1ra-2081/21 — Art. 217-1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 iunie 2019, Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu au fost achitați în baza învinuirii înaintate de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4). lit. b), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, de către organul de urmărire penală Boghean Corneliu a fost pus sub învinuire pentru faptul că, de comun acord și împreună cu Rotari Eugeniu XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, 1 prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanță psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 31.07.2014 când, o parte din cantitatea de substanță psihotropă obținută, depozitată în două pachețele din folie staniol, a înstrăinat-o cet. Popescu Eugen XXXXX, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la membrul grupării Boghean Corneliu XXXXX, la prețul de 600 lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 6530 din 04.08.2014 reprezintă substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 0,84 grame. Tot el, Boghean Corneliu a fost pus sub învinuire pentru faptul că, continuându-și acțiunile sale criminale, de comun acord și împreună cu Rotari Eugeniu XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanță psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 04.08.2014 când, în timp ce încerca să înstrăineze o parte din cantitatea de substanță narcotică au fost reținuți în flagrant membrii grupării criminale Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu, iar în cadrul percheziției lor corporale, în domiciliul situat pe str. XXXXX și în automobilul ultimului de model RENAULT CLIO XXXXX, au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor psihotrope, un cântar la scară mică și două tuburi din polimer pe care au fost atestate depuneri de substanță sub formă de praf de culoare bej, un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea o substanță sub formă de praf de culoare bej, cinci comprimate cu denumirea DIAZOLIN, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie, în interiorul căruia se conținea o substanță sub formă de praf de culoare gălbuie, care conform rapoartelor de expertiză chimică nr.5659 din 08.08.2014 și nr. 5660 din 11.08.2014, constituie substanță psihotropă-amfetamină, cu masa totală de 29,54 grame (0,06 gr+29,48 gr), precum și urme ale substanței psihotrope- amfetamină. De către organul de urmărire penală Rotari Eugeniu a fost pus sub învinuire pentru faptul că, dânsul de comun acord și împreună cu Boghean Corneliu XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, 2 distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanță psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 31.07.2014 când, o parte din cantitatea de substanță psihotropă obținută, depozitată în două pachețele din folie din staniol, a înstrăinat-o cet. Popescu Eugen XXXXX, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la membrul grupării Boghean Corneliu XXXXX, la prețul de 600 lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 6530 din 04.08.2014 reprezintă substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 0,84 grame. Tot el, Rotari Eugeniu de către organul de urmărire penală a fost pus sub învinuire pentru faptul că dânsul continuându-și acțiunile sale criminale, de comun acord și împreună cu Boghean Corneliu XXXXși alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 04.08.2014 când, în timp ce încerca să înstrăineze o parte din cantitatea de substanță narcotică au fost reținuți în flagrant membrii grupării criminale Boghean Corneliu XXXX și Rotari Eugeniu XXXXX, iar în cadrul percheziției lor corporale, în domiciliul situat pe XXXXX și în automobilul ultimului de model RENAULT CLIO nr/î XXXXX au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor psihotrope, un cântar la scară mică și două tuburi din polimer pe care au fost atestate depuneri de substanță sub formă de praf de culoare bej, un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea o substanță sub formă de praf de culoare bej, cinci comprimate cu denumirea DIAZOLIN, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie, în interiorul căruia se conținea o substanță sub formă de praf de culoare gălbuie, care, conform rapoartelor de expertiză chimică nr.5659 din 08.08.2014 și nr.5660 din 11.08.2014, constituie substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 29,54 grame (0,06 gr. + 29,48 gr.), precum și urme ale substanței psihotrope - amfetamină. Acțiunile lui Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și lit. d) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, prin producerea, 3 prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și condamnați la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani cu executare în penitenciar de tip închis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora. În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat următoarele motive: -instanța de fond a comis o eroare de fapt și de drept, la emiterea unei sentințe de achitare în privința inculpaților în raport cu probele administrate la faza de urmărire penală și prezentate și examinate în ședință în cauza dată; - de asemenea, instanța de judecată urma să țină cont și de personalitatea inculpaților, și anume că acesta nu erau / sunt implicați în activitate stabilă și utilă societății, că infracțiunile de care sunt învinuiți sunt din categoria celor deosebit de grave, precum și de faptul că traficul ilicit de droguri și consumul abuziv de droguri este problema majoră a societății noastre, care își menține tendințele de influență negativă atât asupra situației infracționale, cât și asupra sănătății publice. Cu referire la presupusele încălcări procesuale admise de către organul de urmărire penală la informarea inculpaților cu numirea expertizelor chimice și ulterior aducerea la cunoștință a rezultatelor expertizelor chimice, este de menționat că este o afirmație eronată, care nu poate avea loc în timp, deoarece dispunerea efectuării expertizei drogurilor achiziționate de la aceștia cu implicare investigatorului sub acoperire a avut loc până la reținerea făptuitorilor, inclusiv, și parvenirea rapoartelor de expertiză chimică, prin care s-a confirmat că substanțele achiziționate constituie droguri - amfetamină, iar la momentul reținerii ultimilor și atribuirii calității procesuale de bănuit/învinuit acestora li s-a adus la cunoștință deja expertizele menționate, fiindu-le explicate și drepturile procesuale de care dispun, aceștia fiind asistați și de către avocați aleși, or în acest sens instanța intenționat/neglijent nu a observanța prezența proceselor verbale de informare a bănuiților/învinuiților cu rezultatele expertizelor chimice, imediat la momentul atribuiri calității procesuale. 