia

având o intenție unică, având un scop comun de a obține beneficii de pe urma

vânzării ilegale a drogurilor, cu împărțirea rolurilor între ei, unde inculpatul Rotari

Eugeniu avea rolul de a produce drogurile și a le transmite inculpatului Boghean

Corneliu, iar acesta la rândul său a creat o piață tenebră de realizare/desfacere a

acestor droguri, aceștia fiind abia la stadiul incipient de dezvoltare criminală, scopul

acestora fiind de extindere continuă.

De asemenea, prima instanță constatând recunoașterea parțială a vinovăției

inculpaților în ședința de judecată de participarea la punerea în circulație a

drogurilor, prin înstrăinarea acestora, inclusiv fiind și consumatori de droguri, în

motivarea soluției adoptate, inițial exclude neîntemeiat din învinuirea inculpaților

agravanta - săvârșită de un grup criminal organizat, pe motiv că acuzarea nu a

dovedit statornicia grupului, în calitate de exemplu invocând faptul că inculpatul

Rotari Eugeniu nu se cunoștea cu investigatorul sub acoperire Popescu, iar ulterior

dispune și neîntemeiat motivează excluderea din învinuirea primului a faptului de

înstrăinare către ultimul a drogurilor, deși în actul de învinuire este clar incriminat

faptul că drogurile erau transmise cu o intenție unică de înstrăinare și obținere de

profit ilicit de către producătorul și coautorul Rotari Eugeniu către intermediarul și

coautorul Boghean Corneliu, iar acesta la rândul său către consumatori finali, în acest

caz către investigatorul sub acoperire Popescu, chiar dacă nemijlocit contactul cu

ultimul sau alți consumatori nu-l aveau ambii coparticipanți la comiterea acestor

infracțiuni.

Totodată, în cadrul efectuării urmăririi penale în cauza penală dată, în privința

membrilor grupării criminale date, au fost antrenați investigatori sub acoperire,

datele de identitate ale cărora au fost secretizate, care au participat la înfăptuirea

măsurilor speciale de investigație, precum investigația sub acoperire, controlul

transmiterii banilor, înregistrarea de imagini și convorbiri, achiziția de control ș.a,

precum: Popescu Eugen, în vederea acumulării probelor pe cazul cercetat, care a fost

audiat în calitate de martor în procedură specială, identitatea căruia, prin prisma

prevederilor art.137 Cod de procedură specială nu poate fi divulgată, prerogativă și

obligație de nedivulgare a datelor acestora revenind atât organului de urmărire

penală, cât și instanței de judecată, care examinează cauza penală în fond.

Instanța de apel a conchis că prima instanță constatând prin sentință că

inculpații au săvârșit unele acțiuni criminale separate, urma să ia în considerație

toate circumstanțele cauzei, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite de inculpați, de faptul că ei vina parțial au recunoscut-o, dând

vina unul pe altul, explicând anumite circumstanțe cu lux de amănunte, de

14

comportamentul acestora în timpul și după consumarea infracțiunii, precum și de

faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite prin participație sub forma unui

grup criminal organizat, care nu au colaborat sub nici o formă la descoperirea

infracțiunilor cu organul de urmărire penală, ba din contra, inculpatul Rotari

Eugeniu, deși la faza de urmărire penală a recunoscut vina integral, făcând declarații

veridice de divulgare a faptelor criminale comise de el și inculpatul Boghean

Corneliu, declarații confirmate prin totalitatea de probe utile, pertinente și

concludente ale cauzei, în instanța de judecată și-a schimbat poziția, făcând declarații

contradictorii, eronate și lipsite de sens, prin invocarea unor versiuni inexistente, în

vederea evitării răspunderii penale pentru aspectul incriminat de înstrăinare prin

vânzare, declarând că procura droguri de la inculpatul Boghean Corneliu.

De asemenea, prima instanță urma să țină cont și de faptul că infracțiunile de

care sunt învinuiți sunt din categoria celor deosebit de grave, precum și de faptul că

traficul ilicit de droguri și consumul abuziv de droguri este problema majoră a

societății, care își menține tendințele de influență negativă atât asupra situației

infracționale, cât și asupra sănătății publice.

