1ra-2193/2021 — art. 326 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 326 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6,8,12 CPP
1ra-2193/2021 — art. 326 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2193/2021
(1-19123253-01-1ra-07122021)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
12 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Berlinski Victor în numele lui Ohotnicov Alexandr, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2021, în cauza penală
privindu-l pe
KABBANI Samer XXXXX, născut la
XXXXX originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 25.07.2019- 08.08.2019;
Instanța de apel: 27.07.2020- 09.06.2021;
Instanța de recurs: 07.12.2021-12.01.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 08 august 2019, cauza
fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Kabbani
Samer a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.
(2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de
2400 unități convenționale, ceea ce constituie 120.000 lei.
Cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la Kabbani Samer a sumei
de 18.757,61 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Kabbani
Samer acționând împreună și de comun acord cu altă persoană, în privința căruia cauza
penală a fost disjunsă, urmărind scopul primirii ilegale a mijloacelor bănești pentru sine
și pentru o altă persoană, în perioada de la 02 iulie 2019 până la 05 iulie 2019, a susținut
că are influență asupra membrilor Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării
de azil politic de pe lângă Președintele Republicii Moldova și-i poate determina să
adopte o decizie favorabilă privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova
cetățeanului Republicii Liban – Diab Imad, fapt pentru care a pretins și a primit în două
rate de la Diab Imad, suma de 2500 euro, ceea ce conform ratei oficiale medii de
schimb a Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada de la 02 iulie 2019 până la 05
iulie 2019, constituia suma de 50.925 lei.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Kabbani Samer a comis infracțiunea
prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal: pretinderea și primirea de bani, pentru
sine și pentru alte persoane, susținând că are influență asupra unei persoane publice,
1
pentru a-1 face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite de mai
multe persoane.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către
procuror și de avocatului Berlinski Victor în interesele lui Ohotnicov Alexandr, prin
care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău.
3.1 Avocatul Berlinski Victor lui Ohotnicov Alexandr, a depus cerere de apel,
solicitând repunerea în termenul de atac a apelului, casarea sentinței și cu remiterea
cauzei la rejudecare.
În motivare s-a indicat că Ohotnicov Alexandr a depus apel împotriva sentinței
prin care a fost condamnat în procedură separată coinculpatul Kabbani Samer.
Ohotnicov Alexandr nu a participat la judecarea cauzei în privința lui Kabbani Samer,
nu a avut posibilitate să se expună vis-a-vis de declarațiile lui Kabbani Samer în ce ține
de comiterea infracțiunii în complicitate cu apelantul, însă știa că a fost condamnat la
amendă, dar nu cunoaște detaliile și motivarea sentinței acestuia.
Prin sentința a fost constatat faptul, precum că, Kabbani Samer, acționând
împreună și de comun acord cu altă persoană, în privința căruia cauza penală a fost
disjunsă, a comis infracțiunea imputată și corect a încadrat juridic acțiunile inculpatului
în 326 alin. (2) lit. (b) Cod penal.
Apelantul consideră că, acțiunile lui Kabbani Samer urmau a fi calificate pe alin.
(1) al art. 326 Cod penal, ca săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave și nicidecum
pe alin. (2) a art. 326 Cod penal ca infracțiune gravă.
Mai mult, instanța de fond nu a dat nici o apreciere faptului că, coinculpatul
Ohotnicov Alexandr a renunțat în fața instanței la acordul de recunoaștere a vinovăției,
semnat la faza urmăririi penale, a pledat nevinovat și a solicitat examinarea cauzei în
procedură generală.
Atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, învinuitul/inculpatul
Kabbani Samer a avut un comportament inconsecvent și a relatat despre circumstanțele
infracțiunii de fiecare dată diferit, iar în ce ține de complicitatea apelantului, acesta
declară, precum că, Ohotnicov Alexandr i-ar fi spus că, pentru soluționarea pozitivă a
problemei (acordarea cetățăniei lui Imad Diab) ar trebui vreo 1500 EUR, însă, deja
fiind audiat în ședința de judecată în calitate de martor, în ordinea art. 108 Cod de
procedură penală Kabbani Samer a dat declarații vagi, nu a făcut concretizările
necesare, s-a limitat la declarația că, a avut discuții cu Ohotnicov privind mulțumirea
acestuia, dar nu a fost condiționat la o anumită sumă de bani și nu a spus cui ar fi
destinată mulțumirea.