4 În același context, ambilor inculpați în prezența avocaților aleși de către aceștia, la finisarea urmăririi penale le-au fost prezentate pentru luarea cunoștinței toate materialele cauzei penale date, inclusiv ordonanțele de dispunere a expertizelor chimice a tuturor substanțelor achiziționate și ridicate în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală, precum și rezultatele efectuării acestor expertize, fapt consemnat în procese verbale anexate la materialele acestei cauze penale, în care sunt prezente semnăturile acestora, nefiind invocate careva obiecții sau demersuri, cereri. Astfel de obiecții nu au fost înaintate de către inculpați și apărătorii acestora nici la faza preliminară și de judecare a cauzei date în fond, aceste obiecții nefondate fiind invocate doar de către instanță pentru a-și motiva soluția adoptată în mod părtinitor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2021 a fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță, și anume: Boghean Corneliu se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și i se numește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita activități în domeniul circulației legale a substanțelor narcotice pe o durată de 5 (cinci) ani. Termenul executării pedepsei stabilite lui Boghean Corneliu a-l calcula din data reținerii, cu includerea perioadei aflării sub arest 04.08.2014-14.03.2016. Rotari Eugeniu se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4), lit. b), d) Cod penal și i se numește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a exercita activități în domeniul circulației legale a substanțelor narcotice pe o durată de 5 (cinci) ani. Termenul executării pedepsei stabilite lui Rotari Eugeniu a-l calcula din data reținerii, cu includerea perioadei aflării sub arest 04.08.2014-14.03.2016. Corpurile delicte și anume: trei pachețele din folie de staniol cu amfetamină, tuburile de polimer, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie cu amfetamină a nimici, cântarul electronic la scară mică, mijloacele bănești, o bancnotă cu nominalul de 20 (douăzeci) lei BNM cu seria D.0095 și nr.472083, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) lei BNM cu seria C.0167 și nr.331921, o bancnotă cu nominalul de 50 (cincizeci) lei cu seria E.0183 nr.073788, două bancnote cu nominalul de 100 (o sută) dolari SUA cu seria și nr.HB92046488El și nr.AL72812754B, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) dolari SUA cu seria și nr.JK02209172B se supun confiscării speciale. Telefonul mobil de model Samsung GT-E 1080V cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX a restitui lui Corneliu BOGHEAN, mijloacele bănești, o bancnotă cu nominalul de 5 50 (cincizeci) lei BNM cu seria E.0071 și nr. 122692, o bancnotă cu nominalul de 5 (cinci) lei BNM cu seria B.0145 și nr. 174604, 5 bancnote cu nominalul de 1 (un) leu cu seria A.0202 nr.445242, seria A.0188 și nr.286739, seria A.0213 și nr.524396, seria A.0205 și nr.696128 a-l restitui Lașcionova Galina. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură Penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: Boghean Corneliu XXXXX, de comun acord și împreună cu Rotari Eugeniu XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 31.07.2014 când, o parte din cantitatea de substanță psihotropă obținută, depozitată în două pachețele din folie de staniol, a înstrăinat-o cet. Popescu Eugen XXXXX, investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control de la membrul grupării BOGHEAN Corneliu XXXXX, la prețul de 600 lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 6530 din 04.08.2014 reprezintă substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 0,84 grame. Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, de comun acord și împreună cu Rotari Eugeniu XXXXX și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța psihotropă - amfetamină, pe care a păstrat-o la sine până la 04.08.2014 când, în timp ce încerca să înstrăineze o parte din cantitatea de substanță narcotică au fost reținuți în flagrant membrii grupării criminale Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXX, iar în cadrul perchiziției lor corporale, în domiciliul situat pe XXXX și în automobilul ultimului de model RENAULT CLIO nr/î XXXXX, au fost depistate și ridicate: mijloace financiare 6 rezultate din înstrăinarea substanțelor psihotrope, un cântar la scară mică și două tuburi din polimer pe care au fost atestate depuneri de substanță sub formă de praf de culoare bej, un pachețel din folie de staniol în interiorul cărora se conținea o substanță sub formă de praf de culoare bej, cinci comprimate cu denumirea DIAZOLIN, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie, în interiorul căruia se conținea o substanță sub formă de praf de culoare gălbuie, care, conform rapoartelor de expertiză chimică nr.5659 din 08.08.2014 și nr.5660 din 11.08.2014, constituie substanță psihotropă - amfetamină, cu masa totală de 29,54 grame (0,06 gr. + 29,48 gr.), precum și urme ale substanței psihotrope - amfetamină. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu au comis infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulatei în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat. Necătând la faptul, că inculpații nu recunosc vina în comiterea infracțiunii încriminate, vina acestora se dovedește integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Savca Alexandru, declarațiile martorului cu date cifrate Popescu Eugeniu, declarațiile martorului Stratulat Igor, declarațiile martorului Mîrleanu Roman, declarațiile martorului Bădilă Ion; procesele-verbale de percheziție corporală, în automobil și în domiciliu, cu înregistrări audio-video anexate, efectuate în privința învinuiților Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX, în cadrul cărora au fost depistate și ridicate droguri; procesele-verbale de ridicare a drogurilor în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigație și acțiunilor de urmărire penală de la membrii grupării criminale, Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX; procesele-verbale de ridicare a drogurilor de la investigatorul sub acoperire, în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigație - achiziția de control de la membrii grupării criminale, Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX; procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații; procesele- verbale de consemnare a măsurii speciale de investigație; rapoartele de expertiză chimică a drogurilor, ridicate în cadrul perchezițiilor, precum și în cadrul măsurilor speciale de investigație; procesele-verbale de examinare și atașare a corpurilor procesele verbale privind constatarea consumului de substanțe narcotice de către inculpați. 7 Astfel, analizând probele materiale, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, pe care le-am analizat supra, instanța de apel a conchis acestea nicidecum nu demonstrează nevinovăția lui Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu privind circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat. În aceste circumstanțe, instanța de apel a menționat că aceste probe, documente, coroborează cu declarațiile martorilor sus-indicați și confirmă, cu certitudine, că inculpații prin acțiunile acestora intenționate au comis fapta prevăzută la art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat. De asemenea, instanța de apel a stabilit că inculpații au recunoscut vina în cele imputate parțial, astfel, nerecunoașterea vinovăției de către inculpații privința circulația substanțelor narcotice nu echivalează cu achitarea lui, or, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către aceștia a infracțiunii încriminate, prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal. Așadar, instanța de apel a subliniat că conform rechizitoriului și sentinței inculpații au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat, însă instanța de fond a emis o sentință de achitare. Astfel, instanța de fond, a stabilit că versiunea inculpaților nu este combătută prin probele prezentate de partea acuzării, totodată sentința cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțate temeiurilor 8 pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care se resping probele aduse în sprijinul acuzării. Iar audiind participanții la proces, examinând materialul probator prezentat de procuror, prin prisma temeiurilor apelurilor declarate, instanța de fond, a considerat că, faptele acesteia nu întrunesc elementele infracțiunii. Prin urmare, prima instanță a considerat că aceste probe dovedesc incontestabil nevinovăția inculpatului și ajuns la concluzia achitării lui în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal. Totodată, instanța de apel a indicat că instanța de fond a pronunțat sentința de achitarea pe motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și-a motivat soluția după cum urmează: Din procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație interceptarea și înregistrarea comunicărilor (convorbirilor telefonice) acesta a fost întocmit la 21.08.2014 (f.d.31-36 v.I); Prin ordonanța din 31.07.2014 procurorul în secția exercitare și conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii mun. Chișinău Dumitru Stoicev a dispus autorizarea măsurilor speciale de investigații (investigația sub acoperire) la în cauza penală nr. 2014030589 (f.d.61 v.I); prin ordonanța din 31.07.2014 procurorul în secția exercitare și conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii mun. Chișinău Dumitru Stoicev a dispus autorizarea măsurilor speciale de investigații (achiziția de control) la 31.07.2014 în cauza penală nr. 2014030589 (f.d.64 v.I); procesul-verbal privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor a fost întocmit la 31.07.2014 (f.d.74); Conform procesului-verbal de ridicare din 31.07.2014 în cadrul cauzei penale nr. 2014 0305589 de la investigatorul sub acoperire Popescu Eugen au fost ridicate două pachețele din staniol în care se află un praf alb asemănător cu amfetamina (f.d.80 v.I);ordonanța privind numirea expertizei chimice din 01.08.2014 a fost dispusă și efectuată în cadrul cauzei penale nr. 2014030589 (f.d.82); procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 01.08.2014 (f.d.94;102 v.I); procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Rotari Eugeniu din 04.08.2014 a fost efectuat în cadrul cauzei penale nr. 2014030589 (f.d.125); ordonanța de numire a expertizei chimice și efectuarea acesteia au fost efectuate în cadrul cauzei penale 2014030589 (f.d.132); procesul-verbal de percheziție a automobilului Renault Cleo n/î XXXXX din 04.08.2014 a fost întocmit în cauza penală nr. 2014030589 (f.d.148); ordonanța de numire a expertizei chimice din 05.08.2014 a fost dispusă și efectuată în cadrul cauzei penale nr. 2014030589 (f.d.155); procesul-verbal de percheziție a domiciliului lui Boghean Corneliu din 04.08.2014 a fost efectuat în cadrul cauzei penale 2014030589 (f.d.190); martorul cu date cifrate Popescu Eugen a fost audiat la 01.08.2014 până la începerea urmăririi penale la 09.09.2014 (f.d.216); iar procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în cadrul achiziției de control și perchezițiilor a fost întocmit la 05.08.2014 în cadrul cauzei penale nr. 2014030589 (f.d.2230 v.I). 