1ra-1050/2021 — Art. 42 alin. 5, 45, 188 alin. 2 lit. b, d, e, f; art. 42 alin. 5, 45, 188 alin. 2 lit. b, c, d, e CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 13 iunie 2019, cauza fiind judecată în baza procedurii prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, Cîmpu Vasile XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunilor prevăzute la: - art. art. 42 alin. (2), 45, 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal (episodul cu partea vătămată Belîi Zinovia), fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis; - art. art. 42 alin. (2), 45, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal (episodul de la Oficiul Poștal din s. Alexăndreni, r-nul Sîngerei), fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. 1 În corespundere cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, lui Cîmpu Vasile i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat din contul lui Climov Vladimir și Cîmpu Vasile, în mod solidar, în beneficiul lui Belîi Zinovia suma de 2 000 (două mii) lei, cu titlu de prejudiciu material. S-a încasat din contul lui Climov Vladimir și Cîmpu Vasile, în mod solidar, în beneficiul ÎS „Poșta Moldovei” suma de 300 (trei sute) lei, cu titlu de prejudiciu material. S-a respins demersul acuzatorului de stat cu privire la confiscarea specială a automobilului de model Audi A 6 cu numărul de înmatriculare XXXXX ce aparține lui Cîmpu Vasile ca fiind neîntemeiată, inechitabilă și neproporțională faptei comise. Cheltuielile judiciare în mărime de 5 716 (cinci mii șapte sute șaisprezece ) lei au fost lăsate în contul statului. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Climov Vladimir, însă în privința acestuia hotărârile judecătorești nu au fost contestate cu recurs ordinar. 1.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că Cîmpu Vasile se învinuiește de organul de urmărire penală în aceea că el, la 06.03.2019, aproximativ la ora 01:00, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, acționând de comun acord și având o înțelegere prealabilă de a o ataca pe Belîi Zinovia, în scopul de a-i sustrage bunurile, prin participație complexă cu Climov Vladimir și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, în calitate de coautori, iar Cîmpu Vasile având calitatea de complice, le-a acordat informații precum că Belîi Zinovia deține în casă bani, le-a arătat locul amplasării casei acesteia și le-a oferit servicii de transport cu automobilul său de model Audi A 6 cu numărul de înmatriculare XXXXX. În vederea supravegherii împrejurimilor casei și în caz de necesitate, de a-i anunța pe complicii săi dacă aceștia ar fi observați de cineva, a staționat la volanul automobilului menționat mai sus lângă casa lui Belîi Zinovia, în timp ce Climov Vladimir și persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă au pătruns prin deteriorarea geamului și a ușii în casa lui Belîi Zinovia din s. Cioropcani, r-nul Ungheni, după care au lovit-o cu cârja în regiunea capului, iar atunci când Belîi Zinovia a căzut la podea, i- au acoperit gura, i-au mai aplicat câteva lovituri în regiunea capului, provocându-i leziuni sub formă de excoriații, echimoză și tumefiere care conform Raportului de expertiză judiciară nr. 2019 20P 0112 din 07.03.2019 se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Ulterior, au imobilizat-o legându-i mâinele și picioarele cu un cablu electric și au amenințat-o cu un cuțit, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, punându-i-l sub barbă, solicitându-i să le dea banii din casă. Apoi, 2 Climov Vladimir și persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă au căutat prin gospodăria acesteia, de unde au sustras bani în sumă de 350 lei și bunuri în valoare totală de 1 080 lei, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii, urcându-se în automobilul condus de Cîmpu Vasile. Prin aceste acțiuni, părții vătămate Belîi Zinovia i s-a cauzat o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 1 430 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. art. 42 alin. (2), 45, 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, acțiune săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, acțiune săvârșită prin participație complexă în calitate de coautor. Tot el, la 06.03.2019, aproximativ la ora 12:45, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă să atace în comun Oficiul Poștal din s. Alexăndreni, r-nul Sîngerei, în scopul de a sustrage bunurile altei persoane, prin participație