Cu referire la stabilirea pedepsei penale instanța de apel a ținut cont de unele

circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a

infracțiuni, că infracțiunea a fost săvârșită intenționat, conform prevederilor art. 16

Cod penal se referă la infracțiuni deosebit de grave, de personalitatea infractorilor,

care sunt fără antecedente penale. Circumstanțe atenuate și agravante în privința

inculpaților nu s-au reținut.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpații

Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu trebuie să poarte răspundere penală pentru

faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și că îndreptarea și reeducarea lor este

posibilă, cu aplicarea pedepsei prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal,

sub formă de închisoare pe un termen de câte 8 (opt) ani închisoare, fiecăruia, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de

a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice,

psihotrope sau analoagelor lor, fiecăruia, pe un termen de câte 5 ani, cu executarea

pedepsei închisorii în penitenciare de tip închis.

Totodată, instanța de apel potrivit prevederilor art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, a supus confiscării speciale corpurile delicte și anume: trei

pachețele din folie de staniol cu amfetamină, tuburile de polimer, un pahar din

plastic cu capac de culoare roșie cu amfetamină a nimici, cântarul electronic la scară

mică, mijloacele bănești, o bancnotă cu nominalul de 20 (douăzeci) lei BNM cu seria

D.0095 și nr.472083, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) lei BNM cu seria C.0167 și

15

nr.331921, o bancnotă cu nominalul de 50 (cincizeci) lei cu seria E.0183 nr.073788,

două bancnote cu nominalul de 100 (o sută) dolari SUA cu seria și nr.HB92046488El

și nr.AL72812754B, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) dolari SUA cu seria și

nr.JK02209172B. Telefonul mobil de model Samsung GT-E 1080V cu IMEI XXXXX cu

cartela SIM XXXXX a restitui lui Corneliu BOGHEAN, mijloacele bănești, o bancnotă

cu nominalul de 50 (cincizeci) lei BNM cu seria E.0071 și nr. 122692, o bancnotă cu

nominalul de 5 (cinci) lei BNM cu seria B.0145 și nr. 174604, 5 bancnote cu nominalul

de 1 (un) leu cu seria A.0202 nr.445242, seria A.0188 și nr.286739, seria A.0213 și

nr.524396, seria A.0205 și nr.696128 a restitui Lașcionova Galina.

Moraru Daniela în numele inculpatului Rotari Eugeniu care în temeiurile art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea totală a deciziei cu menținerea

sentinței din motiv că apelul a fost greșit admis.

În susținerea celor solicitate, apărarea indică că instanța de apel a pronunțat o

sentință de condamnare în urma unei sentințe de achitare fără a administra probe

noi, dar nici nu a audiat martorii acuzării din nou, și anume, Popescu Eugeniu și

Stratulat Igor.

De asemenea, recurenta subliniază că instanța de apel a apreciat probele

administrate în respectiva cauză penală unilateral în favoarea acuzării, or, prin

declarațiile martorului Popescu Eugeniu, anexate la materialele cauzei se constată că

ultimul niciodată nu l-a întâlnit pe Rotari Eugeniu și nici nu l-a recunoscut.

Totodată, instanța de apel a luat în calcul probele ce demonstrează vinovăția

inculpatului, și anume, declarațiile martorilor: Savca Alexandru, Mîrleanu Roman,

Bădilă Ion, care de fapt sunt colaboratori ai poliției, iar conform art. 90 Cod de

procedură penală, nu pot f interogați în calitate de martori.

Avocata Moraru Daniela susține că instanța de apel a pronunțat o deciziei

nemotivată, bazată doar pe presupuneri și care vine în contradicție atât cu

jurisprudența națională, cât și cea de la Strasbourg.

5.1. Nefiind de acord cu decizia pronunțată de către instanța de apel declară

recurs ordinar avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Boghean Corneliu care

în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală solicită casarea

deciziei recurate cu menținerea sentinței de achitare.

Avocatul Arhiliuc Ion în susținerea celor solicitate remarcă că instanța de apel

pronunțând o decizie de condamnare nu a motivat sub niciun aspect dacă suntem în

cauza respectivă în prezența sau lipsa provocării din partea investigatorilor sub

acoperire.

16

De asemenea, apărătorul susține că instanța de apel la pronunțarea soluției a

susținut poziția acuzării, fără a lua în calcul argumentele apărării care aveau bază

factologică în sentința de achitare.

