1ra-2033/21 — art.187, alin. 2 lit. e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.187, alin. 2 lit. e CP
- Temei legal
- nici un temei
1ra-2033/21 — art.187, alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2033/2021
1-20064638-01-1ra-06102021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat,
împotriva sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03 iunie 2021 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2021, în cauza
penală în privința lui
Bocancea Vasile XXXX,
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 15.06.2020 – 03.06.2021;
Instanța de apel: 29.06.2021 – 04.08.2021;
Instanța de recurs: 06.10.2021 – 08.12.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03 iunie 2021,
Bocancea Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani fără amendă,
cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
A fost dispusă încasarea de la Bocancea Vasile în beneficiul statului
cheltuielile de judecată în mărime de 128 (o sută douăzeci și opt) lei.
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Botnari Ion
în sumă de 300 (trei sute) lei, și dispusă încasarea sumei din contul
inculpatului Bocancea Vasile în beneficiul parții civile Botnari Ion, în rest,
acțiunea civilă ce are drept scop încasarea din contul inculpatului Vasile
Bocancea suma de 4000 (patru mii) lei, a fost admisă în principiu, urmând să
fie soluționată în procedură civilă.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că,
Bocancea Vasile la 17.03.2020, aproximativ pe la orele 18:30, fiind în stare de
ebrietate și aflându-se la intersecția străzilor Ștefan cel Mare - Carasiova din
1
mun. Bălți, acționând în baza unei intenții îndreptate spre sustragerea
deschisă a bunurilor altei persoane, s-a apropiat de Botnari Ivan, căruia i-a
aplicat mai multe lovituri cu pumnii peste față și corp, cauzându-i o vătămare
corporală neînsemnată, manifestată prin echimoză pe față și pe corp, iar
ulterior intenționat i-a sustras din buzunarul stâng-interior al scurtei sale 300
de lei, cu care s-a eschivat de la locul comiterii infracțiunii.
Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Bocancea
Vasile a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. e) Cod penal – jaf,
adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
- inculpat, solicitând reîncadrarea acțiunilor de la alin. (2) lit. e) la alin.
(1) art. 187 Cod penal, și respectiv atenuarea pedepsei penale, negând
aplicarea violenței fizice în privința părții vătămate, ceea ce se confirmă prin
sesizarea ulterioară și nu imediată a organelor de poliție, având suficient
timp de a-și cauza de sine stătător vătămarea corporală la el depistată,
inclusiv prin cădere de la propria înălțime;
- avocatul Tatiana Boldesco în numele inculpatului, cu aceiași solicitare
de excludere a agravantei: aplicarea violenței nepericuloase pentru viață, cu
reîncadrarea acțiunilor de la alin. (2) lit. e) la alin. (1) art. 187 Cod penal și
atenuarea pedepsei penale prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, dat
fiind lipsa datelor obiective ce ar dovedi maltratarea victimei, care era în stare
avansată de ebrietate alcoolică, putând de sine stătător să-și cauzeze vătămări
corporale, sesizând întârziat organele de drept.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2021
au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Tatiana Boldesco și al
inculpatului declarate, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, concluzionând
temeinicia sentinței de condamnare adoptată, pe motivul unei aprecieri
obiective a probelor administrate la faza urmăririi penale, ce au servit obiect
de cercetare judiciară și cu referire la normele procesual – penale aplicabile
speței date, ce confirmă vinovăția inculpatului Bocancea Vasile în comiterea
infracțiuni prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, a respins ca
neîntemeiate cerințele de recalificare a faptei de la alin. (2) lit. e) la alin. (1)
art. 187 Cod penal.
Instanța de apel a reținut aprecierea corectă oferită de instanță
declarațiilor inculpatului, ca o încercare a eschivării de răspunderea penală,
or probatoriul administrat pe caz, a confirmat integral acuzațiile aduse în
sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru viața și sănătatea ei.