complexă cu Climov Vladimir și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, în calitate de coautori, având calitatea de complice, le-a oferit servicii de transport cu automobilul său de model Audi A 6 cu numărul de înmatriculare XXXXX. În vederea supravegherii împrejurimilor casei și în caz de necesitate de a-i anunța pe complicii săi, dacă aceștia ar fi observați de cineva, a staționat la volanul automobilului menționat mai sus, lângă oficiul respectiv în timp ce Climov Vladimir și persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, au pătruns în incinta oficiului poștal prin ușa centrală, fiind mascați cu fulare pe față și căciule pe cap, fiind înarmați cu o armă de foc letală, confecționată artizanal și cu un pistol pneumatic cu bile de metal, au atacat-o pe șeful oficiului, Țăruș Liubovi, aplicându-i mai multe lovituri în regiunea feței, provocându-i leziuni sub formă de echimoză, unghiul intern drept cu trecere la piramida nazală, care conform Raportului de expertiză judiciară nr. 2019 28P 0089 din 12.03.2019 se califică ca vătămări corporale neînsemnate, și aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, au efectuat o împușcătură din arma de foc letală, confecționată artizanal, deteriorând sticla de protecție din interior și au sustras în mod deschis bani în sumă de 296 lei, în bancnote cu nominalul de 5 lei și 1 leu care se aflau pe masă, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii, urcându-se în automobilul condus de Cîmpu Vasile, cauzând Oficiului Poștal Sîngerei din cadrul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” o daună materială în sumă de 296 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. art. 42 alin. (2), 45, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, tâlhăria, 3 adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, acțiune săvârșită de mai multe persoane mascate, prin pătrundere în încăpere și cu aplicarea armei și altor obiecte folosite în calitate de armă, acțiune săvârșită prin participație complexă în calitate de coautor. 2. Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apel procurorul, inculpatul Cîmpu Vasile și inculpatul Climov Vladimir. 2.1. În apelul declarat, acuzatorul de stat a solicitat casarea parțială a sentinței, și anume, să fie aplicată confiscarea specială asupra mijlocului de transport de model Audi A 6 cu numărul de înmatriculare XXXXX și să fie încasate cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în sumă totală de 5 716 lei. În acest sens, apelantul a menționat că automobilul de model Audi A 6 cu numărul de înmatriculare XXXXX, al cărui proprietar este Cîmpu Vasile, a fost folosit la comiterea a două infracțiuni de tâlhărie, una dintre care a avut loc în s. Cioropcani, r-nul Ungheni, iar alta în s. Alexăndreni, r-nul Sîngerei. Acest automobil a fost folosit la săvârșirea infracțiunilor respective ca mijloc de deplasare și ca loc de depozitare a obiectelor sustrase, a armelor folosite și a hainelor care permiteau acoperirea feței, însă prima instanță neînetemeiat a respins demersul privind aplicarea confiscării speciale în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, întrucât această măsură va contribui nu numai la responsabilizarea inculpatului, dar și la corectarea acestuia. Concomitent, partea acuzării a ținut să atragă atenția că aplicarea pedepsei în privința inculpaților, fără încasarea din contul lor a cheltuielilor judiciare, ar atrage după sine neasigurarea scopului pedepsei penale și anume reeducarea inculpatului, restabilirea ordinii de drept și din contra, într-un mod tacit va favoriza condamnatul să comită fapte analogice pe viitor, conștientizând că drept consecință al comiterii lor, în limite legale, nu survine o pedeapsă mai aspră care să-l limiteze în drepturi sau să atragă după sine alte consecințe grave. 