Mai susține că în cazul dacă instanța analiza cu atenție probatoriul din dosar, cu
siguranță se ajungea la concluzia că, cauza urmează a fi examinată în procedură
generală pentru a stabili complicitatea/necomplicitatea lui Ohotnicov Alexandr la
săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile lui Kabbani Samer urmau a fi calificate
pe alin. (1) a art. 326 Cod penal, în cazul în care vinovăția lui Ohotnicov Alexandr nu
putea fi stabilită cu certitudine.
2
3.2 Nefiind de acord cu sentința, procurorul a înaintat apel, prin care a solicitat
casarea sentinței în partea ce ține de pedeapsa inculpatului, cu adoptarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie numită
pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 an și 6 luni cu executare în penitenciar
de tip semiînchis cu includerea în termenul închisorii, timpul aflării inculpatului în
arest preventiv, calculându-se o zi pentru o zi și în conformitatea cu prevederile art.
227 - 229 Cod de procedură penală, a încasa în folosul statului de la inculpatul
cheltuielile judiciare suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a
procesului penal în sumă de 18.757,61 lei.
În motivarea cererii s-a invocat că:
- instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă prea blândă, întrucât nu corespunde
prevederilor de aplicare a art. 75 Cod penal;
- în sentință nu a fost indicat că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 19 aprilie 2019 în privința lui Kabbani Samer a fost încetat procesul penal
în baza prevederilor art. 196 alin. (4) Cod penal, în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din
29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independentei Republicii Moldova;
- greșit a fost reținut de către instanță ca circumstanță atenuantă faptul
recunoașterii vinei de către inculpat. Ori, judecarea cauzei penale a avut loc în
conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care stabilește o pedeapsă
deja redusă, luându-se în considerație recunoașterea faptelor, iar reținerea în calitate
de circumstanță atenuantă și recunoașterea vinovăției ar însemna acordarea unei
bivalențe juridice uneia și aceleiași circumstanțe de fapt;
- consideră necesar de aplicat față de Kabbani Samer o pedeapsă sub formă de
închisoare care va asigura și efectul sancționării inculpatului pe o perioadă mai extinsă
până la stingerea antecedentelor penale, fapt care incontestabil î-i va determina
revizuirea comportamentului corecțional și ilicit, precum și tinderea la integrarea
socială, cu renunțarea la săvârșirea altor infracțiuni;
- solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul inculpatului în
contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 18.757,61 lei, ce au fost suportate în
legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza, au fost întemeiate și urmează a fi
admise.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2021,
apelurile procurorului și avocatului Berlinski Victor în numele lui Ohotnicov Alexandr
au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, statutul lui
Ohotnicov Alexandr în calitate de inculpat pe dosarul dat la pierdut când Kabbani
Samer a solicitat examinarea cauzei într-o procedură simplificată, prin urmare,
apelantul Ohotnicov Alexandr nu corect a declanșat procedura apelului în prezenta
pricină, or, prin sentință contestată nu i-au fost afectate interesele ultimului.
Mai mult ca atât, potrivit actului de învinuire în prezenta cauză, învinuirea în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost adusă
3
ambilor inculpați, iar la faza urmăririi penale Ohotnicov Alexandr a solicitat procedura
specială a acordului de recunoaștere a vinovăției (f.d. 122, 123-124, vol. I), însă,
ulterior a renunțat la această procedură și în urma recunoașterii vinovăției de către
Kabbani Samer. Așa dar, și solicitarea acestuia de a fi examinată cauza în procedură
simplificată cauza a fost disjunsă în două proceduri separate.