2
Astfel încât, declarațiile inculpatului prin care susține, că după consumul
băuturilor alcoolice cu Botnari Ivan în seara de 17.03.2020 la unul din
magazinele localității Reuțel, Fălești și văzând în timpul îmbrâncelii
reciproce, în drum spre casă, în buzunarul scurtei lui mijloace bănești, pe care
le-a însușit, fără a-i cauza vătămări corporale (f.d. 134-135), au fost combătute
prin declarațiile părții vătămate Botnari Ivan, potrivit cărui, după consumul
băuturilor alcoolice împreună cu Bocancea Vasile în seara de 16.03.2020,
îndreptându-se spre casă, acesta i-a cerut bani și pentru că îi refuzase, l-a lovit
cu pumni în regiunea corpului și feței, sustrăgându-i din buzunarul scurtei
300 lei cu care părăsi locul faptei, iar el ajuns la domiciliu, a anunțat poliția
(f.d. 121-122; 167-169).
De rând cu aceasta, instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului
referitor la comiterea faptei imputate se confirmă și prin probatoriul material
scris, administrat în cauză de către partea acuzării, ce a fost supus cercetării
judecătorești în cadrul ședințelor de judecată în fond și apel, potrivit cărui la
17.03.2020 în jurul orelor 18:53 în SG al IP Bălți a fost înregistrată informația
telefonică parvenită de la Botnari Ivan, privind maltratarea sa (f.d. 5); ulterior,
la 20.03.2020 depunând plângere cu solicitarea atragerii la răspundere penală
a lui Bocancea Vasile, care la 17.03.2020, aproximativ pe la orele 18:30, în timp
ce se afla la intersecția străzilor Ștefan cel Mare cu Carasiova din mun. Bălți,
în rezultatul unui conflict, i-a aplicat câteva lovituri în regiunea feței, după
care în mod deschis i-a sustras din buzunarul scurtei suma de 300 lei, cu care
s-a eschivat de la fața locului (f.d. 3); fiind recunoscut prin ordonanța din
23.03.2020 în calitate de parte vătămată și civilă pentru prejudiciul cauzat în
mărime de 300 lei (f.d. 29-31); iar starea de ebrietate alcoolică în care se afla
inculpatul Bocancea Vasile la momentul comiterii faptei, se confirmă prin
rezultatul testului ”Drager” și p/v nr. 678 din 17.03.2021, având o cantitate de
vapori de alcool în aerul expirat de 0,64 mg/l (f.d. 14-16).
Concomitent, instanța de apel a atestat că la baza învinuirii inițiale aduse
inculpatului prin actul de sesizare a instanței, au stat rezultate raportului de
constatare medico-legală nr. 202010P0140 din 20.03.2020, potrivit cărui la
Botnari Ivan s-a depistat echimoze pe față și corp, care au fost produse prin
acțiunea traumatică cu obiect contondent, posibil în timpul și circumstanțele
indicate și se califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 24); ulterior la
concretizarea ei conform art. 325 alin. (1) Cod procedură penală (f.d. 75),
reținându-se concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.
202010D0260 din 14.06.2020 potrivit cărui, la victimă s-a depistat echimoză pe
față cu localizare în regiunea ochiului drept și trei echimoze în regiunea
toracelui și umărului drept, ce puteau apărea posibil în timpul indicat și
circumstanțele indicate, în urma acțiunii nu mai puțin de patru ori a unui
3
corp (corpuri) contondente, calificându-se va vătămări neînsemnate;
excluzându-se apariția lor prin cădere de la înălțimea propriului corp (f.d. 76-
77).
Totuși, ținând cont de faptul, că instanța de fond i-a reținut inculpatului
în acțiuni descrierea inițială a faptei și nu cea ulterior modificată prin mărirea
numărului vătămărilor corporale, el negând cauzarea lor, iar procurorul
neatacând în acest sens sentința, instanța de apel, în respectarea principiului
neagravării situației în propriul apel, prevăzut la art. 410 Cod procedură
penală și în limita circumstanțelor reținute de instanță, a constatat ca fiind
dovedit jaful comis de către V. Bocancea, prin sustragerea deschisă a
mijloacelor bănești de la I. Botnari în sumă de 300 lei, cu aplicarea violenței
nepericuloase pentru sănătate, acțiunile lui corect fiind încadrate la art. 187
alin. (2) lit. e) Cod penal.
