1ra-1828/21 — art. 361 alin. 2, lit. b CP

1ra-1828/21 — art. 361 alin. 2, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1828/2021

1-17124691-01-1ra-18082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cuțulab Victor în numele inculpatului Priseajniuc Mihail, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2021, în

cauza penală privindu-l pe

Priseajniuc Mihail XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în mun. XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Totodată, s-a soluționat soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Priseajniuc Mihail

a fost învinuit de faptul, că în luna noiembrie 2015, urmărind scopul deplasării pe

teritoriul Republicii Moldova cu automobilul de model „BMW 730 D" cu numerele

de înmatriculare XXXXX, la care revizia tehnică a expirat, acționând în mod

intenționat și conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, prin intermediul site-

ului www.999.md a contactat o persoană, care, pentru suma de 220 euro, urma să-i

perfecteze revizia tehnică.

În continuare, contrar prevederilor pct. 10) alin. (2) lit. b) din Regulamentul

circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, fără a

împuternici legal prin procură persoana necunoscută, care urma să prezinte

automobilul organelor competente din Bulgaria, pentru a fi supus reviziei tehnice, a

1

transmis automobilul pe care 1-a primit peste aproximativ 4-5 zile, împreună cu

blancheta raportului de testare tehnică nr. 4759258 din 25 noiembrie 2016, eliberată

de autoritățile Bulgariei.

La 28 iulie 2016, aproximativ la ora 21:30, pe traseul din satul Gherman,

raionul Ungheni, a fost stopat automobilul de model „BMW 730 D", cu numerele de

înmatriculare XXXXX, condus de Priseajniuc Mihail, care, în cadrul verificării

actelor prezentate Secției echipe mobile a Direcției Regionale Vest a

Departamentului Poliției de Frontieră, blancheta raportului de testare tehnică nr.

4759258, eliberată de autoritățile Bulgariei la 25 noiembrie 2016 pe mijlocul de

transport de model „BMW 730 D" cu numere de înmatriculare XXXXX, potrivit

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 474 din 26 august 2016 al Direcției

expertiză documente a Departamentului Poliției de Frontieră, s-a constatat că este

confecționată din hârtie sintetică, fără elemente fluorescente în raze UV, cu folosirea

imprimatei jet de cerneală color - la imprimarea conținutului plasă de fond, rubricile,

textele din rubrici, imaginile, adică este fals.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Priseajniuc Mihail să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei sub forma de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 Cod penal,

prin cumul parțial de sentințe, să-i fie stabilită o pedeapsă de 8 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe o perioadă de 4 ani, și cu privarea de a ocupa anumite funcții

legate de administrarea bunurilor altei persoane și de a exercita activitatea de

antreprenoriat pe un termen de 3 ani.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că inculpatul Priseajniuc Mihail

a conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale datorită faptului să nu s-a

adresat unei autorități oficiale pentru perfectarea raportului de testare tehnică a

automobilului, ci s-a adresat unei persoane necunoscute care nu este abilitată cu

asemenea atribuții. Astfel, acuzarea a subliniat că inculpatul putea să prevadă

consecințele acțiunilor sale, deoarece din declarațiile acestuia reiese că cunoștea care

este procedura de testare tehnică a automobilului, nu a perfectat procură prin care

persoana necunoscută urma să scoată automobilul din țară și, prin urmare,

conștientiza că acesta fie nu va fi scos din țară, fie va fi scos pe o cale ilegală,

deoarece persoana necunoscută i-a comunicat că cu scoaterea și introducerea

automobilului în Republica Moldova o să se clarifice singură. Anume aceste

circumstanțe denotă că Priseajniuc Mihail conștientiza caracterul ilegal al acțiunilor

sale, prevedea care sunt urmărire prejudiciabile ale acțiunilor sale și dorea survenirea

acestor urmări prejudiciabile, adică perfectarea raportului de testare ilegală tehnică

a automobilului de model BMW 730 D cu n/î XXXXX.