2.2. Inculpatul Cîmpu Vasile, în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să îi fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate. În motivarea apelului, inculpatul a relatat că la emiterea sentinței și aplicarea pedepsei în privința sa nu au fost luate în considerație prevederile art. 3641 Cod de procedură penală și art. 79 Cod penal, urmând a i se aplica o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege. La fel, în opinia sa, prima instanță, la pronunțarea și aplicarea pedepsei penale nu a examinat posibilitatea aplicării în privința sa a prevederilor art. 901 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2020, apelul inculpatului Cîmpu Vasile a fost respins, ca nefondat, iar apelul declarat de procuror și inculpatul Climov Vladimir au fost admise, cu casarea parțială a sentinței, 4 rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Conform art. 385 alin. (5) Cod procedură penală, din pedeapsa stabilită lui Cîmpu Vasile XXXXX de 9 (nouă) ani închisoare, pentru încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție garantate de art. 3 CtEDO, a fost redusă, calculându-se 2 (două) zile de închisoare pentru 1 (una) zi de arest preventiv cu 198 (o sută nouăzeci și opt) zile. În temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal s-a confiscat în beneficiul statului automobilul de model AUDI A6 cu nr/î ARV379 ce aparține lui Cîmpu Vasile XXXXX. S-a încasat în mod solidar de la Climov Vladimir XXXXX și Cîmpu Vasile XXXXX în beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 5716 (cinci mii șapte sute șaisprezece) lei. În privința lui Climov Vladimir, instanța de apel a stabilit o pedeapsă definitivă mai blândă. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 3.1. Pentru a pronunța decizia nominalizată, instanța de apel a constatat că Cîmpu Vasile, la 06.03.2019, aproximativ la ora 01:00, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, acționând de comun acord și având o înțelegere prealabilă de a o ataca pe Belîi Zinovia, în scopul de a-i sustrage bunurile, prin participație complexă cu Climov Vladimir și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, în calitate de coautori, iar Cîmpu Vasile având calitatea de complice, le-a acordat informații precum că Belîi Zinovia deține în casă bani, le-a arătat locul amplasării casei acesteia și le-a oferit servicii de transport cu automobilul său de model Audi A 6 cu numărul de înmatriculare XXXXX. În vederea supravegherii împrejurimilor casei și în caz de necesitate, de a-i anunța pe complicii săi dacă aceștia ar fi observați de cineva, a staționat la volanul automobilului menționat mai sus lângă casa lui Belîi Zinovia, în timp ce Climov Vladimir și persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă au pătruns prin deteriorarea geamului și a ușii în casa lui Belîi Zinovia din s. Cioropcani, r- nul Ungheni, după care au lovit-o cu cârja în regiunea capului, iar atunci când Belîi Zinovia a căzut la podea, i-au acoperit gura, i-au mai aplicat câteva lovituri în regiunea capului, provocându-i leziuni sub formă de excoriații, echimoză și tumefiere care conform Raportului de expertiză judiciară nr. 2019 20P 0112 din 07.03.2019 se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Ulterior, au imobilizat-o legându-i mâinile și picioarele cu un cablu electric și au amenințat-o cu un cuțit, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, punându-i-l sub barbă, solicitându-i să le dea banii din casă. Apoi, Climov Vladimir și persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă au căutat prin gospodăria acesteia, de unde au sustras bani în sumă de 350 lei și bunuri în valoare totală de 1 080 lei, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii, 5 urcându-se în automobilul condus de Cîmpu Vasile. Prin aceste acțiuni, părții vătămate Belîi Zinovia i s-a cauzat o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 1 430 lei. Tot el, la 06.03.2019, aproximativ la ora 12:45, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă să atace în comun Oficiul Poștal din s. Alexăndreni, r-nul Sîngerei, în scopul de a sustrage bunurile altei persoane, prin participație complexă cu Climov Vladimir și alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, în calitate de coautori, având calitatea de complice, le-a oferit servicii de transport cu automobilul său de model Audi A 6 cu numărul de înmatriculare XXXXX. În vederea supravegherii împrejurimilor casei și în caz de necesitate de a-i anunța pe complicii săi, dacă aceștia ar fi observați de cineva, a staționat la volanul automobilului menționat mai sus, lângă oficiul respectiv în timp ce Climov Vladimir și persoanele în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, au pătruns în incinta oficiului poștal prin ușa centrală, fiind mascați cu fulare pe față și căciule pe cap, fiind înarmați cu o armă de foc letală, confecționată artizanal și cu un pistol pneumatic cu bile de metal, au atacat-o pe șeful oficiului, Țăruș Liubovi, aplicându-i mai multe lovituri în regiunea feței, provocându-i leziuni sub formă de echimoză, unghiul intern drept cu trecere la piramida nazală, care conform Raportului de expertiză judiciară nr. 2019 28P 0089 din 12.03.2019 se califică ca vătămări corporale neînsemnate, și aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, au efectuat o împușcătură din arma de foc letală, confecționată artizanal, deteriorând sticla de protecție din interior și au sustras în mod deschis bani în sumă de 296 lei, în bancnote cu nominalul de 5 lei și 1 leu care se aflau pe masă, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii, urcându-se în automobilul condus de Cîmpu Vasile, cauzând Oficiului Poștal Sîngerei din cadrul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” o daună materială în sumă de 296 lei. 3.2. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a relevat că, judecând cauza penală, prima instanță, ținând cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Climov Vladimir și Cîmpu Vasile în comiterea infracțiunilor incriminate. Subsidiar, la individualizarea pedepsei stabilite lui Cîmpu Vasile, prima instanță a acordat deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei penale prescrise la art. 61 alin. (2) Cod penal, conform cărora pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, 6 și respectiv, la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La fel, instanța a ținut cont și de prevederile art. 75 Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale ale aceluiași cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Totodată, în opinia instanței de apel, prima instanță a respectat cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod procedură penală precum și alin. (8) al normei precitate, conform căreia, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu (f.d. 116, vol. V) și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani. La acest capitol, instanța a remarcat că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. La individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate. În speța dedusă judecății, prima instanță întemeiat a reținut: adeverința eliberată de primăria com. Cioropcani, r-nul Ungheni, potirivit căreia inculpatul Cîmpu Vasile se caracterizează negativ, ca fiind o persoană iresponsabilă, admite certuri în familie, în viața socială nu s-a manifestat (f.d. 14, vol. III), că la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 11-12, vol.III), că anterior la 29 martie 2019 în privința acestuia a fost încetată urmărirea penală pe art. 179 alin. (2) Cod penal, pe motivul retragerii plângerii (f.d. 93, vol. V). Adiacent celor menționate, circumstanțe agravante conform 7 art. 77 Cod penal instanța de judecată nu a stabilit, însă a stabilit că infracțiunea prevăzută la art. 188 alin. (2) Cod penal, conform art. 16 Cod penal se califică ca fiind una gravă. În acest mod, instanța de apel a conchis că prima instanță corect și întemeiat a reținut toate circumstanțele cauzei, de drept și de fapt, care au contribuit la o individualizare corectă, echitabilă și proporțională faptelor comise de inculpatul Cîmpu Vasile, din care considerent a decis de a nu interveni în sentința contestată, în partea stabilirii pedepsei în privința inculpatului Cîmpu Vasile. Cu referire la cererea inculpatului Cîmpu Vasile depusă în ordinea prevăzută de art. 385 Cod procedură penală, ce ține de condițiile de detenție contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din Penitenciarul nr. 11, instanța de apel a reținut că, în ultimul raport al Consiliului pentru Prevenirea Torturii (pentru anul 2017), care este un mecanism național pentru prevenirea torturii din Republica Moldova s-a constatat că, majoritatea izolatoarelor disciplinate vizitate, inclusiv Penitenciarul nr. 11 Bălți, sunt într-o stare deplorabilă și ar putea fi calificate ca condiții inumane și degradante. În susținerea acestei poziții vine și hotărârea CtEDO pe cazul Goremîchin vs Moldova din 05.06.2018, prin care Curtea a recunoscut încălcarea art. 3 din Convenție. Astfel, Curtea a notat că afirmațiile reclamantului privind relele condiții de detenție în Penitenciarul nr. 11 sunt întemeiate. Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat că, dificultățile cu care s-au confruntat Climov Vladimir și Cîmpu Vasile pe parcursul detenției lor în Penitenciarul nr. 11 Bălți și Inspectoratul de Poliție Sîngerei în calitate de preveniți, ce ține de încălcarea normelor spațiului locativ și supraaglomerării celulelor în care s-au deținut au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art. 