9 Totodată, a reținut că toate probele prezentate de partea acuzării au fost acumulate în alte cauze penale, decât cea deferită judecății, iar o ordonanță a procurorului cu privire la ridicarea acestor probe din cauzele penale în care au fost acumulate la materialele cauzei precum și încheierea judecătorului de instrucție prin care s-a autorizat folosirea datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigație de pe o cauză penală în alta, lipsesc. În acest sens instanța de fond a reținut că simpla disjungere a cauzelor nu duce în mod direct și la transmiterea probelor acumulate de pe o cauză pe alta apreciindu-le nepertinente pronunțând o sentință de achitare pe motivul că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii. La fel, instanța în motivarea sentinței de achitare a indicat că la materialele dosarului se regăsesc două ordonanțe de punere sub învinuire pe cauzele penale nr. 2014032344 și nr. 2014032345 cu același conținut fără al le da o apreciere, fiind invocate în abstract. Cu referire la argumentele instanței de fond ce au stat la baza sentinței de achitare, instanța de apel a conchis că prevederile art. 22 Cod de procedură penală și prevederilor art. 7 alin. (2) Cod penal, nu au fost încălcate, or, potrivit normelor precizate nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de instanța judecătorească de mai multe ori pentru aceeași faptă, or, nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și aceeași faptă, deoarece pe cauza penală dată persoanele învinuite anterior nu au fost urmărite sau pedepsite pentru faptele incriminate lor, la prezenta cauză penală, nr.2014032344, disjunsă din materialele cauzei penale nr.2014030589, pe faptul acțiunilor unei grupări criminale, din care face parte și învinuiții Rotari Eugeniu și Boghean Corneliu, implicați în traficul ilicit de droguri, a fost conexată cauza penală nr.2014032345, pornită prin autosesizarea organului de urmărire penală pe anumite fapte infracționale concrete (episoade) depistate ca rezultat al efectuării acțiunilor de urmărire penală pe cauza penală nr.2014030589, acestea de fapt constituind un tot întreg, iar disjungerea unei cauze penale în privința învinuiților Rotari Eugeniu și Boghean Corneliu fiind necesară pe motiv că împrejurările cauzei o cer, urmărirea penală în privința ultimilor a fost terminată, urmând trimiterea cauzei în instanța de judecată pentru examinare în fond, disjungere care nu se va răsfrânge negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești. În acest sens, nu s-a luat în considerație faptul că, potrivit prevederilor art.2791 Cod de procedură penală, constituie conexitate a cauzelor penale cazurile specificate la art. 42 alin. (3) Cod de procedură penală, astfel, disjungerea unei cauze privitoare la participanții la una sau la mai multe infracțiuni se admite în cazul în care 10 împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va răsfrânge negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești, la dispunerea conexării sau disjungerii cauzelor penale, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, emite ordonanța respectivă. Conform art.2791 Cod de procedură penală, disjungerea unei cauze privitoare la participanți la una sau la mai multe infracțiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va răsfrânge negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești, la dispunerea conexării sau disjungerii cauzelor penale, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, emite ordonanța respectivă, astfel, actul procedural de disjungere constituie pornirea urmăririi penale, având efect similar de autosesizare a organului de urmărire penală. Totodată, ordonanța de disjungere a unei cauzei penale constituie în același timp și ordonanță de pornire a urmăririi penale, cauza disjunsă constituind în acest sens un tot întreg cu cauza penală din care a fost disjunsă, iar la dispunerea disjungerii are loc transmiterea tuturor probelor și actelor procedurale din cauza penală inițială în cauza penală disjunsă, nefiind necesară o autorizare judecătorească în acest sens, inclusiv a probelor obținute în rezultatul înfăptuirii masurilor speciale de investigație. În acest context, la adoptarea sentinței de achitare în speță sunt irelevante interpretările instanței, bazate pe pledoariile părții apărării, atunci când concluzionează că probele au fost obținute în cauza penală nr.2014030589 și nu urmau a fi transferate în cauza penală disjunsă nr.2014032344, care de fapt a fost diferită justiției, pentru a fi apreciate de către instanță în cadrul examinării cauzei date în fond, pentru a aprecia, prin prisma prevederilor art.1, art.19 și art.101 din Codul de procedură penală, dacă confirmă sau nu vinovăția celor puși sub învinuire. Instanța de apel, în lumina celor expuse mai sus, a preluat argumentele apelantului fiind solidar cu poziția acuzării prin care s-a stabilit, în cadrul examinării apelului, că instanța de fond la emiterea sentinței de achitare în privința inculpaților nu a apreciat în raport cu probele utile, pertinente și concludente administrate la faza de urmărire penală și prezentate și examinate în ședință în cauza dată, care fiind apreciate în ansamblu prin prisma cerințelor art.1, art.19 și art.101 Cod de procedură penală, coroborate între ele, dovedesc incontestabil bănuiala rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor incriminate, de către inculpați, prin participație sub forma unui grup criminal organizat, iar anumite presupuse încălcări procesuale invocate de instanța de judecată pentru a-și motiva soluția adoptată, care de fapt prin prisma art.251 Cod de procedură penală nu duc la nulitatea absolută a probelor și potrivit 11 recomandărilor deciziei Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2013, asupra recursului în interesul legii, formulat de Procurorul General, atât