1ra-1087/2021 — art.42, 276, alin. 2, art.327 alin.1 CP

1ra-1087/2021 — art.42, 276, alin. 2, art.327 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1087/2021

1-17007060-01-1ra-11032021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Țurcan Anatolie,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul,

Calendari D., împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 16

decembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Poclit Vasile V.xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Poclit Vasile D.xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Ivanov Vitalie xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 27.04.2017 - 18.01.2019;

Instanța de apel: 06.02.2019 - 24.06.2019;

29.01.2020 - 16.12.2020;

Instanța de recurs: 04.09.2019 - 10.12.2019;

11.03.2021 - 01.02.2022.

A C O N S T A T A T :

încetat procesul penal în privința lui Poclit Vasile V. învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv

că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

Poclit Vasile V. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și a fost condamnat în baza acestei Legi,

fiindu-i stabilită pedeapsa în formă de amendă în mărime de 400 (patru sute)

unități convenționale, ce constituie suma de 8000 (opt mii) lei cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 (doi) ani.

Poclit Vasile D. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal și a fost condamnat în

baza acestei Legi, fiindu-i stabilită pedeapsa în formă de amendă în mărime de

600 (șase sute) unități convenționale, ce constituie suma de 12000 (douăsprezece

mii) lei cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul reparației

automobilelor pe un termen de 2 (doi) ani.

1

Ivanov Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal și a fost condamnat în

baza acestei Legi, fiindu-i stabilită pedeapsa în formă de amendă în mărime de

700 (șapte sute) unități convenționale, ce constituie suma de 14000 (paisprezece

mii) lei cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul reparației

automobilelor pe un termen de 3 (trei) ani.

A fost încetat procesul pe acțiunea civilă intentată în cadrul procesului

penal.

A fost ridicat sechestrul aplicat prin încheierile Judecătoriei Cahul din 17

martie 2017 asupra bunurilor imobile care aparțin cu drept de proprietate cet.

Poclit Vasile și anume: apartamentul, situat pe adresa or. Leova, str. xxxx 49, ap.

xx și asupra bunurilor imobile care aparțin cu drept de proprietate cet. Poclit

Vasile D., și anume: terenul, casa de locuit individuală, garajul și construcție

accesorie (șură/magazie), toate situate pe adresa r-nul Leova, s. Sărata Nouă, str.

xxxxxxxx.

A fost respinsă ca neîntemeiată, cererea procurorului cu privire la

încasarea cheltuielilor judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că Poclit Vasile V. activând în calitate de șofer al Inspectoratului de

Poliție Leova, astfel, conform prevederilor art. 123 Cod penal, fiind persoană

publică, cu funcție de răspundere, în atribuțiile de serviciu a căruia intră

responsabilitatea de integritatea și gestionarea mijloacelor de transport de

serviciu, în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie-decembrie 2015,

aflându-se în or. Leova, folosindu-se intenționat de situația de serviciu,

acționând intenționat, având ca atribuții de serviciu conform fișei de post să

cunoască perfect actele normative de bază și ordinele MAI și IGP ce

reglementează activitatea de serviciu, să cunoască perfect obligațiunile de

serviciu; contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f) al Legii cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008,

conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția

Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și

libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu,

să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte

regulamentul intern; contrar prevederilor art. 4 al Legii cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, potrivit căruia activitatea

Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii, în interesul

persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea

drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în

Declarația universală a drepturilor omului, în Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în Codul european de

etică al poliției și în alte acte internaționale, în conformitate cu principiile

2

legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

imparțialității și nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii

personale și profesionalismului, transparenței, contrar prevederilor Codului de

etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din

10.05.2006; din alte interese personale, în scopul tăinuirii deteriorării grave a

mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter 208”, cu numerele de

înmatriculare MAI xxxx, condus de către acesta, în momentul când a fost

implicat în accident rutier la data de 20.10.2015 în mun. Chișinău, a procurat un

alt automobil de același model și a organizat ca de către Poclit Vasile D. și Ivanov

Vitalie, prin metoda decupării numărului caroseriei și înlocuirii motorului de la

mijlocul de transport deteriorat, să fie falsificate elementele de identificare ale

autovehiculului, cauzând astfel daune în proporții considerabile persoanei

juridice, în sumă totală de 21414,28 lei.

Tot el, în calitate de organizator, de comun acord cu Poclit Vasile D. și

Ivanov Vitalie, urmărind un scop unic infracțional de a falsifica numărul de

identificare a caroseriei mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter

208”, cu numerele de înmatriculare MAI xxxx, automobil ce a fost implicat

anterior în accident rutier la data de 20 octombrie 2015 în mun. Chișinău, fiind

condus de către Poclit Vasile, în perioada anului 2015, aflându-se în or. Leova, a

organizat și dirijat ca Poclit Vasile D. și Ivanov Vitalie să efectueze modificări totale

la elementele de identificare ale mijlocului de transport de model „Mercedes

Sprinter 208”, procurat pentru înlocuirea vehiculului de model „Mercedes

Sprinter 208” cu numerele de înmatriculare MAI xxxx, prin șlefuirea stratului de

suprafață a metalului și sudarea unei plăcuțe metalice pe mijlocul de transport

de model „Mercedes Sprinter 208”, pe care este imprimat numărul actual cu

conținutul „WDBxxxxxxxRxxxxx”, care identifică automobilul de model

„Mercedes Sprinter 208”, cu numărul de înmatriculare MAI xxxx, însă plăcută

dată a fost sudată peste zona unde a fost imprimat de către uzina constructoare

numărul de identificare inițial al autovehiculului dat, plăcută în cauză fiind

extrasă de la o altă caroserie „Panel Van” de marcă „Mercedes-Benz Sprinter” cu

caracteristici similare de lungime, transport încărcătură, dotare motor, fapt

confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr.884 din 26.07.2016.

Poclit Vasile D. de comun acord cu Poclit Vasile V., șofer al Inspectoratului

de Poliței Leova și Ivanov Vitalie, urmărind un scop unic infracțional de a falsifica

numărul de identificare a caroseriei mijlocului de transport de model „Mercedes

Sprinter 208”, cu numerele de înmatriculare MAI xxxx, automobil ce a fost

implicat anterior în accident rutier la data de 20 octombrie 2015 în mun.

Chișinău, prin ștergere și înlocuire, în perioada anului 2015, aflându-se în or.

Leova, au supus modificării totale prin șlefuirea stratului de suprafață a

metalului și sudarea unei plăcuțe metalice pe un alt mijloc de transport de model

„Mercedes Sprinter 208”, pe care este imprimat numărul actual cu conținutul

„WDBxxxxxxxRxxxxx”, care identifică automobilul de model „Mercedes

Sprinter 208”, cu numărul de înmatriculare MAI xxxx, însă plăcuță dată a fost

3

sudată peste zona unde a fost imprimat de către uzina constructoare, numărul

de identificare inițial al autovehiculului dat, plăcuță în cauză fiind extrasă de la

o altă caroserie „Panel Van” de marcă „Mercedes-Benz Sprinter” cu caracteristici

similare de lungime, transport încărcătură, dotare motor, care a fost confirmat

prin raportul de expertiză judiciară nr. 884 din 26.07.2016.

Ivanov Vitalie de comun acord cu Poclit Vasile V., șofer al Inspectoratului

de Poliție Leova și Poclit Vasile D., urmărind un scop unic infracțional de a

falsifica numărul de identificare a caroseriei mijlocului de transport de model

„Mercedes Sprinter 208”, cu numerele de înmatriculare MAI xxxx, automobil ce

a fost implicat anterior în accident rutier la data de 20 octombrie 2015 în mun.

Chișinău, prin ștergere și înlocuire, în perioada anului 2015, aflându-se în or.

Leova, au supus modificării totale prin șlefuirea stratului de suprafață a

metalului și sudarea unei plăcuțe metalice pe un alt mijloc de transport de model

„Mercedes Sprinter 208”, pe care este imprimat numărul actual cu conținutul

„WDBxxxxxxxRxxxxx”, care identifică automobilul de model „Mercedes

Sprinter 208”, cu numărul de înmatriculare MAI xxxx, însă plăcuță dată a fost

sudată peste zona unde a fost imprimat de către uzina constructoare numărul de

identificare inițial al autovehiculului dat, plăcuță în cauză fiind extrasă de la o

altă caroserie „Panel Van” de marcă „Mercedes-Benz Sprinter” cu caracteristici

similare de lungime, transport încărcătură, dotare motor, care în cazul dat a fost

confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr. 884 din 26.07.2016.

S-a reținut că acțiunile enunțate mai sus, în privința lui Poclit Vasile V., au

fost calificate potrivit rechizitoriului conform art. 327 alin.(1) Cod penal și art.

276 alin.(2) lit. b) Cod penal – folosirea intenționată de către o persoană publică

a situației de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice și falsificarea numărului de

identificare ale caroseriei prin ștergere, înlocuire, dacă aceste acțiuni au fost

săvârșite de două sau mai multe persoane. Ulterior, prin ordonanța procurorului

de modificare a învinuirii din 30 noiembrie 2018 pentru inculpatul Poclit Vasile

V., acțiunile au fost încadrate potrivit art. 327 alin. (1) Cod penal: după semnele

calificative: „folosirea intenționată de către o persoana publică a situației de

serviciu, dacă aceasta a cauzat daune in proporții considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice” și art. 42 alin. (3), 276 alin. (2)

lit. b) Cod penal, după semnele calificative:„ organizator, persoana care a

organizat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal,

precum și dirijarea realizării ei, adică organizarea și dirijarea realizării

infracțiunii de falsificarea numărului de identificare a caroseriei prin ștergere și

înlocuire: dacă aceste acțiuni au fost săvârșite de două sau mai multe persoane”,

calificare reținută de instanța de fond.

Acțiunile incriminate lui Poclit Vasile D., au fost calificate conform

rechizitoriului la art. 276 alin.(2) lit. b) Cod penal al Republicii Moldova –

falsificarea numărului de identificare ale caroseriei prin ștergere, înlocuire, dacă

aceste acțiuni au fost săvârșite de două sau mai multe persoane. Ulterior, prin

4

ordonanța procurorului de modificare a învinuirii din 21 mai 2018 pentru

inculpatul Poclit Vasile D. în baza art. 42 alin. (5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal:

după semnele calificative: „complice, persoana care a contribuit la săvârșirea

infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace

sau instrumente, precum și persoana care a promis dinainte că va favoriza pe

infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii,

urmele acesteia, adică complice la comiterea de falsificarea numărului de

identificare a caroseriei prin ștergere și înlocuire, dacă aceste acțiuni au fost

săvârșite de două sau mai multe persoane”, calificare reținută de instanța de

fond.

