1ra-895/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-895/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-895/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Goncear Ion în numele inculpaților,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24

noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Caisîn Mihail xxxxxx, născut la

x, originar și domiciliat în mun. x,

Caisîn Sergiu x, născut la x, originar și

domiciliat în mun. xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.06.2019 –29.09.2020;

Instanța de apel: 17.10.2020 – 24.11.2020;

Instanța de recurs: 03.02.2021 – 06.12.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, a fost încetat procesul penal în privința lui Caisîn Mihail și Caisîn

Sergiu, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, din motiv că fapta acestora nu constituie o infracțiune.

Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu, au fost recunoscuți vinovați de

comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional și

liberați de răspundere contravențională din motivul intervenirii

prescripției tragerii la răspundere contravențională.

S-a încasat în mod solidar de la Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu, în

beneficiul statului suma în mărime de 640 (șase sute patruzeci) lei, cu titlu

de cheltuieli judiciare, ce constituie costul pentru efectuarea expertizelor

medico-legale, în rest cererea procurorului în partea încasării în beneficiul

statului a sumei de 63 (șaizeci și trei) lei, 86 bani, ce constituie cheltuieli

pentru hârtie, imprimarea textului și copertă, se respinge ca neîntemeiată.

1

Mihail, la 08.11.2018 aproximativ la ora 0025, aflându-se în preajma stației

de călători, amplasată pe strada xxxxxx, mun. Orhei, acționând împreună

cu Caisîn Sergiu, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o

obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane, fără nici un motiv,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, intenționat i-a aplicat

lui Rudei Alexandru și Popescu Mihail, mai multe lovituri peste diferite

regiuni ale corpului cauzându-le dureri fizice. Caisîn Sergiu, la 08.11.2018

aproximativ la ora 0025, aflându-se în preajma stației de călători, amplasată

pe strada xxxxxxx, mun. Orhei, acționând împreună cu Caisîn Mihail,

încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită,

în prezența mai multor persoane, fără nici un motiv, exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, intenționat i-a aplicat lui Rudei

Alexandru și Popescu Mihail, mai multe lovituri peste diferite regiuni ale

corpului cauzându-le dureri fizice.

Acțiunile lui Caisîn Sergiu și Caisîn Mihail, de către prima instanță

au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal conform

semnelor calificative - huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc

printr-un cinism și obrăznicie deosebită.

prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care: Caisîn Mihail să fie recunoscut culpabil în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă

de 900 unități convenționale, Caisîn Sergiu să fie recunoscut culpabil în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-

i fie stabilită o pedeapsă de 900 unități convenționale.

3.1 În motivarea cererii de apel, procurorul a invocat că probele

supuse examinării confirmă cu certitudine comiterea de către Caisîn

Mihail și Caisîn Sergiu a infracțiunii incriminate, fiind prezente în

acțiunile inculpaților toate elementele constitutive a infracțiunii de

huliganism.

noiembrie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în

latura penală, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează: Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu

au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnați în baza acestei Legi, la pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 900 (nouă sute) unități convenționale,

echivalentul a 45000(patruzeci și cinci mii) lei, pentru fiecare. Celelalte

dispoziții ale sentinței au fost menținute.

2

4.1 Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate, pe baza probelor administrate și cercetate de prima instanță și

suplimentar de către instanța de apel, a constatat, că Caisîn Sergiu și

Caisîn Mihail, prin acțiunile lor au săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal pe semnele: huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor

se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită.