Totodată, recurentul subliniază că instanța de apel eronat a pronunțat o

deciziei de condamnare în urma unei sentințe de achitare, or, instanța de apel nu i-a

audiat pe viu pe martori Popescu Eugeniu, Barbăscumpă Alexandru, Stratulat Igor,

Dimineața Vitalie, Lașcionova Galina, Munteanu Tatiana.

Mai mult, avocatul remarcă că în pofida faptului că nu a audiat martorii

indicați mai sus, instanța de apel în lipsa unor probe noi, pronunță contrar

prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală o sentință de condamnare.

Totodată, recurentul susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de către

instanța de apel, indicând asupra discordanței dintre cele reținute de către instanța

de apel și cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală.

Mai mult decât atât, apărătorul invocă faptul că în cauza respectivă nu a fost

demonstrat existența grupului criminal organizat, or, prin rechizitoriu inculpatului

Boghean Corneliu i-a fost înaintat acest calificativ printr-o formulare imprecisă, fără

încadrarea juridică prevăzută de art. 46 Cod penal, ci doar s-a limitat la prevederile

art. 2171 alin. (4) Cod penal.

Subsecvent, în cererea de recurs este indicat faptul că la materialele cauzei nu

se află dovezi care să stabilească cine fac parte din grupul criminal organizat, or,

există doar o singură copie care enumeră următoarele persoane Marțîniuc Maxim și

Hodorogea Sergiu (până în prezent nu există o sentință), Tcacenco Ilie (sentință de

condamnare pe conducerea automobilului în stare de ebrietate narcotică, art. 2641

Cod penal) și Tarpan Vasile (sentință de condamnare în baza art. 217 alin. (4) Cod

penal).

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acestea

urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să

dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă

constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

17

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și

anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și-au găsit confirmarea

în cauza dată, invocând în acest context următoarele.

Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, instanța de apel în cadrul ședințelor de

judecată nu a supus verificării probele privind acuzarea în baza art. 2171 alin. (4) lit.

b) și d) Cod penal, unii martori nefiind audiați pe viu, instanța de apel nemotivându-

și decizia în acest sens.

Astfel, instanța de apel a indicat că reia cercetarea judecătorească potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu audierea a martorilor acuzării.

Însă, din materialele cauzei se confirmă faptul că în instanța de apel au fost

interogați pe viu din cei 5 martori ai acuzării (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie)

doar 3 din ei, și anume, Mîrleanu Roman (f.d. 35, vol. V), Bădilă Ion (f.d. 44, vol. V)

și Savca Alexandru (f.d. 47, vol. V).

Așadar, martorul Popescu Eugeniu (date cifrate) recunoscut în calitate de

instigator sub acoperire și martorul Stratulat Igor nu au fost audiați pe viu în ședința

instanței de apel, deși instanța de apel în partea descriptivă a deciziei indicat că

declarațiile acestora constituie probe ce confirmă vinovăția inculpaților.

Or, în cazul în care instanța de apel admite apelul, casează sentința total, și

pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, se impune

aplicarea prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că

,,Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea

sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate”, respectiv, instanța de apel nu poate

să își întemeieze hotărârea de condamnare în urma unei sentințe de achitare a

instanței de fond, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse

în ședința judiciară a instanței de fond și citite în instanța de judecată în absența lor.

Colegiul penal lărgit remarcă că instanța de apel prin decizia pronunțată a

încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul

declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe

o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor

acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

18

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului.

Așadar, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 alin. (6) Cod de

procedura penală care prevede că, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința judiciară a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se

vedea cauza Dan contra Republicii Moldova, 05 iulie 2011) că cei care au responsabilitatea

de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în

măsură să audieze martorii în persoană și să evalueze credibilitatea lor, iar evaluarea

credibilității a unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu se poate realiza

printr-o simpla citire a cuvintelor sale înregistrate.

Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit face trimitere la hotărârea Curții

Europene în cauza Asimionese contra Moldovei, hotărârea din 07.01.2020 (decizie de

admisibilitate), unde Curtea a constatat că condamnarea reclamantului fără audierea

repetată a martorilor, după ce acesta a fost achitat de prima instanță, a fost contrară

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 paragraf 1 din Convenție.

În această privință, Colegiul penal lărgit susține că, dacă instanța de apel

admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe

care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a

fi neapreciate ori respinse ca probe.