Acțiunile imputate lui Ivanov Vitalie, au fost calificate conform

rechizitoriului la art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal – falsificarea numărului de

identificare al caroseriei prin ștergere, înlocuire, dacă aceste acțiuni au fost

săvârșite de două sau mai multe persoane. Ulterior, prin ordonanța procurorului

de modificare a învinuirii din 21 mai 2018, pentru inculpatul Ivanov Vitalie în

baza art. 42 alin. (2), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative:

„autor, persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea

penală, adică, autor al infracțiunii de falsificarea numărului de identificare a

caroseriei prin ștergere și înlocuire, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite de două

sau mai multe persoane”, calificare reținută de instanța de fond.

3.1 Avocatul Șcheau Igor cu inculpatul Poclit Vasile V., prin care au solicitat

casarea, în parte, a sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să se dispună achitarea inculpatului Poclit Vasile pe marginea

învinuirii aduse, din motivul lipsei faptului infracțiunii în acțiunile acestuia.

În motivarea apelului au indicat că:

- de către D.G.T. Sud a C.N.A. pe data de 26.02.2016 a fost începută

urmărirea penală în cadrul cauzei penale cu nr. 2016970158, în temeiul bănuielii

rezonabile privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal;

- la data de 29.09.16 a fost începută urmărirea penală în cauza penală cu

nr. 2016970603, în temeiul bănuielii rezonabile de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 276 Cod penal;

- la data de 04.10.2016 cauzele penale menționate supra au fost conexate,,

atribuindu-se cauzei penale vizate nr. 2016970158;

- la data de 07.02.2017, Poclit Vasile a fost audiat în calitatea procesuală de

bănuit, iar pe data de 13.04.2017, acesta a fost audiat în calitatea procesuală de

învinuit. În aceiași zi învinuitului i-au fost prezentate materialele cauzei penale

vizate.

- apărătorul a făcut trimitere la legislația națională și internațională

pertinentă cazului;

- prima instanță, apreciind în mod eronat probele din cadrul cauzei penale

vizate, ignorând existența de dubii în probatoriul administrat în față instanței de

judecată care urmau a fi interpretate numai în favoarea nevinovăției inculpatului

5

Poclit Vasile dar și ignorând o parte dintre abaterile de la rigorile de procedură

penală, în mod pripit a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal pe un capăt

de acuzare în privința inculpatului Poclit Vasile, deși urma să-l achite pe acesta

pe ambele capete de învinuire;

- în cadrul prezentei cauze penale de către partea acuzării nu a fost

demonstrată vinovăția inculpatului Poclit Vasile pentru comiterea infracțiunilor

incriminate;

- inculpatul este judecat penal, incriminându-i-se o învinuire cu două

capete de acuzare în temeiul art. 276 alin. (2) lit. b) și art. 327 alin. (1) Cod penal.

Pe marginea învinuirii pe art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, a precizat că,

legiuitorul a stabilit o serie de condiții cu caracter obiectiv și subiectiv pentru

existența infracțiunii vizate. Conform învinuirii, pe marginea capătului de

acuzare în temeiul art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, inculpatul Poclit Vasile nu

a tăinuit faptul comiterii de către el a accidentului rutier, comunicând despre

acest fapt conducerii IP Leova, în acest sens fiind efectuată o anchetă de serviciu

din cadrul SMO a IP Leova, care s-a finisat prin faptul că inculpatul s-a obligat

să asigure repararea unității de transport deteriorată, din contul mijloacelor

proprii (V. 1, f.d. 79);

- la fața locului în urma accidentului din data de 20.10.2015, a fost chemată

poliția, în urma cărui fapt a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia privind aplicarea sancțiunii contravenționale, prin care

inculpatul a fost recunoscut culpabil pentru comiterea contravențiilor

reglementate de art. 229 alin. (3) și art. 242 alin. (1) Cod contravențional,

aplicându-i-se sancțiunea contravențională sub formă de amendă pe care acesta

a achitat-o (V. 1, f.d. 125, 126);

- inculpatul Poclit Vasile a asigurat transportarea unității de transport

vizate de la IP Leova la casa tatălui său Poclit Vasile D. din r-nul Leova, sat.

Sărata Nouă, unde a decurs de facto reparația unității de transport vizate. În

privința aspectului privind procurarea unui automobil de model similar celui

deteriorat, falsificării nr. de identificare a unității de transport vizate în speță,

prin metoda decupării numărului caroseriei și înlocuirii motorului de la mijlocul

de transport deteriorate – a precizat că de facto inculpatul a indicat clar că de

reparația unității de transport vizate s-a ocupat anume tatăl său Poclit Vasile D.

menționat supra, căruia pentru reparația unității de transport vizate inculpatul

i-a transmis suma de 40000 lei, solicitând ca reparația dată să fie făcută în limitele

legii, despre acest aspect indicând de facto, destul de clar inculpații Poclit Vasile

D. (V. 1. f.d. 214) și Ivanov Vitalie (V. 1, f.d. 204) atât în cadrul audierii acestora

în calitatea de bănuiți și învinuiți cât și în cadrul audierii acestora ca inculpați în

cadrul judecării cauzei penale vizate;

- a menționat că declarațiile inculpaților vizați coroborează cu declarațiile

inculpatului Poclit Vasile D. și între acestea nu au existat careva contradicții nici

în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei penale în fond. A

specificat apărarea că, inculpații Poclit Vasile D. dar și Ivanov Vitalie au indicat

6

clar asupra faptului că de facto Poclit Vasile nu cunoștea despre procedura de

reparație a autovehiculul vizat - adică în particular asupra etapelor de reparație,

provenienței pieselor de schimb, materialelor de reparație, specificului și duratei

lucrărilor;

- a indicat că de facto în cadrul prezentei cauze penale doar de către un

singur subiect și anume martorul Teacă Anatolie au fost oferite declarații de

învinuire contra inculpatului Poclit Vasile în cadrul audierii în ședința de

judecată în față primei instanței. Iar declarațiile martorului Teacă Anatolie

urmează a fi apreciate critic de către instanța de judecată, ca fiind declarații cu

conținut dubios și contradictoriu, determinate de poziția ostilă a martorului

vizat față de colaboratorii de poliție și conducerea Inspectoratului de Poliție

Leova, fapt ignorat pripit de prima instanță;

- în opinia sa la originea prezentei cauze penale se află un act de denunțare

(sesizare) depusă de martorul Teacă Anatolie în adresa DGT Sud a CNA prin

care acesta deplânge existența unei serii de pretinse ilegalități care ar fi fost

comise de conducerea IP Leova, de șeful IP Leova și alți colaboratori ai IP Leova,

invocând de asemenea și faptul că de către conducerea IP Leova, acesta prin

diverse mijloace ilegale ar fi fost eliberat din funcția de colaborator deținută

anterior în cadrul IP Leova (V. 1, f.d. 23);

- din conținutul măsurilor de constatare și cercetare efectuate pe marginea

sesizării vizate (V. 1, f.d. 24-73), este clar doar că, în cazul episodului privind

pretinsa falsificare a elementelor de înmatriculare a unității de transport vizate,

au fost depistate careva aspecte de fapt care ar corespunde într-o oarecare

măsură cu alegațiile numitului Teacă Anatolie, care a invocat că, conducerea IP

Leova și anume șeful acestuia ar fi condus și organizat pretinsa falsificare despre

care invocă martorul vizat. Din declarațiile făcute de Teacă Anatolie a reiterat că,

se denotă clar faptul că acesta a fost eliberat ilegal din funcția deținută la IP

Leova și că are relații ostile cu conducerea IP Leova și alți colaboratori ai IP Leova

(V. 1, f.d. 24). De facto, martorul vizat indică clar că are relații de ostilitate vizate

și anume din aceste motive a și depus sesizarea vizată și a dat depoziții ca martor

în cadrul cauzei penale vizate (mai mult decât atât plângerea în adresa DGT Sud

a CNA dar și audierile acestuia au fost făcute anume după eliberarea din funcția

deținută, fapt ignorat de prima instanță) la caz, a specificat că, martorul vizat

precizează despre faptul că acesta, s-ar fi deplasat la garajul inculpatului Ivanov

Vitalie unde a intrat cu scopul de a-l vizita, observând un autovehicul de model

Mercedes Sprinter cu nr. MAI, după care la față locului ar fi venit cu un

autovehicul de serviciu inculpatul Podit Vasile și colaboratorul IP Leova, Mihail

Gherman. În același sens, martorul Teacă Anatolie menționează că ar fi văzut

faptul că autovehiculul vizat se afla în garajul lui Ivanov Vitalie. De asemenea

același martor a specificat că fiind în serviciu inculpatul Poclit Vasile i-ar fi

povestit că acesta la indicația șefului IP Leova, ar fi falsificat elementele de

identificare a autovehiculului menționat în speță. La caz, a menționat că,

declarațiile lui Teacă Anatolie se contrazic vădit cu declarațiile date de către

7

martorul Gherman Mihail, având în vedere rigorile dreptului la un proces

echitabil conform art. 6 par. 1 al CEDO; art. 1, art. 66-69 Cod de procedură

penală, este dreptul inculpatului Poclit Vasile de a solicita audierea martorilor și

la faza de judecare a cauzei penale - iar ne audierea cărorva martorii la faza de

urmărire penală nu este un temei de a aprecia critic declarațiile acestora, mai ales

în condițiile în care atât martorul Gherman M. cât și martorii Ivnaov I., Vîlcu T.