Instanța de apel a considerat că prima instanță, la pronunțarea

sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101

Cod procedură penală. Vinovăția inculpaților Caisîn Sergiu și Caisîn

Mihail în comiterea faptelor sus-indicate, este dovedită prin următoarea

sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care

coroborează între ele: declarațiile martorului Agachi Vladislav,

declarațiile martorului Ștefîrța Stanislav, declarațiile martorului Rudei

Alexandru, declarațiile inculpatului Caisîn Mihail, declarațiile

inculpatului Caisîn Sergiu, procesul-verbal de ridicare din 03.01.2019,

potrivit căruia de la Agachi Vladislav s-a ridicat un CD cu înregistrări

video, care conțin imagini de la locul comiterii infracțiunii, procesul-

verbal de examinarea obiectului din 03.01.2019, potrivit căruia supus

examinării a fost un CD cu înregistrări video, care conțin imagini de la

locul comiterii infracțiunii, ridicat de la Agachi Vladislav, procesul-verbal

de ridicare din 20.12.2018, conform căruia de la șeful secției management

operațional al IP Orhei, Borș Eugeniu, s-a ridicat un CD cu înregistrări

video, care conțin imagini de la locul comiterii infracțiunii, procesul-

verbal de examinarea obiectului din 20.12.2018, conform căruia supus

examinării a fost un CD cu înregistrări video, care conțin imagini de la

locul comiterii infracțiunii ridicat de la șeful secției management

operațional al IP Orhei, Borș Eugeniu, raportul de recepționare a

informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite, procesul-verbal

de audiere a martorului, Ștefîrță Stanislav, din 15.03.2019, potrivit căruia

acesta a descris circumstanțele cazului, procesul-verbal de audiere a

martorului, Agachi Vladislav, din 03.01.2018, potrivit căruia acesta a

descris circumstanțele cazului, procesul-verbal de audiere a martorului

Rudei Alexandru din 31 mai 2019 potrivit căruia acesta a descris

circumstanțele cazului, declarații similare făcând în ședința de judecată,

procesul-verbal de audiere a victimei Caisîn Sergiu din 08 noiembrie 2018,

potrivit căruia aceasta a descris circumstanțele cazului, procesul-verbal de

audiere a victimei Caisîn Mihail din 08 noiembrie 2018, potrivit căruia

aceasta a descris circumstanțele cazului, raportul de expertiză judiciară nr.

201925D0015 din 23.01.2019, raportul de expertiză judiciară nr.

201925D0013 din 23.01.2019.

3

Instanța de apel a reținut că, prima instanță în mod greșit a încadrat

acțiunile inculpaților Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu din infracțiunea de

acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cea

de acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, prevăzută

de art. 354 Cod contravențional, încadrarea juridică corectă fiind cea

inițială, așa cum fusese dată în ordonanța de punere sub învinuire.

A menționat că, conform materialelor dosarului și în special probele

cercetate în ședința de judecată permit cu certitudine a constata că

acțiunile inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de

huliganism, prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiind cert

stabilit că inculpații, Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu, aflându-se în preajma

stației de călători, amplasată pe str. xxxxx mun. Orhei, încălcând grosolan

ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, în prezența mai

multor persoane, fără nici un motiv, exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, intenționat i-a aplicat cet. Rudei Alexandru și Popescu

Mihail, mai multe lovituri peste diferite regiuni ale corpului cauzându-le

dureri fizice. În esență, inculpații sunt învinuiți de comiterea infracțiunii

de huliganism prin fapta de încălcare a ordinii publice însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, exprimată prin lovirea reciprocă.

Însă în cadrul judecării cauzei penale, prima instanță pronunțând

hotărârea, contrar prevederilor art. 314 Cod de procedură penală a dat o

apreciere greșită probelor, care în ansamblu dovedesc vina inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a constatat, că în speță acțiunile inculpaților de

huliganism s-au petrecut în drumul din str. xxxxxxxx, mun. Orhei, care

este loc public, fiind încălcată ordinea publică și, inculpații, pe lângă

încălcarea ordinii publice, au acționat asupra părților vătămate prin

aplicarea forței, astfel declarațiile martorilor audiați la caz, se desprinde

cert că inculpații, pe drum public a inițiat un conflict cu părțile vătămate,

cu aplicarea violenței.

În continuare a reținut că, prima instanță a constatat vinovăția lui

Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin.(2), lit. b) Cod penal însă a încadrat acțiunile ultimilor în baza art.

354 Cod contravențional – huliganismul nu prea grav, adică acostarea

jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, ce încalcă normele morale,

tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

Instanța de apel a constatat că în speță probele supuse examinării

confirma cu certitudine comiterea de către Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu

a infracțiunii incriminate, fiind prezente în acțiunile inculpaților toate

4

elementele constitutive a infracțiunii de huliganism.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă Caisîn Mihail și Caisîn

Sergiu, a considerat necesar a ține cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78

Codul penal, și anume, de gravitatea infracțiunii comise, motivul acesteia,

de persoana celui vinovat, de faptul că inculpații nu au antecedente

penale, de faptul că circumstanțe atenuante și agravante nu sunt și a

considerat că îndreptarea și reeducarea lor este posibilă cu aplicarea

pedepsei neprivative de libertate, cu aplicarea pedepsei sub formă 900

unități convenționale, adică 45000 lei(patruzeci și cinci) mii lei, pentru

fiecare, în beneficiul statului.

avocatul Goncear Ion în numele inculpaților prin care invocând incidența

pct. 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu

menținerea sentinței primei instanțe.