A mai menționat apelantul că instanța de fond, în adoptarea soluției de achitare

a indicat că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii,

lipsind latura subiectivă, însă, în motivarea sentinței adoptate indică la o serie de

2

acțiuni ce nu au fost realizate, însă urmau a fi realizate de organul de urmărire penală,

circumstanță care pune la îndoială legalitatea acestei hotărîri. Deși motivul achitării

constituie lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui Priseajniuc Mihail, însă din

sentința adoptată reiese insuficiența probelor pentru condamnarea ultimului.

Totodată, apelantul a criticat argumentul instanței de fond cu referire la faptul

că acuzarea nu a întreprins măsuri suficiente pentru a stabili persoana la care

inculpatul Priseajniuc Mihail a apelat pentru perfectarea raportului de testare

tehnică, or, în privința acestei persoane au fost disjunse materialele într-o cauză

penală separată ( cauza penală 2017874046) fiind efectuate investigații în vederea

stabilirii persoanei care a confecționat raportul de testare tehnică și modalității de

confecționare.

Suplimentar, a notat că declarațiile date de inculpat în cadrul ședinței judiciare

precum că persoana care i-a perfectat raportul de testare tehnică se numește Marcel

și are numărul de telefon 069515220, urmează a fi apreciate critic, deoarece ele

reprezintă o poziție de apărare adoptată de inculpat în cadrul examinării cauzei în

instanța de judecată.

Concomitent, a atenționat că, fiind audiat în calitate de învinuit la faza de

urmărire penală, Priseajniuc Mihail nu a comunicat despre identitatea persoanei care

i-a perfectat raportul de testare tehnică comunicînd, că s-a întîlnit cu o persoană

necunoscută cu care anterior s-a contactat și i-a transmis ultimei automobilul și cheia

pentru perfectarea raportului de testare tehnică, fără a indica numele persoanei și

numărul de telefon al acesteia, circumstanță care a pus în imposibilitate organul de

urmărire penală de a verifica versiunea înaintată de Priseajniuc Mihail în instanța de

judecată.

La fel, acuzarea a ținut să sublinieze și divergențele apărute între declarațiile

inculpatului Priseajniuc Mihail date la faza de urmărire penală, la momentul audierii

în calitate de învinuit, cînd a declarat că persoana care i-a perfectat raportul de testare

tehnică doar i-a comunicat că raportul este veridic, și declarațiile date în cadrul

ședinței judiciare, cînd Priseajniuc Mihail indică că persoana necunoscută la

momentul predării automobilului și a raportului de testare tehnică i-a demonstrat

prin intermediul unei aplicații mobile veridicitatea acestui raport de testare tehnică,

însă la întrebarea procurorului privitor la care este aplicația mobilă prin intermediul

căreia a fost verificat raportul de testare tehnică a comunicat că nu cunoaște, inclusiv,

nu cunoaște unde urma să fie inspectat și eliberat raportul de testare tehnică.

Adițional, a criticat apelantul și argumentul instanței de fond că, organul de

urmărire penală nu a verificat versiunea că mijlocul de transport de model BMW

730 D cu n/î XXXXX ar fi fost scos ilegal din țară și supus testării tehnice, or acest

argument este combătut prin declarațiile martorului Donțova Natalia, din declarațiile

căreia rezultă că, pentru a trece un automobil peste frontiera de stat, chiar și pe

platformă, este nevoie ca persoana să prezinte procură sau alte documente ce atestă

dreptul de folosință asupra mijlocului de transport. Faptul că mijlocul de transport

nu a fost transportat peste frontiera Republicii Moldova, nu a fost inspectat tehnic și

prin urmare raportul de testare tehnică nu poate fi veridic, este confirmat și prin

extrasul din Sistemul Informațional Web Client, în baza căruia s-a stabilit că

3

autovehicolul de model BMW 730 D cu n/î XXXXX a fost introdus ultima dată în

Republica Moldova la 08.04.2015 prin punctul de trecere Sculeni.