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat. Respectiv, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, inculpații vor beneficia de reducerea pedepsei numite sub formă de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. Prin prisma prevederilor legale enunțate, având în vedere distincția normelor procedural penale aplicabile în dependență de calitatea deținutului la momentul deținerii sale, instanța de apel a constatat că Cîmpu Vasile s-a aflat în condiții precare de detenție pe o perioadă de 99 zile în calitate de prevenit, adică în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Cât privește cheltuielile judiciare suportate cu în legătură cu efectuarea 8 expertizelor judiciare, instanța de apel a atras atenția asupra faptului că, norma juridică prevăzută la art. 143 Cod de procedură penală urmează a fi interpretată ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018, or, prin Legea respectivă a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat. Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea condamnaților de la plata acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar nu regulă. Stabilindu-se vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, acestora le revine obligația de a plăti statului toate cheltuielile efectuate de la începerea urmăririi penale și până la punerea în executare a hotărârii de condamnare. În continuare, potrivit prevederilor art. 106 alin. (1) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). In cazul când aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Conform art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat că inculpatul Cîmpu Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (2), 45, 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) și art. 42 alin. (2), 45, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal și anume pentru tâlhărie, iar automobilul de model Audi A6 nr/î XXXXX a fost utilizat ca mijloc de deplasare, ca loc de depozitare a bunurilor sustrase a armelor folosite și a hainelor care permiteau acoperirea feței, iar respectivul mijloc de transport contrar invocărilor apelanților, îi aparține cu certitudine inculpatului Cîmpu Vasile cu drept de proprietate, fapt confirmat prin informația Agenției Servicii Publice a RM (f.d. 1 vol.V). Urmează a fi reținut faptul că atât în cadrul urmăririi penale cât și la examinarea cauzei în primă instanță inculpatul Cîmpu Vasile a recunoscut faptele incriminate, precum și faptul că la comiterea infracțiunilor s-a folosit de automobil. În această ordine de idei, instanța de apel a relevat că prin confiscarea specială a bunurilor nu se acționează asupra unei stări periculoase a autorului, ci doar are ca scop luarea măsurilor de siguranță, prin necesitatea lipsirii făptuitorului de orice obiect, pe care l-ar putea folosi la săvârșirea unei infracțiuni în viitor. Toate aceste împrejurări, au determinat instanța să conchidă asupra necesității admiterii apelului declarat de procuror, cu casarea sentinței și în această parte inclusiv și încheierii de omisiune din 18 iunie 2019 și dispunerea confiscării automobilului de model Audi A6 nr/î XXXXX ce aparține lui Cîmpu Vasile. 9

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Cîmpu Vasile, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, cu achitarea inculpatului Cîmpu Vasile în săvârșirea infracțiunilor incriminate, din lipsa elementelor constitutive a infracțiunii, cu respingerea acțiunilor civile înaintate de către părțile vătămate privind recuperarea prejudiciului material și ridicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială a automobilului de model AUDI A6 cu n/î XXXXX cu restituirea acestui automobil proprietarului. În susținerea cerințelor formulate în recurs, apărătorul a invocat că, inculpatul fiind audiat în cauza penală vizată, a declarat primei instanțe că, el doar i-a luat de pe drum, în mașină, însă nu cunoștea, și nici nu avea de unde să cunoască ce aveau ceilalți inculpați în geantă. Această împrejurare, denotă în mod evident că instanțele de fond au tras o concluzie greșită precum că Cîmpu Vasile este coautor la infracțiunea de tâlhărie, mai mult, acest fapt a fost confirmat și de către Climov Vladimir. La fel, mai afirmă recurenta că simpla folosire a unor lucruri la săvârșirea unei infracțiuni sau împrejurarea că erau destinate acestui scop, în principiu, nu justifică prin ea însăși, dispunerea măsurii confiscării. Pentru aceasta este necesar ca instanța să constate existența stării de pericol, creată de lăsarea lucrurilor în posesia celui care a săvârșit infracțiunea, în sensul că acesta le-ar putea folosi din nou la săvârșirea altor infracțiuni, or, simpla faptă de încălcare a legislației nu este destulă, pentru aplicarea măsurii de confiscare. În acest context, partea apărării a ținut să menționeze că automobilul de model AUDI A6 cu n/î XXXXX, ce constiuie corp delict la această cauză penală aparține de fapt concubinei inculpatului Cîmpu Vasile, fiind procurat în leasing, ea neavînd calitate procesuală în prezenta cauză penală și necunoscând despre faptul că automobilul ce-i aparține ei ar fi fost implicat în săvârșirea cărorva infracțiuni. 