5.1 În susținerea recursului avocatul Goncear Ion în numele

inculpaților invocă:

- inculpații Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu fiind audiați în cadrul

urmăririi penale cît și la etapa cercetării judecătorești vina în comiterea

infracțiunii nu au recunoscut-o. Declarații au făcut și au relatat toate cele

întâmplate;

- pretinsele părți vătămate au refuzat de a fi examinați medico legal,

astfel în dosar lipsește expertiza medico-legală, fapt ce rezultă că nici nu

au avut careva leziuni corporale;

- din declarațiile date în calitate de parte vătămată Rudei Alexandru

și Popescu Mihail și martori în cadrul urmăririi penale și instanței de

judecată reiese în circumstanțele descrise de către părțile vătămate că

prezența leziunilor corporale era necesară, din care considerente se

prezumă că părțile vătămate menționate au exagerat evenimentele

petrecute;

- consideră că în acțiunile inculpaților nu se regăsesc semnele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal din

considerentul că în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești cu

certitudine s-a stabilit că inițiatorii conflictului au fost pretinsele părți

vătămate, fapt ce se confirmă prin comportamentul ultimilor și anume

conștientizând faptul și evenimentele petrecute după conflict au refuzat

de a depune plângere la IP Orhei, și a fi examinați medico-legal, întru

stabilirea și aprecierea leziunilor corporale;

- în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești de către

acuzatorul de stat nu a fost demonstrată latura obiectivă a infracțiunii de

huliganism, deoarece a fost demonstrat faptul că condamnații s-au apărat

au respins un atac pe care l-au considerat ca unul real în privința s-a inițiat

5

de către părțile vătămate;

- motivul conflictului a survenit în urma deposedării inculpatului de

cheile de la automobil, acuzarea nu adus dovezi prin care ar fi demonstrat

tulburarea ordinii publice, parte componentă obligatorie a infracțiunii de

huliganism, conflictul s-a petrecut noaptea pe o stradă neaglomerată, în

lipsa cărorva persoane;

- condamnații nu au acționat intenționat să încalce ordinea publică,

conform declarațiilor date de către Caisîn Mihail motivul iscării

conflictului a fost echivoc inițiat de către părțile vătămate;

- consideră că, prin acțiunea de solicitare a bunului sustras de către

unul din martori nu poate fi calificată ca încălcarea ordinii publice;

- în cazul cînd nu a fost aplicată violența față de persoane, nu a fost

stabilit cinism cinic, obrăznicie deosebită, nu au fost stabilite alte

circumstanțe, atunci acțiunile inculpaților nu pot constitui infracțiune de

huliganism. Pe tot parcursul examinării cauzei de către pretinsele părți

vătămate nu a fost înaintată acțiune civilă si nici nu s-a invocat careva

pretenții de ordin moral sau material;

- prima instanță a dat o apreciere juridică corectă probelor

acumulate în dosar, calificând acțiunile inculpaților Caisîn Mihail și Caisîn

Sergiu conform prevederilor art.354 Cod Contravențional;

- instanța de apel, fără a motiva decizia sa, limitându-se doar la

relatarea articolelor și fără o motivare concretă a decis aplicarea amenzii

penale conform art.287 alin (2) Cod penal. Pedeapsa aplicată de către

instanța de apel este greșit încadrată, drept temei de declarare a

prezentului recurs, servesc prevederile art.427 alin.(1) pct.12) Cod de

procedură penală.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru inadmisibilitatea recursului ca vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge

ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată

că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv

sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este

nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate

6

expres în acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel.

Recursul declarat de avocatul Goncear Ion este întemeiat în baza

temeiului de drept prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

invocând cazurile de casare incidente, în opinia acestuia, în prezenta

cauză și anume: faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit apreciază că

aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în hotărârea adoptată,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art.