În acest context, instanța de apel a menționat că argumentele invocate de
apelanți referitor la lipsa bazei probante ce i-ar demonstra vinovăția
inculpatului, sunt lipsite de temei real, venind în contradicție cu aspectele
faptice a cauzei, or tocmai, că probele expuse mai sus denotă cu certitudine
vinovăția inculpatului în comiterea faptei imputate, fiind lipsa oricăror
îndoieli referitor la veridicitatea declarațiilor depuse de partea vătămată în
consecutivitatea lor, ce coroborează cu restul probelor dobândite prin
intermediul acțiunilor procesuale petrecute pe caz, ce nu au stârnit nici o
obiecție din partea apărării la etapa urmăririi penale și la finele ei, mai cu
seamă că la urmărirea penală și în instanța de fond, inculpatul și-a recunoscut
parțial vinovăția, nefiind de acord doar cu agravanta privind ”aplicarea
violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei”, deși
recunoaște că între el și victimă avuse loc careva îmbrânceli ca urmare a
conflictului iscat.
De altfel, mecanismul apariției vătămărilor corporale, a fost descris în
raportul de expertiză medico-legală nr. 202010D0260 din 14.06.2020,
excluzându-se posibilitatea cauzării lor de către victimă de sine stătător, prin
cădere de la înălțimea propriului corp, ele fiind provocate în urma acțiunii nu
mai puțin de patru ori a unui corp (corpuri) contondente, fapt ce denotă
aplicarea violenței de către inculpat.
În ce privește anunțarea organelor de drept despre jaf, nu imediat după
sustragerea banilor, ci la momentul revenirii la domiciliu, instanța de apel a
reținut că această împrejurare nu reduce caracterul social-periculos a faptei și
nu implică reîncadrarea ei prin excluderea calificativului lit. e) de la alin. (2)
art. 187 Cod penal, or violența nepericuloasă aplicată victimei de către
inculpat cu sustragerea mijloacelor bănești și-a găsit deplină confirmare prin
probele administrate pe caz.
4
Concomitent, instanța de apel a menționat că din conținutul procesului-
verbal a ședințelor de judecată din instanța de fond, nu se desprinde
solicitarea inculpatului de audiere a careva martori sau vizionarea a careva
secvențe video, referință la care el nu a făcut nici la faza urmăririi penale, ele
ne regăsindu-se la materialele cauzei. Mai mult, în instanța de apel inculpatul
nu a putut nominaliza careva persoane ce ar putea fi audiate în calitate de
martori, considerând că despre împrejurările cauzei ar putea declara
persoanele ce se aflau în magazin, în timpul consumului băuturilor alcoolice
cu victima I. Botnari, de unde s-ar fi putut ridica și înregistrările video, dar pe
care nu-i cunoaște. Totodată, potrivit părții vătămate I. Botnari, inculpatul i-a
aplicat violență și l-a deposedat de bani, într-o ulicioară, în drum spre casă,
unde nu au fost văzuți de nimeni.
Instanța de apel a constatat că respectivele împrejurări au denotat
caracterul pur declarativ al pretinselor invocări de audiere a careva martori
sau vizionarea a careva secvențe video, care de fapt nu au fost administrate
pe caz, iar obiecții în acest sens nu au fost invocate la finisarea urmăririi
penale și luarea cunoștințelor cu materialele cauzei, fapt ce rezultă din
conținutul procesului-verbal de la f.d. 58.
Instanța de apel a apreciat respectivele argumente, la fel ca și declarațiile
inculpatului de nerecunoaștere a vinovăției, ca o încercare de eschivare de la
răspunderea și pedeapsa penală.