Astfel, în opinia instanței de recurs, instanța de apel nu au pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de

instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut

drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate, fără a verifica fiecare probă

în parte sub aspectul procedurii penale cât și coroborarea acestora.

De asemenea, Colegiul penal lărgit conchide că în speța respectivă este

incidentă și cauza Ramanauskas împotriva Lituaniei (nr. 74420/01, hotărârea din 05

februarie 2008), unde Curtea Europeană a stabilit că, atunci când inculpatul invocă

faptul că a fost provocat să comită o infracțiune, instanța de judecată este obligată să

examineze minuțios proba obținută, or, potrivit art. 6 § 1 CEDO, orice probă obținută

ca rezultat al provocării urmează a fi exclusă din dosar.

În cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării faptului că

provocarea nu a avut loc, cade pe umerii autorităților. Potrivit CtEDO, examinarea

judiciară trebuie să includă: (1) motivele care au determinat operațiunea sub

acoperire, (2) gradul de implicare al poliției în comiterea infracțiunii, (3) și natura

19

oricărei incitări sau presiuni exercitate asupra reclamantului (a se vedea cauza Morari

împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 08 martie 2016).

În acest sens, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că inculpatul

Boghean Corneliu în ședința instanței de apel susține că în respectiva cauză penală

este vorba de o provocare din partea organelor de drept, însă instanța nu a dat nici

un răspuns în acest sens.

În lumina celor expuse mai sus, este utilă și cauza Pătrașcu împotriva România

(nr.7600/09, hotărârea din 14 februarie 2017), în care Curtea se la Strasbourg a accentuat

că admiterea de către instanțele de judecată a probelor obținute ca urmare a

provocării de către agenții statului face procesul contrar prevederilor art. 6 CEDO.

O altă eroare admisă de către instanța de apel, este faptul că în partea

descriptivă a deciziei indică la fel ca și în rechizitoriu fapta ce li se impută

inculpaților, însă nu motivează sub nici un aspect încadrarea juridică a acțiunilor

acestora.

Or, conform lit. d) al art. (4) din prevederile art. 2171 Cod penal, inculpaților li

se impută săvârșirea faptelor de un grup criminal organizat, însă din textul deciziei

reiese că nu a fost probată existența grupului criminal organizat, deoarece nu se

expune asupra celor 3 trăsături de bază: stabilitatea, organizarea prealabilă, scopul

comiterii altor infracțiuni.

Stabilitatea grupului criminal organizat este caracterizată de existenta unor

legături strânse permanente între membrii grupului, formele și metodele

individuale, specifice ale activității acestuia.

De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă că în conformitate cu prevederile

art. 46 Cod penal, un grup criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane

care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

În aceste circumstanțe, este cert că instanța a pronunțat o hotărâre nemotivată

și în această parte, ceia ce denotă nerezolvarea fondului cauzei penale.

În practica judiciară există situații în care se constată o încălcare a unor

drepturi fundamentale dintre cele protejate de Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, cum ar fi a dreptului la un proces echitabil, astfel Curtea de la Strasbourg a

stabilit că, pentru a determina dacă procedura a avut un caracter echitabil, trebuie ca

aceasta să se ia în considerare în ansamblul său, verificând-se respectarea atât a

dreptului la apărare, cât și a interesului public și al victimelor, precum și, după caz,

a drepturilor martorilor (a se vedea cauza Văraru împotriva României, CtEDO hotărârea

din 3 decembrie 2013).

Totodată, Colegiul penal lărgit amintește că, Curtea Europeană menționează

că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază

20

deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de

legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare

este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil,

aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși

calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.” (a se vedea cauza

Fomin împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 11 octombrie 2011).

Rezumând cele menționate mai sus, încălcările enunțate determină

incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa

decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță,

în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate,

minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul

lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate

de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor

cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recursuri și în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Moraru Daniela în

numele inculpatului Rotari Eugeniu și de către avocatul Arhiliuc Ion în numele

inculpatului Boghean Corneliu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 16 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Boghean

Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX urmează a fi eliberați din

penitenciar, dacă în privința acestora nu este aplicată măsura preventivă sub formă

de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia integrală pronunțată la 12 aprilie 2022.

Președinte Toma Nadejda

21

Judecători Guzun Ion

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Boico Victor

22