fost admis apelul declarat de către procuror, casată total sentința primei instanțe și

pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care

Priseajniuc Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub forma de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

3.1. Instanța de apel, în motivarea deciziei adoptate, a menționat că prima

instanță, judecând prezenta cauză penală, nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor

art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, or,

instanța de apel a reținut că, din totalitatea de probe administrate de instanța de fond

și verificate în instanța de apel, fiind apreciate, cu respectarea prevederilor art. 27,

99-101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și

veridicități, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor

astfel, se demonstrează că în acțiunile inculpatului Priseajniuc Mihail sunt prezente

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate de organul de urmărire penală, și

anume, art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, și în urma

rejudecării cauzei, instanța de apel a constatat că Priseajniuc Mihail, în luna

noiembrie 2015, urmărind scopul deplasării pe teritoriul R. Moldova cu automobilul

de model „BMW 730 D" cu numerele de înmatriculare XXXXX, la care revizia

tehnică a expirat, acționând în mod intenționat, conștientizând caracterul ilegal al

acțiunilor sale, prin intermediul saitului www.999.md a contactat o persoană la

moment neidentifîcată de organul de urmărire penală, care pentru suma de 220 euro

urma să-i perfecteze revizia tehnică. In continuare, contrar prevederilor

Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM Nr.357

din 13.05.2009, alin.10 pct.) lit.b) fără a împuternici legal prin procură persoana

necunoscută care urma să prezinte automobilul organelor competente din Bulgaria

pentru a fi supus reviziei tehnice, a transmis automobilul pe care 1-a primit peste

aproximativ 4-5 zile, împreună cu blancheta Raportului de testare tehnică nr.

4759258, eliberată de autoritățile Bulgariei la 25.11.2016.

La 28.07.2016 aproximativ la orele 21:30, pe traseul din satul Gherman, r-nul

Ungheni, a fost stopat automobilul de model „BMW 730 D" cu numerele de

înmatriculare XXXXX, condus de cet. Priseajniuc Mihail Anatoli, care în cadrul

verificării actelor a prezentat echipajului Secției Echipe Mobile a DR Vest a DPF,

blancheta Raportului de testare tehnică nr. 4759258, eliberată de autoritățile

Bulgariei la 25.11.2016 pe mijlocul de transport de model „BMW 730 D" cu

numerele de înmatriculare XXXXX, care conform Raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 474 din 26.08.2016 al Direcției Expertiză Documente a DPF s-a constat

că este confecționată din hârtie sintetică, fără elemente fluorescente în raze UV, cu

folosirea imprimate jet de cerneală color-la imprimarea conținutului (plasă de fond,

rubricile, textele din rubrici, imaginile), adică este fals.

4

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Priseajniuc Mihail Anatoli, a comis

infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume, folosirea și

complicitate la vânzarea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații, săvârșiră de două sau mai multe persoane.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel, a considerat dovedită, în

afara dubiilor rezonabile, vina inculpatului Priseajniuc Mihail, inclusiv, prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, și anume: declarațiile martorilor Donțova Natalia, Poia Ion;

procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la 20 iulie 2016 de Poia Ion,

specialist al Secției Echipe Mobile a DR Vest; raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 474 din26.08.2016 al Direcției Expertiză Documente a DPF; raportul

de constatare tehnico-științifică nr. 485 din 15.09.2016 al Direcției Expertiză

Documente a DPF; extrasul de pe rețeaua oficială de socializare

www.rta.government.bg; extrasul din Sistemului Informațional Web Client.