În contextul celor expuse, instanța de apel a reținut ca fiind corect
reținută situația de fapt, precum și încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului la art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, motiv pentru care o va păstra
în această parte neschimbată, la fel ca și în latura pedepsei penale, la
stabilirea categoriei și termenului cărei, instanța de fond a dat deplină
eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, rezultată din scopul pe care îl
urmărește privind restabilirea echității sociale și corectarea celui vinovat,
întru prevenirea săvârșirii de către el a altor fapte penale. Totodată, instanța a
ținut cont și de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum
sunt gravitatea și caracterul prejudiciabil a faptei penale, atitudinea
făptuitorului față de cele săvârșite și urmările survenite în aspectul
nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere, personalitatea inculpatului
ce nu este la prima abatere de lege (f.d. 49; 50-51; 80-118), anterior fiind
condamnat nenumărate ori, inclusiv la pedeapsa închisorii ce nu a avut un
efect serios de prevenire a activității criminale, constituind o îndeletnicire în
vedere asigurării proprii existențe.
Nu în ultimul rând, instanța de apel a reținut, că pedeapsa închisorii ce
urmează a-i fi stabilită inculpatului, va avea un efect preventiv serios atât
pentru el, cât și pentru alte persoane predispuse spre comiterea unor
5
infracțiuni analogice, constituind o garanție și o asigurare, că drepturile și
libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi, sunt apărate, iar violarea
lor este contracarată și pedepsită. Respectiv, instanța corect a concluzionat, că
corectarea inculpatului este posibilă numai fiind izolat de societate,
considerând, că pedeapsa închisorii va contribui efectiv la conștientizarea de
către el a faptelor comise și prevenirea comiterii lor pe viitor, astfel fiind
asigurat scopul pedepsei penale.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
inculpatul Bocancea Vasile prin care, neinvocând incidența dispozițiilor art.
427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și a sentinței, cu
dispunerea rejudecării cauzei și recalificării faptei din art. 187 alin. (2) lit. e) în
art. 187 alin. (1) Cod penal.
5.1 În susținerea recursului inculpatul invocă că:
- prima instanță i-a stabilit o pedeapsă greșită, ce nu este echitabilă,
deoarece a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, iar
reieșind din probele și recunoașterea vinei, urma a fi condamnat în baza art.
187 alin. (1) Cod penal;
- declarațiile părții vătămate nu sunt certe, bazate pe presupuneri, fiind
diferite în instanțele de judecată;
- nu se face vinovat de vătămările corporale ale părții vătămate, deoarece
ultimul era în stare de ebrietate, nu s-a adresat imediat după ajutor organelor
competente și vătămările îi puteau fi cauzate de către alte persoane;
- instanța de judecată nu era în drept să-i respingă solicitarea de a fi
invitați și audiați martorii de partea apărării;
- recunoaște faptul sustragerii a 300 lei de la partea vătămată și în cazul
rejudecării, va solicita aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură
penală.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care
pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod
de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de
art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie
invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede
că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara
6
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Din conținutul recursului declarat, deși nu este indicat în mod expres, se
atestă că recurentul invocă temeiurile pentru casare prevăzute la art. 427 alin.
(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, și anume, instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de
fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii și
faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Colegiul constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat
prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură
penală și prin decizia adoptată de menținere a sentinței, instanța de apel,
legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept
privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică corectă a
acțiunilor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de
procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului
de probe consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța
de apel, cercetate, verificate și analizate în decizia pronunțată.
Cu referire la dezacordul recurentului cu privire la analiza probelor și a
stării de fapt apreciate de instanțele inferioare, Colegiul penal remarcă că
motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca
motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece
instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o
nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,
decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială
a instanțelor respective.