și Bucicov T. au fost audiați sub jurământ în fața instanței de judecată, ambele

părți ale procesului penal (adică atât acuzarea cât și apărarea) având drepturi

egale în procesul audierii acestor martori;

- în sensul laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (2) lit.

b) Cod penal, a precizat că, partea acuzării nu a putut demonstra existența

uniunii de intenții ale celor 3 inculpați în scopul falsificării elementelor de

identificare a autovehiculului vizat în speță. Or, urmează ca partea acuzării în

contextul prezentei cauze penale având în vedere obiectul învinuirii la caz, să

poată proba cu certitudine faptul că anume toți cei 3 inculpați ar fi acționat

coroborat cu scopul unic de falsificare a elementelor de identificare a unităților

de transport vizate. Or, rigorile art. 42 Cod penal, (care de facto se aplică în cazul

infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (2) lit. b) CP - care este o componentă cu

participație calificată – „comisă de două ori mai multe persoane”) sunt

inaplicabile la caz în privința inculpatului Poclit Vasile, or faptul că inculpatul

Poclit Vasile a transmis unitatea de transport vizată inculpatului Poclit Vasile D.

pentru efectuarea reparației acestuia, contra unei sume de bani, nu este o

circumstanță de fapt de natură de a proba faptul că acesta a comis infracțiunea

de falsificare a elementelor de identificare a unității de transport incriminată

acestuia conform art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- consideră inacceptabilă poziția instanței de judecată de a califica

pretinsele acțiuni ilegale ale inculpatului Poclit Vasile în temeiul art. 276 și 327

Cod penal, or conform redacției acestor două infracțiuni în Codul penal, rezultă

clar că infracțiunea prevăzută de art. 276 este o normă specială în raport cu art.

327 Cod penal (mai mult decât atât norma de la art. 276 Cod penal alin. (2) lit. a)

conținând componența agravată de comitere a infracțiunii vizate „prin folosirea

situației de serviciu”. În acest sens, critică poziția acuzării de a califica pretinsele

acțiuni ilegale ale inculpatului în temeiul art. 276 și 327 Cod penal, așa cum

potrivit art. 116 Cod penal, atestă o concurență dintre o normă specială (art. 276

CP) și alta generală (art. 327 Cod penal), componența de la art. 276 Cod penal

referindu-se anume la aspectele faptice legate de falsificare elementelor de

identificare a unităților de transport, iar în cazul concurenței dintre norma

generală și cea specială, se aplică numai norma specială;

- potrivit învinuirii în temeiul art. 327 Cod penal, acuzarea a reținut că:

„din alte motive personale în scopul tăinuirii deteriorării grave a mijlocului de

transport de model „Mercedes Sprinter 208” cu numerele de înmatriculare MAI

7101, condus de acesta, care a fost implicat în accidental rutier la data de

20.10.2015 mun. Chișinău, prin procurarea unui alt automobil de același model

8

și prin metoda decupării numărului caroseriei și înlocuirii motorului de la

mijlocul de transport deteriorate, a falsificat elementele de identificare ale

autovehiculului, cauzând astfel daune în proporții considerabile

autovehiculului, cauzând astfel daune în proporții considerabile intereselor

publice, în sumă totală de 149990 lei”. A specificat că, în sensul prevederii art.

327 Cod penal, legiuitorul a impus o serie de condiții pentru existența

componenței de infracțiune vizată și anume: fapta de folosire intenționată a

situației de serviciu de către o persoană publică și existenta daunelor

considerabile drepturilor și intereselor persoanei („a fost declarat

neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) art. 327, conform

Hot. Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în vigoare 07.12.2017”).

Consideră că, acțiunile inculpatului Poclit Vasile din speță nu pot fi calificate ca

fiind „folosire intenționată a situației de serviciu de către o persoană publică” or

acesta a acționat în limitele dispozițiilor și rezultatelor procedurii disciplinare și

anchetei de serviciu care a fost pornită în privința sa în cadrul IP Leova, și

conform căreia acesta era obligat să asigure reparația din propriile mijloace a

unității de transport vizate, fapt confirmat inter alia conform înscrisurilor de la

materialele dosarului penal (V. I, f.d. 79, 125, 126) dar și conform declarațiilor

oferite de martorul Mihail Gherman. Astfel, inculpatul doar s-a subordonat

rezultatelor anchetei de serviciu, executând prescripțiile acesteia, fapt care

exclude din start aspectul pretins de „folosire” intenționată a situației de serviciu

de către acesta;

- acuzarea nu a putut proba nici unitatea de intenție a celor 3 inculpați în

scopul comiterii faptei de falsificare a unității de transport vizate;

- prima instanță a ignorat total, de a examina prin prisma prevederilor art.

6, 7 ale CEDO și practicii CtEDO argumentele apărării privind ilegalitatea

înaintării învinuirii inculpatului;

- consideră că, sub aspect procesual, au fost admise o serie de abateri grave

de la rigorile procedurii penale, care afectează in corpore mersul procedurii

penale la caz, urmând a fi constatate de instanța de judecată (care a constatat

doar o parte din aceste abateri). Procesul-verbal de ridicare din 24.02.16,

efectuată în cadrul procesului penal, de către OUP, Sîrf D. (f.d. 76) contravine

vădit ordonanței de ridicare dispusă de același OUP pe data de 24.02.16, prin

care se dispune ridicarea mijlocului de transport Mercedes Sprinter cu n/î MAI

7101, pe când de facto se efectuează și ridicarea copiei încheierii anchetei de

serviciu pe marginea accidentului rutier și planșa fotografică, care în genere nu

sunt indicate în ordonanța de ridicare. Privitor la demersul privind antrenarea

specialistului în cadrul procesului penal din 25.02.17, emisă de OUP Sîrf D. (f.d.

86) a fost efectuat în cadrul procesului penal cu nr. 20161560013, adică până la

începerea urmăririi penale ceea ce contravine, prevederilor art. 93 Cod de

procedură penală;

- consideră că, ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit al lui Poclit

Vasile, în cadrul cauzei penale cu nr. 2016970158 (f.d. 189), acestuia i-a fost

9

comunicată pe data de 07.02.17, privitor la două capete de bănuială, în temeiul

art. 327 alin. (1) și 276 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. La 29.09.16, prin ordonanța

de începerea a urmăririi penale emisă de către OUP Sîrf D. a fost dispusă

începerea UP în cadrul cauzei penale cu nr. 2016970603, dispunându-se:

„începerea urmăririi penale pe faptul falsificării numerelor de identificare a

caroseriei mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter 208” cu n/î MAI

7101, de către Poclit Vasile și persoane necunoscute în baza art. 276 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal”. Urmărirea penală este începută la caz pe persoană și nu pe

fapt, indicându-se clar că se bănuiește anume Poclit Vasile de comiterea

infracțiunii vizate. În condițiile art. 6 par. 1 al CEDO și practicii CtEDO citate

supra, această ordonanță se integrează perfect în noțiunea de acuzație penală,

determinată de reținerea existenței bănuielii rezonabile de către organul de

urmărire penală. Din momentul emiterii aceste ordonanțe, numitul Poclit Vasile

deja a dobândit de facto calitatea procesuală de bănuit, iar reînaintarea acestei

calități pe data de 07.02.17, adică după aproximativ 5 luni din momentul

începerii urmăririi penale încalcă grav principiul non bis in idem, fiind contrară

art. 22 Cod de procedură penală și deoarece viciază însuși calitatea procesuală a

lui Poclit Vasile - duce la nulitatea absolută a ordonanței vizate:

- privitor la ordonanța din 13.04.17, privind punerea sub învinuire a lui

Poclit Vasile, în cadrul cauzei penale cu nr. 2016970158, a precizat că, deoarece

calitatea de bănuit a fost obținută de facto de către numitul Poclit Vasile pe data

de 29.09.16, privitor la capătul de învinuire în temeiul art. 276 CP - înaintarea

învinuirii fiind dispusă peste aproximativ 7 luni din acel moment, motive din

care consideră că, au fost încălcate prevederile imperative citate supra ale art. 63

Cod de procedură penală;

- ordonanța privind modificarea acuzării din 21 mai 2018 menționată

supra este de asemenea lovită de nulitatea absolută din motiv că, ordonanța

vizată are la baza sa o altă ordonanță mai veche privind înaintare a învinuirii din

13.04.2017, emisă cu încălcarea prevederilor imperative ale legislației procesual-

penale, conform celor descrise mai sus; conform rigorilor principiului „fructului

pomului otrăvit” și această ultimă ordonanța de modificare a acuzării

inculpatului Poclit Vasile este viciată de nulitatea absolută, iar sub aspectul

învinuirii înaintate ordonanța a fost viciată de la înaintarea învinuirii vizate,

motive din care, în opinia apărării, urmează a fi constatată nulitatea absolută a

ordonanței în cauză, cu excluderea acesteia din dosarul vizat. Deși prima

instanță a constatat aceste abateri (în partea înaintării ilegale a învinuirii în

temeiul art. 276 Cod penal inculpatului Poclit Vasile totuși aceasta, în mod pripit,

a dispus încetarea procesului penal pe acest capăt de învinuire, deși având în

vedere lipsa faptului infecțiunii în acțiunile acestuia inculpat conform celor

descrise supra; urma a achita inculpatul pe marginea învinuirii aduse (or

încetarea procesului penal operată de prima instanță este pe temei de

nereabilitare a inculpatului spre deosebire de achitarea care urma a fi dispusă în

mod legal în acest sens);

10

- atestă o discontinuitate a urmăririi penale, pentru perioada 01.09.16-

30.10.16, având în vedere faptul modificărilor operate la Codul de procedură

penală, menționate supra, intrate în vigoare pe data de 01.08.16, prelungindu-se

urmărirea penală până pe data de 30.10.16, prin ordonanța din 26.08.16, până la

soluționarea chestiunilor de competență în exercitarea urm. penale, în lipsa unor

circumstanțe de urgență, contrar legislației procesual-penale. Or, în condițiile

legislației procesual-penale atât demersul de prelungire a termenului de

urmărire penală cât și ordonanța de prelungire a acestui termen, urmează a fi

făcută de autoritatea competentă procesual - fapt încălcat în speță conform celor

indicate supra. Având în vedere că prin aceste abateri s-au încălcat rigorile de

competență după materie în exercitarea UP, expediindu-se ilegal în instanța de

judecată o cauză penală cu termenul de urmărire penală întrerupt (fiind încălcate

și rigorile privind sesizarea instanței), se impune constatarea acestor abateri, care

în condițiile art. 251 CPP - practic viciază cu nulitate și toate actele procesuale

efectuate în cadrul cauzei penale vizate după data de 01.09.16;

- datorită întreruperii vizate dar și înaintării ilegale a învinuirii

inculpatului în cadrul urmăririi penale, toate acțiunile procesuale care au avut

loc după data de 01.09.2016 (data din care începe în speță întreruperea în

termenul de urmărire penală), sunt nule inclusiv și expedierea cauzei penale

vizate cu rechizitoriu pentru soluționare în fond în primă instanță, ca fiind

acțiuni procesuale care au fost efectuate contrar art. 20, 52, 259 Cod de procedură

penală citate supra;

- partea acuzării nu a fost demonstrat convingător faptul infracțiunii pe

nici unul dintre capetele de acuzare aduse inculpatului Poclit Vasile, ținând cont

de aspectele citate supra;

- prima instanță a fost extrem de subiectivă la aprecierea probelor din

materialele dosarului, axându-se doar pe latura acuzării, ignorând dubiile din

probatoriul administrat care urmau a fi interpretate numai și numai în favoarea

nevinovăției inculpatului, aspecte care dovedesc faptul că prima instanță a

ignorat în mod vădit rigorile art. 8, 101 CPP citate supra.