4.1. Pe marginea recursului declarat de apărătorul inculpatului a depus referință procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție care solicită inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că decizia este legală și întemeiată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii 10 instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Din conținutul recursului ordinar declarat se desprind următoarele temeiuri de drept prevăzute la pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise la judecarea cauzei, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurentă nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, expunând următoarele motive. Un prim argument ce se conturează din cererea de recurs se referă la nevinovăția inculpatului Cîmpu Vasile în comiterea faptelor incriminate prin actul de învinuire, pe motiv că probele administrate în prezenta cauză nu dovedesc vinovăția inculpatului, întrucât inculpatul i-a deplasat pe ceilalți inculpați prin intermediul automobilului, fără a cunoaște că aceștia aveau arme și bunuri sustrase în geantă. Asupra criticii vizate, instanța de recurs relevă că prin declarațiile martorului Gușevatîi Sorin Larin, care locuia în aceeași odaie în cămin cu Cîmpu Vasile, la data de 05.03.2019, aproximativ la ora 21.00, a auzit o discuție între inculpați, în cadrul căreia Cîmpu Vasile le-a comunicat altor 3 persoane că deține un automobilul de model ,,Audi A6” dotat cu cutie automată ,pe care l-a procurat însă nu l-a achitat până la sfârșit. În automobil are o bâtă de baseball și deține un pistol, însă nu a concretizat ce model (f.d. 79, vol. IV). Mai mult, tot acest martor a recunoscut prin fotografie identitatea altor 3 inculpați, ca fiind cei care au venit în vizită la Cîmpu Vasile la data de 05.03.2019 (f.d. 80- 81, 82-83, 84-85, vol. IV). În acest sens, probele enunțate supra combat defintiv versiunea privind nevinovăția inculpatului Cîmpu Vasile, or acestea sunt utile, concludente și coroborează cu întreg ansamblu de probe administrate de către acuzatorul de stat. Nu în ultimul timp, instanța de recurs atrage atenția la faptul că inculpații au purtat discuția despre care relatează martorul Gușevatîi Sorin cu o zi înainte de comiterea atacurilor tâlhărești asupra părții vătămate Belîi Zinovia și Oficiul Poștal din s. Alexăndreni, împrejurare care acordă credibilitate celor relatate de martorul vizat. 11 Pe lângă aceasta, Colegiul penal reamintește că în cazul în care cauza a fost judecată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, împotriva sentinței adoptate de prima instanță, părțile pot exercita calea de atac apelul, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Cât privește argumentul recurentei precum că instanța de apel nu era în drept de a aplica confiscarea specială a automobilului de model AUDI A6 cu n/î XXXXX, dat fiind că comiterea infracțiunii prin intermediul acestuia nu justifică confiscarea acestuia și că acest automobil aparține concubine inculpatului, care nu cunoștea că automobilul său a fost implicat la comiterea unor infracțiuni, Colegiul penal îl apreciază ca fiind declarativ, deoarece instanța de apel s-a expus motivat asupra necesității aplicării prevederilor art. 106 Cod penal, constatând în mod cert că automobilul confiscat aparține cu drept de proprietate inculpatului Cîmpu Vasile (a se vedea pct. 3.2 din prezenta decizie). Sub aspectele enunțate, Colegiul penal este solidar cu soluția instanței de apel și conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar din aceste considerente recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Cîmpu Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Cîmpu Vasile XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 26 ianuarie 2022. Președinte Catan Liliana Judecători Guzun Ion Plămădeală Ghenadie 12