6 CEDO.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată,

semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Astfel, instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare

a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în

cauză și a concluzionat corect că, prima instanță în mod greșit a încadrat

acțiunile inculpaților Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu din infracțiunea de

acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cea

de acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice, prevăzută

de art. 354 Cod contravențional, încadrarea juridică corectă fiind cea

inițială, așa cum fusese dată în ordonanța de punere sub învinuire.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurent, Colegiul

verificând suplimentar lucrările dosarului remarcă că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a cercetat

suplimentar materialele cauzei în ședința instanței de apel, cu

consemnarea lor în procesul verbal al ședinței de judecată, adoptând în

consecință o soluție corectă de casare parțială sa sentinței în partea laturii

penale, și a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează: Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu au fost

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal și condamnați în baza acestei Legi, la pedeapsa sub

7

formă de amendă în mărime de 900 (nouă sute) unități convenționale,

echivalentul a 45000(patruzeci și cinci mii) lei, pentru fiecare. Celelalte

dispoziții ale sentinței au fost menținute.

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate

cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv

hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la

admiterea cererii de apel declarată de către procuror, ca fiind întemeiată.

Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurentul critică

în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că, acuzarea

nu adus dovezi prin care ar fi demonstrat tulburarea ordinii publice, parte

componentă obligatorie a infracțiunii de huliganism, conflictul s-a

petrecut noaptea pe o stradă neaglomerată, în lipsa cărorva persoane și că

în cazul cînd nu a fost aplicată violența față de persoane, nu a fost stabilit

cinism cinic, obrăznicie deosebită, nu au fost stabilite alte circumstanțe,

atunci acțiunile inculpaților nu pot constitui infracțiune de huliganism,

pretinsele părți vătămate nu a fost înaintată acțiune civilă si nici nu s-a

invocat careva pretenții de ordin moral sau material iar în opinia

recurentului prima instanță a dat o apreciere juridică corectă probelor

acumulate în dosar, calificând acțiunile inculpaților Caisîn Mihail și Caisîn

Sergiu conform prevederilor art.354 Cod Contravențional.

Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de

apel, sub aspectul alegațiilor recurentului expuse supra, Colegiul

consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz,

deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe

prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea

apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală.

Totodată, raportat la criticile apărătorului, Colegiul penal lărgit

reiterează că acesta se referă în principal la chestiunea de apreciere a

probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar

declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul rapoartelor de

expertiză judiciară (f.d.72-73, 63-64) cercetate de instanțele de fond, în

opinia căruia prima instanță lea dat o apreciere juridică corectă probelor

acumulate în dosar, calificând acțiunile inculpaților Caisîn Mihail și Caisîn

Sergiu conform prevederilor art.354 Cod Contravențional.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor

poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs

reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește

o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

8

Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și

verifica probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării

nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel și

conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o redă.

De asemenea, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești de către acuzatorul de stat nu a fost demonstrată latura

obiectivă a infracțiunii de huliganism, or, instanța de apel, analizând în

ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și coroborării lor, corect au încadrat juridic acțiunile

inculpaților în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, la caz, instanța de apel reieșind din analiza textuală a deciziei,

și-a argumentat soluția potrivit căreia, probele cercetate în ședința de

judecată i-au permis cu certitudine a constata că acțiunile inculpaților

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism,

prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiind cert stabilit că: Caisîn

Mihail și Caisîn Sergiu, aflându-se în preajma stației de călători, amplasată pe

strada xxxxx mun. Orhei, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o

obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane, fără nici un motiv,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, intenționat i-a aplicat cet.

Rudei Alexandru și Popescu Mihail, mai multe lovituri peste diferite regiuni ale

corpului cauzându-le dureri fizice.

Or, în speță s-a constatat indubitabil că, acțiunile inculpaților de

huliganism s-au petrecut în drumul din str. xxxxxxxx, mun. Orhei, care

este loc public, fiind încălcată ordinea publică și, inculpații, pe lângă

încălcarea ordinii publice, au acționat asupra părților vătămate prin

aplicarea forței, astfel declarațiile martorilor audiați la caz, se desprinde n

că inculpații, pe drum public a inițiat un conflict cu părțile vătămate, cu

aplicarea violenței.

Criticile apărătorului în partea ce se referă la faptul că condamnații

nu au acționat intenționat să încalce ordinea publică, conform declarațiilor

date de către Caisîn Mihail motivul iscării conflictului a fost echivoc inițiat

de către părțile vătămate, și că prin acțiunea de solicitare a bunului sustras

de către unul din martori nu poate fi calificată ca încălcarea ordinii

publice, Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate, deoarece

vinovăția inculpaților Caisîn Mihai și Caisîn Sergiu a fost confirmată prin

probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și

analizate de către instanțele de judecată.