3.2 Avocatul Rusev Serghei în numele inculpatului Ivanov Vitalie, prin care a

solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care procesul penal

în privința lui Ivanov Vitalie pe art. 42 alin. (2), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal să

fie încetat în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova.

În motivarea apelului au indicat că:

- prima instanță a constatat greșit faptul că Ivanov Vitalie a comis

infracțiunea dată în complicitate cu Poclit Vasile, or toate probele cauzei inclusiv

și din declarațiile inculpaților Ivanov Vitalie și Poclit Vasile D. se constată clar că

această infracțiune ei au comis-o în doi, fără participarea și cunoașterea lui Poclit

Vasile, ultimul cunoscând doar despre lucrările de reparație a automobilului nu

și de falsificarea numărului de identificare a mijlocului de transport;

- prima instanță în mod absolut greșit nu a satisfăcut demersul apărării

11

privind încetarea cauzei penale în privința inculpatului Ivanov Vitalie în

legătură cu intervenirea actului de amnistie;

- în partea în care prima instanță a argumentat decizia sa de a-l recunoaște

pe Ivanov Vitalie și Poclit Vasile D. că au comis infracțiunea prevăzută de art.

276 alin. (2) lit. b) Cod penal, în complicitate cu Poclit Vasile, se menționează că,

instanța a reținut ca fiind veridice declarațiile lui Teacă Anatolie precum că

ultimul ar fi intrat în gospodăria lui Ivanov Vitalie situată în or. Leova și ar fi

văzut că era tăiat numărul de la microbuzul poliției și era pus la microbuzul

neînmatriculat iar acest fapt din discuții a fost confirmat și de către Ivanov

Vitalie și Poclit Vasile;

- consideră aceste aprecieri ale instanței ca fiind subiective și neîntemeiate.

Or, toate probele cauzei denotă faptul că reparația automobilului a avut loc în s.

Sărata Nouă, r. Leova la domiciliul lui Poclit Vasile D. unde a fost adus

microbuzul deteriorat cu numerele MAI și microbuzul procurat de Poclit Vasile

D. pentru piese de schimb, fapt care a fost recunoscut și de către Ivanov Vitalie;

- prima instanță în lipsa cercetării la fața locului la domiciliul lui Ivanov

Vitalie din or. Leova, și în lipsa cărorva probe obiective și pertinente asupra celor

declarate de Teacă Anatolie, declară ca fiind constatat faptul că infracțiunea a

fost comisă la domiciliul lui Ivanov Vitalie din or. Leova, ceea ce vine în

contradicție cu materialele cauzei și se bazează doar pe presupuneri;

- declarațiile lui Teacă Anatolie la acest capitol nu corelează absolut cu nici

o probă din dosar și denunțul său a fost depus la CNA doar ca scop de răzbunare

asupra șefului IP Leova Sîrbu Andrei și a altor persoane cu funcție de răspundere

din cadrul acestei instituții care l-au concediat din cadrul organelor afacerilor

interne;

- din declarațiile martorului Gherman Mihail date în ședința de judecată

că nu a avut careva întâlniri cu Ivanov Vitalie sau cu Teacă Anatolie în perioada

menționată de ultimul, nu a fost prezent la reparația mijlocului de transport ce

aparținea IP Leova. Dânsul a menționat că nu cunoaște nimic despre modul de

reparare a automobilului ce figurează pe dosar și cine s-a ocupat de acest lucru

iar declarațiile date de Teacă Anatolie, împotriva sa au un caracter de răzbunare

deoarece el i-a făcut ancheta de serviciu pentru conducerea mijlocului de

transport în stare de ebrietate ce s-a soldat cu concedierea lui Teacă Anatolie din

cadrul IP Leova. A făcut trimitere la declarațiile martorului Ivanov Ivan, date în

cadrul ședinței primei instanțe;

- în cadrul cercetării judecătorești martorii Vîlcu Tudor și Bucicov Petru au

confirmat faptul că în perioada de referință microbuzul poliției era la domiciliul

lui Poclit Vasile D. din s. Sărata Nouă, r. Leova, unde s-a aflat mai mult de o lună

de zile. Acest lucru confirmă veridicitatea declarațiilor date de către Ivanov

Vitalie referitor la locul comiterii infracțiunii deoarece aceste probe corelează

între ele și demonstrează caracterul neobiectiv al constatărilor primei instanțe cu

referire la locul de comitere a infracțiunii ca fiind în or. Leova la domiciliul lui

Ivanov Vitalie;

12

- critica instanței cu privire la nesolicitarea audierii martorilor Gherman

M., Ivanov I., Vîlcu T. și Bucicov P. în cadrul urmăririi penale este una nefondată.

Constatările primei instanțe cu privire la locul de comitere a infracțiunii ca fiind

or. Leova, doar în baza declarațiilor date de Teacă Anatolie, care nu corelează cu

alte probe din dosar, ca fiind absolut neargumentate și au un caracter subiectiv.

De fapt prezumția nevinovăției stabilită în art. 8 alin. 2 Cod de procedură penală,

stabilește clar că nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. Or, în

cazul dat prima instanță a apreciat critic prezentarea din partea apărării a

martorilor în ședințele de judecată, insinuând faptul că inculpații trebuiau să

demonstreze nevinovăția lor în cele invocate de acuzare încă de la faza de

urmărire penală cu solicitarea audierii acestor martori de către ofițer sau

procuror. Consideră că această abordare a instanței este una greșită și care vine

în contradicție cu prevederile legii și respectiv prezumției de nevinovăție;

- aprecierea instanței dată declarațiilor martorului Teacă Anatolie ca fiind

veridice în detrimentul celorlalte probe vine în contradicție directă cu

prevederile art. 101 alin. (1)-(5) Cod de procedură penală. Astfel, în condițiile în

care declarațiile lui Teacă Anatolie nu coroborează sub nici o formă cu celelalte

probe din dosar consideră evident că instanța de fond i-a dat prioritate acestei

probe în mod subiectiv și în contradicție cu normele procesual penale și cu

circumstanțele de fapt ale cauzei;

- circumstanțele la care face referire prima instanță că infracțiunea

prevăzută de art. 276 alin. (2) Cod penal a fost comisă de către Ivanov Vitalie în

or. Leova și în complicitate și cu Poclit Vasile nu au fost probate în cadrul

procesului de judecată, concluzii care în opinia avocatului sunt bazate pe

presupuneri și declarațiile lui Teacă Anatolie, care nu coroborează cu celelalte

probe. În cadrul examinării cauzei la faza de urmărire penală și a cercetării

judecătorești s-a demonstrat și s-a confirmat doar circumstanțele pe care le-a

recunoscut Ivanov Vitalie cu referire la comiterea infracțiunii prevăzute de art.

276 alin. (2) Cod penal, deoarece cele declarate de acesta și Poclit Vasile D.

corespund circumstanțelor reale ale cauzei;

- de la faza de finisare a urmăririi penale, Ivanov Vitalie a solicitat

modificarea învinuirii sale cu excluderea lui Poclit Vasile din învinuirea adusă

precum că ultimul ar fi fost complice la comiterea infracțiunii de falsificare a

elementelor de identificare a autovehiculelor;

- Ivanov Vitalie nu a comis infracțiunea dată în complicitate cu această

persoană dar a săvârșit-o împreună cu Poclit Vasile D., iar includerea în actul de

învinuire a unor circumstanțe inexistente, de fapt îl împiedicau pe Ivanov Vitalie

de a beneficia încă de la faza de urmărire penală de dreptul de a solicita încetarea

cauzei în legătură cu intervenirea actului de amnistie;

- prima instanță în mod eronat nu a constatat prezența circumstanțelor

atenuante la caz, or Ivanov Vitalie a săvârșit pentru prima oară o infracțiune mai

puțin gravă, a prevenit urmările prejudiciabile ale infracțiunii săvârșite și a

reparat benevol și integral paguba pricinuită, a recunoscut integral vinovăția și

13

a contribuit activ la descoperirea infracțiunii dând declarații cu lux de amănunte

asupra circumstanțelor faptei comise;

- prima instanță în mod eronat a aplicat față de inculpatul Ivanov Vitalie

pedeapsa de bază sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale

și pedeapsa complementară privarea de dreptul de a exercita activități în

domeniul reparației automobilelor pe un termen de 3 ani. Or, potrivit

prevederilor art. 78 alin. (1) Cod penal se stabilește că în cazul în care instanța de

judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa

principală se reduce sau se schimbă în temeiul acestei norme, iar în temeiul art.

78 alin. (2) Cod penal, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru

infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată;

- prima instanță a aplicat sancțiuni disproporționate față de Ivanov Vitalie

în situația în care acesta este în prezența unui cumul de circumstanțe doar

atenuante. Adică instanța putea să aplice pedeapsa sub formă de amendă la

limita minimă prevăzută de norma penală iar pedeapsa complementară urma să

fie înlăturată;

- acuzatorul de stat nici nu a cerut aplicarea fâță de inculpatul Ivanov

Vitalie pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a exercita o anumită

activitate;

- prima instanță în mod eronat a interpretat legea și în mod neargumentat

a aplicat pedeapsa complementară față de Ivanov Vitalie;

- cu referire la neaplicarea amnistiei în privința inculpatului Ivanov Vitalie,

pe motivele invocate de instanță că acesta și-ar fi recunoscui vinovăția parțial, a

menționat că, această decizie este una greșită și nemotivată, din motiv că, Ivanov

Vitalie cade sub criteriile și condițiile de aplicare a amnistiei;

- Ivanov Vitalie cade sub incidența criteriilor de aplicare a Legii nr. 210

din 29.07.2016 deoarece acesta a recunoscut faptul săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, se căiește sincer de fapta comisă,

a recuperat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune, pentru prima oară a

comis o infracțiune mai puțin gravă, este caracterizat pozitiv la locul de trai și

alte încălcări de lege nu a avut, partea vătămată nu are careva pretenții de ordin

material sau moral față de inculpat. Iar infracțiunea de care este acuzat Ivanov

Vitalie prevede în calitate de pedeapsă de bază închisoarea pe un termen de până

la 3 ani, iar în cadrul judecării cauzei penale inculpatul a depus o cerere scrisă

prin care a solicitat aplicarea actului de amnistie în privința sa și încetarea cauzei

penale;

- prima instanță neîntemeiat a refuzat aplicarea actului de amnistie în

privința lui Ivanov Vitalie și încetarea cauzei penale atâta timp cât nu există nici

un impediment stabilit în art. 10 din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova;

- sentința dată contravine și prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală,

14

3.3 Avocatul Zagaican Vasile în numele inculpatului Poclit Vasile D. prin care

a solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri, cu aplicarea față de

inculpatul Poclit Vasile D. a prevederilor art. 1 și 2 a Legii nr. 210 din 29 iunie

2016 (în vigoare din 09.09.2016) privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-

a de la proclamarea independenței R. Moldova cu liberarea lui de răspundere

penală.