Totodată, pe cauza penală în privința lui Ohotnicov Alexandr, instanța de judecată
nu s-a pronunțat printr-o soluție definitivă, astfel ultimul v-a avea posibilitate de a-și
apăra interesele întru nevinovăția sa de participare de la comiterea infracțiunii
imputate.
Prin urmare, instanța de apel a respins ca inadmisibil apelul avocatului Berlinski
Victor, or, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 august 2019 nu
au fost prejudiciate în nici un fel interesele legitime ale acestuia.
În ce privește apelul declarat de procuror, instanța de fond a stabilit în mod corect
situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu
respectarea procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, a ținut cont la
stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului de toate circumstanțele reale
și personale privind individualizarea pedepsei, aplicând-i o pedeapsă corectă,
echitabilă și legală și anume că, inculpatul a comis o infracțiune gravă.
Instanța de fond just și întemeiat a dispus ca la stabilirea pedepsei a luat în
considerație gravitatea și pericolul social al infracțiunii comise de inculpat (infracțiune
comisă de acesta este potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal una gravă), fapta fiind comisă
cu intenție de persoana vinovată, a recunoscut vinovăția cauza fiind examinată în
procedură simplificată și sincer s-a căit de infracțiunea comisă. Astfel, realizarea
scopului pedepsei penale de reeducare a făptuitorului și de prevenire a comiterii de
către acesta a unor noi infracțiuni poate fi atins prin stabilirea inculpatului a unei
pedepse sub formă de amendă în mărime de 2400 unități convenționale.
Instanța de apel a considerat necesară aplicarea pedepsei sub formă de amendă,
chiar dacă este una mai blândă decât celelalte sancțiuni prevăzute de norma specială
menționată și a fost solicitată de inculpat cu prioritate față de închisoare, prin urmare,
nu s-au reținut argumentele invocate în apel precum că, pedeapsa aplicată inculpatului
este prea blândă, or, în norma art. 326 alin. (2), lit. b) Cod penal legiuitorul a prevăzut
ca pedeapsă și amendă. Prin urmare, instanța de fond just a dispus ca solicitarea
acuzatorului de stat referitoare la stabilirea unei pedepse sub formă de privare de
libertate, să fie respinsă ca nefondată și neîntemeiată, or, în speță, în privința
inculpatului a fost stabilită o pedeapsă echitabilă ținând cont de circumstanțele atât a
cauzei, cât și de personalitatea inculpatului.
Sentința a fost contestată și în privința cheltuielilor judiciare în sumă de 18.757,61
lei, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, iar potrivit procurorului
acestea sunt constituite din 9444 lei pentru traducerile efectuate la etapa urmăririi
penale, iar 9313 lei pentru efectuarea a două rapoarte de constatare tehnico-științifică
(f.d. 143, 153, vol. I).
4
Instanța de apel a menționat că nu reține ca plauzibile solicitările acuzatorului de
stat privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea traducerii. În ce
privește plata pentru efectuarea expertizelor judiciare, menționează că potrivit Legii nr.
316 din 22.12.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare
din 09.02.2018, au fost operate modificări la art. 143 Cod procedură penală, potrivit
cărora aliniatul (2) ce prevede că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile
prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, prin urmare la
data de 02.07.2019 și 03.07.2019 normele procedural penale prevedeau expres
achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ce constituie cheltuieli legate
de expertiza judiciară, însă, la materialele cauzei nu este nici o probă care ar dovedi
costul acestor rapoarte, astfel, în lipsa indicării costului raporturilor de constatare
efectuate în cadrul urmăririi penale, instanța de apel nu este în drept să încaseze aceste
cheltuieli doar din declarațiile acuzatorului de stat, fără a dispune de o probă care ar
indica concret costul fiecărui raport de constatare efectuat la caz.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Berlinski Victor în interesele lui
Ohotnicov Alexandr a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, cu trimiterea
cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. De asemenea, casarea
încheierii nr. la-1385/20 din 09.06.2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins demersul avocatului Berlinski Victor, cu privire la sesizarea Curții
Constituționale referitor la ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 504 alin.