9

În continuare, Colegiul lărgit reține că, analizând circumstanțele și

materialele cauzei, în raport cu argumentele expuse de apărătorul

inculpaților prin prisma temeiului invocat pentru recurs, Colegiul

consideră că, în prezenta speță criticile ultimului sânt neîntemeiate,

deoarece instanța de apel justificat a ajuns la concluzia că inculpații Caisîn

Mihail și Caisîn Sergiu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu constatarea și reținerea stării de

fapt și de drept, în care sunt prezente toate elementele constitutive ale

infracțiunilor menționate.

Mai mult, Colegiul constată că instanța de apel examinat și reținut

administrat și analizat probele ce confirmă vinovăția inculpaților Caisîn

Mihail și Caisîn Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, consemnându-le în procesul verbal al ședinței de

judecată.

În prezenta cauză supusă judecării, au fost administrate un șir de

probe indirecte în coraport cu cele directe. Astfel, potrivit considerentelor

teoretice și jurisprudenței, în cazul dacă există două sau mai multe probe

indirecte, acestea ar putea fundamenta o hotărâre de condamnare, dacă

din înlănțuirea lor logică rezultă o concluzie univocă referitoare la

vinovăția inculpaților, fapt incident și în prezenta speță.

De altfel, Colegiul lărgit reiterează că, indiscutabil, chestiunea cu

privire la aprecierea probelor dată de instanța de apel, care este invocată

la caz printre altele și de recurent, aceasta ține de starea de fapt a cauzei,

iar stabilirea ei este de competența instanțelor de fond.

Prin urmare, având în vedere și jurisprudența constantă a Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă

din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la

etapa de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor

stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o

reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Instanța de recurs apreciază critic alegațiile avocatului Goncear Ion

privind nevinovăția inculpaților Caisîn Mihail și Caisîn Sergiu și

aprecierea acțiunilor acestora drept scop de autoapărare, or, instanța de

apel a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpaților de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, dând faptei

săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească.

Instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din textul deciziei

atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv

10

hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la

respingerea apelului declarat.

În acest context, dat fiind faptul că instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpaților Caisîn Mihai și Caisîn Sergiu, în

săvârșirea infracțiunii menționate mai sus.

Deci, Colegiul penal lărgit consemnează că instanța de apel,

verificând cele imputate inculpatului, a conchis corect că în speța dată au

fost acumulate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și

concludente, ce demonstrează vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii

de huliganism, precum a fost indicat în actul de învinuire.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată invocarea

temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, întrucât instanța de apel just a încadrat acțiunile inculpaților

Caisîn Mihai și Caisîn Sergiu, vinovăția acestora fiind dovedită în baza

ansamblului de probe administrate la materialele cauzei.

Colegiul penal lărgit reține că, în recursul declarat recurentul critică

în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au

fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia căruia acestea

nu dovedesc vinovăția inculpatului în cele incriminate lui.

Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de

apel, Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit

confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât

cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate

de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal lărgit

reiterează că aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a

probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar

declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe

cercetate de instanțele de fond, care în opinia acestuia dovedesc

nevinovăția inculpatului.

Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar

convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că

11

probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de

procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și

apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat

ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului, or,

din materialele dosarului penal rezultă incontestabil că Caisîn Mihai și

Caisîn Sergiu au atentat atât la relațiile sociale cu privire la apărarea

ordinii și securității publice, cât și la sănătatea integrității corporale a lui

Rudei Alexandru și Popescu Mihail.

Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),

(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia contestată

cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum

este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit

jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în care instanțele

de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

instanță de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei).

Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca

justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției

inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate lui Caisîn Mihai și Caisîn

Sergiu, nefiind stabilite careva erori de drept, care ar genera necesitatea

intervenirii instanței de recurs în hotărârea atacată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile

recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul

ordinar declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general,

ce poartă caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență

nu conțin o expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de

recurs despre necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile atacate.

12

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că

recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către

avocatul Goncear Ion în numele inculpaților, cu menținerea deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2020, în

cauza penală în privința lui Caisîn Mihail xxxxxxx și Caisîn Sergiu

xxxxxxxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

13