În motivarea apelului au indicat că:

- recunoscând vina, inculpatul Poclit Vasile D. în cadrul ședințelor de

judecată a depus cerere scrisă autentic la 21 septembrie 2018 prin care a solicitat

aplicarea în privința lui a prevederilor art. 2 a Legii nr. 210 din 29 iulie 2016

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, indicând în această cerere că se căiește sincer

în cele comise, recunoaște vinovăția și că este achitat prejudiciul material cauzat

prin infracțiune;

- instanța de judecată, însă n-a luat în considerație cererea inculpatului,

căruia nu i-a fost aplicată amnistia ci a fost condamnat împreună cu ceilalți

inculpați;

- instanța de judecată trebuia să aplice în privința inculpatului Poclit Vasile

D. prevederile art. l și 2 a Legii privind amnistia cu nr. 210 din 29.07.2016 în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova cu liberarea lui de răspundere penală în legătură cu recunoașterea de

către dânsul a vinovăției, căința activă a lui și restituirea pagubei materiale părții

vătămate.

3.4. Procurorul în Procuratura Anticorupție, Lilian Lungu prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Poclit Vasile V. să fie

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276

alin. (2) lit. b) și Cod penal, stabilindu-i drept pedeapsă, amendă în mărime de

1200 unități convenționale cu menținerea în rest în vigoare a sentinței.

În motivarea apelului au indicat că:

- prima instanță a dat o apreciere greșită a probelor;

- instanța de judecată în mod inexplicabil și neîntemeiat fără a ține cont

atât de norma materială cât și de cea procesuală în vigoare, fără a constata acele

erori invocate și pretinse ce ar dovedi că acestea au fost viciate sau administrate

cu încălcarea nomelor Codului de procedură penală, a încetat procesul;

- Poclit Vasile prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, conform indicilor „folosirea

intenționată de către o persoană publică situației de serviciu în alte interese

personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice” precum și infracțiunea prevăzută de art. 42 alin, (3) Cod penal după

indicii, „se consideră organizator persoana care a organizat săvârșirea unei

infracțiuni precum dirijarea și realizarea ei, și art. 276 afin. (2) lit. b) Cod penal

după indicii: falsificarea numărului de identificare a caroseriei /prin ștergere, și

15

înlocuire dacă aceste acțiuni au fost săvârșite de două sau mai multe persoane”;

- vina acestuia de comiterea infracțiunii imputate a fost demonstrată pe

deplin și anume: prin declarațiile martorilor cât și a probelor anexate la cauza

penală dată și anume: declarațiile martorului Teacă Anatolie; declarațiile

reprezentantului părții vătămate Bejereanu Vlad Veaceslav; ordonanța și p-v de

ridicare a mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter" CLI n/î MAI

7101; proces-verbal de examinare a mijlocului de transport de model „Mercedes

Sprinter" cu n/î MAI 7101, din 24 februarie 2016, cu recipisa de transmitere

pentru păstrare; raportul de expertiză judiciară nr. 884 din 26 iulie 2016, prin

care sa constat faptul că numerele de identificare a caroseriei automobilului de

model „Mercedes Sprinter 208” cu MAI 7101, au fost falsificate; Răspunsul

primit de la IP Leova, nr. 3214 din 13.07.2016; răspunsul primit de la SPIA al MAI

nr. 4/1641 din 10,08.2016; Proces-verbal de examinare a mijlocului de transport

de model „Mercedes Sprinter" cu n.fi MAI 7101 la SRL „Grand Premium”

Mercedes-Centru, din 12 noiembrie 2016 cu anexe;

- prima instanță a menționat că, înaintarea învinuirii de către procuror a

fost efectuată cu depășirea termenului legal, ori calitatea de bănuit în privința

lui Poclit Vasile expirase de drept la data de 29 decembrie 2016, iar prin faptul

că acesta a fost recunoscut în calitate de bănuit abia la 07 februarie 2017 organul

de urmărire penală a admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art. 22 Cod de

procedură penală. Consideră că, în acest sens este relevantă hotărârea Curții

Constituționale prin care potrivit pct.26 din Hotărârea Curții Constituționale nr.

25 din 29.03.2018 cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 63

alin. (l) punctele 1)-3) și alin. (2) pct.3) din Codul de procedură penală

(recunoașterea calității de bănuit a persoanei) (Monitorul Oficial nr.176-180/94

din 01.06.2018) prin care articolul 63 alin. (1) din Codul de procedură penală

stabilește că persoanei îi poate fi recunoscută calitatea de bănuit doar dacă în

privința acesteia a fost emis unul dintre următoarele acte procedurale: 1)

procesul-verbal de reținere, 2) ordonanța sau încheierea de aplicare a unei

măsuri preventive neprivative de libertare și 3) ordonanța de recunoaștere a

persoanei în calitate de bănuit. De asemenea, potrivit pct. 3) din alin. (2) ai

aceluiași articol, organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în

calitate de bănuit mai mult de 3 luni sau mai mult de 6 luni doar persoana în

privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate.

24 iunie 2019 s-a dispus:

„Se resping ca nefondate apelurile declarate de procurorul procuraturii

Anticorupție Lungu L., avocatul Rusev S. în interesele inculpatului Ivanov V.,

avocatul Zagaican V. în interesele inculpatului Poclit V.D., avocatul Șcheau Ig.

în interesele inculpatului Poclit V.V. și inculpatul Poclit V.V.

Se menține sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, din 18 ianuarie

2019 în cauza penală privind acuzarea lui Poclit V.V. de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod

16

penal, Poclit V.D. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 276 alin.

(2) lit. b) Cod penal, Ivanov V. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.

(5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal.”

decembrie 2019 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul

procuraturii UTA Găgăuzia, oficiul central, Sîrbu Lilia, de avocatul Șcheau Igor

în numele inculpatului Poclit Vasile V. și de avocatul Rusev Serghei în numele

inculpatului Ivanov Vitalie, casată total decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 24 iunie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea

de Apel Cahul, în ordine de apel.

5.1 Pentru a decide astfel instanța de recurs ordinar a reținut următoarele:

- deficiențe în partea dispozitivă a deciziei instanței de apel, relevând că

instanța vădit greșit a formulat soluția de respingere a apelurilor declarate. Or,

după cum a exprimat instanța de apel conținutul dispozitivului sentinței, se

poate de concluzionat că toți cei trei inculpați au fost achitați, ceea ce nu

corespunde realității;

- instanțele de fond nu au analizat suficient circumstanțele incidente

cauzei pentru a constata asupra oportunității aplicării amnistierii față de cei doi

inculpați, Ivanov Vitalie și Poclit Vasile D.;

- deși se pretinde că inculpații toți trei au comis infracțiunea prevăzută

de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, totuși prejudiciul cauzat Inspectoratului de

Poliție Leova a fost achitat și încasat doar de la cei doi inculpați, care au

recunoscut comiterea acestei fapte, adică de la Ivanov Vitalie și Poclit Vasile D.;

- este inacceptabil faptul că instanța de apel, neanalizând de fapt actele

cauzei, neluând în considerare ordonanța de modificare a învinuirii în privința

lui Poclit Vasile V. a reținut în sarcina acestuia semne de calificare juridică a

faptei declarate anterior neconstituționale. Or, chiar dacă instanța de apel, pe

acest capăt de acuzare a menținut condamnarea inculpatului respingând

solicitarea părții apărării privind achitarea lui Poclit Vasile V., în baza art. 327

alin. (1) Cod penal, totuși reținerea la calificare a unor elemente contrare actelor

cauzei denotă superficialitatea cu care a fost examinată aceasta;

- la etapa judecării apelurilor, părțile au venit cu mai multe argumente

neapreciate corespunzător de către instanța de apel, și respinse, la general de

către Colegiul Judiciar.

fost respins ca nefondat apelul declarat de procurorul în Procuratura

Anticorupție Lungu Lilian, admise apelurile declarate de avocatul Rusev Serghei

în numele inculpatului Ivanov Vitalie, avocatul Zagaican Vasile în numele

inculpatului Poclit Vasile, avocatul Șcheau Igor în numele inculpatului Poclit

Vasile și inculpatul Poclit Vasile, casată parțial sentința în latura penală privind

acuzarea lui Poclit Vasile V. de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327

alin. (1) Cod penal și art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, Poclit Vasile

D. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 276 alin. (2) lit. b) Cod

17

penal, Ivanov Vitalie de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 276

alin. (2) lit. b) Cod penal, rejudecată cauza și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanța după cum urmează:

Poclit Vasile a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motivul că, fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

A fost încetat procesul penal în privința lui Poclit Vasile D. pe art. 42 alin.

(5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal și Ivanov Vitalie pe art. 42 alin. (5), 276 alin. (2)

lit. b) Cod penal în temeiul prevederilor art. 1 și 2 a Legii privind amnistia cu nr.

210 din 29.07.2016, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

În rest sentința judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 18 ianuarie 2019, a

fost menținută.