Argumentul expus în recurs, precum că instanța de judecată nu era în
drept să-i respingă solicitarea de a fi invitați și audiați martorii de partea apărării,
Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, deoarece, examinând minuțios
materialele cauzei, se constată că prin încheierea protocolară a Judecătoriei
Bălți, sediul Central din 18 noiembrie 2021 s-a admis cererea apărătorului
inculpatului cu privire la audierea martorului Ghenadie Spătaru, pe care
avocatului Boldescu Tatiana s-a asigurat să îl prezinte instanței la ședința
următoare din 10 februarie 2021 (f.d. 120). Ședința din 10 februarie 2021 a
fost amânată pentru data de 15 aprilie 2021, pe motivul neprezentării
inculpatului și a apărătorului acestuia (f.d. 125). Ulterior, fiind prezenți la
ședința de judecată din 20 mai 2021 apărătorul și inculpatul, a fost respinsă
7
cererea avocatului Boldesco Tatiana de amânare a ședinței pentru
asigurarea prezenței martorului Spătaru Ghenadie (f.d. 133).
Potrivit art. 327 Cod de procedură penală, instanța de judecată, la cererea
părților, poate amâna ședința de judecată pe o perioadă de până la o lună pentru ca
acestea să prezinte probe suplimentare în cazul în care ele consideră că probele
prezentate în instanță sunt insuficiente pentru confirmarea pozițiilor lor. Probele
prezentate suplimentar se cercetează în ședința de judecată în mod obișnuit. Dacă
părțile nu prezintă probe suplimentare în termenul cerut, instanța
soluționează cauza în baza probelor existente.
Colegiul penal constată că la caz, instanța a respectat dreptul părții
apărării de a prezenta spre audiere martori, însă partea apărării nu a
respectat angajamentele asumate, nici nu s-au prezentat la ședința de
judecată din 10 februarie 2021, instanța oferind un termen suficient pentru
prezentarea probelor suplimentare.
Colegiul penal consideră întemeiată și argumentată concluzia instanței
de apel de reținere a situației de fapt, precum și a încadrării juridice a
acțiunilor inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal. La acest
capitol, instanța de recurs stabilește că instanța de apel corect a constatat că
mecanismul apariției vătămărilor corporale, a fost descris în raportul de expertiză
medico-legală nr. 202010D0260 din 14.06.2020, excluzându-se posibilitatea
cauzării lor de către victimă de sine stătător, prin cădere de la înălțimea propriului
corp, ele fiind provocate în urma acțiunii nu mai puțin de patru ori a unui corp
(corpuri) contondente, fapt ce denotă aplicarea violenței de către inculpat.
Totodată, just s-a indicat că anunțarea organelor de drept despre jaf, nu
imediat după sustragerea banilor, ci la momentul revenirii la domiciliu, nu reduce
caracterul social-periculos a faptei și nu implică reîncadrarea ei prin excluderea
calificativului lit. e) de la alin. (2) art. 187 Cod penal, or violența nepericuloasă
aplicată victimei de către inculpat cu sustragerea mijloacelor bănești și-a găsit
deplină confirmare prin probele administrate pe caz, iar potrivit declarațiilor
părții vătămate Botnari I., inculpatul i-a aplicat violență și l-a deposedat de
bani, într-o ulicioară, în drum spre casă, unde nu au fost văzuți de nimeni.
Analizând argumentele expuse în recurs, în raport cu decizia contestată
și conducându-se de prevederile legale în vigoare, Colegiul penal constată că
instanța de apel a examinat prezenta cauza penală fără careva abateri de la
normele de procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate
aspectele, decizia adoptată fiind legală, întemeiată și argumentată, faptelor
comise de inculpatul Bocancea Vasile li s-a dat o încadrare juridică corectă,
motivarea soluției fiind bazată pe probele administrate în cadrul procesului
penal și verificate în ședința de judecată a instanței de apel.
8
Totodată, Colegiul penal stabilește că și pedeapsa aplicată inculpatului a
fost motivată, individualizată și în conformitate cu prevederile legale,
corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității
sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi
infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de
examinare în instanțele inferioare, fiind oferite răspunsuri argumentate în
acest sens (pct. 2 - 4.1 din prezenta decizie), iar o altă opinie asupra
circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare,
conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea
cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și
de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent,
că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază
soluția, că inculpatului i s-au aplicat pedepse individualizate conform
prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 august 2021, în cauza
penală în privința lui Bocancea Vasile XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 11 februarie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
9