Subsecvent, instanța de apel, raportînd circumstanțele de drept cu cele de fapt,

a remarcat că în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin. (1) lit. b) Cod penal, astfel, deși, inculpatul Priseajniuc Mihail nu a

recunoscut vina incriminată, din materialele cauzei rezultă cert, că aceasta, în luna

noiembrie 2015, urmărind scopul deplasării pe teritoriul Republicii Moldova cu

automobilul de model „BMW 730 D" cu numerele de înmatriculare XXXXX, la care

revizia tehnică a expirat, acționând în mod intenționat și conștientizând caracterul

ilegal al acțiunilor sale, prin intermediul site- ului www.999.md. a contactat o

persoană, care, pentru suma de 220 euro, urma să-i perfecteze revizia tehnică.

Ulterior, fără a împuternici legal prin procură persoana necunoscută, care urma să

prezinte automobilul organelor competente din Bulgaria, pentru a fi supus reviziei

tehnice, a transmis automobilul pe care 1-a primit peste aproximativ 4-5 zile,

împreună cu blancheta raportului de testare tehnică nr. 4759258 din 25 noiembrie

2016, eliberată de autoritățile Bulgariei.

La 28 iulie 2016, aproximativ la ora 21:30, pe traseul din satul Gherman,

raionul Ungheni, a fost stopat automobilul de model „BMW 730 D", cu numerele de

înmatriculare XXXXX, condus de Priseajniuc Mihail, care în cadrul verificării

actelor prezentate Secției echipe mobile a Direcției Regionale Vest a

Departamentului Poliției de Frontieră, blancheta raportului de testare tehnică nr.

4759258, eliberată de autoritățile Bulgariei la 25 noiembrie 2016 pe mijlocul de

transport de model „BMW 730 D" cu numere de înmatriculare PP 0768 AX, potrivit

raportului de constatare tehnico-științifică nr. 474 din 26 august 2016 al Direcției

expertiză documente a Departamentului Poliției de Frontieră s-a constatat că este

confecționată din hârtie sintetică, fără elemente fluorescente în raze UV, cu folosirea

imprimatei jet de cerneală color - la imprimarea conținutului plasă de fond, rubricile,

textele din rubrici, imaginile, adică este fals.

În același timp, instanța de apel a reținut că obiectul material al infracțiunii

analizate îl reprezintă anume blancheta raportului de testare tehnică nr. 4759258 din

25.11.2016.

Or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că inculpatul

5

Priseajniuc Mihail a contactat persoana prin intermediul site-ului www. 999.md care

urma să-și perfecteze documentul privind revizia tehnică pe automobilul pe care-l

deținea în posesie, ulterior, s-a întîlnit cu această persoană și, contrar prevederilor

legale, s-a înțeles să-i întocmească raportul de revizie fals, achitîndu-i 220 Euro.

Suplimentar, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit că

inculpatul Priseajniuc Mihail a deținut și a folosit documentul oficial fals - blancheta

raportului de testare tehnică nr. 4759258 din 25.11.2016. Or, în cadrul ședinței de

judecată a instanței de apel s-a constatat faptul deținerii și folosirii de către inculpat

a blanchetei raportului de testare tehnică nr. 4759258 din 25 noiembrie 2016 pe

mijlocul de transport de model „BMW 730 D" cu numere de înmatriculare XXXXX,

care s-a dovedit a fi unul fals.

La fel, instanța de apel a ținut să menționeze, că din analiza probelor

administrate prin prisma prevederilor legale, reiese faptul că Priseajniuc Mihail a

conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, datorită faptului că nu s-a

adresat unei autorități oficiale pentru perfectarea raportului de testare tehnică a

automobilului, ci s-a adresat unei persoane necunoscute care nu este abilitată cu

asemenea atribuții.

Privitor la urmările prejudiciabile ce urmau să survină, instanța de apel a notat

că Priseajniuc Mihail putea să le prevadă, deoarece chiar din declarațiile sale reiese

că acesta cunoștea care este procedura de testare tehnică a automobilului, nu a

perfectat o procură prin care persoana necunoscută urma să scoată automobilul din

țară și prin urmare conștientiza că acesta fie nu va fi scos din țară, fie va fi scos pe o

cale ilegală, deoarece persoana necunoscută i-a comunicat că cu scoaterea și

introducerea automobilului în Republica Moldova o să se clarifice singură.