6.1 Instanța de apel: referitor la învinuirea inculpatului Poclit Vasile în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, a ajuns la

concluzia că Poclit Vasile urmează să fie achitat din următoarele considerente:

A constatat, că la pronunțarea sentinței prima instanță nu a stabilit în

deplină măsură circumstanțele de fapt și de drept, care a dus la pronunțarea unei

sentințe distorsionate de la cerințele de conținut ale respectivului act, cât și la

stabilirea eronată a culpei inculpatului Poclit Vasile în partea acuzării acestuia

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, fapt ce denotă superficialitatea cu care a fost

examinată cauza. Eroarea aplicării de către prima instanță a legii, este soldată cu

judecarea eronată a cauzei, în partea ce ține de condamnarea inculpatului Poclit

Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și

determină necesitatea casării parțiale a sentinței atacate și pronunțării unei noi

hotărâri, prin care se achită Poclit Vasile de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motivul că, fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că, potrivit actului de sesizare a instanței, Poclit

Vasile a fost învinuit că: „activând în calitate de șofer al Inspectoratului de Poliție

Leova, astfel, conform prevederilor art. 123 Cod penal, fiind persoană publică, cu funcție

de răspundere, în atribuțiile de serviciu a căruia intră responsabilitatea de integritatea și

gestionarea mijloacelor de transport de serviciu, în perioada de timp cuprinsă între lunile

octombrie-decembrie 2015, aflându-se în or. Leova, folosindu-se intenționat de situația

de serviciu, acționând intenționat, având ca atribuții de serviciu conform fișei de post să

cunoască perfect actele normative de bază și ordinele MAI și IGP ce reglementează

activitatea de serviciu, să cunoască perfect obligațiunile de serviciu; contrar prevederilor

art. 22 alin. (1) lit. a), b), d), f) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public

este obligat să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte

cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate,

obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de

serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte

18

regulamentul intern; contrar prevederilor art. 4 al Legii cu privire la activitatea poliției

și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, potrivit căruia activitatea poliției se

desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii, în interesul persoanei, al

comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea drepturilor și

libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația universală a

drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale, în Codul european de etică al poliției și în alte acte

internaționale, în conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, controlului

ierarhic permanent, răspunderii personale și profesionalismului, transparenței, contrar

prevederilor Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 481 din 10.05.2006; din alte interese personale, în scopul tăinuirii

deteriorării grave a mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter 208”, cu n/î

MAI 7101, condus de către acesta, în momentul când a fost implicat în accident rutier

la 20.10.2015 în mun. Chișinău, a procurat un alt automobil de același model și a

organizat ca, Poclit Vasile D. și Ivanov Vitalie, prin metoda decupării numărului

caroseriei și înlocuirii motorului de la mijlocul de transport deteriorat, să fie falsificate

elementele de identificare ale autovehiculului, cauzând astfel daune în proporții

considerabile intereselor publice, în sumă totală de 149990 lei.”

Potrivit rechizitoriului, în drept, faptele inculpatului Poclit Vasile au fost

încadrate juridic de către procuror în temeiul: „art. 327 alin. (1) Cod penal, folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.” (f.d. 329, vol.

I)

Instanța de apel a reținut că, la etapa examinării cauzei de către prima

instanță, procurorul a intervenit cu ordonanță de modificare a învinuirii,

concretizând în aceasta că acțiunile lui Poclit Vasile se subscriu infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, însă având semnele calificative:

„folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanei juridice”. (f.d. 80-82, vol. II)

Modificarea învinuirii a fost motivată prin faptul că, prin hotărârea Curții

Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit.

d) din Codul penal, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau”

din alin. (1) al art. 327 Cod penal și a fost recunoscut constituțional textul „a

situației de serviciu” din aceiași normă, în măsura în care, se referă la atribuțiile

de serviciu acordate prin lege. Din calificarea acțiunilor lui Poclit Vasile în paza

art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost introdusă sintagma „din interes material ori din

interese personale”, în legătură cu faptul că, potrivit Legii pentru modificarea și

completarea unor acte legislative nr. 60 din 07.04.2016 (Monitorul Oficial nr.123-

127/246 din 06.05.2016) în art. 327 Cod penal la alineatul (1), textul „în interes

material ori în alte interese personale,” a fost exclus.

19

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, de către acuzare nu au fost

prezentate probe convingătoare privitor la faptul că, în ce mod Poclit Vasile,

activând în calitate de șofer al mijlocului de transport, și-a folosit situația de

serviciu la schimbarea numărului caroseriei automobilului, adică, de ce anume

situația sa de serviciu a dus la schimbarea numărului caroseriei mijlocului de

transport sus indicat. În actul de învinuire, în calitate de normă specială,

presupus comisă de către inculpatul Poclit Vasile este indicat „art. 4 al Legii cu

privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, potrivit

căruia activitatea poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii, în

interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea

drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația

universală a drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor

omului și libertăților fundamentale, în Codul european de etică al poliției și în alte acte

internaționale, în conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, controlului

ierarhic permanent, răspunderii personale și profesionalismului, transparenței”. Însă,

această normă de drept este una generală și nu relevă specificul împuternicirilor

funcționale ale unui colaborator de poliție, așa cum potrivit art. 25 Legii cu

privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, sunt

indicate împuternicirile unui polițist în domeniul prevenirii și combaterii

infracțiunilor, precum și menținerea ordinii publice. Împuternicirile funcționale

ale lui Poclit Vasile în calitate de șofer al unei mașini de serviciu, sunt pur tehnice

și nu sunt reflectate în normele Legii date. În cazul dat, activitatea lui Poclit

Vasile nu este legată de îndeplinirea unor atribuții administrative și de

dispoziție.

Potrivit fișei postului Inspectoratului de poliție Leova, un polițist - șofer,

nivelul funcției deținute este funcție – „funcție executorie”. (f.d. 83 V.I).

Împuternicirile funcționale ale lui Poclit Vasile în calitate de șofer nu presupune

posibilitatea de a lua decizii, din punct de vedere juridic, semnificative, de ordin

procedural sau de altă natură. De aceea acțiunile inculpatului Poclit Vasile nu se

caracterizează ca utilizarea situației de serviciu, din motiv că, la el, în calitate de

șofer al mijlocului de transport, îi lipsesc careva funcții sau atribuții oficiale.

A considerat că, calificarea acțiunilor lui Poclit Vasile potrivit art. 327 alin.

(1) Cod penal este una neîntemeiată și din următoarele considerente. În speță,

problema de drept referitoare la încadrarea juridică a faptei imputabile

inculpatului Poclit Vasile are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii

penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar,

determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al

infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia.

A reținut instanța de apel că, potrivit redacției infracțiunilor incriminate

inculpatului Poclit Vasile, în Codul penal, rezultă că infracțiunea prevăzută de

art. 276 este o normă specială în raport cu art. 327 Cod penal. Or, art. 276 Cod

penal, care se referă la falsificarea elementelor de identificare a unităților de

20

transport de către o persoană publică (alin. (2) lit. c) al acestuia articol) este o

normă „specială” în raport cu norma „generală” de la art. 327 Cod penal - ceea ce

face inacceptabilă reținerea concursului de infracțiuni în cadrul prezentei cauze

penale. Astfel, acțiunile inculpatului Poclit Vasile nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal. Din aceste considerente

urmează a fi excluse aceste acțiuni ale inculpatului Poclit Vasile din fapta

prevăzută de art. 327 alin.(1) Cod penal, imputată acestuia. În consecință, în

legătură cu lipsa în acțiunile lui Poclit Vasile a elementelor constitutive ale

infracțiunii, prevăzută în art. 327 alin. (1) Cod penal, acțiunile sale urmau a fi

calificate potrivit art. 276 alin. (2) Cod penal. Cu toate acestea, inculpatului Poclit

Vasile de asemenea i-a fost înaintată învinuire în baza acestuia articol al Codului

penal. În conformitate cu prevederile art.390 alin.(1) pct.2) Cod de procedură

penală, „sentința de achitare se adoptă dacă fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii”.

Instanța de apel a ajuns la concluzia de achitare a inculpatului Poclit Vasile

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, în legătură cu

lipsa elementelor acestei infracțiuni în acțiunile sale.

Cu referire la argumentul avocatul inculpatului Igor Șcheau, instanța de

apel a menționat că, urmărirea penală în cadrul cauzei penale vizate, cu nr.

2016970158, a fost începută pe data de 26.02.16, de către ofițerul de urmărire

penală, Sîrf D., termenul urmăririi penale fiind prelungit de mai multe ori prin

ordonanțele procurorului din cadrul Serviciului Sud al Procuraturii

Anticorupție, Lungu Lilian.

La data de 26 iunie 2016 de către procurorul, al Procuraturii Anticorupție

Serviciului Sud, Lungu Lilian, a fost emisă ordonanță de prelungire a urmăririi

penale pe cauza dată, până la data de 30 august 2016. (f.d. 89, vol. I)

Ulterior, la data de 26 august 2016 acest termen a fost prelungit până la 30

octombrie 2016. (f.d. 112, vol. I)

La data de 01 august 2016 a intrat în vigoare legea pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, prin care a fost modificat inter alia și art. 269,

270/1 Cod de procedură penală, stabilind (prin modificarea CPP) că competența

în efectuarea urmăririi penale pentru cazurile infracțiunilor săvârșite de

colaboratorii de poliție, alții decât ofițerii de urmărire penală și ofițerii de

investigații, aparțin procuraturilor teritoriale.

Deși la caz, prin ordonanța procurorului general Harunjen E., din 15.09.16

a fost stabilită competenta pentru efectuarea urmăririi penale de către C.N.A.

Instanța de apel a apreciat ca fiind legale și întemeiate ordonanțele emise

de procurorul în Procuratura Anticorupție serviciul Sus, Lungu Lilian.

Instanța de apel a reținut că, de către organul de urmărire penală nu au

fost efectuate careva măsuri procesuale de investigație și nu au fost emise careva

acte procesuale în perioada 01.08.2016 – 15.09.2016, motive din care la situația

din 15.09.2016 măsurile procesuale au fost efectuate în strictă conformitate cu

legea.

21

6.2 Cu referire la învinuirea inculpaților Poclit Vasile D. pe art. 42 alin. (5),

276 alin. (2) lit. b) Cod penal și Ivanov Vitalie pe art. 42 alin. (2), 276 alin. (2) Cod

penal, instanța de apel a constatat că, probele administrate în ansamblu confirmă

că, au avut loc faptele imputate, că aceste fapte au fost săvârșite de inculpații

Poclit Vasile D. și Ivanov Vitalie, că încadrarea juridică a acestor fapte este una

corectă și că ultimii sunt culpabili de săvârșirea acestei infracțiuni.

Asupra faptelor acestora, pentru care sunt găsiți culpabili Poclit Vasile D.