sesizarea instanței(rechizitoriul) cât și probele examinate în instanța de judecată sunt valabile și au forță probantă. În contextul dat, în ședința de judecată, în cadrul audierilor, însuși inculpații au făcut declarații de învinuire reciprocă asupra circumstanțelor cauzei, în special de punere în circulație a drogurilor prin fabricare și înstrăinare, recunoscând fiecare în parte faptul cel puțin al păstrării și consumării acestor droguri. Astfel, instanța de apel a stabilit că activitatea criminală a întregului grup criminal, implicat în traficul ilicit de droguri a fost documentată prin administrare de probatoriu în cauza penală de bază nr.2013031478, care a fost diferită justiției în privința unor membri activi ai grupării criminale date deconspirați la o anumită etapă infracțională, din care a fost disjunsă cauza penală nr.2014030589, în cadrul căreia, prin administrare de probe utile, pertinente și concludente, a fost deconspirată activitatea ilegală de punere în circulație a drogurilor a membrilor grupării criminale, iar din motiv că aceștia au fost arestați și activitatea lor criminală a fost întreruptă/stopată a apărut necesitatea disjungerii în privința acestora a unei cauze penale separate, iar în același timp, prin autosesizarea organului de urmărire penală, pornirea urmăririi penale pe toate episoadele infracționale constatate de către organul de urmărire penală în cadrul efectuării urmăririi penale în cauza penală de bază și conexare a acestor cauze penale la cauza penală disjunsă pentru a fi trimisă în instanța de judecată cu rechizitoriu, pentru examinare în fond, dar care de fapt constituie conexitate cu cauza din care a fost disjunsă. Referitor la presupusele încălcări procesuale admise de către organul de urmărire penală la informarea inculpaților cu numirea expertizelor chimice și ulterior aducerea la cunoștință a rezultatelor expertizelor chimice, este de menționat că un argument eronat, care nu poate avea loc în timp, deoarece dispunerea efectuării expertizei drogurilor achiziționate de la aceștia cu implicare investigatorului sub acoperire a avut loc până la reținerea făptuitorilor Rotari Eugeniu și Boghean Corneliu, inclusiv și parvenirea rapoartelor de expertiză chimică, prin care s-a confirmat că substanțele achiziționate constituie droguri - amfetamină, iar la momentul reținerii ultimilor și atribuirii calității procesuale de bănuit/învinuit acestora li s-a adus la cunoștință deja expertizele menționate, fiindu-le explicate și drepturile procesuale de care dispun, aceștia fiind asistați și de către avocați aleși, or în acest sens instanța intenționat/neglijent nu a observat prezența proceselor verbale de informare a bănuiților/învinuiților cu rezultatele expertizelor chimice, imediat la momentul atribuiri calității procesuale. 12 În același context, ambilor inculpați, în prezența avocaților aleși de către aceștia, la finalizarea urmăririi penale le-au fost prezentate pentru luarea cunoștinței toate materialele cauzei penale date, inclusiv ordonanțele de dispunere a expertizelor chimice a tuturor substanțelor achiziționate și ridicate în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală, precum și rezultatele efectuării acestor expertize, fapt consemnat în procese verbale anexate la materialele acestei cauze penale, în care sunt prezente semnăturile acestora, nefiind invocate careva obiecții sau demersuri/cereri. În acest sens, obiecții nu au fost înaintate de către inculpați și apărătorii acestora nici la faza preliminară și de judecare a cauzei date în fond, aceste obiecții nefondate fiind invocate doar de către instanță pentru a-și motiva soluția adoptată în mod părtinitor. Astfel, instanța de apel a menționat că, invocarea de către prima instanță a presupusei încălcări prevăzute de art. 251 Cod de procedură penală, de neinformare a inculpaților cu ordonanța de dispunere a expertizei și rezultatele raportului de expertiză chimică, când inculpații menționați au făcut cunoștință cu toate materialele cauzei la terminarea urmăririi penale, iar ulterior aceste probe au fost examinate nemijlocit în instanța de judecată, în prezența inculpaților, inclusiv și prin dispunerea repetată a efectuării expertizei chimice de către instanță, care de fapt a confirmat rapoartele de expertiză chimică anterioare, constituie un motiv inventat de interpretare eronată și părtinitoare a normelor în vigoare în favoarea inculpaților și a soluției adoptate în privința acestora. De asemenea, instanța de apel a conchis că o eroare de fapt și de drept invocată de către prima instanță, atunci când, constată nevinovăția inculpaților, la comiterea infracțiunilor incriminate, potrivit învinuirii înaintate, pe când, potrivit probelor administrate și prezentate în instanță, în special declarațiilor martorilor și investigatorului sub acoperire, făcute la faza de urmărire penală și în ședință de judecată, inclusiv cu prezentarea înregistrărilor de imagini și convorbiri, autorizate și legalizate de judecătorul de instrucție, unde sunt redate cu lux de amănunte etapele săvârșirii infracțiunilor incriminate, rolul fiecărui membru al ierarhiei criminale, fapte confirmate integral prin cumulul de măsuri speciale de investigație înfăptuite în cauza dată, inclusiv și prin măsura specială de investigație - interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpați, unde în mod camuflat duc tratative privind tranzacțiile de droguri, achiziționarea precum și acțiunile de asigurare a realizării acestora către consumatori. Așadar, instanța de apel a menționat că la adoptarea sentinței de achitarea prima instanță neîntemeiat a motivat soluția de achitare, invocând că actul de învinuire a ambilor inculpați conțin aceleași fapte infracționale ca fiind comise, or, în acest sens, de către acuzare inculpaților le-a fost incriminată săvârșirea infracțiunilor 13 de punere în circulație a drogurilor sub forma grupului criminal organizat, aceștia având o intenție unică, având un scop comun