În urma analizei circumstanțelor enunțate supra, instanța de apel a conchis că

Priseajniuc Mihail conștientiza caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevedea care sunt

urmărire prejudiciabile ale acțiunilor sale și dorea survenirea acestor urmări

prejudiciabile, adică perfectarea raportului de testare tehnică a automobilului de

model BMW 730 D cu n/î XXXXX contrar modului stabilit de lege.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului, ținînd cont de

prevederilor art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, precum și de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care, potrivit art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria

infracțiunilor mai puțin grave, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție,

de personalitatea inculpatului care nu a recunoscut vinovăția, anterior a fost

condamnat, instanța de apel a decis că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă

doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.

ordinar de către avocatul Cuțulalb Victor în numele inculpatului Priseajniuc Mihail,

prin care, invocînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8 Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea cererii de recurs, apărarea a menționat că:

- în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume, nu s-a stabilit latura subiectivă, care

se caracterizează prin intenție directă, or, pentru a deduce intenția directă, organul

6

de urmărire penală urma sa demonstreze că Priseainiuc Mihail cunoștea despre

faptul că raportul de testare tehnică pe care l-a primit de la o persoană pe nume

Marcel poate fi fals;

- prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 474 din 26.08.2016 (f.d. 33,

Vol. I), nu a fost posibil de stabilit dacă blancheta raportului de testare tehnică este

confecționată după modelul tip la întreprinderea poligrafică specializată în

confecționarea blanchetelor de documente, din lipsa modelului de comparație;

- atât acuzatorul de stat cât și instanța de apel, au introdus selectiv în textul

rechizitoriului și a deciziei concluzia expertului, și anume doar că blancheta

raportului de testare tehnică este confecționată din hîrtie sintetică, fără componente

fluorescente în raze UV, cu folosirea imprimatei jet de cerneală color, ignorând

celelalte concluzii exprimate de către expert. Mai mult, atât acuzatorul de stat, cât și

instanța de apel nefiind competente în domeniul expertizei documentelor, unilateral

au făcut concluzia că raportul de testare tehnică este fals;

- instanța de apel nu și-a motivat suficient decizia de condamnare a inculpatului,

sau nu a combătut prin careva argumente temeiurile de achitare, expuse în sentința

de achitare a primei instanțe.

penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat.

În acest sens, procurorul a menționat că instanța de apel judecând cauza just a

constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corespunzător corect a

reținut constatarea vinovăției lui Priseajniuc Mihail în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În același timp, din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt,

își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor,

însă, motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

De asemenea, indică că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu, din punct de vedere al corborării lor.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

7

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul

acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea hotărârii instanței de apel art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stabilește că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazurile, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de

eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, din

considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Cuțulab Victor în numele

inculpatului Priseajniuc Mihail, cu privire la existența în cauza examinată a erorii de

drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, instanța de

recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță, inculpatul Priseajniuc

Mihail a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

361 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia instanței de apel din 09 iunie 2021, Priseajniuc Mihail a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(2) lit. b) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 2 ani,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal constată că instanța de

apel, la judecarea apelului, a respectat prevederile art. 413, 414 Cod de procedură

penală. Or, instanța de apel audiind participanții la proces, examinând probele

administrate de către prima instanță, inclusiv cele suplimentare, invocate de către

părți, și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect a ajuns

la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

8

361 alin.(2) lit. b) Cod penal, menționând, în acest sens, următoarele probe:

declarațiile martorilor Donțova Natalia, Poia Ion; procesul-verbal de cercetare la fața

locului întocmit la 20 iulie 2016 de către Poia Ion, specialist al Secției Echipe

Mobile a DR Vest; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 474 din26.08.2016

al Direcției Expertiză Documente a DPF; raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 485 din 15.09.2016 al Direcției Expertiză Documente a DPF; extrasul de pe

rețeaua oficială de socializare www.rta.government.bg; extrasul din Sistemul

Informațional Web Client.