și Ivanov Vitalie, instanța de apel a constatat că, la materialele cauzei sun

suficiente probe care demonstrează cu certitudine vinovăția acestora în

comiterea faptelor incriminate.

Instanța de apel a reținut că la data de 09 septembrie 2016 au intrat în

vigoare prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

A reținut ca fiind eronată concluzia primei instanțe privitor la respingerea

cererii avocaților de aplicare în privința inculpaților Poclit Vasile D. și a lui

Ivanov Vitalie a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova. La caz, instanța de apel, a reținut că, la data de 21 mai 2018, inculpatul

Ivanov Vitalie a depus o cerere cu privire la aplicarea în privința sa a dispozițiilor

Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin care a solicitat încetarea

în faza de judecare a procesului penale pornită în privința lui în baza art. 42 alin.

(2), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu adoptarea legii sus menționate.

(f.d. 93, vol. II) La fel, cu o cerere similară s-a adresat și inculpatul Poclit Vasile

D. cu privire la aplicarea în privința sa a dispozițiilor Legii nr. 210 din 29.07.2016

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, prin care a solicitat încetarea în faza de

judecare a procesului penale pornită în privința lui în baza art. 42 alin. (5), 276

alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu adoptarea legii sus menționate. (f.d. 97,

vol. II)

Instanța de apel a constatat că, inculpații Ivanov Vitalie și Poclit Vasile D.

întrunesc condițiile instituite de Legea nr. 210 din 29.07.2016, și în privința lui

pot fi aplicate dispozițiile legale, iar procesul penal urmează a fi încetat în

legătură cu intervenirea amnistiei.

Referitor la încetarea procesul penal în privința lui Poclit Vasile învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal,

din motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală,

instanța de apel a considerat această concluzie ca fiind una justă, iar apelul

procurorului în Procuratura Anticorupție, Lungu Lilian urmează a fi respins ca

nefondat.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile primei

instanțe privitor la încetarea procesului pe acțiunea civilă intentată în cadrul

procesului penal, privitor la ridicarea sechestrul aplicat prin încheierile

22

Judecătoriei Cahul din 17 martie 2017 asupra bunurilor imobile care aparțin cu

drept de proprietate cet. Poclit Vasile, privitor la cererea procurorului cu privire

la încasarea cheltuielilor judiciare, ce s-a respins ca neîntemeiată, cât și opinia

privitor la corpul delict mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter” cu

n/î MAI 7101, care se află la păstrare la parcarea specială a IP Leova, ce urmează

a fi nimicit, motive din care la acest capitol sentința a fost menținută fără

modificări.

șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari D. prin care invocând

incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat

casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

7.1 În susținerea recursului procurorul a invocat:

Referitor la încetarea procesului penal în privința lui Poclit Vasile învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, din

motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală a menționat

că: potrivit materialelor cauzei de către ofițerul de urmărire penală al DUP a DGT

Sud a CNA Dmitri Sîrf, la data de 29 septembrie 2016 a emis ordonanță de

începere a urmăririi penale în privința lui Poclit Vasile și a persoanei

necunoscute, conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art.

276 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. (f.d. 10, vol. I). Ulterior, prin ordonanța din 07

februarie 2017 ofițerul de urmărire penală al DUP a DGT Sud a CNA Dmitri Sîrf,

l-a recunoscut pe Poclit Vasile în calitate de bănuit, în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și art. 276 alin. (2) lit. b),c)

Cod penal (f.d. 189, vol. I). Prin ordonanța din 13 aprilie 2017 procurorul în

Procuratura Anticorupție, oficiul Sud, Liban Lungu, Poclit Vasile a fost pus sub

învinuire în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și

art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal. (f.d.302-304, vol. I) Prin ordonanța procurorului

în Procuratura Anticorupție, oficiul Sud, Lungu Liban, din 21 mai 2018 și 30

noiembrie 2018 în privința lui Poclit Vasile a fost modificată învinuirea în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și art. 42 alin.

(3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal. (f.d.67-69, 80-82, vol. II).

- de către instanțele de fond și apel a fost reținut ca temei de încetare a

procesului penal faptul precum, “calitatea de bănuit în privința lui Poclit Vasile, a

fost atribuită acestuia din momentul pornirii urmăririi penale în baza art. 276 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, și anume la 29 septembrie 2016, acest termen expirând de facto la

data de 29 decembrie 2016, data la care organul de urmărire penală urma în mod

obligatoriu să-i înainteze învinuirea lui Poclit Vasile în comiterea infracțiunilor

imputate, sau să-l scoată de sub urmărirea penală pe acest capăt de învinuire”.

Concluzia instanțelor de fond la acest capitol, o consideră neîntemeiată, deoarece

art. 63 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că “bănuitul este persoana

fizică față de care există anumite probe că a săvârșit o infracțiune până la

punerea ei sub învinuire. Persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin

23

unul din următoarele acte procedurale, după caz: 1) procesul-verbal de reținere;

2) ordonanța sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive

neprivative de libertate; 3) ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de

bănuit.

- noțiunea de „acuzație în materie penală” trebuie înțeleasă în sensul art. 6 §

1 CEDO și urmează a fi definită ca drept „o notificare oficială, venită din partea

autorităților competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte

penale”, definiție care depinde de existența sau lipsa unor repercusiuni

importante pentru situația persoanei (Ibrahim și alții v. Regatul Unit, [MC],

hotărârea din 13 septembrie 2016, § 249; Simeonovi v. Bulgaria, hotărârea din 12 mai

2017, § 110). Astfel, trebuie de reținut faptul că modalitățile de recunoaștere a

persoanei în calitate de bănuit reglementate de art. 63 alin. (1) Cod de procedură

penală presupun în sensul Convenției „notificarea oficială din partea autorităților

competente, privind suspiciunile referitoare la comiterea faptei penale.” Sub acest

aspect instanța de recurs a evidențiat faptul că în speța dată instanțele de fond

greșit au apreciat ordonanța de pornire a urmăririi penale drept un act care

presupune „o notificare oficială, venită din partea autorităților competente”, or nu au

urmat careva repercusiuni importante;

- consideră eronată concluzia instanțelor de fond și apel că ordonanța

ofițerului de urmărire penală din 07 februarie 2017, privind recunoașterea lui

Poclit Vasile în calitate de bănuit, ordonanța procurorului din 13 aprilie 2017,

privind punerea sub învinuire a lui Podit Vasile și ordonanțele procurorului din

21 mai 2018 și respectiv din 30 noiembrie 2018, privind modificarea învinuirii,

sunt lovite de nulitate parțială, în partea ce ține de art. 276 alin. (2) lit. b),c) Cod

penal, art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod

penal, astfel că conform art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală “încălcarea

oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă

a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de

judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul

în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.” Având în vedere faptul că atât

apărătorul inculpatului cât și inculpatul Podit Vasile nu au invocat careva

încălcări ale prevederilor legale care ar duce la anularea parțială a ordonanței

ofițerului de urmărire penală din 07 februarie 2017, privind recunoașterea lui

Poclit Vasile în calitate de bănuit, ordonanței procurorului din 13 aprilie 2017,

privind punerea sub învinuire a lui Podit Vasile și ordonanțelor procurorului

din 21 mai 2018 și respectiv din 30 noiembrie 2018, privind modificarea

învinuirii, consideră că aceste ordonanțe prin neatacare în termen au fost

acceptate de partea apărării;

- a menționat faptul că concluzia instanțelor de fond și apel cu privire la

încetarea procesului penal în privința inculpatului Poclit Vasile este una pripită,

lipsită de argumentare juridică, cauza fiind examinată superficial fără a ține cont

de circumstanțele de fapt și de drept enumerate supra;

24

Referitor la încetarea procesului penal în privința lui Poclit Vasile D. și Ivanov

Vitalie învinuiți în comiterea infracțunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit.

b) Cod penal, în temeiul prevederilor art. 1 și 2 a Legii privind amnistia cu nr.210 din

29.07.2016, în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, a menționat că:

- nu-i este clar, de ce anume instanța de apel încetează procesul penal

privind pe Ivanov Vitalie și Poclit Vasile D., în temeiul prevederilor art. 1 și 2 a

Legii privind amnistia nr.2I0 din 29.07.2016, adică cu liberarea inculpaților de

răspunderea penală, dar nu liberează pe inculpații Ivanov Vitalie și Poclit Vasile

D. de executarea pedepse penale, soluție ce corespunde prevederilor art. 389

alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală;

- la etapa judecării cauzei penale, după cercetări judecătorești și dezbateri,

nu este posibilă încetarea procesului penal în temeiul legii cu privire la amnistie,

conform art. 107 Codul penal, dar pronunțarea sentinței de condamnare cu

stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei;

- în pct. 21 din decizia sa, instanța de apel a menționat următoarele: „În

situația în care inculpatul Iovciu Nicolai a solicitat aplicarea legii cu privire la

amnistie, și colegiul judiciar nu a reținut nici un impediment legal pentru

aplicarea legii cu privire la amnistie din cele stipulate la art. 10 din Legea nr. 210

din 29.07.2016, [...] ” Pe când un astfel de inculpat nu este pe dosarul penal în

cauză.

Referitor la achitarea lui Poclit Vasile de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (1) Cod penal, a menționat:

- reieșind din circumstanțele cauzei penale, Poclit Vasile a fost învinuit că,

fiind colaborator activ al Poliției, a admis încălcări ale prevederilor art. 22 alin.

(1) lit. a), b), d), f) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158-XVI din 04.07.2008; art. 4 al Legii cu privire la activitatea Poliției

și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, prevederile Codului de etică și

deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din

10.05.2006. Poclit Vasile cunoștea cu certitudine că este procurat un alt

automobil de același model, și că Poclit Vasile D. și Ivanov Vitalie, prin metoda

decupării numărului caroseriei și înlocuirii motorului de la mijlocul de transport

deteriorat, au fost falsificate elementele de identificare ale autovehiculului,

infracțiunea care a fost tăinuită de la conducerea subdiviziunii Poliției. Astfel, în

urma celor menționate consideră că, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului

Poclit Vasile în baza art. 327 alin. (1) Cod penal a fost făcută corect și legal,

respectiv, soluția de achitare este neîntemeiată.

Zagaican Vasile în numele și interesele inculpatului Poclit Vasile D., a prezentat

referință pe marginea recursului declarat de către procuror, pledând pentru

netemeinicia recursului ca inadmisibil.

invocate, Colegiul Penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis, cu

25

dispunerea rejudecării cauzei din următoarele considerente:

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de

apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze

suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt

și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în

sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința

persoanelor ce a fost declarat.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs ordinar, declarat de

procuror, aceasta se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de

26

fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca

o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală,

la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în

primă instanță.

Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar potrivit prevederilor art.

385 alin. (1) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut

loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea.

Efectuând o analiză textuală a părții motivate a deciziei instanței de apel

se deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și

întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței

contestate, în raport cu motivele invocate și circumstanțele reale ale acestei

cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică

și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa

unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav

echitatea acestei proceduri.

9.1 În expunerea de motive, care au stat la baza casării deciziei instanței de

apel, Colegiul penal lărgit pornește de la deficiențele părții dispozitive a acesteia,

relevând că instanța vădit greșit a formulat soluția.

Potrivit dispozitivului adoptat, instanța de apel a dispus respingerea ca

nefondat a apelului declarat de procuror și admiterea apelurilor declarate de

avocatul Rusev Serghei în numele inculpatului Ivanov Vitalie, avocatul

Zagaican Vasile în numele inculpatului Poclit Vasile, avocatul Șcheau Igor în

numele inculpatului Poclit Vasile și inculpatul Poclit Vasile, cu casarea parțială

a sentinței ”în latura penală privind acuzarea lui Poclit Vasile V. de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și art. 42 alin. (3), 276 alin. (2)

lit. b) Cod penal, Poclit Vasile D. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

276 alin. (2) lit. b) Cod penal, Ivanov Vitalie de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal”, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care Poclit Vasile a fost achitat de învinuirea în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motivul că, fapta nu

întrunește elementele infracțiunii. A fost încetat procesul penal în privința lui

Poclit Vasile D. pe art. 42 alin. (5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal și Ivanov Vitalie

27

pe art. 42 alin. (5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal în temeiul prevederilor art. 1 și 2

a Legii privind amnistia cu nr. 210 din 29.07.2016, în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În rest sentința

judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 18 ianuarie 2019, a fost menținută.

Drept urmare, este evident că mențiunea despre casarea sentinței în latura

penală privind acuzarea lui Poclit Vasile V. de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de ”…art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal…” este contrară celor statuate

în hotărârea nouă adoptată, în dispozitivul căreia lipsește o nouă soluție referitor

la învinuirea dată.

Totodată potrivit dispozitivului pronunțat a fost încetat procesul penal în

privința lui Ivanov Vitalie pe art. 42 alin. (5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal în

temeiul prevederilor art. 1 și 2 a Legii privind amnistia cu nr. 210 din 29.07.2016,

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, deși prin ordonanța de modificare a învinuirii inculpatului i-a fost

atribuită calitatea de autor a infracțiunii - art. 42 alin. (2) CP. (f.d. 70, vol. II)

9.2 Referitor la învinuirea adusă inculpatului Poclit Vasile V. în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs ordinar, în

contextul criticilor abordate de procuror, constată că instanța de apel a

argumentat soluția de achitare prin argumente contradictorii, care în fond se

exclud reciproc și nu sunt compatibile aceleiași fapte penale.

Potrivit rechizitoriului (f.d. 328-330, vol. I), inculpatului Poclit Vasile V. i

se impută comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, după

indicele calificative: ”folosirea intenționată de către o persoană publică a situației

de serviciu, în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice”, și art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal după

indicii: ”falsificarea numărului de identificare ale caroseriei prin ștergere,

înlocuire, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite de două sau mai multe persoane”.

La etapa examinării cauzei de către prima instanță, procurorul a intervenit

cu ordonanță de modificare a învinuirii, concretizând în aceasta că acțiunile lui

Poclit Vasile V. se subscriu infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal,

însă având semnele calificative: „folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice”.

(f.d. 80-82, vol. II).

Modificarea învinuirii a fost motivată prin faptul că, hotărârea Curții

Constituționale nr. 33 din 07 decembrie 2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 327 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit.

d) din Codul penal, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice

sau” din alin. (1) al art. 327 Cod penal și a fost recunoscut constituțional textul

„a situației de serviciu” din aceiași normă, în măsura în care, se referă la

atribuțiile de serviciu acordate prin lege.

Mai mult ca atât, așa cum este indicat mai sus, din calificarea acțiunilor lui

28

Poclit Vasile V. în paza art. 327 alin. (1) Cod penal, a fost introdusă sintagma

„din interes material ori din interese personale”, în legătură cu faptul că, potrivit

Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 60 din

07.04.2016 (Monitorul Oficial nr.123-127/246 din 06.05.2016) în art. 327 Cod penal

la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale,” a fost

exclus.

Totodată, constatând calitatea de organizator de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, a modificat învinuirea și în această

parte, acțiunile inculpatului fiind încadrate potrivit art. 42 alin. (3), 276 alin. (2)

lit. b) Cod penal, după semnele calificative: „organizator, persoana care a organizat

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, precum și dirijarea

realizării ei, adică organizarea și dirijarea realizării infracțiunii de falsificarea numărului

de identificare a caroseriei prin ștergere și înlocuire: dacă aceste acțiuni au fost săvârșite

de două sau mai multe persoane”.

Prin sentința primei instanțe Poclit Vasile V. a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa în formă de amendă în mărime de 400 (patru sute) unități

convenționale, totodată, a fost încetat procesul penal de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că există

alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

Fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești a dispus achitarea inculpatului Poclit Vasile de învinuirea

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motivul

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În partea învinuirilor aduse în

baza art. 42 alin. (3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, sentința a fost menținută fără

modificări.

Curtea de apel și-a motivat soluția de achitare a inculpatului Poclit Vasile

V., de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal prin faptul

că ”…potrivit redacției infracțiunilor incriminate inculpatului Poclit Vasile V., în Codul

penal, rezultă că infracțiunea prevăzută de art. 276 este o normă specială în raport cu

art. 327 Cod penal. Or, art. 276 Cod penal, care se referă la falsificarea elementelor de

identificare a unităților de transport de către o persoană publică (alin. (2) lit. c) al

acestuia articol) este o normă „specială” în raport cu norma „generală” de la art. 327

Cod penal - ceea ce face inacceptabilă reținerea concursului de infracțiuni în cadrul

prezentei cauze penale.”, fără a ține cont că potrivit actului de învinuire și

ordonanței de modificare a învinuirii, inculpatului i se impută comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel făcând trimitere la natura

juridică a circumstanței agravante - cu folosirea situației de serviciu, specificate

la alin. (2) lit. c) al art. 276 Cod penal, fără o argumentare convingătoare în sensul

dat, a depășit limitele învinuirii formulate în actul de sesizare a instanței de

judecată.

29

Cazurile în care se adoptă sentința de achitare sânt enunțate la pct.1) - 5)

alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală.

Analizând partea motivantă a decizie instanței de apel, Colegiul penal

lărgit constată că instanța și-a argumentat soluția de achitare prin faptul că ”…de

către acuzare nu au fost prezentate probe convingătoare privitor la faptul că, în ce mod

Poclit Vasile V., activând în calitate de șofer al mijlocului de transport, și-a folosit

situația de serviciu la schimbarea numărului caroseriei automobilului, adică, de ce

anume situația sa de serviciu a dus la schimbarea numărului caroseriei mijlocului de

transport sus indicat.” - adică lipsa faptei infracțiunii, temei de achitare prevăzut

la art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

În continuare, motivându-și soluția adoptată, instanța de apel, contrar

celor reținute mai sus, indicând prevederile art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, ajunge la concluzia ”de achitare a inculpatului Poclit Vasile V. în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, în legătură cu lipsa

elementelor acestei infracțiuni în acțiunile sale”.

9.3 Referitor la învinuirea adusă inculpaților Poclit Vasile D. pe art. 42 alin.

(5), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal și Ivanov Vitalie pe art. 42 alin. (2), 276 alin. (2)

lit. b) Cod penal, instanța de recurs ordinar, în contextul criticilor abordate de

procuror, în legătură cu încetarea procesului penal în privința ultimilor, în

temeiul art. 1 și 2 a Legii privind amnistia cu nr. 210 din 29.07.2016 în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

reține că instanța de apel aplicând prevederile legii nominalizate a omis să

constate fapta infracțională imputată inculpaților.

Conform art. 389 alin. (6) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței

de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau, după caz, sentinței de

condamnare fără stabilirea pedepsei, instanța argumentează în baza căror

temeiuri, prevăzute de Codul penal, adoptă sentința dată.

Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei. Conform art. 57 alin. (1) Cod

penal, art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și (2), 10 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 210

din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, persoana care pentru prima

oară a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere

penală dacă ea, după săvârșirea infracțiunii, a contribuit activ la descoperirea

acesteia. Amnistia se aplică persoanelor inculpate care manifestă căință activă

în cadrul procesului penal, care se determină în conformitate cu criteriile

stabilite la art. 57 din Codul penal, fără a ține cont de criteriul gravității faptei

comise.

Colegiul penal lărgit notează că în cazul în care inculpatul refuză

încetarea procesului penal, conform alin. (1) și (2) din art. (2) Legea nr. 210,

instanța va judeca în continuare procesul penal în ordinea generală și, în urma

cercetării judecătorești, va constata, dacă nu sunt incidente cazurile, prevăzute

30

de art. 390 Cod de procedură penală, care conduc la pronunțarea unei hotărâri

de achitare.

Iar, în situația în care, după verificarea și aprecierea probatoriului, se va

exclude incidența art. 390 Cod de procedură penală, instanța urmează să

constate că fapta infracțională a avut loc și a fost săvârșită de inculpat, iar

ultimul este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, însă, dacă inculpatul

întrunește criteriile stabilite de art. 1 din Legea nr. 210 și nu cade sub incidența

art. 10 al legii date, conducându-se de prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, se va dispune încetarea procesului penal.

Se consideră că erorile comise nu pot fi înlăturate de către instanța de

recurs în prezenta procedură, deoarece ea nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor legii procesual-penale.

În asemenea condiții, Colegiul Penal lărgit statuează că, decizia instanței

de apel în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și

prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în

speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile

admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza

și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu

de prevederile art. 436 Cod de procedură penală: să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra

motivelor esențiale invocate în cerere de apel, să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, pentru a pronunța o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii

de circumscripție Cahul, Calendari D., casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Cahul din 16 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Poclit Vasile xxxx, Poclit Vasile xxxx și Ivanov Vitalie xxxx și dispune

rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

31

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 03 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

32