de a obține beneficii de pe urma vânzării ilegale a drogurilor, cu împărțirea rolurilor între ei, unde inculpatul Rotari Eugeniu avea rolul de a produce drogurile și a le transmite inculpatului Boghean Corneliu, iar acesta la rândul său a creat o piață tenebră de realizare/desfacere a acestor droguri, aceștia fiind abia la stadiul incipient de dezvoltare criminală, scopul acestora fiind de extindere continuă. De asemenea, prima instanță constatând recunoașterea parțială a vinovăției inculpaților în ședința de judecată de participarea la punerea în circulație a drogurilor, prin înstrăinarea acestora, inclusiv fiind și consumatori de droguri, în motivarea soluției adoptate, inițial exclude neîntemeiat din învinuirea inculpaților agravanta - săvârșită de un grup criminal organizat, pe motiv că acuzarea nu a dovedit statornicia grupului, în calitate de exemplu invocând faptul că inculpatul Rotari Eugeniu nu se cunoștea cu investigatorul sub acoperire Popescu, iar ulterior dispune și neîntemeiat motivează excluderea din învinuirea primului a faptului de înstrăinare către ultimul a drogurilor, deși în actul de învinuire este clar incriminat faptul că drogurile erau transmise cu o intenție unică de înstrăinare și obținere de profit ilicit de către producătorul și coautorul Rotari Eugeniu către intermediarul și coautorul Boghean Corneliu, iar acesta la rândul său către consumatori finali, în acest caz către investigatorul sub acoperire Popescu, chiar dacă nemijlocit contactul cu ultimul sau alți consumatori nu-l aveau ambii coparticipanți la comiterea acestor infracțiuni. Totodată, în cadrul efectuării urmăririi penale în cauza penală dată, în privința membrilor grupării criminale date, au fost antrenați investigatori sub acoperire, datele de identitate ale cărora au fost secretizate, care au participat la înfăptuirea măsurilor speciale de investigație, precum investigația sub acoperire, controlul transmiterii banilor, înregistrarea de imagini și convorbiri, achiziția de control ș.a, precum: Popescu Eugen, în vederea acumulării probelor pe cazul cercetat, care a fost audiat în calitate de martor în procedură specială, identitatea căruia, prin prisma prevederilor art.137 Cod de procedură specială nu poate fi divulgată, prerogativă și obligație de nedivulgare a datelor acestora revenind atât organului de urmărire penală, cât și instanței de judecată, care examinează cauza penală în fond. Instanța de apel a conchis că prima instanță constatând prin sentință că inculpații au săvârșit unele acțiuni criminale separate, urma să ia în considerație toate circumstanțele cauzei, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite de inculpați, de faptul că ei vina parțial au recunoscut-o, dând vina unul pe altul, explicând anumite circumstanțe cu lux de amănunte, de 14 comportamentul acestora în timpul și după consumarea infracțiunii, precum și de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite prin participație sub forma unui grup criminal organizat, care nu au colaborat sub nici o formă la descoperirea infracțiunilor cu organul de urmărire penală, ba din contra, inculpatul Rotari Eugeniu, deși la faza de urmărire penală a recunoscut vina integral, făcând declarații veridice de divulgare a faptelor criminale comise de el și inculpatul Boghean Corneliu, declarații confirmate prin totalitatea de probe utile, pertinente și concludente ale cauzei, în instanța de judecată și-a schimbat poziția, făcând declarații contradictorii, eronate și lipsite de sens, prin invocarea unor versiuni inexistente, în vederea evitării răspunderii penale pentru aspectul incriminat de înstrăinare prin vânzare, declarând că procura droguri de la inculpatul Boghean Corneliu. De asemenea, prima instanță urma să țină cont și de faptul că infracțiunile de care sunt învinuiți sunt din categoria celor deosebit de grave, precum și de faptul că traficul ilicit de droguri și consumul abuziv de droguri este problema majoră a societății, care își menține tendințele de influență negativă atât asupra situației infracționale, cât și asupra sănătății publice. Cu referire la stabilirea pedepsei penale instanța de apel a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiuni, că infracțiunea a fost săvârșită intenționat, conform prevederilor art. 16 Cod penal se referă la infracțiuni deosebit de grave, de personalitatea infractorilor, care sunt fără antecedente penale. Circumstanțe atenuate și agravante în privința inculpaților nu s-au reținut. În aceste circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpații Boghean Corneliu și Rotari Eugeniu trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile sus-indicate și că îndreptarea și reeducarea lor este posibilă, cu aplicarea pedepsei prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de câte 8 (opt) ani închisoare, fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, fiecăruia, pe un termen de câte 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip închis. Totodată, instanța de apel potrivit prevederilor art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, a supus confiscării speciale corpurile delicte și anume: trei pachețele din folie de staniol cu amfetamină, tuburile de polimer, un pahar din plastic cu capac de culoare roșie cu amfetamină a nimici, cântarul electronic la scară mică, mijloacele bănești, o bancnotă cu nominalul de 20 (douăzeci) lei BNM cu seria D.0095 și nr.472083, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) lei BNM cu seria C.0167 și 15 nr.331921, o bancnotă cu nominalul de 50 (cincizeci) lei cu seria E.0183 nr.073788, două bancnote cu nominalul de 100 (o sută) dolari SUA cu seria și nr.HB92046488El și nr.AL72812754B, o bancnotă cu nominalul de 10 (zece) dolari SUA cu seria și nr.JK02209172B. Telefonul mobil de model Samsung GT-E 1080V cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX a restitui lui Corneliu BOGHEAN, mijloacele bănești, o bancnotă cu nominalul de 50 (cincizeci) lei BNM cu seria E.0071 și nr. 122692, o bancnotă cu nominalul de 5 (cinci) lei BNM cu seria B.0145 și nr. 174604, 5 bancnote cu nominalul de 1 (un) leu cu seria A.0202 nr.445242, seria A.0188 și nr.286739, seria A.0213 și nr.524396, seria A.0205 și nr.696128 a restitui Lașcionova Galina.