Cît privește argumentul recurentului, precum că “prin raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 474 din 26.08.2016, nu a fost posibil de stabilit dacă

blancheta raportului de testare tehnică este confecționată după modelul tip la

întreprinderea poligrafică specializată în confecționarea blanchetelor de

documente, din lipsa modelului de comparație”, instanța de recurs ordinar

menționează că potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 474 din

26.08.2016 (f.d. 33, Vol. I), s-a constatat că blancheta raportului de testare tehnică,

eliberată pe mijlocul de transport de model BMW 730D, cu n/î XXXXX, la data de

25.11.2015, Republica Bulgaria, este confecționată din hîrtie sintetică, fără

elemente fluorescente în raze UV, cu folosirea imprimantei jet de cerneală color –

la imprimarea conținutului. Astfel, Colegiul penal constată că temei de a pune la

îndoială concluziile specialistului, expuse în raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 474 din 26.08.2016, ce au stat la baza deciziei instanței de apel, nu au

fost stabilite. Mai mult, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată al instanței

de apel (f.d.174, 191, Vol. II), atît inculpatul, cît și avocatul în numele acestuia nu

au manifestat careva pretenții, declarații sau obiecții, or, nu au înaintat cereri de

efectuare a expertizei judiciare în comisie, în sensul art. 146 Cod de procedură

penală, întru a elucida dubiile privitor la autenticitatea acestui raport.

În continuare, Colegiul penal ține să sublinieze faptul că inculpatul Priseajniuc

Mihail a conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale datorită faptului că

nu s-a adresat unei autorități oficiale pentru perfectarea raportului de testare tehnică

a automobilului, ci s-a adresat unei persoane necunoscute care nu este abilitată cu

asemenea atribuții. Or, inculpatul, fiind interogat în cadrul urmăririi penale despre

datele persoanei de la care a primit Raportul de testare tehnică, a indicat că “nu o

cunoaște, dar a aflat despre ea de pe saitul 999.md” (f.d. 61 verso, Vol. I); în cadrul

ședinței de judecată a primei instanțe din 13.11.2018, inculpatul a declarat că

“cunoaște persoana de la care a primit Raportul de testare tehnică, oferind

prenumele, numărul de telefon și locul de trai al acesteia” (f.d. 40, Vol. II); iar în

cadrul ședinței instanței de apel, fiind audiat prin intermediul teleconferinței la data

de 09 iunie 2021 (f.d.171, Vol. II), tot inculpatul a relatat că „nu a cunoscut această

persoană pe nume Marcel anterior, însă a aflat despre ea de pe 999.md”. Astfel,

caracterul distonant al acestor declarații denotă scopul eschivării inculpatului de la

răspundere penală și nicidecum nevinovăția acestuia de comiterea infracțiunii

incriminate.

Subsecvent, reieșind din esența criticilor invocate de către avocatul Cuțulab

Victor, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de

9

apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator,

prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanța de apel nu

confirmă vinovăția inculpatului Priseajniuc Mihail în săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor, după intima convingere a judecătorului, trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu,

sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de

reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca

fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele

de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării,

nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de apel, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu

argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, adoptînd o

hotărîre de condamnare în privința inculpatului, la judecarea apelului a respectat

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia

corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Priseajniuc Mihail, astfel

corect concluzionând că în acțiunile acestuia sunt prezente toate elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal,

motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 3.1. al

prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu

o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

10

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania,

hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie

1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată

a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda,

nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97

din 9 martie 1999).

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece soluția

adoptată este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cuțulab Victor

în numele inculpatului Priseajniuc Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe Priseajniuc

Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

11