(7), 505 alin. (2) pct. 5) și 506 alin. (3) pct. 3) Cod procedură penală.
În motivare recurentul a indicat:
- instanța de apel respingând apelul, nu a dat aprecierea cuvenită argumentelor
invocate de apărătorul lui Ohotnicov Alexandr și a omis să dea o apreciere legală
probatoriului din dosar;
- s-a omis să dea apreciere legală erorilor admise de instanța de fond în ce ține de
examinarea cauzei în privința lui Kabbani Samer în procedură simplificată, în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a lua în considerație
recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție;
- instanța de fond nu a luat în considerație jurisprudența CSJ și CEDO, în ce ține
de pronunțarea sentințelor în proceduri simplificate, sentințe care pot aduce atingere
drepturile altor persoane;
- privitor la încheierea din 09.06.2021, prin care a fost respinsă solicitarea
avocatului Berlinski Victor referitor la ridicarea excepției de constituționalitate,
menționează că, solicitarea avocatului a fost respinsă exclusiv din motiv, precum că,
"Ohotnicov a pierdut calitatea de inculpat" din momentul disjungerii cauzei într-o
procedură separată.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, dat fiind că acestea nu
îndeplinesc cerințele de formă și conținut.
5
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului
din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza
temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie
să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres de
art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel.
În speță, recurentul critică hotărârea prin faptul că s-a încălcat drepturile lui
Ohotnicov Alexandr, solicitând rejudecarea cauzei în instanța de apel, însă, în motivare
nu au fost indicate argumente ce ar indica prezența erorilor, iar simpla indicare a
argumentelor din apel și trimiterea la prevederile din legislația națională și
internațională nu impune instanța de recurs să caseze decizia contestată.
Mai mult, numele lui Ohotnicov Alexandr nu este indicat în sentința prezentului
caz, fiind menționat „cu o altă persoană” și instanța de apel s-a expus în mod
argumentat asupra acestui argument, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe
deplin și a cărei reluare nu se mai impune.
Conform art. 421 Cod de procedură penală, pot declara recurs procurorul și
persoanele indicate în art. 401 Cod de procedură penală. În art. 401 Cod de procedură
penală sunt indicate personale cu dreptul de atac și anume: a) procurorul, b) inculpatul,
c) partea vătămată, d) partea civilă și partea civilmente responsabilă, e) martorul,
expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, f) orice persoană ale cărei interese
legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței.
În categoria altor persoane ale căror interese legitime au fost prejudiciate printr-o
măsură sau printr-un act al instanței se includ persoanele fizice sau juridice, care nu
sunt parte la proces, dar care au suferit în urma măsurii sau actului instanței de judecată
o lezare a interesului personal, cum ar fi sechestrarea sau confiscarea bunurilor,
încredințarea sub cauțiune, spre reeducare și corectare a unui inculpat organizației
obștești sau colectivului de muncă în lipsa demersului organizației sau colectivului ș.a.
Prin urmare, Ohotnicov Alexandr nu a fost recunoscut ca parte la dosar și nu este în
drept să conteste decizia instanței de apel în privința lui Kabbani Samer. Instanța de
apel a respins ca inadmisibil apelul, or nu au fost prejudiciate în nici un fel interesele
lui Ohotnicov Alexandr.
6
De menționat, că în prezent, cauza penală în privința lui Ohotnicov Alexandr este
în curs de examinare în cadrul Judecătoriei Chișinău, în cadrul căreia el î-și va putea
apăra interesele.
Mai mult, cerințele date au format obiect de discuție în cadrul instanței de apel,
pe care instanța de judecată le-a apreciat și a dat o motivare corespunzătoare,
argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 5, soluție pe care instanța de
recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește
incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea
hotărârii recurate.
Având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției
de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocatul Berlinski Victor în numele
lui Ohotnicov Alexandr, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Berlinski Victor în
numele lui Ohotnicov Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 09 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe KABBANI Samer XXXXX,
deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 februarie 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
7