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata Moraru Daniela în numele inculpatului Rotari Eugeniu care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea totală a deciziei cu menținerea sentinței din motiv că apelul a fost greșit admis. În susținerea celor solicitate, apărarea indică că instanța de apel a pronunțat o sentință de condamnare în urma unei sentințe de achitare fără a administra probe noi, dar nici nu a audiat martorii acuzării din nou, și anume, Popescu Eugeniu și Stratulat Igor. De asemenea, recurenta subliniază că instanța de apel a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală unilateral în favoarea acuzării, or, prin declarațiile martorului Popescu Eugeniu, anexate la materialele cauzei se constată că ultimul niciodată nu l-a întâlnit pe Rotari Eugeniu și nici nu l-a recunoscut. Totodată, instanța de apel a luat în calcul probele ce demonstrează vinovăția inculpatului, și anume, declarațiile martorilor: Savca Alexandru, Mîrleanu Roman, Bădilă Ion, care de fapt sunt colaboratori ai poliției, iar conform art. 90 Cod de procedură penală, nu pot f interogați în calitate de martori. Avocata Moraru Daniela susține că instanța de apel a pronunțat o deciziei nemotivată, bazată doar pe presupuneri și care vine în contradicție atât cu jurisprudența națională, cât și cea de la Strasbourg. 5.1. Nefiind de acord cu decizia pronunțată de către instanța de apel declară recurs ordinar avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Boghean Corneliu care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei recurate cu menținerea sentinței de achitare. Avocatul Arhiliuc Ion în susținerea celor solicitate remarcă că instanța de apel pronunțând o decizie de condamnare nu a motivat sub niciun aspect dacă suntem în cauza respectivă în prezența sau lipsa provocării din partea investigatorilor sub acoperire. 16 De asemenea, apărătorul susține că instanța de apel la pronunțarea soluției a susținut poziția acuzării, fără a lua în calcul argumentele apărării care aveau bază factologică în sentința de achitare. Totodată, recurentul subliniază că instanța de apel eronat a pronunțat o deciziei de condamnare în urma unei sentințe de achitare, or, instanța de apel nu i-a audiat pe viu pe martori Popescu Eugeniu, Barbăscumpă Alexandru, Stratulat Igor, Dimineața Vitalie, Lașcionova Galina, Munteanu Tatiana. Mai mult, avocatul remarcă că în pofida faptului că nu a audiat martorii indicați mai sus, instanța de apel în lipsa unor probe noi, pronunță contrar prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală o sentință de condamnare. Totodată, recurentul susține dezacordul cu aprecierea probelor dată de către instanța de apel, indicând asupra discordanței dintre cele reținute de către instanța de apel și cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală. Mai mult decât atât, apărătorul invocă faptul că în cauza respectivă nu a fost demonstrat existența grupului criminal organizat, or, prin rechizitoriu inculpatului Boghean Corneliu i-a fost înaintat acest calificativ printr-o formulare imprecisă, fără încadrarea juridică prevăzută de art. 46 Cod penal, ci doar s-a limitat la prevederile art. 2171 alin. (4) Cod penal. Subsecvent, în cererea de recurs este indicat faptul că la materialele cauzei nu se află dovezi care să stabilească cine fac parte din grupul criminal organizat, or, există doar o singură copie care enumeră următoarele persoane Marțîniuc Maxim și Hodorogea Sergiu (până în prezent nu există o sentință), Tcacenco Ilie (sentință de condamnare pe conducerea automobilului în stare de ebrietate narcotică, art. 2641 Cod penal) și Tarpan Vasile (sentință de condamnare în baza art. 217 alin. (4) Cod penal).

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile 17 instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și-au găsit confirmarea în cauza dată, invocând în acest context următoarele. Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, instanța de apel în cadrul ședințelor de judecată nu a supus verificării probele privind acuzarea în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, unii martori nefiind audiați pe viu, instanța de apel nemotivându- și decizia în acest sens. Astfel, instanța de apel a indicat că reia cercetarea judecătorească potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu audierea a martorilor acuzării. Însă, din materialele cauzei se confirmă faptul că în instanța de apel au fost interogați pe viu din cei 5 martori ai acuzării (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie) doar 3 din ei, și anume, Mîrleanu Roman (f.d. 35, vol. V), Bădilă Ion (f.d. 44, vol. V) și Savca Alexandru (f.d. 47, vol. V). Așadar, martorul Popescu Eugeniu (date cifrate) recunoscut în calitate de instigator sub acoperire și martorul Stratulat Igor nu au fost audiați pe viu în ședința instanței de apel, deși instanța de apel în partea descriptivă a deciziei indicat că declarațiile acestora constituie probe ce confirmă vinovăția inculpaților. Or, în cazul în care instanța de apel admite apelul, casează sentința total, și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, se impune aplicarea prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că ,,Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate”, respectiv, instanța de apel nu poate să își întemeieze hotărârea de condamnare în urma unei sentințe de achitare a instanței de fond, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în ședința judiciară a instanței de fond și citite în instanța de judecată în absența lor. Colegiul penal lărgit remarcă că instanța de apel prin decizia pronunțată a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care 18 declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Așadar, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 alin. (6) Cod de procedura penală care prevede că, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința judiciară a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Totodată, Colegiul penal lărgit reține prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se vedea cauza Dan contra Republicii Moldova, 05 iulie 2011) că cei care au responsabilitatea de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze martorii în persoană și să evalueze credibilitatea lor, iar evaluarea credibilității a unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu se poate realiza printr-o simpla citire a cuvintelor sale înregistrate. Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit face trimitere la hotărârea Curții Europene în cauza Asimionese contra Moldovei, hotărârea din 07.01.2020 (decizie de admisibilitate), unde Curtea a constatat că condamnarea reclamantului fără audierea repetată a martorilor, după ce acesta a fost achitat de prima instanță, a fost contrară garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 paragraf 1 din Convenție. În această privință, Colegiul penal lărgit susține că, dacă instanța de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi neapreciate ori respinse ca probe. Astfel, în opinia instanței de recurs, instanța de apel nu au pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate, fără a verifica fiecare probă în parte sub aspectul procedurii penale cât și coroborarea acestora. De asemenea, Colegiul penal lărgit conchide că în speța respectivă este incidentă și cauza Ramanauskas împotriva Lituaniei (nr. 74420/01, hotărârea din 05 februarie 2008), unde Curtea Europeană a stabilit că, atunci când inculpatul invocă faptul că a fost provocat să comită o infracțiune, instanța de judecată este obligată să examineze minuțios proba obținută, or, potrivit art. 6 § 1 CEDO, orice probă obținută ca rezultat al provocării urmează a fi exclusă din dosar. În cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării faptului că provocarea nu a avut loc, cade pe umerii autorităților. Potrivit CtEDO, examinarea judiciară trebuie să includă: (1) motivele care au determinat operațiunea sub acoperire, (2) gradul de implicare al poliției în comiterea infracțiunii, (3) și natura 19 oricărei incitări sau presiuni exercitate asupra reclamantului (a se vedea cauza Morari împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 08 martie 2016). În acest sens, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că inculpatul Boghean Corneliu în ședința instanței de apel susține că în respectiva cauză penală este vorba de o provocare din partea organelor de drept, însă instanța nu a dat nici un răspuns în acest sens. În lumina celor expuse mai sus, este utilă și cauza Pătrașcu împotriva România (nr.7600/09, hotărârea din 14 februarie 2017), în care Curtea se la Strasbourg a accentuat că admiterea de către instanțele de judecată a probelor obținute ca urmare a provocării de către agenții statului face procesul contrar prevederilor art. 6 CEDO. O altă eroare admisă de către instanța de apel, este faptul că în partea descriptivă a deciziei indică la fel ca și în rechizitoriu fapta ce li se impută inculpaților, însă nu motivează sub nici un aspect încadrarea juridică a acțiunilor acestora. Or, conform lit. d) al art. (4) din prevederile art. 2171 Cod penal, inculpaților li se impută săvârșirea faptelor de un grup criminal organizat, însă din textul deciziei reiese că nu a fost probată existența grupului criminal organizat, deoarece nu se expune asupra celor 3 trăsături de bază: stabilitatea, organizarea prealabilă, scopul comiterii altor infracțiuni. Stabilitatea grupului criminal organizat este caracterizată de existenta unor legături strânse permanente între membrii grupului, formele și metodele individuale, specifice ale activității acestuia. De asemenea, Colegiul penal lărgit remarcă că în conformitate cu prevederile art. 46 Cod penal, un grup criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. În aceste circumstanțe, este cert că instanța a pronunțat o hotărâre nemotivată și în această parte, ceia ce denotă nerezolvarea fondului cauzei penale. În practica judiciară există situații în care se constată o încălcare a unor drepturi fundamentale dintre cele protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi a dreptului la un proces echitabil, astfel Curtea de la Strasbourg a stabilit că, pentru a determina dacă procedura a avut un caracter echitabil, trebuie ca aceasta să se ia în considerare în ansamblul său, verificând-se respectarea atât a dreptului la apărare, cât și a interesului public și al victimelor, precum și, după caz, a drepturilor martorilor (a se vedea cauza Văraru împotriva României, CtEDO hotărârea din 3 decembrie 2013). Totodată, Colegiul penal lărgit amintește că, Curtea Europeană menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază 20 deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.” (a se vedea cauza Fomin împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 11 octombrie 2011). Rezumând cele menționate mai sus, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus, să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul lor, să țină cont de jurisprudența națională, de cele expuse în prezenta decizie legate de justa apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recursuri și în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Moraru Daniela în numele inculpatului Rotari Eugeniu și de către avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului Boghean Corneliu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Boghean Corneliu XXXXX și Rotari Eugeniu XXXXX urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința acestora nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia integrală pronunțată la 12 aprilie 2022. Președinte Toma Nadejda 21 Judecători Guzun Ion Diaconu Iurie Catan Liliana Boico Victor 22